Tema ”Bariere în comunicare”

Modulul Comunicare şi abilităţi sociale

Scenariul temei
1) Moment organizatoric: se pregătesc materialele, se organizează colectivul în grupe de câte
cinci elevi. Se anunță tema, se precizează competențele care urmează a fi dobândite la finalul
activității.
2) Captarea atenției: se dă citire motto-ului:„Cuvântul este pe jumătate al celui care vorbeşte,
pe jumătate al celui care ascultă.”- Michel E. de Montaigne
3) Desfășurarea propriu-zisă a activității:
Noțiuni generale despre comunicare: etimologia termenului „comunicare”, structura procesului
de comunicare, tipuri de comunicare umană, comportamente verbale funcţionale pentru o
comunicare orală eficientă (Anexa 1), definirea blocajului în comunicarea profesor-elev – discuții
cu întreaga clasă.
Se distribuie fișele de documentare (Anexele 1 și 2) și profesorul explică scopul și etapele
realizării diagramei cauză-efect. Se solicită elevilor (organizați în grupe de câte cinci elevi) să
construiască diagrama Ishikawa pentru efectul „blocaje în comunicarea profesor-elev” – lucrul pe
grupe.
Un reprezentant al fiecărei grupe prezintă cauzele identificate și diagrama realizată. Se dezbat
cauzelor identificate, se propun soluții pentru înlăturarea acestora.
4) Concluzii: se fac aprecieri asupra activității fiecărei grupe (comunicarea și colaborarea
între elevi, rezultate obținute).
Anexa 1
Comportamente verbale funcţionale pentru o comunicare orală eficientă
1. Plăcerea de a vorbi – efortul de a avea un ton prietenos, politicos, însoţit de priviri agreabile.
2. Naturaleţea – exprimare firească, fără afectare, fără căutarea forţată a cuvintelor sau expresiilor
rare (pentru a epata, a uimi, a şoca).
3. Claritatea – expunere sistematizată, concisă şi uşor de înţeles, fără efort, apelând la respiraţia
controlată, mişcarea lejeră a buzelor ajută la receptarea şi înţelegerea fără efort a mesajului.
4. Corectitudinea – respectarea regulilor gramaticale.
5. Precizia – utilizarea acelor cuvinte şi expresii necesare pentru înţelegerea şi facilitarea
comunicării.
6. Armonia – recurgerea la cuvinte şi expresii care să provoace receptorului reprezentări conforme
cu intenţia vorbitorului.
7. Fineţea – folosirea unor cuvinte şi expresii prin care se pot exprima indirect gânduri, sentimente,
idei.
8. Concizia – exprimarea concentrată pe subiectul de comunicat, fără divagaţii inutile.
Anexa 2
DIAGRAMA CAUZĂ - EFECT (ISHIKAWA)

Diagrama cauză - efect (Ishikawa sau os de pește) permite evidenţierea şi ierarahizarea cauzelor
(reale şi potențiale) ale unui efect nedorit.
Diagrama cauză - efect (Ishikawa) se mai utilizează pentru investigarea rezultatelor aşteptate
ale unei acţiuni, evidenţierea relaţiilor dintre diferitele cauze ale unui anumit fenomen, ca
procedeu de înregistrare a ideilor.
Pentru construirea diagramei Ishikawa se parcurg următoarele etape:
1. definirea problemei - ale cărei cauze vor fi analizate; este preferabil ca acestea să se facă în
grup;
2. identificarea tuturor categoriilor de cauze posibile - se recomandă ca această sistematizare a
cauzelor să nu fie preluată automat, în orice situaţie. Trebuie definite categoriile de cauze cele
mai potrivite pentru problema analizată;
3. identificarea subcauzelor posibile, pentru fiecare categorie anterior identificată. Subcauzele
identificate sunt poziționate pe „oasele” principale;
4. construirea diagramei se realizează prin menţionarea efectului din căsuţa din dreapta şi
stabilirea poziţiei categoriilor principale de cauze;
5. dezvoltarea diagramei constă în specificarea cauzelor corespunzătoare fiecărui nivel de
detaliere. În felul acesta elementele cauzale principale, secundare și minore sunt corelate
explicit şi rational;
6. analiza informațiilor – evaluarea fiecărie cauze majore și potențialele cauze detaliate asociate
cu aceasta.

Categorie Categorie
principală de principală de
cauze cauze

EFECTUL

Categorie Categorie
principală de principală de
cauze cauze
 Tema ”Cum comunicăm în situații conflictuale”
Modulul Comunicare şi abilităţi sociale
Grup țintă/
a X-a
clasă
Profesor Bădiță Elena, Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny”, sector 3
Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării
Competențe
personale şi profesionale.
generale
Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate.
Competențe Proiectarea unei strategii de comunicare eficientă în familie.
specifice Elaborarea unui plan de îmbunătăţire a autocontrolului emotional.
conversaţie, studiu de caz, discuţii, problematizare, dezbatere, joc de
Metode
rol, activitate pe perechi, activitate în echipă, activitate frontală
flip-chart, creioane colorate, fişe de lucru, retroproiector, marker,
Resurse coli, laptop
RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs

Scenariul temei
Moment organizatoric:
Profesorul anunţă tema, motivând alegerea ei pentru dezbatere şi obiectivele.
 identificarea situaţiilor şi a factorilor generatori de conflicte;
 utilizarea efectelor pozitive pe care unele situaţii conflictuale le pot avea;
 însuşirea stilurilor de abordare pentru găsirea soluţiei optime în rezolvarea conflictelor;
 dezvoltarea abilităţilor de negociere în găsirea soluţiilor pentru rezolvarea conflictelor.
Brainstorming:
Profesorul le cere elevilor să găsească sinonime pentru cuvântul „conflict” sau să spună orice
cuvânt le trece prin minte atunci când aud cuvântul „conflict”. Profesorul scrie pe foaia de flip-chart
toate cuvintele spuse de elevi, separând cuvintele ce exprimă emoţii, trăiri de cele legate de conflict.
Profesorul prezentă (slide-uri sau foi) definiţia, cauzele, tipuri de conflicte, strategii de rezolvare
a conflictelor. Discutii.
Activitate pe perechi:
Elevii stau aşezaţi în bancă faţă în faţă. Elevul 1 va mima o întâmplare, un eveniment
violent trăit de el sau un conflict în care a fost implicat de curând. Elevul 2 urmăreşte şi
descrie/ descoperă fapta şi starea emoţională a colegului prin întrebări scurte cu raspunsuri
DA/NU. Cei doi elevi scriu pe foaie răspunsurile la întrebările:
 Ce anume te-a supărat?
 Ce factori au contribuit la conflictul descris?
 Cum s-a finalizat conflictul?
 Ţi-ai fi dorit să se finalizeze altfel? Cum?
La sfârşitul activităţii se citesc şi se comentează câte 3 răspunsuri la fiecare întrebare.
Activitate pe grupe:
Se împart elevii în 3 grupe. Li se cere elevilor să identifice și să noteze pe o foaie de flip-
chart conflictele care apar în diferite grupuri, cauzele lor, reacţiile care le au la apariţia
conflictelor şi strategiile pe care le vor aplica în rezolvarea acestor conflicte.
 Grupa 1 – conflictele din familie ,
 Grupa 2 – conflictele de la şcoală ,
 Grupa 3 - conflictele între prieteni sau colegi de echipă.
 Un reprezentant al grupei prezintă în faţa clasei conflictele, cauzele și strategiile de
rezolvare.
Profesorul trage concluziile ajutându-i pe elevi să descopere cauzele conflictelor şi
strategiile de urmat în cazul apariţiei unui conflict. Elevii sunt îndemnaţi să apeleze la
Avocatului Elevului din şcoală pentru rezolvarea conflictelor ce apar între ei, sau între ei şi
profesori. La încheierea activităţii, după discuţii cu toată clasa, elevii scriu pe foaie raspunsuri
date şi de alţi colegi.
Joc de rol: Se împarte elevilor Fișa de lucru F1. .Elevii sunt puşi să joace rolul
personajelor din situaţiile prezentate. Discuţii şi concluzii.
Studiu de caz: Se împarte elevilor Fișa de lucru F2 şi li se cere să identifice tipurile de
conflicte, cauzele ce au generat aceste conflicte şi strategiile ce se impun pentru rezolvarea
lor.
Concluzii: Se cere elevilor să scrie pe un post-it o propoziţie, o idee, o părere despre tema
dezbătută sau despre activităţile desfăşurate. Post-it-urile se lipesc pe tablă sau pe o coală de
flip-chart şi se citesc.
Se trag concluzii despre efectele pe care le au conflictele, atât în colectiv, cât şi pentru o
persoană, precum şi modul lor de manifestare.
Pentru următoarea oră de dirigenție se cere elevilor să deseneze un copac ce reprezintă un
conflict, rădăcinile sunt cauzele, trunchiul reprezintă persoanele implicate în conflict, iar
coroana, reacţiile şi urmările conflictelor, precum şi strategiile urmărite în rezolvarea acestor
conflicte.
Profesorul diriginte anunţă tema pentru ora următoare şi face ultimile observaţii.
 Fișa de lucru F1

1. Eşti într-un grup de colegi şi vrei să le spui ceva dar ei te întrerup. Cum poţi spune
grupului că vrei să fii ascultat?
……………………………………………...
…………………………………………………………
2. Eşti în echipa de fotbal a şcolii şi la un moment dat ai greşit pasa. Alţi colegi de
echipă te insultă şi vor să te dea afară. Cum îi lămureşti că ai făcut tot ce puteai şi că
nu-ţi place să fii insultat?
…………………………………………………………………………………………………
….…..
3. Stai la rând să iei bilete la meci. Câteva persoane vin şi se aşează în faţa ta, lucru
care te deranjează. Ce le vei spune acestor persoane?
………………………………………….
……………………………………………………………..
4. Un coleg îţi ia telefonul de pe bancă pentru a da un telefon, fară să ţi-l ceară. Ce faci?
……………………………………..
………………………………………………………………….

Fișa de lucru F2
Daniela este elevă în clasa a X a la un liceu tehnologic. Părinţii ei au plecat acum 3 ani la
muncă în Spania, lăsând fata spre creştere şi educare bunicii din partea mamei. Daniela a
devenit un copil libertin, rebel, lipseşte nemotivat de la ore. De câteva luni, a răspuns ofertei
de a face reclamă unor produse în supermarket-uri. Atitudinea faţă de şcoală şi faţă de colegi
s-a schimbat: intră la ore după profesor, deranjează frecvent orele, este nepoliticoasă cu
profesorii şi cu personalul de îngrijire şi pază, are o ţinută vestimentară neadecvată, contrar
prevederilor regulamentului intern. Dacă i se face observaţie, devine recalcitrantă, dând
naştere la conflicte.
Se ceartă frecvent cu colegii deoarece îi ironizează, îi tratează cu un aer de superioritate, le
dă ordine, îi agresează verbal, nu-şi îndeplineşte sarcinile de elev de servici. Nu mai are decât
două colege cu care vorbeşte acestea fiind mai mult obligate să facă ce zice ea.
Nici bunica nu se mai înţelege cu ea.