Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUBIECTE:
Aspecte
biologice a diferenelor
de gen. Teoriile biologice referitor la diferenele dintre genuri. Dimensiunea gender a trasaturilor de personalitate.
Abordarea progresist
Genul este nnscut Diferenele sociale i culturale dintre genuri sunt rigide, imposibil de a fi modificate sau transformate. Se axeax pe principiul inferioritii femeii. Educaia este privit ca un mijloc de socializare i de educare a bieilor i fetelor pentru rolurile lor naturale
reprezentanii teoriilor socio-biologiste (Geodakian, B.Money, A.Peace, E.Wilson, Tiger i Fox ) fondatorul psihanalizei S.Freud. Maccoby i Jacklin.
Genul este nvat Diferenele sociale i culturale dintre femei i brbai sunt flexibile, pot fi modificate i transformate. Opteaz pentru egalitate i echitate de gen. Educaia unei personaliti adrogine.
Adepi:
Adepi:
Diferenele de gen dintre cele 2 sexe se fac exclusiv n baza diferenelor la nivel : Genetic(cromozomial XX,XY, XXY, XYX); Hormonal (testosteron, estrogen); Anatomic (structura aparatului reproductiv i particularitile unor zone ale creierului);
HERMAFRODITISM
De tip XX
De tip XY
sexul genetic este feminin dar organele sexuale externe au aspectul sistemului reproducator masculincauza expunerea ]n timpul sarcinii la o cantitate mare de hormoni masculini
Sexul genetic este masculin, dar organele genitale externe sunt de tip feminin. Are loc un proces denumit antivirilism care contribuie la manifestarea unor trasaturi feminine ale persoanei
HERMAFRODITISM
Adevarat /gonadic
Tulburare genetica
Indivizii detin ambele sisteme de reproducere(masculin si feminin) dar aspectul extern al organelor sexuale nu poate fi stabilit.
sindromul Down, Kniefleter si Edward. Se caracterizeaza prin prezenta sau absenta unuia dintre cromosomii X sau Y, inafara celor 23 de perechi.Testosteronul joaca un rol cheie in determinarea acestei afectiuni
HORMONAL
Sex masculin/testosteron
Sex feminin/estrogen/progesteron
Testosteronul este raspunzator de caracterele distinctive masculine. Amplifica sinteza proteinelor cu dezvoltarea masei musculare, osoase. Actiunea sa incepe din uterul matern, se intrterupe pana la pubertate, dupa care se mentine toata viata, dar reducindu-se dupa virsta de 45 ani.
Estrogenul este produs intre pubertate si menopauza de la inceputul pana la sfirsitul ciclului menstrual. Progesteronul este produs doar in timpul ovulatiei.
Actioneaza in tot corpul si prezinta multiple influente asupra protectiei sistemului osos si al pielii.
Ei intervin in fabricarea grasimilor si contribuie la retentia apei, producind o ingrasare atunci cind sunt secretati in cantitati prea mari de catre ovare.
Creier masculin
2 emisfere egale; Mai dens dect al barbatului; Mai uor cu 125 gr. Corp calos cu 40% mai dezvoltat se asigur transferul mai rapid al informaiilor dintre emisfere; Cu 13% mai multe dendrite transferul unei cantiti mai mare de informaie de la un neuron la altul i dintre emisferele cerebrale.
2 emisfere inegale; Mai greu cu 125 gr. Hipotalamus mai dezvoltat unele pri ale acestuia sunt dezvoltate de la 2 pana la 10 ori aceast zon este responsabile de comportamentele pe care psihologii le numesc cei 4A agresivitate, alimentaie, activitate sexual, acces de fug. Corp calos cu 40% mai mic. Cu 16% mai muli neuroni.
n viziunea autorului, sexului masculin i revine rolul principal n schimbarea populatiei, iar sexului femenin n pastrarea acestuia. genul este stabilit n mod clar ca efect natural al dimorfismului sexual. diferentele determinate de apartenenta la un anumit sex au un caracter natural firesc, nnascut.
Un alt punct de vedere este cel al sociobiologiei, care ncearca sa explice dezvoltarea sociala si raporturile dintre oameni prin extinderea asupra vietii sociale a legilor selectiei naturale formulate de Ch.Darwin; Astfel, rolurile de gen au fost modelate gradual n cursul evolutiei umane ca parte a adaptarii mai largi la mediu. n acest sens, prezinta interes constatarile unor autori precum ca fiecare sex este echipat, la nivelul instinctelor si caracteristicilor fizice, pentru anumite tipuri de activitati, iar trasaturile de personalitate si comportamentele tipice pentru indivizii de sex masculin si feminin sunt efecte firesti ale contributiilor diferite ale celor doua sexe n procesul de reproducere, precum si n cadrul activitatilor care au asigurat supravietuirea [Wilson si Barash].
Este recunoscut faptul ca oamenii sunt limitati n timp si resurse pentru reproducere si ngrijirea copiilor,ca astfel de cheltueli pot fi n detrimentul conditiei lor de viitor, a supravetuirii, reproducerii.
Specificarea, n aceasta ordine de idei, a posibilitatilor / alocarilor diferite de reproducere a femeilor si barbatilor, duce la justificari vizavi de comportamentele sexuale diferite ale acestora.
o parte din presupunerile adeptilor abordarii biologiste au fost confirmate prin intermediul experimentelor asupra animalelor, acestea fiind controversate n ncercarea de a le extrapola si asupra comportamentelor umane;
legitatile evolutionist-genetice a dimorfismului sexelor nu pot fi n mod direct aplicate asupra psihicului si comportamentului uman, deoarece psihicul uman nu poate sa se dezvolte dupa legile evolutiei biologice, omul nsusi crendu-si mediul de dezvoltare;
ncercarile unor autori de a prezenta barbatii si femeile n calitate de fiinte biologice absolute diferite nu sunt corecte n plan stiintific. n viata reala caracteristicile fizice, cum ar fi naltimea, masa, forta fizica sunt repartizate n mod diferit ntre indivizii ambelor tipuri de hormoni. Mai mult ca att, oameni diferiti pot avea proportia hormonilor feminini si masculini diferita, care la fel se schimba pe parcursul vietii.
configuratia calitatilor afective, cu deosebire a expresivitatii si empatiei, posedate mai amplu de reprezentantele sexului feminin;
abilitatile nonverbale ale femeilor, care le ofera capacitati mai evoluate de comunicare;
capacitatile senzorial-perceptive: tinnd cont de insuficienta relevarii deosebirilor doar n ceea ce priveste orientarea spatiala, unii cercetatori se
BARBAI
Agresive verbal (Hyde, 2000) Mai empatice dect brbaii (Eagly i Steffen, 2000) Capacitate mai fin de capatare a informaiei non-verbale; Predispuse spre anxietate (Brody) Sunt mult mai sociabile i influenabile dect brbaii (Maccoby i Jaklin) Nu exista diferene de IQ (Maccoby i Jaklin) Abiliti verbale dezvoltate (vocabular, citit scris, pronunat) (Maccoby i Jaklin)
Agresivi fizic (Hyde, 2000) Exploratori n situaii de risc i incertitudine (Brody) Sunt mai puin sociabili i influenabili (Maccoby i Jaklin) Nu exista diferene de IQ (Maccoby i Jaklin) Abiliti mai nalt performante n domeniul calculului matematic i al reprezentrilor vizual-spaiale numai n grupurile de tineri dotai i supradodai (Maccoby i Jaklin)