ATENȚIA

În viaţa noastră deseori explicăm anumite nereuşite prin faptul că „nu am fost atenţi”, şi
foarte rar ne întrebăm „de ce nu am fost atenţi”.

Atenţia este orientarea, selectivitatea şi concentrarea conştiinţei noastre asupra unor

stimuli aflaţi în afara noastră sau în interiorul nostru.

- selectivitatea se produce diferit în funcţie de punctele de reper, este strâns legată de starea de
veghe a persoanei (persoana nu poate fi atentă în timpul somnului);
- atenţia nu face parte din categoria proceselor de cunoaştere, deoarece nu are un conţinut
informaţional-refllectoriu propriu, nici din categoria activităţilor psihice; ea are calitate de
condiţie facilitatoare pentru procesele şi activităţile psihice;
- atenţia este strâns legată de motivaţie, mai ales de interese – dacă persoana este preocupată şi
atrasă de anumiţe categorii de stimuli, orice semn al prezenţei acestora îi va capta imediat
atenţia.
Principalele caracteristici ale atenţiei sunt :
- a fi atent înseamnă a fi orientat către ceva anume;
- a fi atent înseamnă a fi atras de ceva anume;
- a fi atent înseamnă a ignora cât mai mult din tot ceea ce există şi se întâmplă, în jurul a ceva
anume de care ne ocupăm;
- a fi atent înseamnă a fi concentrat asupra a ceva anume.
Formele atenţiei
A) În funcţie de prezenţa/absenţa efortului depus şi a gradului de conştientizare :
1. Atenţia involuntară – atenţia este captată deşi nu ne propunem acest lucru.
2. Atenţia voluntară – se implică în majoritatea activităţilor şi acţiunilor noastre, presupune
depunerea unui efort pentru a atinge un anumit obiectiv, pentru a finaliza o anumită sarcină.
3. Atenţia postvoluntară - multe activităţi conduc la formarea unor deprinderi şi la dezvoltarea
unor atitudini pozitive faţă de acestea în sensul că ele devin preferate, deci reluarea lor nu va mai
necesita efortul voluntar – deci atenţia postvoluntară se bazează pe deprinderea de a fi atent.

B) În funcţie de direcţia principală de orientare a atenţiei :

1. Atenţia internă - presupune orientarea către diferite aspecte ale psihologiei proprii: gânduri,
imagini, sentimente; ea intervine în cadrul comunicării cu sine (introspecţie, reflecţie interioară).
2. Atenţia externă - este orientată către lumea exterioară (obiecte, fenomene, persoane); ea
intervine în toate tipurile de activitate umană: muncă, joc, învăţare, creaţie.
3. Atenţia expectativă – de aşteptare , atunci când suntem în aşteptarea iniţierii sau finalizării
unor acţiuni.

Însuşirile atenţiei şi educarea lor

a) Volumul atenţiei - aspectul cantitativ al atenţiei: numărul de elemente (stimuli) pe care le
putem include concomitent în sfera de cuprindere a atenţiei este de 7±2, adică acest număr este
cuprins între 5 şi 9; prin antrenament putem extinde volumul atenţiei.
b) Concentrarea atenţiei – este abordarea racordării atenţiei la un stimul din perspectiva
intensităţii; gradul de concentrare a atenţiei depinde de particularităţile psiho-fiziologice ale
individului, de motivaţia pentru sarcină, de nivelul de importanţă şi de utilitate a sarcinii, de
experienţa confruntării cu factorii perturbatori.
c) Stabilitatea - este capacitatea de a menţine racordată atenţia la un stimul o perioadă mai mare
de timp; ea se dezvoltă o dată cu vârsta.
d) Distributivitatea - capacitatea persoanei de a-şi concentra simultan atenţia asupra a doi sau
mai mulţi stimuli.
e) Mobilitatea - uşurinţa comutării atenţiei de la un stimul la altul, de la o activitate la alta.
Opusul ei este fixitatea / rigiditatea – când persoana nu-şi poate deplasa uşor atenţia.
f) Distragerea - incapacitatea de a fi atent, persoanele sunt „distrase” de orice modificare a
mediului extern sau intern.
Toate aceste însuşiri ale atenţiei sunt foarte importante în momentul evaluării concordanţei
dintre cerinţele unei profesiuni şi psihologia celor care vor să o practice.

Temă:
1. Enumerați primii trei colegi din clasă care au cea mai mare capacitate de concentrare a
atenției.
2. Enumerați trei colegi din clasă care sunt foarte ușor distrași de la lecție.
3. Încercați să inventariați profesiile care solicită foarte mult calități ale atenției, precum
concentrarea și stabilitatea.
4. Ce credeți că ar trebui să facă un părinte care se plânge de fiul său că nu poate fi mai
atent când i se cere?