Modelul Johari, descoperit în anii ’50, de către psihologii

americani Joseph Luft si Harry Ingham.

Numele acestui model derivă din combinația numelor celor doi

JoHary

după care devine

Johari.
Modelul împarte informația în patru cadrane care formează o fereastra -
fereastra lui Johari

1. Ceea ce o persoana cunoaste despre sine si este cunoscut si de catre

ceilalti

“Eu stiu si ceilalti stiu”

2. Ceea ce este necunoscut persoanei despre sine dar este cunoscut de altii

“Eu nu stiu dar ceilalti stiu”

3. Ceea ce o persoana stie despre ea dar ceilalti nu stiu

“Eu stiu dar ceilalti nu stiu”

4. Ceea ce nici persoana nici ceilalti nu stiu despre acea perosna

“Eu nu stiu si nici ceilalti nu stiu”

“Arena” reprezinta ceea ce tu stii despre tine si ceea ce stiu si altii

despre tine - impartasesti informatii despre tine: fapte, sentimente,

motive, comportamente, nevoi, si dorinte.

“Arena” este benefica pentru comunicare si lucru in echipa.

Se creează o atmosfera mai deschisa si se limiteaza numarul

interpretarilor personale (mai mult sau mai putin corecte) asupra

ta.

Nu este recomandat sa ai o arena larga cu toata lumea.

De exemplu, intr-o relatie cu cineva pe care l-ai cunoscut de curand, o

cantitate prea mare de informatii impastasite, poate bloca relatia.

“Unghiul mort” reprezinta ceea ce tu nu stii despre tine, dar ceilalti

observa la tine.

Exemplu: obiceiul de a evita privirea interlocutorului la un interviu.

Informatii utile, care ne ofera o privire “din exterior” asupra noastra,

ajutandu-ne sa ne vedem cu mai multa obiectivitate.

Cuvantul cheie este: Intreaba.

Cere feedback si fii pregatit sa asculti ceea ce ceilalti observa la tine!

S-ar putea sa fii surprins de diferentele de perceptie…

Informațiile pe care tu le știi despre tine, dar ceilalți nu.

Informații pe care dorim să le ținem pentru noi.

Teama de a nu fi rănit, respins, atacat.

Cuvântul cheie este aici este: Împărtășește.

Ceea ce încă nu știm despre noi si nici ceilalți nu au avut ocazia sa
descopere.

Este zona cea mai dificil de explorat - nu este încă conștientizata.

Sunt resursele nebănuite:

Ø lucruri pe care ai putea sa le faci, dar pana acum nici măcar nu ai

încercat niciodată.

Ø credințe despre tine si despre lume pe care le consideri “normale”

si nu le mai pui in discuție.

Cheia care deschide acest tărâm este dezvoltarea personală.

Raportul cognitiv între ego şi alterego - matrice a gradului de intercunoaştere
dintre două sau mai multe persoane.
– se referă la elementele legate de noi înşine –
atitudini, comportamente, sentimente şi motive – cu care suntem
familiarizaţi şi care sunt evidente şi pentru alţii
- cuprinde comportamente, sentimente, motive,
evenimente cunoscute nouă, dar nedezvăluite altora. În general, acestea
sunt limitele, defectele de care suntem conştienţi şi pe care încercăm să
le estompăm în faţa celorlalţi;
– este acea latură a personalităţii,
necunoscute nouă sau altora, manifestată, de regulă, în situaţii limită. Se
manifestă prin judecăţi, atitudini şi comportamente surpriză atât pentru
individ, cât şi pentru cei din jurul său.
– relevă aspecte de comportament observate de alţii
şi de care nu suntem conştienţi;