CONSUMATORUL ȘI COMPORTAMENTUL SĂU

A. UTILITATEA ECONOMICĂ
B. CONSUMATORUL RAȚIONAL

A. UTILITATEA ECONOMICĂ

Definiție: Consumatorul este persoana care utilizează bunuri și servicii în scopul

satisfacerii trebuințelor sale.

Consumatorul se definește prin:

-trebuințele și preferințele sale;
-veniturile de care dispune.
Consumatorii au libertatea de a alege ce, cât și de la cine vor cumpăra. Într-o economie
de piață, consumatorul este suveran, întrucât, decizia producătorului de a fabrica un bun sau un
altul depinde de opțiunile consumatorului.

 Preferinţele consumatorilor se exprimǎ în utilitatea bunurilor şi serviciilor.

 Din punct de vedere economic, utilitatea este satisfacţia sau plǎcerea resimţitǎ de o
persoanǎ în urma consumǎrii unui anumit bun sau serviciu.
 Aprecierea utilitǎţii unui bun sau serviciu este subiectivǎ.

A1. Utilitatea totalǎ

Utilitatea totalǎ (Ut) reprezintǎ satisfacţia totalǎ resimţitǎ de un consumator în urma
consumǎrii unui numǎr oarecare de bucǎţi dintr-un bun.
Notǎm:
U1= utilitatea primei bucǎţi care se consumǎ;
U2= utilitatea celei de-a doua bucǎţi care se consumǎ;
U3= utilitatea celei de-a treia bucǎţi care se consumǎ;
Un = utilitatea celei de-a n-a bucǎţi care se consumǎ;
Ut = utilitatea totală;
Ut = U1 + U2 + U3 +… Un = Ui , unde i = 1, 2, …, n.
Rezultă: Ut = Ui , unde i = 1, 2, 3, …, n.
Să presupunem că un consumator oarecare mănâncă 5 bomboane de ciocolată. Satisfacția
resimțită după ce a mâncat prima bomboană este, să spunem, de 10 unități de utilitate. A doua
bomboană are o utilitate de numai 8 unități de utilitate, a treia 5, a patra 2, iar a cincea 0. În acest
caz, utilitatea totală este de 25 de unități de utilitate (10 + 8 + 5 + 2 + 0 = 25).
Dacă sunt consumate n bucăți dintr-un bun oarecare, utilitatea totală va fi satisfacția
resimțită în urma consumării celor n bucăți din bunul respectiv.
A2. Utilitatea marginalǎ
Utilitatea marginalǎ (Umg) reprezintǎ satisfacţia suplimentarǎ resimţiţǎ de un consumator
în urma consumǎrii unei unitǎţi suplimentare dintr-un bun, ceilalţi factori rǎmânând constanţi.
Revenim la consumatorul nostru de bomboane. Prima bomboană are utilitatea de 10
unități de utilitate, iar a doua, de 8 unități de utilitate. Mâncând a doua bomboană, consumatorul
resimte, așadar, o satisfacție suplimentară de 8 unități de utilitate. Cu alte cuvinte, utilitatea
marginală a celei de-a doua bomboane este de 8 unități de utilitate. Bomboana a treia are
utilitatea 5. Mâncând și această bomboană, satisfacția resimțită de consummator crește cu încă 5
unități de utilitate. Deci, bomboana a treia are utilitatea marginală 5. Mâncând și a patra
bomboană, satisfacția resimțită crește cu încă 2 unități de utilitate, iar cu următoarea bomboană
s-a ajuns la saturație. Bomboana a 5 a nu mai determină creșterea utilității totale, ceea ce
conduce la concluzia că utilitatea marginală a celei de-a cincea bomboane este zero. În mod
normal, consumatorul nu va mai mânca alte bomboane. Dacă nu procedează așa, ci continua să
mănânce, satisfacția resimțită scade, iar utilitatea marginală devine negativă.
Formula după care se calculează utilitatea marginală este:

Umg = U / Q,

unde Umg = utilitatea marginală; U = variația utilității; Q = variația cantității consumate.

Prin definiţie, utilitatea totalǎ este suma utilitǎţilor individuale în condiţiile asumǎrii unei
cantitǎţi oarecare dintr-un bun.
Prin definiţie, utilitatea marginalǎ reprezintǎ variaţia utilitǎţii totale în condiţiile în care
cantitatea consumatǎ dintr-un bun se modificǎ cu o unitate.
Utilitatea marginalǎ descreşte pe mǎsurǎ ce creşte consumul. Acesta atinge valoarea zero
atunci când utilitatea totalǎ începe sǎ scadǎ, capǎtǎ valori negative.
Evoluţia utilitǎţii marginale, în funcţie de cantitatea consumatǎ, este definitǎ de legea
descreşterii utilitǎţii marginale. Conform acestei legi, utilitatea marginalǎ se diminueazǎ pe
mǎsurǎ ce creşte cantitatea în care este consumat un bun.

La nivelul consumatorului, creșterea cantității consumate dintr-un bun are următoarele

efecte:
-creșterea utilității consumate;
-scăderea utilității marginale.

Exercițiu:
1. Un elev dispune de 50.000 de lei, bani cu care intenționează să cumpere prăjituri a
10.000 lei bucata. Prima prăjitură consumată îi procură o satisfacție de 10 unități de
utilitate, a doua 7, a treia 4, a patra 3, a cincea 2, a șasea 0. Reprezentați graphic
evoluția satisfacției totale resimțite de elev prin cheltuirea banilor de care dispune.