Sunteți pe pagina 1din 12

RAPORT DE CERCETARE

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

STUDIU PRIVIND INFLUENA GENULUI ASUPRA STILULUI DE COMUNICARE

Profesor coordonator: Mihaela Chraif

Autori: Manole Irina-Andreea Pocora Antonia onea Ioana

Bucureti 2010-2011

-1-

RAPORT DE CERCETARE

I) REZUMAT

Prezenta cercetare vizeaza influenta genului asupra stilului preferential de comunicare. Studiul a fost realizat pe 2 esantioane formate din cate 30 de subiecti ,fete respectiv baieti,cu varste cuprinse intre 18 si 22 de ani. Subiectii au fost selectati in mod aleator dintre cursantii facultatilor de Psihologie si Politehnica, din Bucuresti. Ambelor grupuri li s-a solicitat sa completeze un test cu 30 de fraze, marcand acele afirmatii care ii caracterizeaza. Nu a existat un timp limita de completare, insa durata medie a fost de 3-5 minute pentru fiecare participant. Rezultatele au fost apoi introduse in Excel si prelucrate cu ajutorul testului statistic T pentru esantioane independente. Concluzia obtinuta in urma prelucrarii datelor este ca genul persoanei influenteaza stilul de comunicare preponderent folosit. Astfel, ipoteza de nul se respinge, iar ipoteza cercetarii se confirma.

-2-

RAPORT DE CERCETARE

II) INTRODUCERE Stilul de comunicare se refer la ansamblul particularitilor de manifestare caracteristice unei persoane n actul comunicativ. Stilul desemneaz: - modalitile specifice de recepionare/decodificare a mesajului; - modalitile personale de prelucrare/interpretare a mesajelor; - modalitile specifice de exprimare a rspunsului, particularitile personale de feed-back. Toate acestea decurg din unicitatea i individualitatea fiinei umane, fiind expresia personalitii umane. Conceptul de stil de comunicare se aplic doar acolo unde caracteristicile formale, general valabile ale actului comunicativ se asociaz cu anumite maniere personale de receptare prelucrare - emitere a mesajelor. Este vorba de maniere de comunicare formate n decursul dezvoltrii individului, stabile i caracteristice pentru el i care se manifest relativ independent de coninutul comunicativ vehiculat pentru el i de contextul concret n care opereaz ( vezi persoane care comunic "elegant", echilibrat n orice mprejurare / persoane care comunic vulgar, agresiv, n orice situaie). Stilul de comunicare este n primul rnd un indicator al modului n care o persoan ii structureaz lumea relaiilor sociale. n al doilea rnd stilul de comunicare este un indicator al modului de prelucrare a informaiilor i de transformare a acestor informaii n fapte de comportament, n judeci practice, sociale, evaluative etc. Acestea se mpart n: STILUL NON-ASERTIV (atitudinea de fug pasiv) STILUL AGRESIV (atitudinea de atac) STILUL MANIPULATOR (atitudinea de manipulare, ca o compensare a propriilor slbiciuni) STILUL ASERTIV (atitudinea constructiv) Stilul de comunicare este fundamental determinat de trei elemente: 1. atitudinile persoanei, ca modaliti constante de raportare a acesteia la viaa social, la semeni i la sine; 2. modelele de comunicare nvate - asertiv, non-asertiv, agresiv (cu varianta sa pasiv-agresiv), manipulator; 3. temperamentul, ca tip de reactivitate a celulei nervoase. Multe studii experimentale despre agresiunea la aduli arata ca brbaii sunt mai agresivi dect femeile atunci cnd nu sunt provocai, in timp ce provocarea atenueaz aceste diferene. Articolul Diferenele genului in agresivitate ca funcie a provocrii - meta-analiza (B. Anne Bettencourt) analizeaz mai multe studii experimentale care evideniaz diferenele de comportament intre sexe, in ceea ce privete agresivitatea ( Eagly&Steffen, 1986; Frody, Hyde, 1984 si White, 1983). Studiile mai vechi au tendina sa evidenieze rolul biologiei in agresiunea umana ( eg. Maccoby&Jacklin,1974) spre deosebire de cele mai actuale care pun la ndoiala rolul biologicului ( eg. Adams, 1992; Bentos, 1992 ).

-3-

RAPORT DE CERCETARE Indiferent de rolul pe care factorii biologici l joaca, teoreticienii contemporani argumenteaz ca rolul genului si normele culturale contribuie la diferena intre sexe in agresiune (eg. Bandura, 1973; Berkowitz, 1989 ). In capitolul Diferenele intre genuri in comunicarea nonverbal a emoiilor de Judith A. Hall si Terence G. Horgan se menioneaz ca exista un numr foarte mare de studii despre diferenele intre genuri in comunicarea nonverbala. Prin comunicare nonverbala nelegem comportamente specifice precum zmbetul sau privirea, ca si acurateea in comunicarea nonverbala ( Hall, 1978, 1987). Este important sa subliniem ca nu toate comportamentele nonverbale exprima emotivitate: zmbetul poate servi ca rspuns al asculttorului care semnaleaz nelegere si dorina de a continua, privirea este folosita in procesul de preluare a rndului intr-o conversaie, micarea minilor ajuta in procesul de decodare a discursului ( Brunner, 1979; Chen&Chawla,1996). Contactul vizual - femeile susin privirea mai mult dect brbaii. Cu toate acestea, femeile sunt mai puin nclinate sa fixeze pe cineva cu privirea.; cercetrile arata ca femeile ntrerup contactul vizual mai des dect brbaii. Eduard Hall - The Hidden Dimension (1966 ) - zonele spaiale sunt mai apropiate pentru brbai dect pentru femei. Femeile se apropie mai mult si prefera conversaiile side-byside si aceasta poate explica diferena in folosirea spaiului; brbaii prefera conversaiile fata in fata, cci oamenii sunt mai contieni de spaiul din fata dect cel din lateral. Expresii faciale - cercetrile arata ca femeile sunt mai abile in interpretarea si exprimarea expresiilor faciale dect brbaii, ca folosesc mai multe expresii in general si ca zmbesc mai mult. Gesturi si poziii - dei femeile folosesc mai multe expresii faciale, se pare ca folosesc gesturi mai puine si mai reinute. Atingeri - brbaii iniiaz mai uor contactul fizic cu alii dect femeile. Femeile sunt mai des atinse dect brbaii. De asemenea, femeile asociaz mai uor atingerea cu cldura personala si expresivitatea. ( Tannen D., 1990). n lucrarea Comunicarea nonverbala: Informaia transmisa prin intermediul limbajului corporal, Laurel J. Dunn a menionat cercetri care au artat ca fetele se folosesc de o comunicare mai grijulie, protectoare dect cea a bieilor, iar acest lucru se poate explica si prin afinitatea lor pentru mesajele non-verbale. Hall (1984) a descoperit ca brbaii si femeile au specializri diferite in comunicare, brbaii pricepndu-se mai bine sa decodifice paralimbajul, iar femeile oculezica. Studiul efectuat de noi i propune sa cerceteze diferenele in stilul de comunicare al bieilor, respectiv al fetelor, aplicnd un chestionar pe doua eantioane a cte 30 de subieci din fiecare sex.

-4-

RAPORT DE CERCETARE

III) METODE

1. Participanti Pentru realizarea experimentului am selectat, in mod aleatoriu, doua esantioane a cate 30 de persoane: un esantion de fete si unul de baieti. Ambele esantioane sunt formate din studenti ai Facultatii de Psihologie si Politehnica, din Bucuresti; acestia au varste cuprinse intre 18 si 22 de ani. Participantii au fost informati asupra experimentului in mod individual. De asemenea, scopul studiului ( realizarea unui raport de cercetare) le-a fost precizat. 2.Aparate Pentru efectuarea cercetarii am folosit chestionarul S.C. (Stiluri de comunicare). Proba a fost construita de S. Marcus, psiholog roman cu importante contributii in studiul fenomenului empatic. Testul este relevant pentru cele 4 stiluri fundamentale de comunicare (asertiv, non-asertiv, agresiv si manipulator), dintre care noi am ales doar doua, pentru a putea avansa si o ipoteza secundara. Astfel, testul este compus din 30 de afirmatii, cate 15 pentru fiecare din stilurile alese: non-asertiv (fuga pasiva) si agresiv. Vezi Anexe. Rezultatele au fost introduse intr-o foaie de lucru Excel, iar prelucrarea lor s-a facut cu testul T pentru esantioane independente, in programul SPSS 10. 3.Model experimental Experimentul cuprinde doua variabile principale: scorul obtinut la test (variabila dependenta) si genul participantilor, aceasta fiind variabila independenta. Pe parcursul desfasurarii cercetarii au aparut si variabile intermediare- cum ar fi curiozitatea participantilor fata de activitate si dorinta de a afla interpretarea testului. Participantii au fost selectati in mod aleatoriu, insa tinand cont de incadrarea in grupa de varsta 18-22 de ani, pentru a nu aparea diferente in interpretare si pentru a diminua eventualele erori. Este important de precizat ca cele doua grupuri sunt independente. 4.Procedura Studiul a fost realizat in luna aprilie, anul 2011, pe doua esantioane formate din studenti ai FPSE si Politehnica. Astfel, pentru a demara experimentul, am selectat in mod aleatoriu 60 de persoane, care se incadreaza in grupa de varsta 18-22 de ani. Am adus testul la forma dorita, dupa care l-am multiplicat. Instruirea participantilor a avut loc individual, in aceeasi zi in care au efectuat testul. Astfel, li s-a cerut sa citeasca cu atentie afirmatiile si sa le incercuiasca pe cele care li se potrivesc (nu a existat o limita minima sau maxima de bifari necesare).

-5-

RAPORT DE CERCETARE Apoi rezultatele au fost adunate si s-a calculat scorul la test (s-a notat cu 1- tendinta non-asertiva; 2- tendinta agresiva; 0- stil nedefinit). Acestea au fost ulterior introduse in Excel si prelucrate cu programul SPSS. Dupa, rezultatele au fost interpretate, s-a stabilit concluzia experimentului si am incheiat prin realizarea raportului de cercetare.

IV) REZULTATE

Datele obtinute in urma testarii au fost introduse in programul statistic computerizat SPSS 10 si prelucrate cu testul T pentru esantioane independente.Am utilizat acest test deoarece am urmarit evidentierea influenta genului asupra stilului de comunicare. Ipotezele statistice ale cercetarii sunt: Ipoteza cercetarii ( H1 ): Exista diferente semnificative intre persoanele de gen feminin si persoanele de gen masculin, in ceea ce priveste stilul de comunicare. Ipoteza de nul ( H0 ) : Nu exista diferente semnificative intre persoanele de gen feminin si persoanele de gen masculin, in ceea ce priveste stilul de comunicare. Ipoteza cercetarii 2 : Persoanele de gen masculin prezinta o preferinta pentru stilul agresiv, in timp ce persoanele de gen feminin utilizeaza mai degraba stilul non-asertiv.

Tabelul 1.

Tabelul 2. In concluzie,putem afirma ca genul persoanei influenteaza stilul de comunicare preponderent folosit.

-6-

RAPORT DE CERCETARE

V) CONCLUZII

Rezultatele obtinute in urma prelucrarii statistice a datelor ne arata ca exista diferente semnificative din punct de vedere statistic, in urma aplicarii testului T pentru esantioane independente. Astfel, ipoteza de nul (H0) este respinsa, obiectivul cercetarii noastre fiind indeplinit, iar problema cercetarii fiind validata.

-7-

RAPORT DE CERCETARE Bibliografie:

Aguinis, H., Simonsen, M. M., & Pierce, C. A. (1998). Effects of nonverbal behavior on perceptions of power bases. The Journal of Social Psychology, 138 (4), 445-469. Andersen, S. M., Reznik, I., & Manzella, L. M. (1996). Eliciting facial affect, motivation, and expectancies in transference: Significant-Other representations in social relations. Journal of Personality and Social Psychology, 71 (6), 1108-1129. Bullis, C., & Horn, C. (1995). Get a little closer: Further examination of nonverbal comforting strategies. Communication Reports, 8 (1), 10-17. Burleson, B. R., & Samter, W. (1996). Similarity in the communication skills of young adults: Foundations of attraction, friendship, and relationship satisfaction. Communication Reports, 9 (2), 127-137. DePaulo, B. M., Rosenthal, R., Green, C. R., & Rosenkrantz, J. (1982). Diagnosing deceptive and mixed messages from verbal and nonverbal cues. Journal of Experimental Social Psychology, 18, 433-446. Donaghy, W. C., & Dooley, B. F. (1994). Head movement, gender, and deceptive communication. Communication Reports, 7 (2), 67-74. Egland, K. L., Spitzberg, B. H., & Zormeier, M. M. (1996). Flirtation and conversational competence in cross-sex platonic and romantic relationships. Communication Reports, 9 (2), 105-115. Hall, J. A. (1984). Nonverbal sex differences: Communication accuracy and expressive style. Baltimore: The Johns Hopkins University Press. Lancelot, C., & Nowicki, S. Jr. (1997). The association between receptive nonverbal processing abilities and internalizing/externalizing problems in girls and boys. The Journal of Genetic Psychology, 158 (3), 297-302. Manusov, V. (1995). Reacting to changes in nonverbal behaviors: Relational satisfaction and adaptation patterns in romantic dyads. Human Communication Research, 21 (4), 456477. Motley, M. T. (1993). Facial affect and verbal context in conversation: Facial expression as interjection. Human Communication Research, 20 (1), 3-40. Palmer, M. T., & Simmons, K. B. (1995). Communicating intentions through nonverbal behaviors: Conscious and nonconscious encoding of liking. Human Communication Research, 22 (1), 128-160.

-8-

RAPORT DE CERCETARE Woods, E. (1996). Associations of nonverbal decoding ability with indices of personcentered communicative ability. Communication Reports, 9 (1), 13-22. Fisher, Agneta H. (2000) Genuri si Emoie - Perspective socio - psihologice. Legato, Marianne J. (2005), Why Men Never Remember and Women Never Forget, 100-110.

-9-

RAPORT DE CERCETARE

Anexa 1: Rezultatele testului T pentru esantioane independente

- 10 -

RAPORT DE CERCETARE Anexa 2:tabel fete Anexa 3:tabel baieti

- 11 -

RAPORT DE CERCETARE Anexa 3: CHESTIONARUL S.C. (ANALIZA STILULUI DE COMUNICARE)

Cititi urmatoarele afirmatii si incercuiti-le pe cele care va sunt caracteristice. Va multumim! 1.- Spun adesea "da" cnd a vrea s spun "nu". 2.- Sunt mai degrab o persoan autoritar i decis. 3.- M tem s critic oamenii i s le spun ce gndesc. 4.- Nu ndrznesc s refuz anumite sarcini, chiar dac nu intr n atribuiile mele. 5.- Mi se reproeaz adeseori c am spirit de contrazicere. 6.- Nu-mi place s ascult de alii. 7.- Prefer s nu cer ajutor colegilor mei, ar gndi c nu sunt competent. 8.- Sunt timid i m simt blocat de ndat ce trebuie s realizez o aciune neobinuit. 9.- Se spune c sunt nedescurcret i dei este adevrat, asta m supr, m enerveaz. 10.- Sunt cam guraliv i adesea retez vorba celorlali, fr s-mi dau seama de asta n timp. 11.-Pentru a reui ceea ce mi-am propus sunt gata ntotdeauna s fac totul. 12.- Am tendina de a amna ceea ce trebuie s fac. 13.- Las adesea un lucru nceput fr a-l termina. 14.- E greu s fiu intimidat. 15.- Cred c a-i speria pe alii prin a fi mai dur cu ei, este un mijloc bun pentru a obine ascultarea lor. 16.- Dac am fost prins cu ceva ( "pe picior greit") tiu s-mi iau revana cnd se ivete ocazia. 17.- Am grij s nu-i inoportunez, s nu-i supr i s nu-i plictisesc pe alii. 18.- Dei m strduiesc s iau hotrri, ezit ndelung i uneori evit chiar s aleg. 19.- Dac prerea mea este singular ntr-un grup prefer s tac. 20.- Dup prerea mea viaa const n raporturi de for, de lupt. 21.- mi asum fr team riscuri mari n situaii periculoase. 22.- n conversaiile cu alii fac tot posibilul s-mi impun punctul de vedere. 23.- tiu s mnuiesc ironia muctoare. 24.- Sunt sensibil i uor de influenat i-mi dau seama c adesea m las exploatat. 25.- Prefer s observ evenimentele i discuiile dect s particip la ele. 26.- Prefer s stau de o parte, n umbr, dect s m fac remarcat. 27.- ochez adesea prin faptele i opiniile mele. 28.- Prefer s fiu "lup" i s-i mnnc pe alii, dect s fiu "miel" mncat de ceilali. 29.-Uneori, ntrzii prea mult n rezolvarea unora dintre problemele mele. 30.- Evit situaiile care m-ar pune ntr-o lumin neplcut.

- 12 -