Sunteți pe pagina 1din 48

EVALUAREA ELEVILOR

CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE

DEFICIENŢA MINTALĂ
Handicap
Deficienta
Dizabilitate dezavantajul social, rezultat in
Pierderea/alterarea unei functii in
urma unei maladii, accident sau afectari/ limitari de activitate si urma unei deficiente sau
perturbare in evolutia normala, dar restrictii de participare, care releva incapacitati si care limiteaza sau
si ca urmare a unor carente psiho- aspectul negativ al interactiunii impiedica indeplinirea de catre
afective. individ - mediu individ a unui rol asteptat de
mediu

Cerinte Educative Speciale


derivate din particularitatile
individuale de dezvoltare, invatare, Integrare
Incluziune
relationare cu mediul, din procesul de interactiune dintre individ si
setul de masuri si actiuni din domeniile experientele anterioare ale copilului mediul social, prin intermediul caruia se
protectiei sociale, educatiei, sanatatii etc realizeaza un echilibru functional al
destinate combaterii excluziunii sociale ambelor parti

Excluziune Incapacitate Infirmitate


limitarea sau interzicerea, voita reducerea partiala sau totala a defect fizic congenital/ dobandit
sau nu, a accesului la drepturile posibilitatii de a realiza o in urma unui accident, a unei boli
si libertatile de drept ale activitate/ un comportament etc.
persoanei
Aplicație

• Incluziune
setul de masuri si actiuni din domeniile protectiei sociale, ocuparii fortei de munca,
locuirii, educatiei, sanatatii, informarii si comunicarii, mobilitatii, securitatii, justitiei
si culturii, destinate combaterii excluziunii sociale
• Integrare
procesul de interactiune dintre individ/grup si mediul social, prin intermediul caruia
se realizeaza un echilibru functional al ambelor parti
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Precizări terminologice

Termenii deficienţă şi handicap nu sunt sinonimi, între deficienţă şi handicap existând un raport
de intercondiţionare:

Starea de handicap, poate să agraveze sau, dimpotrivă, să diminueze gradul de


manifestare a deficienţei
deficienţei
Handicapul este efectul acestui fenomen în planul raporturilor de adaptare şi de integrare
socială a persoanelor deficiente

Deficienţa reprezintă fenomenul iniţial


DEFICIENȚ
• Clasificarea deficienței mintale
A MINTALĂ

Clasificarea cea mai frecventă a deficienţei mintale se realizează pe baza:

masurării coeficientului de inteligenţă cu ajutorul testelor

evaluării posibilităţilor de adaptare şi integrare, de elaborare a


comportamentelor comunicaţionale şi de relaţionare cu cei din jur.
DEFICIENȚ
• Clasificarea deficienței mintale
A MINTALĂ

Intarzi
e re M
e re Mintală Profun intală
Întârzi QI 20- 34 dă
Severă QI sub
20
t ală Înt Alte
in 49 ârz fo
M
e 3 5- ier rm
er
i QI eM ed
r z
â e
Int edi int e
M ală
QI ară ntală

Intelectul de limită (liminar), QI între 70-85

Int tală are


Mi reciz
i
Uş re M

ârz făr
n
p
-se interpune ca o categorie specifică între normal şi
-69

ier ă
ie
o

deficientul de intelect
50
ârz

ea
- marchează graniţa dintre normalitate şi handicap
Înt

- este un concept operaţional, menit a categoriza oarecum


copiii cu retard şcolar şi adaptare socială disfuncţională,
având o etiologie în mare parte psihogenă
EVALUAREA CURRICULARĂ
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

Evaluarea școlară
totalitatea în urma
activităţilor prin elaborate în pe care se
aplicarii unor în functie de în scopul
care se conformitate bazează o
tehnici, conţinutul şi emiterii unei
colectează, cu obiectivele anumită
organizează si metode si grupul de judecăţi de
şi tipul decizie în plan
interpretează instrumente lucru vizat, valoare
evaluarii, educaţional
datele obţinute de masurare,
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea curriculară

EVALUAREA
- stabileşte elementele pozitive din dezvoltarea copilului, ca punct de plecare în activitatea de recuperare
(reabilitare).
- fără măsuri de intervenţie este un nonsens, ca si interventia fara evaluare si monitorizare continua.
- este un proces continuu, de planificare şi programare care orientează elaborarea planului de servicii
personalizate şi programele de intervenţii personalizate.
Sistemul de intervenţie în care este cuprins copilul cu CES trebuie să cuprindă următorii paşi:
identificare – diagnoză – orientare – măsuri şi servicii de intervenţie (recuperare şi reabilitare) şi
suport – reevaluare –– integrare şi includere socială.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea curriculară

Demersul evaluativ nu se rezumă la o activitate constatativă, ci investighează potenţialul de dezvoltare şi învăţare


şi sugerează programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare.
Evaluarea statică
- se pune accent pe ceea ce poate face efectiv copilul, pe abilităţile pe care le are la un
moment dat şi nu pe capacităţile sale de dezvoltare

Evaluarea dinamică
- se estimează potenţialul de învăţare în scopul folosirii lui ca suport în formarea abilităţilor
necesare dezvoltării copilului.

Probele şi testele de evaluare au drept obiectiv determinarea abilităţilor şi a disponibilităţilor imediate


pentru dezvoltare exclude definitiv teza “caracterului irecuperabil” al copilului cu dizabilităţi.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea curriculară

 
Demersul evaluativ în cazul copiilor cu CES parcurge următoarele mari etape:
Evaluare iniţială (constatativă)
obiective:
 identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea;
 stabilirea nivelului de performanţe sau potenţialul actual al copilului;
 estimarea/prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potenţialul individual şi integrat al copilului;
 stabilirea încadrării: pe grad sau nivel, educaţional etc;
 stabilirea parametrilor programului de intervenţie personalizată
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea curriculară

Evaluarea formativă (evaluare continuă)


- evidenţiază nivelul potenţial al dezvoltării şi urmăreşte iniţierea unor programe de antrenament a operaţiilor
mintale.
- nu este centrată pe deficit, ci evidenţiază ceea ce ştie şi ce poate copilul, ce deprinderi şi abilităţi are într-o
anumită etapă a dezvoltării sale.

Evaluarea finală
obiective:
 estimarea eficacităţii intervenţiei sau a programului;
 modificarea planului sau a programului, în raport de constatări;
 reevaluarea copilului şi reconsiderarea deciziei.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

Etape
ale evaluării

masurarea
consecintelor instruirii
-atribuirea unor simboluri menite sa
cuantifice achizitionarea unor decizia
comportamente de catre elevi
prelungeşte actul aprecierii într-o notă,
caracterizare, etc. şi recomandş mşsuri de
aprecierea ameliorare a activitatţi didactice ulterioare
semnifică emiterea unei judecaţi de
valoare privitor la un comportament
observabil raportat la un cadru de
referinţa
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

ETAPE ALE PROCESULUI EVALUĂRII (Tyler)


definirea obiectivelor

crearea situaţiilor de învaţare

selectarea metodelor şi instrumentelor de evaluare

desfaşurarea procesului de măsurare a cunostinţelor achiziţionate

evaluarea şi interpretarea datelor obţinute

formularea de concluzii şi aprecieri diagnostice si prognostice


DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară
FUNCŢIILE EVALUĂRII
Educativă

De feed-back
Constatativă

Prognostică Funcţiile
evaluării didactice Socială
la nivel micro

Motivaţională
Diagnostică

De certificare De selecţie
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

FUNCŢIILE
EVALUĂRII Funcţia selectivă
Funcţia educativă urmăreşte Funcţia diagnostică evidentiază
stimularea obţinerii de asigură clasificarea elevilor sub (pe bază de testare) valoarea,
performanţe în pregătirea raport valoric şi al performanţelor nivelul şi performanţele pregătirii
elevilor în cadrul grupului elevului la un moment dat

Funcţia prognostică prevede Funcţia de feed-back


probabilistic valoarea, nivelul si (cibernetică) Funcţia social-economică
performanţele ce ar putea să le evidenţiază eficienţa învaţarii în
are rol în optimizarea procesului plan socio-economic
obţină elevul în perioada
de predare-învaţare
urmatoare de pregatire
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară
IPOSTAZE ALE REZULTATELOR ŞCOLARE ALE ELEVILOR

 
Rezultatele şcolare = ansamblul achiziţiilor, transformărilor, modificărilor în plan biopsihic, în
urma parcurgerii unui program de instruire. Se concretizează în:
• Prestaţia elevului - reprezintă un detaliu, o manifestare de moment, un comportament identificat în
obiectivele operaţionale;
• Performanţa elevului - corelată cu nivelul de realizare a unei sarcini de învăţare;
• Competenţa elevului – ansamblu integrat de cunoştinţe, abilităţi, capacităţi ce conduc către rezolvarea
eficientă a unui set de probleme sau clase de situaţii;
• Conduita elevului – ansamblul reacţiilor, relaţiilor cu colegii, atitudinilor sale, în contextul rezolvării
sarcinii de învăţare şi îndeplinirii obligaţiilor şcolare.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ • Evaluarea școlară
Obiective
Prestaţia Obiective
Prestaţia operaţionale
operaţionale

Obiective
Performanţele Obiective
operaţionale şi
Performanţele
neoperaţionale şi
operaţionale
neoperaţionale
Ipostaze ale
Ipostaze ale
rezultatelor Obiective
rezultatelor Obiective
şcolare Competenţele educaţionale de
şcolare Competenţele educaţionale
generalitate de
medie sau
generalitate medie sau
generale
generale

Obiective operaţionale
şiObiective operaţionale
neoperaţionale,
Conduitele şi
obiective neoperaţionale,
educaţionale
Conduitele obiective educaţionale
de generalitate medie
de generalitate
sau generale medie
sau generale
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

FORMELE EVALUĂRII
După criteriul obiectivitaţii si al gradului de certitudine
• evaluare subiectivă
• evaluare obiectivă
După criteriul scopului si al frecventei in utilizare
• evaluare initială
• evaluare continuă/ formativă
• evaluare sumativă/ cumulativă/ de bilanţ
După procedeele de efectuare a evaluarii
• evaluare orală
• evaluare scrisă
• evaluare practică
• evaluare prin examen
• evaluare prin concurs
Dupa modul de integrare in predare si invaţare
• evaluare cumulativă (sumativă)
• evaluare continuă (formativă)
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară
STRATEGII, METODE, TEHNICI, PROBE
(INSTRUMENTE) DE EVALUARE
 
• Strategiile de evaluare = modalităţi concrete de stabilire a formelor şi tipurilor de evaluare,
metodelor, tehnicilor şi probelor de evaluare, a descriptorilor de performanţă, baremelor şi
sistemelor de notare. 
• Metodele de evaluare = căi, modalităţi de acţiune prin intermediul cărora evaluatorul obţine
informaţii despre randamentul şcolar al elevilor.
• Tehnicile de evaluare = formele concrete pe care le îmbracă metodele (exemplu: tehnica
răspunsului la alegere / cu alegere multiplă). 
• Probele (instrumentele) de evaluare = grupaje de itemi (pedagogici) stabiliţi în
funcţie de conţinutul de învăţat şi în raport cu obiectivele propuse.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

RELAŢIA DINTRE
STRATEGII, METODE, TEHNICI ŞI PROBE DE EVALUARE

Strategii

Metode

Tehnici

Probe (instrumente)

Figura nr. XV.4. Relaţia dintre strategii


DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

METODE DE EVALUARE

• Metode tradiţionale
probe orale
probe scrise
probe practice
• Metode complementare
observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor
referatul
investigaţia
proiectul
portofoliul
autoevaluarea.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară
Categoria de Exemple de metode Variante ale metodei
metode
- prin expunerea cunoştinţelor de către elev;
Metode de - Evaluarea orală
evaluare   - prin întrebări şi dialog profesor - elev;
tradiţionale   - interviul (structurat sau nestructurat)
  - chestionarul oral;
 
  - susţinerea orală a portofoliului etc.
   
 
- probe scrise curente;
- probe scrise scurte;
- lucrări scrise (la sfârşit de temă, capitol, unitate de
- Evaluarea scrisă
  învăţare, semestru);
  - lucrări scrise semestriale/ teze;
 
- chestionare scrise;
  - testele;
 
- prin activităţi aplicative sau practice;
- prin activităţi teoretico-practice;
- Evaluarea practică - prin lucrări experimentale/ de laborator.
 
 
  - evaluarea şi autoevaluarea cu ajutorul computerului.
 
 
- Evaluarea cu ajutorul simulatoarelor şi
dispozitivelor

- Autoevaluarea
Metode de - Observarea sistematică a activităţii şi a
evaluare comportamentului elevilor în clasă
alternative
- Investigaţia
- Portofoliul
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

Testul de evaluare didactică se constituie ca o probă complexă formulată dintr-un ansamblu


de itemi, care în urma aplicării oferă informaţii pertinente referitoare la modul de realizare a
obiectivelor didactice, la progresul şcolar etc.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

Elementele din care se compune un instrument de evaluare, enunţuri, întrebări simple sau
structurate, probleme, exerciţii de orice tip poartă numele de ITEMI

CLASIFICAREA ITEMILOR
(după gradul de obiectivitate oferit de corectare)
• itemi obiectivi
• itemi semiobiectivi
• itemi subiectivi (cu răspuns deschis)
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

ITEMI ITEMI ITEMI


OBIECTIVI SEMIOBIECTIVI SUBIECTIVI

Caracteristici Caracteristici Caracteristici

- obiectivitate în evaluare şi notare - pot testa o gamă largă de capacităţi - permit evaluarea unor rezultate complexe ale
intelectuale învăţării, abilităţi de tip analiză, argumentare,
- fidelitate ridicată sinteză
- plasează elevul într-o situaţie cognitivă
- permit un feed-back rapid cu un grad de complexitate ridicat - corectarea şi notarea nu prezintă un grad mare
- capacitatea de a testa un număr mare de de obiectivitate
- permit utilizarea unor materiale
elemente de conţinut auxiliare - sunt proiectaţi şi utilizaţi pentru obiective şi
situaţii de evaluare în care interesează în mod
deosebit demersul subiectului în producerea unui
răspuns, nu întotdeauna unul singur posibil şi
corect
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

ITEMI ITEMI ITEMI


OBIECTIVI SEMIOBIECTIVI SUBIECTIVI

Itemii cu alegere dublă Itemii cu răspuns scurt/de completare Eseul structurat


Itemii cu alegere multiplă Itemii de completare Eseul liber
Itemii de asociere Întrebări structurate Rezolvarea de probleme
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• ITEMI OBIECTIVI
Itemii cu
alegere dublă

- presupun alegerea răspunsului corect din două variante posibile, de tipul : adevărat-
fals, corect-incorect, da-nu, fapt-opinie, cauză-efect etc.

Avantaje: Limite:
- obiectivitate - nu pot evalua creativitatea şi nici capacitatea de sinteză
- eficienţă (pot acoperi un număr mare de obiective şi de - pot fi rezolvaţi relativ uşor prin ,,ghicirea,, răspunsului
conţinuturi într-un timp relativ scurt de testare) (şansa de 50%)
- uşurinţă în notare - utilizarea frecventă poate produce un efect negativ asupra
învăţării
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• ITEMI OBIECTIVI
Itemii cu alegere
multiplă

Itemul este format dintr-un enunţ (premisă) urmat de un număr de opţiuni din care
elevul trebuie să aleagă soluţia corectă .

Avantaje : Limite:
- obiectivitate şi fidelitate mare - nu pot evalua creativitatea şi capacitatea de sinteză
- eficienţă
- uşurinţă de notare
-posibilitate redusă de ,,ghicire,, a răspunsului
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• ITEMI OBIECTIVI
Itemii de asociere

Itemul presupune stabilirea unor corespondenţe, asocieri între elementele distribuite pe două
coloane: pe una, premisele, iar pe cealaltă soluţiile.

Limite:
Avantaje:
- nu pot măsura rezultate ale învăţării situate la niveluri
- obiectivitate şi fidelitate mare cognitive superioare precum analiza şi sinteza
- eficienţă - utilizarea frecventă poate produce un efect negativ asupra
- uşurinţă în notare învăţării

În realizarea itemilor de asociere tip pereche, pentru a evita ghicirea soluţiilor prin eliminare, numărul
acestora trebuie să fie mai mare decât al premiselor.
• ITEMI
SEMIOBIECTIVI
DEFICIENȚ
A MINTALĂ

Itemii cu răspuns scurt


de/completare

Itemul solicită elevul să formuleze un răspuns scurt , să completeze o afirmaţie în aşa fel încât
aceasta să dobândească sens şi valoare de adevăr.

Avantaje: Limite:
- validitate şi aplicativitate mare - elaborarea răspunsului nu solicită dezvoltarea unor
- evaluează atât capacităţile cognitive inferioare capacităţi cognitive complexe precum analiza, sinteza şi
(cunoaşterea şi înţelegerea) şi medii (aplicarea) rezolvarea de probleme
- pot acoperi o arie amplă de conţinuturi cu ajutorul unui
număr relativ de itemi

În realizarea itemilor cu răspuns scurt, răspunsurile solicitate trebuie să fie relevante pentru evaluarea unei abilităţi.
• ITEMI
SEMIOBIECTIVI
DEFICIENȚ
A MINTALĂ

Itemii de completare

- sunt de fapt o variantă mai ,, pretenţioasă,, a itemilor cu răspuns scurt. Ei solicită producerea unui răspuns
al cărui rol este să întregească un enunţ lacunar sau incomplet.

Avantaje: Limite:
- validitate şi aplicabilitate mare, evaluează atât capacităţile - elaborarea răspunsului nu solicită dezvoltarea unor capacităţi
cognitive inferioare (cunoaştere şi înţelegerea) cât şi medii cognitive complexe precum analiza, sinteza, rezolvarea de
precum aplicarea probleme.
- pot acoperi o arie amplă de conţinuturi

În realizarea itemilor de completare, formulările prea ample ale cerinţelor sunt de evitat.
• ITEMI
SEMIOBIECTIVI
DEFICIENȚ
A MINTALĂ

Întrebări structurate

-sunt itemii care conţin mai multe sarcini de lucru şi care fac trecerea de la itemii obiectivi la itemii
subiectivi.
Sunt itemii cu un anumit număr de aplicaţii având ca punct de plecare acelaşţi material-suport (un text, o hartă, o ilustraţie).

Avantaje: Limite:
- permit utilizarea unor materiale suport stimiullative - este dificil de apreciat gradul de dificultate al cerinţelor
- oferă posibilitatea testării unei game largi de abilităţi - schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece ea
- se pot realiza- rezolva cerinţe variate ca şi grad de trebuie să aibă în vedere o varietate de modalităţi de exprimare
dificultate a soluţiilor

În realizarea întrebărilor structurate, materialul-suport trebuie să fie adecvat nivelului de înţelegere al elevului .
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• ITEMI SUBIECTIVI

Eseul structurat

-este o compunere ce tratează o anumită temă, indicată în cerinţă.


- tema presupune un număr variabil de cerinţe, ce vor fi dezvoltate în cuprinsul eseului. Ordinea integrării cerinţelor
nu este obligatorie, eseul structural vizând atât cunoştinţele punctuale ale elevului, cât şi creativitatea şi originalitatea.

Avantaje: Limite:
- proiectarea necesită un timp relativ redus - acoperă o arie mică de conţinuturi, deşi timpul necesar pentru
elaborarea răspunsului este în general mare
- nu necesită auxiliare
-schema de notare este greu de realizat

Schema de notare trebuie realizată în relaţie cu instrucţiunile privind rezolvarea.


DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• ITEMI SUBIECTIVI

Eseul liber

- este o compunere în care se indică tema ce va fi tratată, elevul fiind cel care decide asupra parcursului/ aspectelor pe
care este necesar să insiste, precum şi asupra ordinii în care acestea vor fi integrate în cuprinsul textului.

Avantaje: Limite:
- proiectarea necesită un timp redus - acoperă o arie mică de conţinuturi
- nu necesită materiale auxuiliare - necesită mult timp pentru evaluare
- fidelitatea este scăzută

În realizarea eseului liber, alegerea temei trebuie realizată în funcţie de obiectivul de evaluare şi în paralel cu schema de notare.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• ITEMI SUBIECTIVI

Rezolvarea de
probleme

- se referă la o situaţie-problemă, sarcină de lucru în care elevul se confruntă, în general, cu un caz pentru care
nu există o soluţie învăţată anterior, o unică soluţie. Scopul este de a pune elevul să-şi folosească cunoştinţele
şi deprinderile însuşite la obiectul respectiv, dar nu numai, pentru a formula o posibilă soluţie a problemei.

Avantaje: Limite:
- poate fi utilizată în cadrul oricărei discipline - schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece există
o varietate de modalităţi de exprimare a soluţiilor
- permite folosirea de materiale-suport
- necesită mult timp pentru evaluare
- oferă posibilitatea testării unei game largi de abilităţi
- stimulează gândirea critică

Formularea cerinţelor să fie adecvată obiectivului de evaluare.


DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea școlară

Factori perturbatori/ erori de


evaluare şcolara

- factori legaţi de
- factori legaţi de
personalitatea
natura disciplinei
profesorului

- factori legaţi de - factori legaţi de


situatia concreta de personalitatea
evaluare elevului
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea curriculară

EVALUAREA
-este un proces continuu, de planificare şi programare care orientează elaborarea planului de servicii personalizate şi
programele de intervenţii personalizate.
-trebuie privită ca proces complex, dinamic, de cunoaştere şi estimare cantitativă şi calitativă a particularităţilor
dezvoltării şi a capacităţii de învăţare a copilului.
-trebuie să fie complexă şi să evite formalismul (presupune o abordare multidisciplinară - medicală, psihologică,
pedagogică şi socială - complementară, uneori inter-instituţională)
-presupune colectarea de informaţii cât mai complete, interpretarea de date, punerea şi rezolvarea de probleme în
scopul orientării deciziei şi intervenţiei.
- din analiza şi sinteza tuturor datelor rezultate reies şi trebuie să se propună soluţii de integrare a copiilor cu CES.

 
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea curriculară

Evaluarea parametrică implică utilizarea unor teste sau probe, însă evaluarea trebuie să includă şi:
- observaţia directă şi sistematică
- istoricul dezvoltării copilului (anamneza)
- date socio-culturale
- analiza produselor activităţii
- analiza erorilor
- analiza de sarcini
- inventarele de abilităţi
- chestionare, interviul, dialogul cu părinţii etc.
Aceste metode de evaluare permit monitorizarea copilului în contexte naturale de viaţă, iar informaţiile culese prin intermediul lor ne
oferă o adevărată “hartă“ a evoluţiei copilului şi a comportamentelor sale în domenii fundamentale, precum relaţiile cu activitatea şi
cu mediul, relaţiile cu ceilalţi, relaţiile cu sine.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea curriculară

Evaluarea complexă presupune o abordare


multidisciplinară (medicală, psihologică,
pedagogică şi socială) complementară,
uneori inter-instituţională; din analiza şi
sinteza tuturor datelor rezultate reies şi
trebuie să se propună soluţii de orientare a
copiilor către serviciile adecvate.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea psihologică

EVALUAREA PSIHOLOGICĂ
reprezintă un set de proceduri utilizate de o persoană pentru dezvoltarea unor imagini, pentru
a lua decizii şi a verifica ipotezele despre modelele de caracteristici ale unei alte persoane,
modele care-i determină acesteia din urmă comportamentul în interacţiune cu mediul

Scopurile evaluării includ în general:

1. Producerea de profiluri (putem dezvolta descrieri şi imagini despre o anumită persoană)


2. Producerea de decizii (evaluarea persoanei are ca finalitate producerea de decizii despre relaţia acelei persoane cu mediul ei
actual sau cu mediile posibile: adecvare, normalitate, funcţionalitate, disfuncţionalitate)
3. Verificarea de ipoteze, construirea unei teorii (evaluarea ca suport pentru testarea ipotezelor despre personalitate)sau
interpretarea rezultatelor la teste
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea psihologică

comunicare şi limbaj

capacitate de relaţionare
Obiect al evaluării
psihologice vor fi dezvoltare cognitivă şi potenţial de
următoarele caracteristici învăţare
ale personalităţii copilului:
maturizare socială

dezvoltarea volitivă
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea psihologică

Evaluarea psihologica a copiilor Stabilirea


nivelului de
dezvoltare al
copilului

rtamentelor
Depistarea compo Obiectivele
il impiedica
disfunctionale care fice resursele
selor, pe copil sa isi valo
ri evaluarii
Identificarea intere
ntelor copiilor la potentia lu l m axim psihologice
abilitatilor, preferi

Stabilirea Identificarea
eventualelor
potentialului probleme
copilului specifice varstei
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea psihologică

Stabilirea nivelului Identificarea


de dezvoltare al eventualelor Stabilirea
copilului probleme specifice potentialului
varstei
copilului
Tulburari de
Dezvoltarea atentie si
senzorial- concentrare Identificarea
motrica aptitudinilor

Tulburari de
atasament
Dezvoltarea
cognitivă Nivelul de
inteligenta
Tulburari de
comportament

Dezvoltarea
socio-afectiva Interese scolare
Anxietate, si profesionale
Depresie, Fobii
etc.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea psihologică

Evaluarea psihologica se
realizeaza prin raportare
la standardele existente,
prin teste specifice
validate, în vederea
stabilirii unei diagnoze
care arată distanța faţa de
normele statistice stabilite
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea psihologică

EVALUARE PSIHOLOGICĂ TESTARE PSIHOLOGICĂ


• este un proces ce implică un scop bine precizat, o serie de instrumente • constituie procesul de administrare, cotare și interpretare a
de utilizare (inclusiv testul) dar și o serie de variabile specifice situației rezultatelor unui test psihologic.
• se poate realiza pentru toate categoriile de vârstă, folosind instrumente • include testul psihologic ca instrument de evaluare.
specifice, adecvate fiecărui subiect în parte • testul este un instrument de evaluare ce vizează un
• are în vedere investigarea comportamentelor și a funcțiilor psihice ale eșantion de comportaement și implică o procedură
individului, țintind și pe reliefarea punctelor tari, a resurselor de care standard privind administrarea, cotarea și interpretarea
dispune subiectul în încercarea sa de a depăși anumite dificultăți. rezultatelor.
• urmărește evidențierea eventualelor tulburări psihice care ar putea • testul psihologic este o proba determinata,ce implică o
exista, dar și modalitățile de funcționare deficitare ce se pot îmbunătăți sarcină de efectuat, identică pentru toți subiecții examinați
semnificativ prin psihoterapie , cu instrumente precise pentru aprecierea succesului sau
eșecului sau pentru notația numerică a reușitei.
• Predicțiile pe care le facem pe baza unei evaluări psihologice țin seama
de o mulțime de surse de informație • predicțiile pe care le facem pe baza unui test iau în
considerație o singură sursă, adică testul respectiv.
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea psihologică

Teste proiective
(desen, modelaj, joc,
povesti etc.)

Anamneza Chestionare

Metode si
tehnici 

Interviul Scale de
evaluare

Observatia
DEFICIENȚ
A MINTALĂ
• Evaluarea psihologică

testul psihologic
Principalele metode şi instrumente psihodiagnostice
utilizate in domeniul evaluării psihologice sunt:

observaţia

Interviul anamnezic este centrat pe culegerea


informaţiilor din toate ariile dezvoltării copilului .

anamneza

In lucrul cu copii, competenţa profesională a persoanei care evaluează constituie o condiţie esenţială pentru un demers
psihodiagnostic eficient şi valid. Premisa unei evaluări corecte este o cunoaştere aprofundată a dezvoltării normale a copilului. In
general, evaluarea psihodiagnostică este realizată de psihologul clinician pentru copii, de psihoterapeutul specializat in lucrul cu
copii sau de consilierul psihologic şcolar.