Trăind după voia lui Dumnezeu

1. Egoism sau Dumnezeu te poate ajuta să „Pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte

generozitate învingi egoismul şi să f ii Dumnezeu.“ 2
generos. Corinteni 9:7

2. Nemulţumire sau Dumnezeu poate să-ţi dea
recunoştinţă puterea să schimbi starea
de nemulţumire într-o stare
de recunoştinţă.
„Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate
lucrurile; căci aceasta este voia lui
Dumnezeu
în Hristos Isus, cu privire la voi.“
1 Tesaloniceni 5:18

3. Lenevie sau Dumnezeu vrea să f ii „Fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în

sârguinţă sârguincios în tot ce faci. lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala
voastră în Domnul nu este zadarnică.“
1 Corinteni 15:58

4. Îndoială sau Dumnezeu vrea să te încrezi „Încredeţi-vă în Domnul, Dumnezeul vostru

încredere în El în orice situaţie. şi veţi f i întăriţi.“ 2 Cronici
20:20

5. Resentiment sau Dumnezeu vrea să îi ierţi „Fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă
iertare pe alţii. unul pe altul cum v-a iertat şi Dumnezeu pe
voi în Hristos.“ Efeseni 4:32
LECŢIA 1
Egoism sau generozitate
Nimeni nu ne învaţă să f im egoişti, şi totuşi unele din primele cuvintele pe care le spunem când
suntem mici sunt: „al meu“, „pentru mine“, „eu“. Dar chiar şi cei mari gândesc la fel. Trăim într-o
lume egocentrică. Ce ne învaţă Biblia despre generozitate?
Lecţia aceasta îi învaţă pe copii cum să învingă egoismul şi să f ie generoşi.

Verset de memorat
„Pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu.“ 2 Corinteni 9:7

Adevăr central
Dumnezeu te poate ajuta să învingi egoismul şi să f ii generos.

Texte biblice pentru învăţător

Matei 26:14-16; Ioan 10:18; 2 Corinteni 5:15 şi celelalte referinţe din lecţie.
Atitudine greşită
1.

Maria continua să bombăne, în timp ce se îndrepta împreună cu Andrei, fratele ei, spre sala de înot:
„Nu vreau să înot în bazin, vreau să mergem la râu!“ „Doar ştii că nu avem voie să mergem la râu“, i-a
amintit el. Maria nu avea de gând să cedeze: „Nu-mi place să înot în bazin, este prea mare înghesuială.
Vor f i aşa de mulţi oameni, şi nu voi avea loc să stau la soare!“ Adrian a spus în cele din urmă: „Atunci
va trebui să te întorci acasă!“ Spre uimirea lui, Maria s-a întors repede şi s-a îndreptat către casă.
„Maria!“ – a oprit-o Adrian – „de ce eşti aşa de egoistă astăzi? De ce nu te gândeşti şi la alţii? De ce te
gândeşti doar la tine?“ Adrian avea dreptate. Maria era egoistă în aceste momente.

Ce înseamnă să f ii egoist?
Arată def iniţia.

A f i egoist înseamnă a te gândi doar la tine.

Cei egoişti nu vor să împartă cu nimeni ceea ce au, nu vor să-i ajute pe alţii. De câte ori nu te-ai gândit
sau poate chiar ai spus cu voce tare:
„Sunt mai mare, am dreptul la bucata cea mai mare de prăjitură!“
„E bicicleta mea! Nu te las să faci nicio tură, că poate mi-o strici!“
„Mă joc cu tine, doar dacă te joci jocul meu!“
„E mingea mea, aşa că eu fac regulile!“
Toate aceste lucruri arată că eşti egoist. Poate cineva zice: „Dar de ce este rău să f ii egoist?“ Ei
bine, dacă eşti copilul lui Dumnezeu, tot ce ai este de la Dumnezeu. El vrea ca noi să dăm mai departe
din tot ce avem. Domnul Isus S-a gândit întotdeauna la ceilalţi. Când era obosit, Şi-a făcut timp pentru
alţii, i-a săturat pe mulţi, deşi şi El a fost f lămând. Pe cruce S-a gândit doar la binele nostru. Putea să
se dea jos de pe cruce, dar a rămas acolo pentru tine şi pentru mine. Dacă eşti creştin, atitudinea ta faţă
de ceilalţi trebuie să f ie ca a Lui. Dumnezeu poate să te ajute să învingi egoismul şi să f ii generos.
O privire în Cuvântul lui Dumnezeu
Arată planşa SG-2

Haideţi să ne gândim la un om din Biblie care a fost egoist. Eu vă voi spune câteva lucruri despre
el, iar voi trebuie să ghiciţi numele lui.
 – a fost unul din cei 12 ucenici;
– păstra banii ucenicilor;
– era necredincios;
– de f iecare dată când este menţionat în Biblie, Dumnezeu ne spune că el avea să-L vândă pe
Domnul Isus. Era un trădător.

Cine este? Da, Iuda Iscarioteanul. El avea punga cu bani a ucenicilor. De câte ori Domnul Isus şi
ucenicii aveau nevoie de bani, se duceau la Iuda. Ce bucuros ar f i trebuit să f ie el. Dar el voia mai
mult. Nu era mulţumit doar cu atât. Probabil se gândea că în împărăţia lui Isus trebuia să primească un
loc de onoare!

Biblia ne spune: „Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preoţii cei
mai de seamă şi le-a zis: «Ce vreţi să-mi daţi şi-L voi da în mâinile voastre?»“ El era lacom după bani.
Era gata să-L vândă pe Domnul Isus duşmanilor Lui. Se pare că nu s-a gândit la ce avea să se întâmple
cu Domnul Isus, atât timp cât el câştiga ceva bani de pe urma Lui. Sau poate credea că Domnul Isus
avea să-i dea pe toţi la o parte şi să devină rege, iar Iuda avea să f ie ministru de f inanţe! Poate spera
ca prin trădarea lui, lucrurile să intre pe făgaşul dorit de el. Câţi bani i-au oferit conducătorii religioşi?
Biblia spune: „Ei i-au cântărit treizeci de arginţi. Din clipa aceea Iuda căuta un prilej potrivit ca să dea
pe Isus în mâinile lor“ (Matei 26:15-16).

Treizeci de arginţi! În zilele acelea acesta era preţul unui sclav! Ce egoist a fost Iuda! Câteodată
suntem egoişti ca Iuda. Îţi aminteşti? Când ai intrat în dormitorul de la cabană, ai alergat repede să
prinzi patul cel mai bun! Când mama a tăiat tortul, ai ochit bucata cea mai mare. Decât să se joace şi
ceilalţi cu noua ta minge de fotbal, mai bine ai ţinut-o în cort. Tata avea nevoie de tine să îl ajuţi în
grădină, dar tu ai preferat să te joci la calculator

Dumnezeu vrea ca şi tu să f ii generos. Să dai din timpul tău, talentul tău, banii tăi de buzunar,
jucăriile tale; să-L slujeşti pe El. Biblia spune: „Pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu“.

Dezvoltarea unei atitudini corecte

Arată planşa SG-4.

Dacă eşti copilul lui Dumnezeu, El doreşte să f ii generos ca Domnul Isus. Nu te naşti generos, ci
trebuie să înveţi să f ii generos. Pentru unii este mai greu, pentru alţii mai uşor. Cum poţi să învingi
egoismul şi să f ii generos?

1. Dedică-te lui Dumnezeu.

Este un lucru pe care l-au făcut primii creştini. Spune-I lui Dumnezeu să te ierte de orice gând sau
faptă egoistă, şi spune-I în f iecare zi: „Doamne, astăzi vreau să fac ce vrei Tu. Să f iu ca Tine. Să
vorbesc ca Tine.“ „Şi El a murit pentru toţi, pentru ca cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru ei
înşişi, ci pentru Cel ce a murit şi a înviat pentru ei“ (2 Corinteni 5:15). Dumnezeu se bucură când ne
dedicăm Lui în întregime (Romani 1:12). Ai auzit povestea cu băieţelul care nu avea bani pentru
colectă? El l-a rugat pe fratele care ţinea coşuleţul cu bani, să pună coşuleţul jos. Apoi, a încercat să
se urce cu picioarele în coşuleţ, spunând: „Eu n-am ce să dau, dar mă dau pe mine!“ Este o cântare:
„Ia-mă pe mine însumi“. Cântă-o şi tu dimineaţa, dedicându-te lui Dumnezeu în f iecare zi.
Dacă o ştii, cânt-o chiar acum cu copiii; dacă nu alege o altă cântare care vorbeşte despre dedicare.

Spune versetul din 2 Corinteni 9:7 şi roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să-l împlineşti.

2. Fii darnic în f iecare zi.

Poate că ai bani de buzunar. Din ce ai primit, poţi să dai pentru lucrarea lui Dumnezeu. Misiunea
AMEC are o cutie specială pentru Grupurile Vestea Bună.
 Să ai o astfel de cutie la tine în clasă.

Timp de câteva luni vrem să dăruim pentru misiunea AMEC.

Avem şi un misionar al bisericii noastre (sau oricare alt lucrător, misiune, orfelinat sau organizaţie cunoscută de voi) .
Vrem să dăm din banii noştri şi pentru el.
Propune-ţi o sumă, scrie-o pe un tabel sau o imagine, apoi arată la f iecare program, care este suma la care s-a ajuns, încurajând
astfel copiii să dăruiască, până când ajungeţi la suma propusă. Poţi transforma o cutie de carton într-o cutie de donaţie. Copiii pot
să deseneze sau să lipească ceva pe ea, ca s-o faceţi cât mai frumoasă. Este bine să f ii realist referitor la sumă, şi să dăruieşti şi tu,
ca să f ii un exemplu bun de urmat.

Dar Dumnezeu nu vrea doar banii noştri. Poţi să f ii generos în f iecare zi, chiar dacă nu dai bani.
Dăruieşte din timpul, energia şi talentele tale pentru a-i ajuta pe oamenii care sunt în nevoie.
Dacă ai posibilitatea, oferă un carneţel f iecărui copil din clasă, în care să-şi noteze, ca într-un jurnal, cum poate să f ie generos în ziua
respectivă.

LECŢIA 2
Nemulţumire sau recunoştinţă
Copiii lui Israel au fost nemulţumiţi în pustiu. Ce mult au pierdut din pricina cârtirii lor! Copiii de
astăzi au multe dulciuri sau jucării. Şi totuşi sunt nemulţumiţi. Oamenii din secolul nostru au multe
lucruri. Cu toate acestea sunt nemulţumiţi şi nefericiţi. Dar Dumnezeu are un alt plan pentru noi. Voia
Lui este să f im întotdeauna mulţumitori. În lecţia de astăzi copiii vor învăţa că El ne poate da puterea
să schimbăm starea de nemulţumire într-una de recunoştinţă.

Verset de memorat
„Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu în Hristos Isus,
cu privire la voi.“ 1 Tesaloniceni 5:18

Adevăr central
Dumnezeu poate să-ţi dea puterea să schimbi starea de nemulţumire într-o stare de recunoştinţă.

Texte biblice pentru învăţător

Filipeni 2:13-15; Matei 26:6-13; Marcu 14:3-9; Ioan 12:1-8, plus referinţele folosite pe parcursul
lecţiei.

Nelu este prietenul meu de şcoală. Ieri am vorbit cu el la telefon de două ori. Vreţi să auziţi
convorbirile noastre?
Foloseşte două telefoane mobile sau decupează două receptoare de carton şi interpretează următorul dialog împreună cu altcineva.

L-am sunat de dimineaţă:

– Alo, salut Nelu! Ne întâlnim la colţ să mergem la şcoală?
– Salut, mă!
– Dar ce s-a întâmplat Nelu? Nu eşti bine dispus!
– Da, m-am enervat de dimineaţă. În loc să mâncăm cereale de porumb cu gust de miere, a
trebuit să înghit nişte fulgi de ovăz. Aveau un gust de paie …“

Apoi, el m-a sunat după şcoală.

– Alo? Salut, sunt eu, Nelu.
– Salut, cum te descurci cu tema la engleză?
 – Uf, ce mai temă! Nici nu îi văd rostul. N-am chef s-o fac.
– Hai că nu-i chiar atât de mult de lucru!
– Mersi, pe tine are cine te ajuta, dar eu trebuie să mă descurc singur.
– Lasă, că te mai ajut eu mâine, nu mai f i supărat.
– Tu nu ştii cum este la mine acasă! Sora mea cea mică face tot ce vrea. Ai mei mi-au lăsat-o
în grijă, şi ea mă enervează la culme. N-am şi eu timp liber, ca ceilalţi băieţi. Ce, eu sunt dădacă?“

Nelu nu este bucuros. De câte ori vorbim la telefon, el are o problemă de care se plânge. Care credeţi
că este, de fapt, problema lui? Este nemulţumit. Se plânge tot timpul. Ar vrea tot altceva. Se gândeşte
numai la el. Atitudine greşită
Arată def iniţia.

A f i nemulţumit înseamnă a f i nefericit cu ce se întâmplă.

Ce te nemulţumeşte? Ai primit un măr prea mic? Nu ai fost scos la tablă? N-ai fost ales căpitan de
echipă la fotbal? Părul tău nu este atât de frumos ca al prietenelor tale? Bicicleta ta nu este atât de
nouă? Sau poate nu mai ai jocuri noi de computer? Nu ai voie seara să stai până târziu? Ai prea puţini
bani de buzunar?

Când eşti nemulţumit, de fapt, Îl acuzi pe Dumnezeu că nu-I pasă de tine şi că nu conduce bine
lucrurile. Nemulţumirea este un păcat. Biblia spune: „Faceţi toate lucrurile fără cârtiri şi şovăieli“
(Filipeni 2:14). Dacă te-aş pune să scrii pe o foaie de hârtie toate gândurile sau cuvintele de
nemulţumire pe care le-ai avut ieri, cât de mult ai scrie? Poate cei din jurul tău au văzut şi au auzit
cuvintele tale de nemulţumire. Ce-ai zice dacă i-am pune pe părinţii tăi sau pe fraţii tăi să completeze
foaia? Ştii, Dumnezeu a văzut din cer toate nemulţumirile tale. Ţi-aminteşti de nemulţumirea evreilor
în pustiu? Se plângeau întotdeauna de ceva, şi erau mereu nemulţumiţi. Moise nu mai ştia ce să facă.
Dar mai mult, inima lui Dumnezeu Se întrista de f iecare dată. De câte ori eşti nemulţumit, Dumnezeu
Se întristează.

Chiar şi oamenii din jur observă nemulţumirea ta. Dacă eşti un copil al lui Dumnezeu,
nemulţumirea ta îi va împiedica pe ceilalţi să vină la Hristos. Tu ar trebui să le arăţi că Dumnezeul în
care te încrezi poate face ca toate lucrurile să lucreze spre binele tău (Romani 8:28). De ce ar dori ei să
vină la un Dumnezeu căruia nu Îi eşti recunoscător? Au ei şi aşa destule nemulţumiri. Dar să vedem ce
scrie în Cuvântul lui Dumnezeu.

O privire în Cuvântul lui Dumnezeu

Domnul Isus ne-a arătat printr-o lecţie dată ucenicilor ce crede El despre nemulţumire.

Cu puţin timp înainte ca Domnul Isus să moară la cruce pentru păcatele tale şi ale mele – chiar şi
pentru nemulţumirile noastre – El se af la împreună cu ucenicii şi alţi oameni în casa unui om, numit
Simon. Lazăr, cel pe care Isus l-a înviat din morţi, era şi el acolo. Pe când Domnul Isus mânca, a venit
Maria, sora Martei, cu un dar pentru Isus.
Arată planşa CT-2.

Era un vas cu parfum foarte scump. Costa mai mult decât ar f i câştigat un muncitor într-un an. Ea
nu a învelit cadoul într-o hârtie.
frumoasă de împachetat, nici nu i-a pus o fundă de mătase sau o panglică. În schimb, a spart vasul şi a
turnat parfumul pe capul şi picioarele Domnului Isus. Toată casa s-a umplut de mirosul parfumului.
Ia cu tine o sticluţă de parfum şi varsă din ea câteva picături în clasă, ca parfumul să se răspândească. Dacă sunt puţini copii, lasă-i pe
f iecare să miroasă parfumul, direct din sticluţă.

Nu ştim ce fel de aromă avea, dar cred că mirosea foarte frumos.

 Domnul Isus a fost recunoscător, şi a apreciat cum se cuvine darul ei. El a ştiut că Maria a înţeles că
El va muri, chiar dacă ucenicii nu au înţeles lucrul acesta.
Arată planşa CT-3.

În timpul acela, când murea cineva, prietenii turnau parfumuri pe trupul celui mort. Domnul Isus,
ştiind că va trebui să moară curând, a spus celor prezenţi că Maria i-a pregătit trupul pentru
înmormântare. În cazul acesta unii din ucenici au fost nemulţumiţi. Iuda a început să comenteze. El
ştia câţi bani valora parfumul respectiv. Ar f i putut să-l vândă şi să folosească banii pentru ei. Dar şi
alţi ucenici au fost nemulţumiţi de fapta Mariei: „Ce rost are risipa aceasta de mir?“, se întrebau ei
(Marcu 14:4). Ei se gândeau că ar f i putut să vândă parfumul şi să dea banii săracilor. Ei nu au
apreciat darul Mariei pentru Domnul Isus.

Domnul Isus i-a mustrat, pentru că o criticau pe Maria pentru un lucru atât de bun pe care ea îl
făcuse. El a spus: „Pe săraci îi aveţi întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi întotdeauna“ (Matei
26:10-11). Domnul Isus era recunoscător pentru darul Mariei. El a mai spus: „Oriunde va f i
propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi şi ce a făcut femeia aceasta“ (Marcu
14:9). Dacă ucenicii ar f i înţeles ce se va întâmpla cu Domnul Isus, ar f i fost recunoscători. Dar ei nu
au înţeles rostul darului Mariei, iar egoismul lor i-a făcut să f ie nemulţumiţi şi nefericiţi.
Arată planşa CT-4.

Dacă nu i-ai predat viaţa Domnului Isus, El doreşte ca tu să vii chiar acum la El, cu toate păcatele
tale, deoarece El a murit pe cruce pentru ele, chiar şi pentru nemulţumirea ta. Vino astăzi şi
mulţumeşte-I că a murit în locul tău, şi roagă-L să te ierte de păcate. Dacă nu ştii cum să faci aceasta,
rămâi la urmă în banca ta. Eu îţi voi arăta din Biblie ce trebuie să faci.

Dacă ai venit deja la Domnul Isus, El vrea să te ajute să-ţi schimbi starea de nemulţumire într-o
stare de recunoştinţă. Sunt aşa de multe versete în Biblie care ne vorbesc despre recunoştinţă. (Joacă
„sabia în teacă“ punându-i pe copii să găsească următoarele versete în Biblie: Ps. 107:15, Efes. 5:20,
Evrei 13:5, Coloseni 2:7, 3:17.)

Vrei tu să-L laşi pe Dumnezeu să te ajute să f ii recunoscător?

A f i recunoscător înseamnă a f i fericit cu ce ţi se întâmplă.

1 Tesaloniceni 5:18 spune: „Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui
Dumnezeu în Hristos Isus, cu privire la voi.“ Ce poţi face ca să f ii recunoscător? Dezvoltarea unei
atitudini corecte
1. Roagă-te!
Cere-I lui Dumnezeu să te ajute să f ii recunoscător. Cere-I iertare pentru nemulţumirea ta, şi
mulţumeşte-I chiar dacă lucrurile nu sunt aşa cum ai vrea tu să fie.

2. Învaţă să f ii recunoscător.
Când te hotărăşti să f ii recunoscător, vor veni multe ocazii în care vei f i ispitit să f ii nemulţumit.
Nu te lăsa biruit! Încearcă să găseşti o parte bună în f iecare lucru, pentru care să f ii mulţumitor. Fă
un tabel personal într-un mic carneţel.
Dacă ai timp, găseşte câteva exemple de lucruri pentru care am putea f i nemulţumiţi, şi cere-le copiilor să se gândească la lucruri bune pe
care ar putea să le spună.
 Ca să vezi partea bună a lucrurilor, poţi mulţumi şi celor din jurul tău. Gândeşte-te cui ai putea
mulţumi în f iecare zi. Spune-i mulţumesc surorii tale, pentru că te-a ajutat la temă. Seara, când te duci
la culcare, mulţumeşte-i tatălui că te-a luat cu el cu maşina. Mulţumeşte-i profesoarei că ţi-a predat
bine. Mulţumeşte-i bunicului pentru banii de buzunar pe care ţi-i dă uneori. Mulţumeşte-i mamei
pentru că a stat multe ore în bucătărie să facă mâncare. Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru tot ce ai,
pentru tot ce este El şi face pentru tine. Vei vedea cum El te va ajuta să f ii recunoscător şi mulţumitor.
Ca să nu uite, dă f iecărui copil o foaie de hârtie şi un pix. Roagă-i să scrie cuvinte de mulţumire unei persoane şi apoi să dea biletul
persoanei respective. Săptămâna următoare discutaţi pe scurt despre reacţia pe care au avut-o cei ce au primit bileţelul.

Lecţia 3 Lenevie sau sârguinţă

Am vrea să avem note mari, dar fără să învăţăm mult. Am vrea ca grădina să dea roade multe şi
bogate, dar n-avem timp de smuls buruieni, de legat plantele sau de stropit. Vrem să ştim Cuvântul lui
Dumnezeu foarte bine, dar n-avem timp să-l citim sau să-l memorăm. Suntem ca greierele care ar f i
vrut să aibă provizii când a venit toamna, dar toată vara a stat la soare. Dumnezeu urăşte lenevia.
Cuvântul Lui este plin de avertismente împotriva celor leneşi, şi de binecuvântări pentru cei harnici şi
sârguincioşi.
În această lecţie vom învăţa că Dumnezeu binecuvântează munca, nu lenevia; şi El ne va ajuta să f
im harnici în tot ce trebuie să facem.

Verset de memorat
„Fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul
nu este zadarnică.“ 1 Corinteni 15:58

Adevăr central
Dumnezeu vrea să f ii sârguincios în tot ce faci.

Texte biblice pentru învăţător

Matei 26:39-46

Pregăteşte un plic mare pe care scrie TIMP şi pune-i pe copii să scoată câte un bileţel cu o cifră. Lipeşte bileţelul cu blu-tack pe tablă,
sau scrie cifra cu cretă sau carioca. 365, 52, 7, 24, 60.

Ce reprezintă aceste cifre? Zilele anului, săptămânile, zilele săptămânii, orele din zi, minutele dintr-
o oră. Haideţi să calculăm câte minute sunt într-o zi.
Pune pe un copil mai mare să vină la tablă şi să efectueze înmulţirea următoare 24x60=1.440 minute/zi!

Cum foloseşti tu toate aceste minute? Am un borcan cu boabe de porumb. Ne vom imagina că o
boabă de porumb reprezintă un minut din zi. Haideţi să vedem cum le folosim.
Arată planşa LD-1.

Aproape o treime le folosim dormind.

Varsă o treime din boabele din borcan într-o cutie.

Multe alte minute le foloseşti pentru mâncare şi joacă.

Varsă altă treime de boabe din borcan în cutie.

Dar pentru învăţat? Foloseşti tu minutele bine? Sau visezi cu ochii deschişi?
Varsă câteva boabe într-un coş de gunoi.

Când este vorba să faci curăţenie la tine în cameră, faci treaba bine sau pierzi timpul, iar apoi te
grăbeşti şi arunci hainele grămadă în dulap? Dacă da, ai risipit minute preţioase.
Varsă câteva boabe în gunoi.

Dar citirea Bibliei şi rugăciunea? Câte minute pe zi te rogi sau citeşti din Biblie? Cinci? Zece?
Varsă 5-10 boabe în cutie.

Dacă te uiţi la televizor, sau te joci un joc nou, sau faci altceva în loc să citeşti Biblia, risipeşti aceste
minute. Ce faci tu cu aceste multe minute dintr-o zi? Le risipeşti, le dai la gunoi? Sau le foloseşti bine?
Ca să le foloseşti bine, înseamnă că trebuie să munceşti. Poate zici: m-am săturat să tot muncesc. N-am
chef. Mi-e lene. Ce este lenevia?
Arată def iniţia.

A f i leneş înseamnă a nu dori să munceşti.

Câte minute din zi risipeşti f iindcă că eşti leneş? Minutele nu sunt ale tale, sunt ale Domnului.
Timpul nostru aparţine de fapt lui Dumnezeu. El ne spune foarte clar în Biblie „nu vă leneviţi“. (Evrei
6:12). Cartea proverbelor este plină de versete despre lene sau hărnicie. Haideţi să le descoperim şi să
le citim.
Foloseşte jocul „sabia în teacă“. Alege câţiva copii care să vină cu Bibliile lor în faţă. Spune trimiterea, ei o repetă după tine, apoi f
iecare o caută repede în Biblie. Cine găseşte primul citeşte cu voce tare. Proverbe 6:6-11, Proverbe 12:24, Proverbe 12:27, Proverbe
13:4, Proverbe 14:23.

O privire în Cuvântul lui Dumnezeu

Domnul Isus a venit pe pământ şi nu a risipit nicio zi. Când Şi-a început lucrarea, El Se scula de
dimineaţă, şi uneori mergea la culcare seara târziu. Petrecea mult timp rugându-Se şi făcând lucrarea pe
care I-a dat-o Tatăl să o facă. Dar ucenicii Lui? Oare ei au folosit bine timpul sau l-au risipit?

Se apropia timpul când Domnul Isus trebuia să meargă la cruce. El ştia tot ce avea să se întâmple.
Ştia că Iuda avea să-L trădeze, că avea să f ie arestat, biciuit, batjocorit şi răstignit. Dar ştia şi că a treia
zi avea să învieze. Ştia că trebuia să plătească pentru toate păcatele lumii, şi că suferinţa Lui avea să f
ie foarte mare. Biblia ne spune că suf letul Lui era cuprins de o întristare mare. Deşi le-a spus de multe
ori ce avea să se întâmple, ucenicii nu au înţeles şi nu şi-au putut imagina că Fiul lui Dumnezeu avea să
f ie arestat de oameni.

Domnul Isus S-a dus cu ucenicii în Ghetsimani. I-a lăsat pe opt dintre ei să aştepte şi l-a luat pe
Petru, Iacov şi Ioan deoparte. Cred că ei păşeau încet şi apăsat. Se auzea doar freamătul frunzelor de
măslini în adierea vântului. Noaptea părea liniştită şi tăcută, dar parcă simţeau o apăsare grea în inimă.
Parcă niciodată nu-L mai văzuseră atât de trist pe Domnul lor. „Suf letul meu este cuprins de o
întristare de moarte…“ le spusese Domnul Isus (Matei 26:38).

La un moment dat, El S-a oprit şi le-a spus celor trei: „Rămâneţi aici. Rugaţi-vă şi vegheaţi“. Simţea
nevoia să meargă să vorbească singur cu Tatăl Lui ceresc. Ştia că nu avea să f ie uşor să moară pe cruce,
dar era hotărât să împlinească planul lui Dumnezeu

Ce credeţi că au făcut cei trei ucenici în timp ce Domnul Isus Se ruga în Ghetsimani? Dormeau!
Oare a lipsit Domnul prea mult? Nu, căci trecuse doar o oră. Domnul Isus a venit la ei, i-a trezit şi le-a
vorbit, în special lui Petru, zicându-i „Petre, tu dormi? N-ai putut să veghezi nici măcar o oră?“ (Marcu
14:37). Apoi S-a dus a doua oară să stea de vorbă cu Tatăl Lui. Dar ce au făcut ucenicii în acest timp?
Sforrr … sforrrrr … au adormit iarăşi. Poate au zis: „Să mai stăm puţin sub manta. Este atât de cald
şi bine. Ne vom scula imediat şi ne vom ruga. Dar suntem atât de obosiţi“. Iar cele 60 de minute au
trecut.
Scoate din borcanul cu boabe 60 de boabe şi aruncă-le în coşul de gunoi.

Risipite şi duse pentru totdeauna.

 A treia oară s-a întâmplat la fel. Şi Domnul Isus era obosit. Dar El avea o lucrare de făcut. Ştia că
nu poate să doarmă până nu ducea totul la bun sfârşit. Domnul Isus a fost sârguincios. El vrea să f ii
sârguincios în tot ce faci.
Arată def iniţia.

A f i sârguincios înseamnă a lucra din greu pentru a termina o lucrare şi a o face bine.
Arată planşa LD-3.

Oare ce s-ar f i întâmplat dacă ucenicii nu s-ar f i lăsat furaţi de somn şi s-ar f i străduit să se roage?
Nu ştim. Petru a învăţat în cele din urmă că Dumnezeu are nevoie de credincioşi harnici. El a scris la 2
Petru 1:5 şi 3:14: „Daţi-vă toate silinţele“ şi „Siliţi-vă“. „A te sili“ este un cuvânt mai vechi. Dar
înseamnă „a te strădui, a f i harnic sau sârguincios“.
Petru ştia că Domnul Se întoarce curând şi îi răsplăteşte pe credincioşi pentru felul în care au lucrat.
El trebuia să predice Evanghelia şi să-i ajute pe credincioşi să crească în credinţă. Poate că uneori era
foarte obosit şi era tentat să rămână acasă, în loc să predice. Poate că dimineaţa i se închideau ochii de
somn şi nu mai avea putere să se roage, iar seara ochii îi erau obosiţi de la lumina lămpii şi mâna
amorţită pe peniţă. Dar Petru n-a vrut să mai irosească minutele preţioase ca în Ghetsimani. S-a dus
unde trebuia să meargă, s-a rugat dis-de-dimineaţă, a continuat să scrie epistolele sale. Şi-a făcut
lucrarea cu sârguinţă. Epistolele scrise de el au rămas pe paginile Bibliei. Rugăciunile şi călătoriile lui
n-au rămas fără răspuns. Mulţi oameni s-au întors la Dumnezeu şi s-au întărit în credinţă. Chiar şi noi,
când citim epistolele lui, simţim că Dumnezeu ne vorbeşte.
Arată planşa LD-4.

Dumnezeu vrea să f ii sârguincios în tot ce faci. Să f ii harnic atunci când îţi faci temele şi când îi ajuţi
pe părinţi. Să înveţi versete pe de rost şi să te străduieşti să le repeţi. Să te trezeşti devreme ca să vii la
Casa Domnului. Să nu leneveşti în pat sau la televizor, când ştii că trebuie să te rogi şi să studiezi
Biblia. Cât de harnic eşti tu în ceea ce faci? Câte minute ai risipit ieri? Câte le-ai folosit bine? Cere-I
iertare lui Dumnezeu pentru timpul irosit. Este o cântare care spune: „Iartă-mă, iartă-mă,
Iartă-mă, Dumnezeul meu!
/: Pentru timpul meu trecut
Fără rodul ce L-ai vrut,
Fără dragostea cu jar,
Doamne iartă-mă, Tu, iar! :/“

Dezvoltarea unei atitudini corecte

Cum poţi să f ii sârguincios în tot ce faci?

1. Planif ică-ţi timpul.

Poate ai un carneţel mic, ca o agendă. Notează-ţi ce trebuie să faci şi de câte minute ai nevoie.
Studiu biblic şi rugăciune – 10, 15, 30 min. Câte minute vrei să-I dai lui Dumnezeu?
Memorat versete – 10 minute
Curăţenie – 30 minute
Relaxare – 60 minute
Lectură – 30 minute
Lecţii – 120 minute
TV – hotărăşte dacă se merită să pierzi minute preţioase vizionând programe fără nicio valoare.
Fapte bune – pentru ceilalţi (părinţi, fraţi, vecini).

2. Fă toate lucrurile bine şi până la capăt!

Cere-I lui Dumnezeu să te ajute să f ii sârguincios în tot ce faci. De exemplu, când te rogi, dacă ţi-e
lene, spui: „Doamne, binecuvântează-i pe toţi. Amin!“ De unde ştii tu cum va răspunde Dumnezeu?
Trebuie să te rogi specif ic: să ai o listă cu nume, să îi spui Domnului exact ce ceri de la El pentru f
 iecare. Sau când citeşti Biblia: eşti leneş dacă citeşti textul odată şi apoi închizi Biblia. Cum poţi să f
ii sârguincios?
Permite copiilor să răspundă.

Să citeşti, să scrii o promisiune, sau o poruncă, să Îl lauzi pe Dumnezeu pentru ceva, să înveţi un
verset şi să te rogi ca El să te ajute să-l împlineşti. Nu uita, a f i sârguincios nu înseamnă doar a face
lucrurile repede. Înseamnă să faci toate lucrurile bine. Nu îţi copiezi tema în pauză, ci o faci acasă. Nu
arunci toate jucăriile într-o cutie, ci le pui pe f iecare la locul lor. Începe cu treburile care îţi fac cea mai
puţină plăcere, şi apoi îţi va mai uşor să le faci pe celelalte.

Domnul Isus vine în curând. Câte lucruri vrei să faci bine? Petru ne îndeamnă: „De aceea, prea
iubiţilor, f iindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să f iţi găsiţi înaintea Lui fără prihană, fără vină şi în
pace“.

Dacă nu ai venit la Domnul Isus până acum, nu mai amâna. Nu mai risipi timpul. Primeşte-L pe
Domnul Isus în inima ta şi apoi cere-I putere să f ii sârguincios în tot ce faci.

Lecția 4 Îndoială sau încredere

În Vechiul Testament găsim mulţi oameni care au pus la îndoială Cuvântul lui Dumnezeu. Şi
ucenicii s-au îndoit de multe ori de faptul că Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu, şi au fost mustraţi
de El. Dar pe paginile Scripturii au rămas şi oameni ai lui Dumnezeu care s-au încrezut în El în clipe
grele: Avraam, Moise, Iosua, Daniel şi prietenii lui, şi mulţi alţii. Evrei 11 ni-i prezintă pe unii eroi ai
credinţei care L-au crezut pe Dumnezeu pe cuvânt. Timpurile s-au schimbat. Dar Cuvântul lui
Dumnezeu a rămas acelaşi. În lecţia de astăzi copiii vor învăţa să se încreadă în El în orice împrejurare.

Verset de memorat
„Încredeţi-vă în Domnul, Dumnezeul vostru şi veţi f i întăriţi.“ 2 Cronici 20:20

Adevăr central
Dumnezeu vrea să te încrezi în El în orice situaţie.

Texte biblice pentru învăţător

Ioan 20:24-29 şi celelalte referinţe de pe parcursul lecţiei.

Soniei îi plăceau căţeluşii. Mama şi tata i-au promis că vor încerca să-i cumpere un căţeluş în
vacanţa de vară. Dar era abia noiembrie. Mai erau sărbătorile de iarnă, Anul Nou, primăvara şi … vara
părea atât de departe. De câte ori vedea un căţeluş pe stradă, îşi dorea să aibă unul. De multe ori era
încrezătoare în promisiunea părinţilor. Dar uneori, prietena ei bună, Laura îi spunea: „Dacă aveau de
gând să-ţi cumpere, ţi-l cumpărau deja. Cred că până la vară vor uita.“ Atunci şi Sonia avea îndoieli.
Dar în vacanţa de vară părinţii ei s-au ţinut de promisiune! Ce ruşine i-a fost Soniei că n-a avut
încredere în ei.

Te-ai îndoit vreodată de faptul că părinţii tăi îşi ţin promisiunile? Poate că da, mai ales dacă nu şi-au
ţinut promisiunea întotdeauna. Dar de Cuvântul lui Dumnezeu?

Te-ai simţit vreodată singur? Dacă da, te-ai îndoit de promisiunea Lui că este cu tine.
 Te-ai îngrijorat şi ai plâns mult pentru o problemă? Dacă da, te-ai îndoit de promisiunea că poţi să
arunci asupra Lui toate poverile, iar El Se îngrijeşte de tine.

I-ai cerut iertare de vreun păcat şi te-ai îndoit că ai fost iertat? Dacă da, te-ai îndoit de promisiunea
Lui din 1 Ioan 1:9. Atitudine greşită
A te îndoi de promisiunile lui Dumnezeu înseamnă a nu crede ce spune El în Cuvântul Lui.

Un lucru este sigur. Dacă El a promis ceva în Biblie, El nu poate să mintă. Şi totuşi, de multe ori
avem îndoieli. La fel s-a întâmplat şi cu ucenicii.

O privire în Cuvântul lui Dumnezeu

Arată planşa DT-2.

Ucenicii se gândeau: „Gata! S-a terminat cu Domnul Isus. Este mort! A fost îngropat …“ Petru Îl
văzuse pe Domnul Isus pentru ultima oară în curtea marelui preot. Ioan L-a văzut cu ochii lui cum
murea pe cruce. Ceilalţi au fugit din grădina Ghetsimani, chiar înainte să f ie arestat, şi nu ştim dacă L-
au mai văzut. Femeile L-au văzut murind pe cruce, şi durerea le-a sfâşiat inima. Erau trişti şi plini de
frică. Dar Isus le spusese că se va întâmpla aşa. De câteva ori le-a spus că avea să f ie dat în mâinile
preoţilor şi apoi răstignit. Însă de f iecare dată El le-a spus: „A treia zi voi învia“.

Dumnezeu voia ca ei să se încreadă în El. Dumnezeu vrea ca tu să te încrezi în El în orice situaţie.

Oare putea să mintă Domnul Isus? Nu! Credeau ei cu adevărat că va învia? Nu, într-adevăr, nu.
Femeile au venit repede să le spună că mormântul era gol. Ele au crezut. Maria Magdalena vorbise cu
El în grădină, şi a venit să le spună să se întâlnească cu El la Marea Galileii. Dar în timp ce le vorbea,
ei o priveau cu îndoială. Petru şi Ioan au alergat la mormânt. Dar ceilalţi s-au îndoit. Stăteau în
continuare cu uşa încuiată. Poate zici: „Cum au putut ei să nu se creadă cuvintele Domnului Isus? Nu-i
critica prea aspru. Nici eu, nici tu nu credem întotdeauna ce spune El în Cuvânt. Sau spunem că ne
încredem, dar ne purtăm ca şi când nu credem. Dumnezeu nu vrea să te îndoieşti, ci să te încrezi în El.
Arată planşa DT-3.

Deodată a apărut cineva în mijlocul lor. Dar oare cum s-a întâmplat? Nu descuiase nimeni uşa! Nici
nu era nevoie. Domnul Isus intrase prin uşă. Poate că la început nu L-au recunoscut. Dar apoi au auzit
vocea Lui: „Pace vouă!“ El ştia că le era frică. Apoi le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Ucenicii au văzut
semnele cuielor şi ale suliţei. Biblia spune: „Ucenicii s-au bucurat când L-au văzut“. Au crezut acum
că El era viu. Că promisiunea Lui despre înviere era adevărată!

Dar Toma, zis Geamănul, lipsea. Ucenicii i-au povestit totul pe nerăsuf late. Poate că încercau să-i
vorbească toţi deodată. „Pe rând, vorbiţi pe rând!“ Când au spus tot ce aveau de spus, l-au privit cu
atenţie. Spre uimirea lor, Toma a spus doar atât: „Dacă nu voi vedea eu palmele Lui, cu semnele
cuielor, şi dacă nu voi pune eu mâna în coasta Lui, nu voi crede.“ „Dar Toma, noi toţi am vorbit cu
El.“ „Nu mă interesează, eu nu pot să cred!“ „Adică noi toţi suntem mincinoşi?“ „Nu ştiu, eu vreau să
văd!“ Poate zici: „Oh, eu sunt cu mult mai bun decât Toma! Oare? Dar când părinţii tăi îţi povestesc
cum le-a răspuns Dumnezeu la rugăciuni, cum i-a ajutat la examene, cum i-a ajutat să nu le f ie frică de
întuneric sau de alte lucruri? De câte ori nu te-ai gândit tu: „Aşa vi s-a întâmplat vouă. Dar mie nu
poate să mi se întâmple. Acum este altfel. Nu pot să cred, până nu văd şi eu!“

Dar Domnul te iubeşte, în ciuda faptului că ai îndoieli. El vrea să te ajute să te încrezi în El în orice
situaţie. El a vrut ca şi Toma să se încreadă în El. După opt zile, ucenicii erau din nou cu uşa încuiată.
De data aceasta era şi Toma cu ei. Biblia ne spune exact ce s-a întâmplat. Domnul Isus a intrat în
cameră în timp ce uşile erau încuiate, S-a dus direct la Toma, şi i-a zis: „Tomo, adu-ţi degetul încoace
…“ L-a pus să-I atingă rănile, şi apoi i-a spus: „Nu f ii necredincios, ci credincios“. Toma s-a închinat
şi a spus: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!“ Domnul Isus i-a spus atunci lui Toma ceva despre mine
şi despre tine: „Tomo, pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce nu M-au văzut, şi au crezut!“
(Ioan 20:29).

Noi nu L-am văzut pe Isus înviat. Dar credem că acest lucru este adevărat, pentru că Biblia o spune.
Credem că oricine vine la El cu păcatele lui, şi le mărturiseşte, este iertat. Credem că El ne poate
schimba viaţa şi ne poate ajuta să ascultăm de El.
Arată def iniţia.

A te încrede în Dumnezeu înseamnă a crede că f iecare cuvânt al Lui este adevărat.

Dar tu, ai crezut că El a murit şi a înviat, pentru a putea să-ţi ierte păcatele? Dumnezeu spune:
„Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat
din morţi, vei f i mântuit“. Nu trebuie să faci nimic altceva. Dacă nu ştii cum să te încrezi în El, şi să-L
primeşti ca Domn, rămâi la urmă şi-ţi voi arăta din Biblie cum să faci aceasta.

Dar dacă El este Domnul tău, te încrezi în El pentru orice lucru? Versetul de astăzi spune: „Încrede-
te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta“ (Proverbe 3:5). Dumnezeu vrea să te
încrezi în El în orice situaţie. În f iecare zi trebuie să-L crezi pe El pe cuvânt. Pentru că nu poţi să vezi
ce se întâmplă, trebuie să crezi că ce spune El este adevărat. Cum poţi să înveţi să te încrezi în f iecare
zi în Domnul şi să nu te îndoieşti ca Toma? Dezvoltarea unei atitudini corecte
Arată planşa DT-4.

1. Memorează cât mai multe promisiuni din Biblie.

De câte ori citeşti Biblia, alege o culoare specială, poate galben, şi subliniază promisiunea pe care o
găseşti în Biblie. Gândeşte-te dacă este pentru tine personal. Vezi dacă se pune vreo condiţie sau nu.
Învaţă promisiunea pe de rost. Poţi începe cu lista acesta de promisiuni şi apoi să adaugi altele.

Scrie pe tablă aceste versete: Proverbe 3:5, Ps. 4:5, Ps. 5:11, Ps. 7:1, Ps. 28:7, Ps. 64:10, Ps. 73:28, Ps. 118:8.

2. Roagă-te.
Cere-I lui Dumnezeu să te ajute să crezi promisiunile Lui, şi să aştepţi până la împlinirea lor.
Domnul Isus i-a spus odată unui tată care ceruse vindecarea copilului său bolnav: „Dacă crezi, este
posibil“, iar tatăl a răspuns: „Doamne, cred. Ajută necredinţei mele.“ Adică, „Doamne, credinţa mea
este mică. Ajută-mă să cred mai mult.“ Şi ucenicii s-au rugat odată: „Doamne, măreşte-ne credinţa“.
Cere-I să te ajute să te încrezi în El în orice situaţie

Lecţia 5 Resentiment sau iertare

Lucrurile bune pe care ţi le-a făcut cineva sunt uitate uşor. Dar lucrurile rele? Ei bine, s-au
înregistrat atât de adânc în memorie! De câte ori vedem persoana care ne-a greşit, apăsăm pe un buton
al minţii, şi reproducem tot ce s-a întâmplat în trecut. De fapt, nici nu este nevoie să ne întâlnim cu
acea persoană, deoarece dorim atât de mult să păstrăm imaginea urâtă, încât o avem tot timpul în
minte. Resentimente şi ură; gunoaie şi putregaiuri – acestea sunt lucrurile pe care le păstrăm în
sertarele şi cotloanele ascunse ale minţii. Dacă nu renunţăm la resentimente, toată viaţa ne va f i
afectată. Chiar şi sănătatea f izică şi mintală. Dumnezeu vrea ca să ne iertăm unii pe alţii aşa cum ne-a
iertat El. Necondiţionat şi def initiv. Copiii vor învăţa în această lecţie că trebuie să ierte.
Verset de memorat
„Fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.“
Efeseni 4:32

Adevăr central
Dumnezeu vrea să îi ierţi pe alţii.

Texte biblice pentru învăţător

Matei 18:21-30, Luca 17:3-4, plus celelalte referinţe din lecţie.

– De câte ori ţi-am spus să nu mai umbli la lucrurile mele?

– Am şi eu nevoie de rigla ta!
– N-ai decât să o foloseşti pe a ta. Şi tu ai una.
– Dar a ta este mai bună. A mea este prea scurtă, şi nu-mi ajunge pe toată foaia.
– Dar dacă mi-o rupi? Nu ţi-am dat eu guma de şters şi mi-ai rupt-o?
– Dar, bine, asta a fost demult, şi nu am vrut să o rup.
– Nu contează. N-o să uit niciodată că mi-ai stricat-o, şi nu am de gând să te mai las să
foloseşti nimic de la mine.
– Bine, lasă că vii tu la mine altădată să-mi ceri ceva. Nici eu nu o să-ţi mai dau nimic de la
mine. Niciodată!

Pot f i doi prieteni, doi colegi sau doi fraţi. Dar acum sunt doi duşmani. Nici unul nu vrea să uite
răul pe care i l-a făcut celălalt. Inima lor este plină de resentimente.

Atitudine greşită
Arată def iniţia.

A avea resentimente înseamnă a păstra în inima ta un sentiment neprietenos faţă de cineva care
ţi-a greşit.
Scrie patru exemple de resentimente pe câte un bileţel şi pune-i pe copii să le citească în faţa clasei, sau citeşte-le tu.

În timp ce ascultaţi, gândiţi-vă care vă descrie pe voi.

1. A uitat să-mi aducă un cadou de ziua mea! Atunci să aştepte mult şi bine, până-i voi cumpăra eu vreun
cadou!

2. Nu m-a ales în echipa lui la fotbal. Lasă că-mi va veni şi mie rândul să f iu căpitan, şi atunci o să vadă
el că nici eu nu-l aleg!

3. Nu-mi vine să cred că a spus lucruri aşa de urâte despre mine! Prefăcuta! Ce, parcă eu nu ştiu ce să le
spun colegelor ei despre ea?

4. Din cauza lui am fost pedepsit la şcoală. N-o să-l mai chem să se joace cu mine.

Biblia spune: „Nu zice: cum mi-a făcut el, aşa am să-i fac şi eu; îi voi răsplăti după faptele lui“
(Proverbele 24:29). Dacă Dumnezeu S-ar purta cu noi în f iecare zi exact cum ne purtăm noi, cum ar f
i? Nu refuza să ierţi pe cineva. Dumnezeu nu a refuzat să te ierte, şi dacă tu ai primit iertarea Lui,
trebuie să-i ierţi pe ceilalţi la fel. Poate zici, îl iert o dată. Hai, de două ori. Dar de câte ori să-l tot iert?
Nu eşti primul care gândeşti aşa.
O privire în Cuvântul lui Dumnezeu
Arată planşa RF-2.

Petru a venit odată la Domnul Isus şi L-a întrebat: „Doamne, de câte ori trebuie să iert pe fratele
meu când greşeşte? De şapte ori?“ Poate Petru s-a gândit: „Precis o să mă laude Învăţătorul. De şapte
ori este destul de mult!“ Poate tu zici: „Ce? Şi o dată pe zi este prea mult pentru mine! Nu ştiu cum a
putut Petru să spună şapte!“ Poate că inima îi tresălta de bucurie, aşteptând ca Domnul Isus să-l felicite
în faţa tuturor. Dar a rămas fără cuvinte când a auzit răspunsul: „De şapte zeci de ori câte şapte“.
Domnul Isus nu a vrut să demonstreze că era bun la matematică: 70 x 7 = 490! Domnul Isus nu dorea
să spună că trebuie să numeri 490 de greşeli pe zi, să ierţi, apoi să te opreşti. Nu, a vrut să spună că nu
ai voie să pui limită iertării. Dumnezeu vrea ca tu să ierţi. De ce? Petru nu înţelegea de ce trebuie să
ierte atât de mult. Ca să înţeleagă, Domnul Isus i-a spus o pildă.

A fost o dată un slujitor care avea o datorie mare la împărat – un milion de euro!

Nu avea cu ce să-i plătească. Împăratul a hotărât să-l vândă pe el, pe soţia lui şi pe copiii lui ca
sclavi, pentru a recupera cel puţin o parte din datorie.

Disperat, slujitorul s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea împăratului şi a spus: „Doamne, ai milă de
milă; mai dă-mi timp, şi-ţi voi plăti.“ Ar f i fost imposibil să plătească toată datoria.

Împăratul a hotărât să-i ierte datoria. Ce bunătate! Ce cadou extraordinar! Slujitorul nici nu ştia cum
să se mai ridice de pe genunchi de uimire. Nu se aşteptase să f ie iertat de toată datoria. Nu mai trebuia
să plătească nimic!
Arată planşa RF-3.

Tot aşa ne iartă Dumnezeu pe noi de toate păcatele. Fără să facem nimic. Doar pentru că Fiul Lui a
murit în locul nostru. Dacă Îi ceri iertare cu adevărat, El îţi iartă toate păcatele pe care le-ai făcut, pe
care le faci şi pe care le vei mai face. Spune-I Lui chiar acum, stând acolo pe scaun: „Doamne Isuse, îţi
mulţumesc că ai fost pedepsit în locul meu. Te rog, iartă-mă şi primeşte-mă la Tine.“ El primeşte pe
toţi cei ce vin la El, în felul în care doreşte El.

Dar povestirea nu se termină aici.

Slujitorul a ieşit de la împărat. Abia aştepta să se întâlnească cu familia lui şi să le spună ce s-a
întâmplat. Dar pe drum s-a întâlnit cu un alt slujitor. Acesta îi datora 100 euro. El a pus mâna pe acela,
şi-l strângea de gât, zicând: „Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.“

„Te rog“, l-a implorat celălalt om, „mai lasă-mă, şi-ţi voi plăti.“ A cerut milă exact cum ceruse el în
faţa împăratului. Datoria de 100 euro era atât de mică faţă de datoria de un milion de euro! Ce a făcut
împăratul cu datoria lui? A iertat-o. Ce va face el acum cu celălalt om? Biblia spune că el a refuzat să-i
ierte datoria, şi l-a aruncat în închisoare. Când a auzit împăratul de lucrul acesta, s-a mâniat foarte tare,
şi l-a aruncat şi pe el în închisoare.

Poate zici: Eu nu aş face aşa ceva niciodată! Oare? Gândeşte-te la lucrul acela mic pe care nu poţi
să i-l ierţi cuiva. Cât de mic este el, în comparaţie cu toate păcatele pe care ţi le-a iertat Dumnezeu?
Domnul Isus ne porunceşte să ne iertăm unii pe alţii, aşa cum ne-a iertat El. Dumnezeu vrea să ierţi.
Arată def iniţia.

A ierta înseamnă a renunţa la ura faţă de cineva care ţi-a greşit.

Dacă ai primit iertarea lui Dumnezeu, arăţi lucrul acesta prin faptul că îi ierţi pe alţii. Cine a fost
iertat, iartă la rândul lui. Trebuie să învăţăm să iertăm. Nu pe jumătate. Nu pentru puţin timp, ci ca
 1. Mulţumeşte-I Domnului pentru iertarea pe care ai primit-o. Aşa cum primul slujitor avea o datorie atât
de mare, tot aşa de multe sunt şi păcatele tale şi ale mele. Dar Biblia spune la 1 Ioan 1:7: „Sângele lui
Isus ne curăţeşte de orice păcat“. Evrei 8:12 spune: „Nu-mi voi mai aduce aminte de păcatele şi
nelegiuirile lor.“ Învaţă acest versete şi mulţumeşte-I pentru iertarea pe care ai primit-o de la El pentru
toate păcatele, pentru totdeauna.

2. Cere-I să te ajute să ierţi şi să uiţi răul pe care ţi l-a făcut cineva.

Uneori va f i nevoie să faci lucrul acesta de foarte multe ori (pe zi!) El îţi va da putere. El va asculta
rugăciunea aceasta, f iindcă este voia Lui să iertăm. Aminteşte-ţi versetul de aur din Efeseni 4:32.

3. Fă lucruri bune pentru cei care ţi-au greşit.

Hristos – pe deplin. Pentru totdeauna. Chiar dacă îţi aminteşti un lucru rău pe care ţi l-a făcut cineva,
trebuie să alegi să te porţi ca şi când acela nu ţi-a greşit. Acest lucru nu este uşor. Dar Dumnezeu vrea
să te ajute să ierţi.

Dezvoltarea unei atitudini corecte

Este metoda lui Dumnezeu ca să poţi birui resentimentele. „Nu te lăsa biruit de rău, ci biruie răul prin
bine.“ Când simţi că reapar vechile resentimente, opreşte-te şi roagă-te pentru persoana respectivă.
Gândeşte-te la un lucru frumos pe care poţi să i-l spui sau să îl faci pentru ea data viitoare când vă
întâlniţi; poate poţi să o ajuţi atunci când are o problemă. Fă lucrurile acestea! Domnul Isus te va ajuta să
ierţi ca El.

Paşi pentru sfătuirea copilului

care vrea să vină la Hristos
1. Arată-i că are nevoie de mântuire; că nu toţi oamenii vor merge în cer; că nimeni nu este atât
de bun pentru a merita cerul; şi că plata păcatului este moartea veşnică – despărţirea de
Dumnezeu (Romani 3:23; Apocalipsa 21:27; Ioan 8:21, 24).

2. Arată-i calea mântuirii. Mântuirea este darul fără plată, pentru că Isus a murit în locul nostru
pe cruce, a fost îngropat şi a înviat din morţi (Ioan 3:16; Efeseni 2:8; 1 Corinteni 15:3, 4).

3. Ajută-l să primească darul mântuirii – pe Isus Hristos – încrezându-se în El ca Mântui-tor

personal (Ioan 1:12; Apocalipsa 3:20).

4. Bazat pe Cuvântul lui Dumnezeu, ajută-l să primească siguranţa mântuirii (Ioan 3:36;
Apocalipsa 3:20; Evrei 13:5).

5. Învaţă-l să mărturisească despre Hristos (Matei 10:32). Această mărturisire poate să ţi-o facă
întâi ţie, apoi altor lucrători, apoi mai târziu prietenilor şi, dacă circumstanţele permit, unui
grup sau bisericii.