Sunteți pe pagina 1din 3

Procesele si formele memoriei

Procesele memoriei sunt :


1. Memorarea
2. Pastrarea
3. Reactualizarea
1. Memorarea este acel proces al memoriei prin care are loc intiparirea,fixarea
experientei,engramarea ei.
-dupa prezenta/absenta intentiei de a memora,a efortului voluntar
distingem:
Memorare neintentionata(involuntara)-se realizeaza fara sa vrem,fara sa ne
propunem dinainte acest lucru,fara sa facem vreun efort deosebit. Ea dureaza
putin,se realizeaza in contactul si interactiunea cotidiana cu obiecte,persoane,situatii
evenimente.Interese,aptitudini,dorinte,informatii care corespund activitatii noastre
tind sa fie memorate mai bine.
Memorare intentionata(voluntara)-presupune prezenta atata a scopului cat si
a efortului voluntar.Face apel la o serie de procedee si tehnici de memorare.Este
necesara in activitati grele ,monotone,neinteresante.
-dupa prezenta/absenta gandirii ,a intelegerii distingem:
Memorare mecanica-efectuata in lipsa intelegerii,implica o simpla repetare a
meterialului. Duce la o invatare formala care este ineficient, deoarece impiedica
procesul de dezvoltare intelectuala i nu asigura durabilitatea cunostintelor
memorate.
Ex:Memorarea mecanic e necesar n cazul cnd memorm numerele de
telefon, numele de persoane, denumirile geografice,formule date istorice.
Memorarea logica-presupune intelegerea celor memorate, a sensului i
semnificaiei lor;bazata pe dezvoltarea gandirii. Memorarea logica se realizeaza
cu un efort de memorare mai redus bazat pe mai putine repetitii in comparativ cu
cea mecanica.
2. Pastrarea informatiilor sau conservarea ,stocarea lor este acel proces al
memoriei care presupune retinerea pentru un timp mai scurt sau mai indelungat a
celor memorate.

-in functie de durata pastrarii distingem:


Memorie senzoriala -se refer la persistena unei reprezentri senzoriale a unui
obiect dup ce acesta nu mai acioneaz asupra receptorilor. Durata ei este de cteva
sutimi de secund. Este specific fiecrei modaliti senzoriale: memorie iconic
pentru vz, ecoic pentru auz, tactil, etc. .
Exemplu: Dac auzim un sunet de la un CD-player, dup ce acesta inceteaza,
reprezentarea sa ramane n memoria senzoriala pentru scurt timp.
Asemanator, dac privim o poz, dup ce ne indreptam privirea n alta parte,
pentru cateva clipe vom pastra n memoria senzoriala acea imagine.
Memorie de scurta durata(pana la 8-10 min) Memoria de scurt (MSD) se
refer la o memorie cu o capacitate limitat, care intermediaz informaia ntre
memoria senzorial (MS) i memoria de lung durat (MLD).
Memorie de lunga durata(incepand cu 8-10 min,sap,luni,ani) Memoria de lung
durat este "depozitul" evenimentelor cotidiene din viaa individului. Memoria de
lung durat poate fi egal cu ore, zile, luni, ani sau durata vieii.
Exemplu: Mersul pe biciclet nu-l uiti niciodata deoarece el este dobandit prin
exersare.
Durata si forma pastrarii sunt in stransa dependenta de conditiile in care a avut loc
memorarea si de particularitatile materialului de memorat. Materialul cu
sens(inteligibil)este pastrat mai bine si mai mult timp decat cel fara sens.
3. Reactualizarea consta in scoaterea la iveala a celor memorate si pastrate in
vederea utilizarii,valorificarii lor. Ea se realizeaza prin :
Recunostere-ce se realizeaza in prezenta obiectului.
Exemplu: Uneori recunostem pe cineva dintr-o data fara efort,alteori trebuie sa
scormonim in mintea noastra pentru a ne aminti cine este ,unde l-am cunoscut,cum
il cheama.
Reproducere-in absenta obiectului.
Exemplu: Uneori reproducem fara efort o poezie numai auzindu-I titlu,alteori este
nevoie sa facem apel si la alte informatii pentru a ne-o aminti.

Aplicatii:
1.Le citesc elevilor, rar, urmtoarea list de cuvinte, pe care au sarcina s o memoreze:
- elefani

- clcau

- speriai

- mici

- flcri

- aprare

- iepurai

- picioare

- cenuii

- lipsii

- violente

- mari

Cer elevilor s noteze pe caiet cuvintele pe care le-au reinut i verific numrul
cuvintelor corect reinute.
Le dictez apoi o propoziie alctuit cu ajutorul cuvintelor din lista anterioar i le cer s
o reproduc, notnd-o pe caiet.
Elefanii mari, cenuii, speriai de flcrile violente, clcau n picioare iepuraii mici
lipsii de aprare.
Compar apoi rezultatele i subliniez faptul c, dei cuvintele din lista prezentat aveau
un sens foarte clar, lista ca atare era lipsit de sens, pe cnd n cea de-a doua situaie,
alctuirea unei propoziii ce stabilete relaii strnse ntre cuvinte a uurat foarte mult
procesul memoriei.

2. Rugati un coleg sa elaboreze o lista de 30-40 de cuvinte(uzuale si mai putin


uzuale;intuitive si abstracte).Dupa ce v-au fost citite toate cuvintele (sau aratate unul
dupa altul),reproduceti-le pe cele care va vin in minte.
Cate ati retinut?
Ce tip de cuvinte ati retinut (uzuale sau neuzuale,intuitive sau abstracte)?
Cati ati fost mai productivi :in varianta memorarii vizuale sau in cea a memorarii
auditive?