Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ŞI
PERSONALULUI
DIFERENŢE INDIVIDUALE
CURS 2
1
AGENDĂ
• Rolul diferenţelor individuale
• Identificarea diferenţelor individuale
• Procesul evaluării diferenţelor individuale
• Cunoştinţe
2
Rolul diferențelor individuale în P I-O
= diferenţele (deosebiri) dintre doi sau mai mulţi oameni (Conte & Landy, 2019)
Cunoştinţe
Knowledge Deprinderi
Skills
Alte
Aptitudini atribute
Abilities Others
3
Identificarea diferențelor individuale
• Laboratorul psihologic al lui Wilhelm Wundt (1876/1879)
• Descoperirea principiilor generale ale comportamentului uman
• Elaborarea unor tehnici pentru studiul senzaţiilor şi al
reacţiilor indivizilor
• Nu fiecare individ manifestă aceeaşi reacţie la prezentarea unui
stimul
• Descoperirea diferenţelor dintre indivizi
5
Identificarea diferențelor individuale
• Alfred Binet (poza 1)
• Elaborarea primului test psihologic considerat de succes – Testul Simon-Binet
• Lewis Terman (poza 2)
• Revizuirea testului Simon-Binet în SUA - Stanford-Binet, popularizarea coeficientului
IQ de inteligenţă
• 1917 – adaptarea testelor Binet-Simon pentru testarea în masă – 8 subteste:
• Aptitudini verbale
• Aptitudini numerice
• Raţionament şi judecată practică
• Cunoştinţe generale
• Hugo Munsterberg (poza 3)
• Mă surarea aptitudinilor şoferilor de troleibus pentru a prezice probabilitatea
accidentelor în trafic, elaborarea că rţii Psychology and Industrial Efficiency (1913)
6
Identificarea diferențelor individuale
• După primul război mondial – adaptarea testelor de inteligenţă
pentru a fi utilizate în selecţia indivizilor pentru slujbe din
sectorul public şi industrie
• Morris Viteles (1932) – utilizarea diferenţelor în inteligenţa
indivizilor pentru a prezice producerea accidentelor şi
productivitatea; prima carte de psihologie I-O modernă
• Inteligenţa este una dintre cele mai evaluate caracteristici ale
candidaţilor pentru un post de muncă
2
Psihologia diferenţială
Psihometria
(măsurare)
.
(identificare arii) C
E
R
Psihologia
experimentală C
1. LUAREA DECIZIILOR PRIVIND
3. ÎNŢELEGEREAEDE SINE ŞI GRUPURI
DEZVOLTAREA ŞI INDIVIZI
PERSONALĂ
T
A
R
E
Psihologia I-O (utilizarea de rezultate) A
P
S
I
Identificarea diferențelor individuale H
O
L
O
G
I
C
Ă
Motiv 2
mă sura varietatea şi specifică a performanţei
diferenţelor individuale în muncă
8
Acţiune Întrebări fundamentale
Formularea scopului evaluă rii De ce evaluăm?
• Selecţie de personal
• Dezvoltarea de personal
• Evaluarea capacită ţii de muncă
GRAD DE
COMPLEX
EVALUAREA ITATE
REZULTATEL DURATA
GRAD
OR Înnă scute
DE SURSA
STRUCT DATELOR
URĂ DIFER
ENŢE
FOCU
SCOP
S
COSTUR CALIFICĂRI
NECESARE
Dobâ ndite
I BAZA
PROCED
URALĂ
CE EVALUĂM ÎN ORGANIZAŢII?
1. Cunoştinţe (knowledge)
• Colecţie de fapte şi informaţii discrete dar relaţionate despre un domeniu particular (Peterson, Mumford, Borman, Jeanneret,
& Fleishman, 1999, p. 71)
2. Deprinderi (skills)
• Acte practicate (Conte & Landy, 2016); capacită ţi dobâ ndite care facilitează învă ţarea sau achiziţia mai rapidă a
cunoştinţelor (O*NET, 2019)
• Sunt moduri de acţiune care au devenit prin exerciţiu componente automatizate ale activităţii (Chircev & Radu, 1976). Se
referă la ceea ce o persoană trebuie să facă în postul respectiv de muncă. Deprinderile sunt un rezultat al contactului cu
practica.
3. Aptitudini (abilities)
• Atribute stabile ale individului care influenţează performanţa (O*NET, 2019)
1. Adulţii posedă o varietate de atribute iar nivelul acestor atribute este relativ stabil de-a lungul unei perioade
considerabile de timp (ani)
2. Oamenii diferă sub aspectul acestor atribute iar aceste diferenţe sunt asociate cu succesul la locul de muncă
3. Diferenţele relative dintre oameni privind aceste atribute rămân şi după instruire, acumularea experienţei în
muncă şi alte tipuri de intervenţii
4. Slujbe diferite necesită atribute diferite
5. Aceste atribute pot fi măsurate
12
CUNOȘTINȚE Knowledge
Cunoştinţe
Date Informaţii
- în urma internaliză rii
- fapte (obiective) derivate din -date că rora în urma procesă rii li
informaţiilor, sunt personale şi
observaţii şi mă sură tori se atribuie un sens si un scop
uneori ambigue (Armstrong,
(Armstrong, 2014) (Drucker, 1998)-
2014)-
• Colecţie de fapte şi informaţii discrete dar relaţionate despre un domeniu particular (Peterson, Mumford, Borman,
Jeanneret, & Fleishman, 1999, p. 71)
• Constituie un determinant al performanţei în muncă (Campbell, Gasser, & Oswald, 1996)
• Mediază relaţia între inteligenţă şi performanţă în muncă (Schmidt, Hunter, & Outerbridge, 1986)
• Măsurarea cunoştinţelor oferă un index mai bun al performanţei tipice în muncă în comparaţie cu testele de aptitudini
cognitive (Ackerman, 1994)
• Tipuri de cunoștințe:
1. Simple vs. Complexe
2. Academice, formale (formalizate, codificate, se referă la know-what, ex: baze de date, memos, notițe, documente;
deci: ușor de indentificat și de accesat) vs. Tacite (know-how, cun intuitive, greu de definit, bazate pe experiență ,
dependete de context, au o natură personală , ex. Credințe, valori, atitudini, există în capul oamenilor) (Sternberg,
Wagner, & Okagaki, 1993)
3. Declarative (înţelegerea a ceea ce se cere într-o sarcină ; a şti „ceva”) vs. Procedurale (familiaritatea cu o
procedură sau un proces: a şti „cum”)
13
Tipuri de cunoştinţe, Beier et al., 2018
D CUNOŞTINŢE
O
M DECLARATIVE PROCEDURALE
E Cunoştinţe despre informaţii şi sarcini Cunoaşterea a cum trebuie realizate sarcinile de
N relevante activită ţii de muncă (specifice muncă (specifice organizaţiei, în general)
I organizaţiei, în general) Ex: managementul unui proiect
Ex: profitul companiei pe anul curent • Interviuri, Probe de lucru, Teste de judecată
U În sarcină • Interviuri, Teste de cunoştinţe situaţională
L
P
E
R Cunoştinţe despre factorii care influenţează Cunoaşterea a cum poate fi influenţat
F contextul în care trebuie realizată activitatea de contextul în care trebuie realizată activitatea de
O muncă (specifice organizaţiei, în general) muncă
Ex: Media de vâ rstă în companie Ex: Motivarea unui coleg
R • Interviuri, Teste de cunoştinţe • Interviuri, Probe de lucru, Teste de judecată
M Contextuală situaţională
A
N
Ţ
E
I
15
• Inginerie şi tehnologie
Cunoștințe O*NET
https://www.onetonline.org/find/descriptor/browse/Knowledge/ • Computere şi electronică
• Inginerie şi tehnologie
• Afaceri şi management
• Proiectare
• Administraţie şi management
• Construcţii
• Cunoştinţe administrative (funcţionă reşti)
• Mecanică
• Economie şi contabilitate
• Vâ nză ri şi marketing • Matematică şi ştiinţă
• Servicii cu clienţii şi personalul • Matematică
• Personal şi resurse umane • Fizică
• Chimie
• Manufactură şi producţie
• Biologie
• Producţie şi procesare
• Psihologie
• Producerea de alimente
• Sociologie şi antropologie
• Servicii de sănătate • Geografie
• Medicină şi stomatologie
• Terapie şi consiliere • Legislaţie şi siguranţă publică
• Educaţie şi perfecţionare • Siguranţă publică şi securitate
• Educaţie şi perfecţionare • Legislaţie, guvernare şi jurisprudenţă
• Teorii privind formarea deprinderilor - Skill acquisition (Ackerman, 2007) – 3 faze/stadii ale procesului de învă ţare:
• Declarativ - in care performanta la o sarcina e inceata si predispusa la erori in timp ce persoana incepe sa dezvolte
o intelegere a domeniului abilitatii sau cunostintei
• Asociativ - performanta devine tot mai acurata si mai rapida
• Autonom/ automatic - atunci cand rutinele sunt invatate si executarea sarcinii necesita putina atentie, aceasta
putand fi realizata si in timp ce atentia este indreptata simultan spre alte sarcini
• Teoriile investiţiei (Investment Theories): Determinanţi de tip aptitudini şi non-aptitudini ai învă ţă rii şi achiziţionă rii
de cunoştinţe ca funcţie a investiţiei efortului atenţional direcţionat de personalitate şi interese faţă de un domeniu
• - descriu modul în care diferiți factori influențează decizia de implicare în învățare (atâ t factori care țin de
aptitudini, cât și nonaptitudini)
• Cattell (1987): este o teorie a investiției care identifică 2 aptitudini – fluide (ex memoria de lucru, implicate în
rezolvarea de probleme și raționament) și cristalizate (cunoștințe dezvoltate prin experiență ). Cele cristalizate se
dezvoltă pe baza investiției celor fluide.
• Ackerman (1996): introduce alți factori – PPIK - P(rocess components of intelligence; Gf); P(ersonality);
I(nterests); K(nowledge) – Proces (aptitudini de raționament), personalitate, interese și cunoștințe. Conform
teoriei, componentele care țin de proces sunt direcționate prin personalitate și interese spre a dezvolta o bază de
cunoștințe.
18
Fit and Implicit Trait Policies
• Dispositional fit theory (Motowidlo, 2003)
• - se axează pe dezvoltarea cunoștințelor procedurale interpersonale
• - cf. Teoriei: o persoană va avea mai multe cunoștințe despre cum să fie eficient într-o situație în care comportamentul eficient
implică comportamente potrivite cu personalitatea individului.
• Atunci câ nd persoana nu are experiență cu o situație, individul va folosi o abordare interpersonală standard potrivită cu
personalitatea sa.
• Cine suntem noi, ne ajuta sa ne adaptam mai bine la mediu; Cand intram intr-un mediu nou - ne comportam asa cum ne simtim noi
natural
• Implicit Trait Policies - politici implicite despre trăsături (Motowidlo et al., 2006a, 2006b)
• = Oamenii îşi formează convingeri despre eficacitatea exprimării unei trăsături (începâ nd cu propriile tră să turi) într-o mulţime
de situaţii
• Aceste convingeri informează comportamentul într-o mulţime de situaţii interpersonale (Motowidlo & Beier, 2010; Motowidlo et al., 2006a,
2006b)
• Rolul experienţei în dobândirea cunoştinţelor
19