MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA

Facultatea de Științe Economice

Disciplina „Psihologia”

REFERAT

“Modalități de dezvoltare a atenției ”

A efectuat: Zagoret Marina

A verificat: Condrea Victoria

Chișinău, 2022
 Cuprins

CUPRINS............................................................................................................................................................. 2
INTRODUCERE.................................................................................................................................................... 2
1.ATENȚIA – PARTEA TEORETICĂ......................................................................................................................... 4
1.1.ATENȚIA POATE FI DE MAI MULTE TIPURI: INVOLUNTARĂ, VOLUNTARĂ ȘI POSTVOLUNTARĂ...................................................4
1.2.CARACTERISTICILE ATENȚIEI SUNT EXPRIMATE ÎN PROPRIETĂȚILE SALE:.............................................................................5
1.3.TEORIILE ATENȚIEI.................................................................................................................................................5
2. MODALITATILE DE EFICIENTIZARE A ATENTIEI.................................................................................................. 6
2.1.FACETI CEEA CE VA PLACE.......................................................................................................................................6
2.2.DECONECTAREA DISPOZITIVELOR..............................................................................................................................6
2.3.MEDITATIA.......................................................................................................................................................... 7
2.4. CONCENTRAREA ASUPRA UNUI SINGUR LUCRU (SAU DE CE NU ESTE EFICIENT MULTITASKINGUL)...........................................7
2.5.MICUL DEJUN.......................................................................................................................................................9
2.6.FACETI O MICA PAUZA............................................................................................................................................9
2.7.LOCUL DE MUNCA...............................................................................................................................................10
CONCLUZIE....................................................................................................................................................... 13
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................................... 14

INTRODUCERE

2
 În procesul de cunoaștere și activitate, o persoană primește o mulțime de impresii și mulți
stimuli acționează simultan asupra creierului.Conștiința nu poate reflecta toate obiectele
percepute și imaginabile cu o claritate egală. Este important din punct de vedere biologic și
social pentru o persoană să reflecte în mod clar unul sau doi dintre cei mai semnificativi stimuli
care acționează în prezent asupra simțurilor. În interacțiunea cu mediul, s-a dezvoltat o reflectare
selectivă a obiectelor, oferită de atenție. Printre fenomenele mentale, atenția ocupă un loc
special; nu este un proces mental independent și nu aparține proprietăților individului. În același
timp, atenția este întotdeauna inclusă în procesele cognitive sau activitățile practice ale unei
persoane și exprimă interesele, orientarea individului. Atenția apare în viață ca o latură a
activității mentale; este o condiție prealabilă necesară pentru dobândirea cu succes a
cunoștințelor - calitatea și productivitatea activității de muncă a unei persoane.
Unele persoane se nasc cu o capacitate a atentiei foarte dezvoltata, iar in caz ca nivelul
atentiei se afla la nivel inferior exista o multime de modalitati de eficientizare a acesteia. Anume
despre aceasta se va vorbi in continuare, informatia fiind una din surse verifucate.

3
 1.ATENȚIA – Partea teoretică

Atenția reprezintă focalizarea conștiinței umane asupra obiectelor și

fenomenelor specifice care au o semnificație situațională sau stabilă pentru o
persoană. De asemenea, acest concept înseamnă concentrarea conștiinței, ceea ce
presupune un grad ridicat de activitate senzorială, motrică sau intelectuală.

1.1.Atenția poate fi de mai multe tipuri: involuntară, voluntară și postvoluntară

- Atentia involuntara (numita si emotionala sau pasiva) este concentrarea

constiintei asupra unui obiect, datorita caracteristicilor sale. În acest caz,
există o dependență a atenției de obiectul care o atrage, iar persoana însuși
are o lipsă de eforturi îndreptate spre concentrare. Și vorbind despre
componenta emoțională, ele disting legătura dintre obiectul atenției și
emoții, nevoi și interese. De asemenea, nu există eforturi voliționale care
vizează concentrare.Orice iritant cu forță de influență diferită poate atrage
atenția. Când stimulul este nou, el devine și cauza atenției involuntare. Un
rol uriaș în apariția atenției involuntare îl joacă sentimentele umane - morale,
estetice și intelectuale. Dacă, de exemplu, un obiect provoacă încântare sau
surpriză, atenția este concentrată mult timp asupra acestuia. Și cu interes, ca
și cu un interes direct pentru ceva și ca și cu o atitudine selectivă față de
realitate, sentimentele sunt legate. Din acest motiv, interesul este recunoscut
ca fiind cea mai importantă cauză a atenției involuntare prelungite.

- Atenția voluntara este considerată a fi o concentrare controlată conștient

asupra unui fenomen sau obiect. Aici o persoană se concentrează nu pe ceea
ce este de interes pentru el și nu pe ceea ce îi face plăcere, ci pe ceea ce
trebuie să facă. Tipul de atenție prezentat este direct legat de voință. Când o
persoană se concentrează pe ceva, el face un efort de voință care menține
atenția pe tot parcursul procesului. Efortul de voință poate fi perceput ca o
mobilizare a resurselor sau ca tensiunea necesară pentru rezolvarea unei
sarcini.Atenția voluntară apare atunci când o persoană are scopul de a
efectua o muncă care necesită concentrare. Iar motivul originii acestui tip de
atenție în general este munca. Cea mai importantă condiție care susține
atenția voluntară poate fi numită stare mentală. De exemplu, dacă o persoană
este obosită, îi este mai greu să se concentreze. De asemenea, atenția
voluntară este slăbită de excitarea emoțională cauzată de stimuli străini.1

-
1
Focus. Daniel Goleman. 2013
4
 1.2.Caracteristicile atenției sunt exprimate în proprietățile sale:

 Volum- se exprimă în numărul de obiecte percepute simultan. Depinde de

factori genetici, de potențialul memoriei pe termen scurt (apropo, vă sfătuim
să citiți despre acest subiect), experiență, abilități profesionale, obiective și
nuanțe ale obiectelor percepute.
 Concentraţie- nivelul de concentrare a psihicului asupra obiectului. În
procesul de concentrare, se creează un focus temporar al activității mentale.
Cu cât volumul obiectelor percepute este mai mic, cu atât concentrația este
mai mare. Citiți mai multe despre atenție și concentrare.
 Distribuibilitate- capacitatea unei persoane de a efectua simultan o serie de
acțiuni sau de a observa mai multe obiecte sau fenomene. Distribuția atenției
se datorează faptului că creierul poate distribui optim excitabilitatea în
zonele cortexului. Acest lucru oferă posibilitatea de a gestiona mai multe
procese simultan.
 Durabilitate- este un accent general. Depinde de tipul de sistem nervos,
motivație și. Cea mai importantă condiție pentru sustenabilitate este
varietatea de impresii primite. Proprietatea sa opusă este distractibilitatea. Pe
tema sustenabilității atenției, avem și noi.
 Fluctuatii- fenomene care se observă chiar și atunci când o persoană este
concentrată și tensionată. Ele sunt explicate prin procesul de schimbare
constantă a excitației și inhibiției în cortexul cerebral. Dacă fluctuațiile apar
pentru o perioadă lungă de timp, acestea pot provoca distragere involuntară a
atenției.
 Comutabilitatea- reprezinta restructurarea atentiei de la un obiect sau
fenomen la altul. Schimbarea este voluntară și involuntară. Prima apare
atunci când natura activității se schimbă sau se stabilesc sarcini noi, iar
persoana face eforturi voliționale. Al doilea are loc fără participarea voinței,
dar sub influența factorilor externi.

1.3.Teoriile atenției

Teoria lui Théodule Ribot. Potrivit ei, atenția este strâns legată de emoții. Îl
cheamă și ei. Starea de atenție se caracterizează prin modificări ale stării fizice și
fiziologice a corpului, de exemplu, circulația sanguină crescută în organele
implicate activ, reacții motorii, respiratorii și vasculare. Starea de concentrare se
caracterizează prin mișcarea tuturor părților corpului, ceea ce vă permite să
mențineți atenția.
Teoria lui Peter Galperin. Atenția este o acțiune psihologică care vizează
conținutul unui gând, imagine sau alt fenomen care se află în prezent în mintea
unei persoane. Atenția îndeplinește funcția de control asupra conținutului și este un
5
act independent, în care acțiunea se realizează nu doar în minte, ci și într-o formă
prescurtată. Atenția voluntară se realizează sistematic. Orice fel de atenție este
rezultatul formării unor noi eforturi ale minții.
Teoria lui Donald Broadband. Când o persoană face două lucruri în același timp,
așa-numitul filtru, care trece prin el însuși și recunoaște obiectele atenției, trece de
la un canal de percepție la altul. Cantitatea de date care este luată în considerare
depinde de lățimea de bandă a canalului. Autorul teoriei a putut fundamenta
procesul de filtrare, dar nu a putut explica modul în care sunt percepute datele care
nu atrag atenția.
Teoria Annei Treisman. Teoria de bandă largă este completată aici: registrul de
percepție și filtrul de lățime de bandă limitată sunt separate de un dispozitiv de
atenuare. Acest dispozitiv atenuează semnalul și face și analize semantice.
Teoria Dianei și Anthony Deutsch. Orice stimul este mai întâi procesat în RAM,
iar selecția este efectuată atunci când informația în sine este procesată. Capacitatea
memoriei este limitată, drept urmare doar o fracțiune din date rămâne în ea. Și deja
această parte este analizată - informațiile sunt evaluate ca fiind importante sau
neimportante.

2. Modalitatile de eficientizare a atentiei

2.1.Faceti ceea ce va place

Prima modalitate de eficientizare a atentiei este indeplinirea sarcinilor care ne aduc
placere si ne fac fericiti, iar in caz ca avem de indeplinit o sarcina nu atat de
placuta dar obligatorie , o modalitate de concentrare ar fi focusarea atentiei pe
partea pozitiva. Ca de exemplu, nu iubesc istoria, dar am de efectuat o cercetare la
disciplina respectiva.Deci, in asa situatie imi voi indrepta atentia spre factul ca voi
primi o nota pozitiva si pe langa acest fapt, informatia imi poate fi de folos in
viitor.2
2.2.Deconectarea dispozitivelor
Cred ca majoritatea oamenilor au observat ca unul din punctele care cel mai des ne
distrag atentia e telefonul. Mesajele, sunetele, lumina telefonului sunt factorii care
nu ne permit sa indeplinim unele sarcini pana la sfarsit sau intr-un timp mai
scurt.O modalitate de a schimba aceasta situatie ar fi 1. Ascunde telefonul intr-un
loc unde nu va fi vizibil. 2.Incredinteaza telefonul unei persoane cu conditia ca
acesta nu o sa ti-l intoarca pana nu finisezi sarcina.3

2
Focus. Daniel Goleman. 2013
3
Memento Memory. Elena Sosnovtzeva. 2021
6
 2.3.Meditatia
Meditația este un termen care definește o activitate mentală specifică și
conștientă a unei persoane. Această activitate presupune focalizarea în mod
voluntar a atenției asupra unui obiect sau acțiuni. Investigarea unei probleme
pentru a o rezolva poate fi considerată o formă de meditație. Desenarea unui
obiect, din fața noastră sau din mintea noastră, este tot o formă de meditație.
Meditatia o metoda eficienta de reducere a stresului. Aceasta ajuta sa gestionezi cu
gandurile stresante ca sa nu mai absoarba din concentratia ta.Cum se efectueaza
meditatia?4

Varianta 1. Cu ochii închiși

Așa cum spune și denumirea, ochii sunt închiși iar membrele așezate relaxat pe
genunchi sau în poală, în fața abdomenului. Procesul urmărit mental este respirația.
Inspirația și expirația trebuie să fie neforțate, pe nas. Durata poate fi de la 5 minute
la 1 oră.

Varianta 2. Cu un obiect extern

Dacă se utilizează un obiect ca punct de concentrare a atenției, acesta trebuie să fie
la înălțimea ochilor și la o distanță care să permită izolarea sa ușoară de fundal.
Obiectul nu trebuie așezat împreună cu altele. În acest caz, ochii sunt întredeschiși
iar mental se încearcă „memorarea” obiectului cât mai amănunțit, în detalii.
„Memorarea” obiectului se face în reprize de câte 2-5 minute. După care se închid
ochii și se încearcă vizualizarea sa timp de 1-2 minute. Durata generală poate fi de
la 10 minute la 1 oră.

Varianta 3. Cu sunete sau mirosuri (arome)

Asemenea metodei anterioare, se practică în reprize de 2-5 minute și rememorări
ale sunetelor sau mirosurilor (aromelor). Se acordă o mare atenție alegerii
sunetelor sau aromelor, care nu trebuie să fie stridente, puternice sau înțepătoare-
iritante.

2.4. Concentrarea asupra unui singur lucru (sau de ce nu este eficient multitaskingul)
Multitasking-ul este definit ca fiind capacitatea de a efectua mai multe sarcini sau activități în
același timp, cum ar fi să vorbești la telefon în timp ce scrii un email, sau să pregătești un raport
în Excel în timp ce citești un mesaj pe whatsapp. Pentru cei mai mulți dintre noi, multitasking-ul

4
Focus. Daniel Goleman. 2013
7
a devenit un mod de viață. Este soluția “salvatoare” în goana după mai mult, mai bine, mai
eficient. Și poate una dintre zonele în care resimțim presiunea multitaskingului este la job.
O doză de multitasking este necesară și de apreciat, mai ales în mediul de business unde
viteza de reacție, rapiditatea deciziilor și competența capitalului uman sunt factorii care asigură
succesul companiilor. Când multitaskingul devine însă modul principal de a funcționa la job,
costurile sunt pe măsură.Psihiatrul Meyer afirmă că blocajele mintale scurte, create prin trecerea
între sarcini, pot costa până la 40% din timpul productiv al cuiva. Ne concentrăm pe schimbarea
task-urilor și viteza înlocuiește de multe ori calitatea, tratăm superficial anumite experiențe și
putem rata profunzimile care ne ajută să creștem, relațiile sunt puse în slujba scopului și mai
puțin cultivate pentru ele însele.
O consecință tot mai des întâlnită a multitaskingului este epuizarea sau burnout-ul, atunci
când nu suntem conștienți de capacitatea noastră reală de a rezolva anumite sarcini în timpul
alocat și nici de costurile fizice pentru a le rezolva sau de timpul de care dispun efectiv pentru a
le duce la îndeplinire.
Cei de la Science alert ne avertizează că, în cazul în care nu apaținem unei mici fracțiuni de
2% din populație care sunt considerați „supertaskers”, capabili să îndeplinească mai multe
sarcini fără a pierde din performanță și fără a face greșeli, cel mai probabil nu suntem foarte buni
la multitasking de fapt. Ceilalți dintre noi doar ne petrecem alternând între tab-uri de Excel sau
documente, conducând în timp ce vorbim la telefon, sub impresia naivă că facem un multitasking
foarte bun. Chiar dacă creierul uman are o putere de procesare enormă, multitasking-ul adevărat
este o raritate și dificil de realizat. Testele de laborator au arătat că avem de fapt o iluzie de
multitasking pe măsură ce trecem între diferite sarcini cu viteză fulgerătoare, făcându-l să pară ca
și cum procesele se desfășoară în paralel.
Cercetările au arătat că în realitate creierul nu se concentrează niciodată pe două sarcini în
același timp, ci de fapt schimbă focusul înainte și înapoi între două sarcini; prin urmare este de
fapt divizat. O astfel de atenție divizată poate fi afecta însă negativ calitatea rezultatelor,
memoria și acuratețea execuției. Multitasking-ul poate duce la pierderea de timp din cauza
schimbării focusului și predispune la erori din cauza atenției insuficiente.

Modalitati de combatere a atenției reziduale la trecerea de la un task la altul:

1. 20/80 – fă acele 20% din activități care produc 80% din rezultate. Concentrează-ți atenția și
resursele acolo unde contează cu adevărat în momentul respectiv.Te poți ocupa de restul
sarcinilor, cele mai putin importante, atunci cand nu ai stres sau termene limita.

8
2. Planul zilei – structurează-ți ziua în funcție de ce ai de făcut și de momentele în care ai nevoie
de atenție și concentrare crescută. De exemplu – dacă din experiență prima parte a zilei este mai
relaxată de obicei ,rezervă-ți timp atunci pentru a lucra la un proiect care necesita atenție
crescută. Blochează-ți intervalul în calendar pentru a nu fi deranjat. Fă o listă cu ce ai de făcut în
ordinea importanței și urgenței.
3. Asumă-ți doar responsabilitățile pe care le poți îndeplini – Înainte să accepți o nouă
responsabilitate, este foarte important să știi dacă ai capacitatea să o duci la îndeplinire.

2.5.Micul dejun
Pentru ati pastra mintea limpede, mai ales cand lucrezi intr-un mediu de lucru
stresant, poti incerca produse alimentare care contin ingrediente despre care
studiile arata ca pot imbunatati capacitatea de atentie si memorare.Astfel te vei
concentra mai bine asupra activitatilor zilnice si vei putea sa-ti cresti nivelul de
productivitate la munca.
Alimentele care ajuta la cresterea nivelului atentiei si a concentratiei sunt:
-Cofeina ( ciocolata, cafea, băuturi energizante) dar trebuie de stiut si faptul ca
excesul de cofeina poate duce la nervozitate si discomfort.
- Nucile si semintele
- Avocado si cereale integrale ( imbunatateste fluxul de sange si ii furnizeaza
creierului o serie de substante sanatoase).5

2.6.Faceti o mica pauza

Exista multe motive pentru care este important sa-ti iei pauze la locul de munca,
fiecare dintre ele oferind multiple beneficii atat din pucnt de vedere al
productivitatii, cat si al sanatatii. Conform normelor internationale de medicina a
muncii, in cazul persoanelor care lucreaza la birou, avand sarcini de introducere de
date sau texte in calculator, se recomanda pauze active de cel putin 5 minute la
fiecare 45-60 minute. Daca activitatea se desfasoara sub presiunea timpului, pauza
trebuie sa fie de minim 10 minute la fiecare ora.Mai jos putem observa beneficiile
cauzate de aceasta mica pauza6.
Mentii productivitatea crescuta - pentru munca de gandire implicat este cortexul
pre-frontal (PFC), partea din creierul tau care gandeste. Cand faci o munca
orientata spre un obiectiv care cere concentrare, cortexul pre-frontal te mentine
concentrat pe obiectivul tau si iti permite sa gandesti logic. Tot el este responsabil
pentru gandirea logica, functiile executive si exercitarea vointei de a rezista
impulsurilor. Pauzele la locul de munca te ajuta sa te concentrezi asupra

5
Romedic.ro
6
Memento Memory. Elena Sosnovtzeva. 2021
9
obiectivelor si sarcinilor obisnuite, ceea ce mentine productivitatea crescuta. De
asemenea, pot contribui la cresterea motivatiei si a creativitatii.
Cresterea motivatiei - atunci cand lucram, cortexul nostru pre-frontal face orice
efort sa ne ajute sa ne indeplinim obiectivele. Dar, pentru o sarcina provocatoare
care cere o atentie sustinuta, cercetarile arata ca scurte pauze din cand in cand pot
sustine motivatia de a lucra in continuare. Exista studii de specialitate care
sugereaza chiar ca atentia si concentrarea prelungite asupra unui singur task de fapt
impiedica performanta. De asemenea, tot cercetarile sugereaza ca, atunci cand
suntem confruntati cu sarcini lungi asa cum este studiul pentru un examen de
sfarsit de an, cel mai bine este sa-ti impui sa iei pauze scurte. Pauzele mentale
scurte te vor ajuta de fapt sa ramai la fel de concentrat pe toata durata muncii sau
invatatului.

2.7.Locul de munca
1 Articolele de pe birou. Imaginile cu plaje frumoase sau proverbe bine-cunoscute
pot spori, fără îndoială, motivația noastră, ele ne pot, de asemenea, distrage atenția.
Pentru că, mai devreme sau mai târziu, ne atrag atenția asupra lor. Și să fim sinceri:
cine nu visează la următoarea vacanță de vară atunci când vede o plajă cu o mare
de un albastru intens? Așadar, atunci când vine vorba de biroul dvs., mai puțin
înseamnă mai mult. Păstrați-vă mediul de lucru ordonat, reducând la minimum
obiectele personale și ținând la îndemână doar ceea ce vă este necesar pentru
productivitate.7

2 Zgomotul de fundal - zgomotul este o distragere a atenției. Nu este de mirare,

având în vedere că simțurile noastre au un impact major asupra concentrării
noastre la locul de muncă. Astfel, zgomotul mașinii de cafea, zgomotul ceștilor de
cafea, zumzetul imprimantelor și al scaunelor ne scot mereu din fluxul nostru de
concentrare, iar concentrarea noastră la locul de muncă scade.
Iar in caz ca lucram de acasa, cel mai potrivit ar fi daca pe fundal in loc de rock,
rap, ar fi o melodie linistita si relaxanta, ca de exemplu ceva clasic.

 Principalele surse de distragere a atenției includ:

-Conversațiile dintre colegii de lucru (71%)
-Convorbirile telefonice (67%)
-Soneriile telefoanelor (62%)
-Sunetul persoanelor care se plimba prin zonă (54%)

 Pentru evitarea efectelor determinate de intensităţile mari ale zgomotului

sunt necesare măsuri de prevenire precum:
-acte normative de limitare a zgomotelor;
-soluţii silenţioase pentru tehnologia de birou;
-dimensionarea corespunzătoare a încăperilor;
7
Ro.exitdep.com
10
-dispersarea şi dispunerea raţională a echipamentelor;
-pereţi, plafoane şi planşee din materiale fonoabsorbante;
-săli pentru recreere în timpul pauzelor.

3 Dezordinea la locul de muncă - hârtiile se îngrămădesc, ecranul este acoperit de

post-it-uri, iar agrafele de hârtie acoperă biroul. Acest haos nu numai că vă
îngreunează munca din punct de vedere fizic, dar are și un impact negativ asupra
capacității de concentrare. Prin urmare, asigurați-vă că vă organizați mai întâi
documentele etc. înainte de a începe să lucrați. În caz contrar, vă veți pierde
concentrarea din nou și din nou, de îndată ce ochii rătăcesc peste hârtii.8

4. Cromatica - constituie un alt factor de ambianţă fizică ce influenţează

productivitatea muncii şi care are un rol important asupra capacităţii vizuale, în
asigurarea unui iluminat eficient şi a unui confort sporit. Folosirea culorilor în
munca de birou se bazează pe efectele fiziologice şi psihologice ale culorilor
asupra omului.9
De fapt este foarte simplu, tot ce trebuie sa stim este ca o mare parte a activitatii
noastre, inclusiv sistemul endocrin si productia de hormoni, este influentata de
culorile care ne inconjoara.Interesant este faptul ca nu culorile in sine ne
influenteaza ci intensitatea acestora. O culoare puternica stralucitoare va stimula,
iar o culoare cu saturatie scazuta va calma. Specialistii ne spun, de asemenea, ca
fiecare culoare afecteaza o parte diferita din noi. Si aici nu este vorba de feng shui,
ci este stiinta pura.
 Roşul are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimulează circulaţia
sângelui şi pofta de mâncare, vasele limfatice şi metabolismul. Roşul
accelerează ritmul cardiac şi respiraţia, combate frigul, dă impresia de
mărire a spaţiului, dă rezistenţă la efort psihic şi fizic, creează o ambianţă
veselă şi optimistă. Dar privitul intens şi timp îndelungat a acestei culori
determină oboseala care se va resimţi la nivelul întregului organism. Roşul
ajută în următoarele afecţiuni: răceli, stări subfebrile, dureri reumatice
provocate de frig şi de oboseală, eczeme, TBC, depresie nervoasă, paralizie,
astenie fizică.
 Verdele este calmant şi dă senzaţia de odihnă. Este culoarea naturii şi a
speranţei, dilată vasele de capacitate mică, scade tensiunea arterială,
echilibrează. Lumina verde favori-zează sugestia şi autosugestia, dar
oboseşte dacă nuanţele sunt prea întunecate.
 Oranjul tonifică aparatul respirator, combate stările de anxietate, stimulează
atenţia, fixează calciul în oase, este afrodiziac. De asemenea, este tonifiant
pentru ficat şi pentru funcţiile de nutriţie. Oranjul este indicat în bronşite
cronice, sclerodermii, enfizem pulmonar, astm bronşic, rinite cronice, litiază
biliară, boli de rinichi. Oranjul nu are contraindicaţii.

8
Ro.exitdep.com
9
Focus. Daniel Goleman. 2013
11
 Albastrul are ca efect scăderea presiunii sanguine, a tonusului muscular,
calmează respiraţia şi reduce frecvenţa pulsului. Ca efecte psihologice, este
o culoare foarte rece, odihnitoare şi liniştitoare care îndeamnă la calm şi la
reverie, la predispoziţie spre concentrare şi spre linişte interioară. În exces,
albastrul poate duce la depresie. Albastrul conferă seriozitate, tendinţa spre
evocare, spaţialitate, îngăduinţă, pace interioară, nostalgie.
 Violetul este culoarea regală prin excelenţă. Recunoscută ca sedativ, violetul
stimulează producerea globulelor albe, creşte tensiunea arterială şi frecvenţa
ritmului cardiac.

12
 CONCLUZIE
Atenția este o componenta extrem de importanta, care poate fi dezvoltata pe tot
parcursul vietii. La fel nu trebuie sa uitam ca aceasta poate juca atat in folosul
nostru cat si impotriva noastra. De aici concluzionam ca doar noi suntem
responsabili de ceea cum repartizam atentia si concentratia noastra. Si doar noi
vom raspunde de consecintele alegerilor efectuate. La fel nu trebuie sa uitam ca
aceste reguli functioneaza si in folosul altora, asa ca inainte de a face zgomot ai
grija sa nu incalci drepturile altor persoane.

13
 Bibliografie

1.Carte cu un autor
Focus. Daniel Goleman. 2013
Memento Memory. Elena Sosnovtzeva. 2021
3. Resurse internet
www.Ro.exitdep.com
www.Romedic.ro

Pentru

produselo

acesta

împu

recomand

electr

avansată

Declara

reglem

des

14