Egalitatea Social

Provocarea de azi
Rudolf Dreikurs, M.D.
A devenit evident, ca formarea societii a fost asaltat din toate prile, c propunerile
mecaniciste prezentate ca soluii de tentativ la problemele societii - de obicei, care implic
cheltuieli de bani, i cateva altele- nu funcioneaz. Ce este nevoie este o propunere nou i
funcionala care ia n considerare totalitatea existenei umane, la nivel personal, precum i
social.
Acest tip de propunere, msoara Egalitatea social ntre sexe oferita. Bazndu-se pe teoriile
sale de la principii psiholo!ice "r. "rei#urs demonstreaz c e!alitatea universala, la fiecare
nivel, n viaa modern este esenial n cazul n care democraia este n progres i dezvoltare.
Egalitatea, desigur, este att ceea pe ce societatea modern ar treui s se azeze cat i oiectivul ! teoretic, cel pu"in ! al tuturor #ntr!un stat
democratic. Dar, la fel de clar, egalitatea nu este #n prezent, un principiu de lucru ! la domiciliu, #n coal, la faric, ori de cte ori oamenii triesc i
lucreaza #mpreun.
Din cauza acestei lipse, Dr. Dreikurs, care a petrecut o perioada de via" ocupandu!se de om i prolemele sale, a descris #n detaliu cerin"ele
individuale, personale i #n grupuri, pe care treuie s #ndeplineasc #n cazul #n care o societate cu adevrat democratic ! o speran" pentru progresul
viitor ! urmeaz s fie instituita.
El se ocup mai #nti individual, tind o mare parte din informa"ii tulure psi$ologice care fac parte din folclorul societ"ii pentru a arta modul #n
care o persoan se poate #mpca cu sine i cu al"ii. %poi, pe aza acestui prim pas, Dr. Dreikurs e&tinde teoriile sale, #n mod logic i precis, pentru a
arta modul #n care principiile de egalitate #n munc pot fi aplicat #n orice situa"ie social.
Egalitatea Social: Provocarea de azi este o declara"ie ma'or a credin"ei #n tradi"ia democratic a (ccidentului. Dar este
mai mult dect att. Este, de asemenea, un plan de lucru pentru viitor, care, dac este aplicat, se poate pune capt turulen"elor i certurilor la care
omul modern este supus.
Dr. Rudolf Dreikurs este ine cunoscut pentru cr"ile sale multe din domeniul psi$ologiei sociale, incluzand Provocarile cstoriei, Psihologie n
sala de clas, Ghidul Prinilor pentru Disciplinarea Copiilor, Copii: Provocarea. Dr. Dreikurs a fost asistentul lui %lfred %dler i
colaorator, i a lucrat la )iena, Rio de *aneiro, +srael, i #n multe locuri ale Statelor ,nite. El este profesor emerit la -coala medicala din .$icago i
profesor invitat la multe universit"i din Statele ,nite i din strintate. El este fondatorul i directorul +nstitutului %lfred %dler din .$icago i
fondatorul +nstitutului %lfred %dler din /el %viv.
$COALA DE P!"OLOG!E P#O$E!O%AL& ADLE#
Design copert: Victor Seper
%&B' (-)*+,-(-.(--
Egalitatea Social
Provocarea de azi
Rudolf
Dreikurs
M.D.
Egalitatea Social
Provocarea de azi
Rudolf Dreikurs, M.D.
-.(%0% DE PS+1(0(2+E PR(3ES+(4%05 ADLE#
"repturile de autor / *)0* de ctre 1udolf "rei#urs
A doua editare *)+.
A treia editare *))(
A patra editare *))2
A cincea editare 3(((
Biblioteca con!resului card de catalo! nr. +.-03.*+
%&B' (-)*+,-(-.(--
4oate drepturile rezervate. 'ici o parte a acestei lucrari nu poate fi reprodus sau transmis n
orice form sau prin orice mi5loace, electronice sau mecanice, inclusiv fotocopierea,
nre!istrarea sau prin orice mi5loace de stocre a informatiei i sistem de recuperare, fr permisiunea
n scris a editorului.
$coala de psiholo!ie profesional Adler, %nc.
-, 6ast 7ac#er 8lace, Chica!o, l -(-(*
6ditat n &tatele 9nite ale Americii
Pentru #odne', (eth, (ruce, Linda, nepoii )ei, cu sperana c vor tri
ntr*o lu)e de egalitat e, +ustiie ,i pace.
.(46+4,/,0
PRE3%657777777777777777777777777..+8
+4/R(D,.ERE .XI
PARTEA I
"6&C:861%16A "6 &%'6
* ;eri!a interioar<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<.
3 &pre =ibertatea interioar .13
P%R/E% ++
81%'C%8%%=6 "6 >9'C?%:'A16 @6'4A=6 $% 6@:?%:'A=6
. :rchestraia emoiei, mintii i corpulului.47
4 Interaciuni i relaii interpersonale..65
P%R/E% +++
"%'A@%CA C:'>=%C46=:1A de la copilarie la maturitate
, 1zboiul ntre Beneraii<<<<<<<<<<<<<<<<<<<.00
- 1ezolvarea conflictelor n familie<.108
7 Btlia dintre sexe.....129
P%R/E% +)
:@9= $% 9'%;61&9= &C9
+ &imtul biolo!ic, social i inferioritatea cosmica a omului<<<<<<.*,.
) :mul i natura<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<*-(
*( 1evoluia tiinific<<<<<<<<<<<<<<<<..166
** Omul i societatea175
P%R/E% )
C:'>=%C46=6 $% &:=9?%%=6 =:1
*3 Procesul de polarizare..205
13 Funcia Religiei.216
+4D+.E
M,06,M+R+
"oresc s recunosc contribuia inestimabila a lui 1oss Allen @cClelland, su!estiile editoriale
care au fost ncorporate.
@ulumirile mele speciale pentru dra!a mea soie, care, cu neleapt orientare, a scris aceasta carte mpreuna
cu mine.
R.D.
PRE3%65
:mul este o fiina sociala. "orina lui de baza este de a aparine. "oar daca simte acest lucru el poate funciona,
participa, contribui. Alfred Adler a descris aceasta dorina de baza a omului ca Gemei n- schaf t sgef uehl , care se
poat e t raduce cu apro-i )a i e ca un i nt eres soci al , un si )t al co)uni uni i , de a si ) i ca o)ul
est e i ncorporat n cursul vi e i i , cu preocuparea pent ru .unst area cel orl al i . Gradul de i nt eres
soci al al unei persoane det er)i na capaci t at ea sa ,i voi n a de a / unc i ona soci al 0 l i psa de
i nt eres soci al st a l a .a1a de/ i ci ent el or, e,ecuri l or, ,i pat ol ogi ei . Astfel, Adler a descoperit ca interesul
social a fost un criteriu pentru a defini starea normala, att pentru individ cat i pentru !rup. Acest criteriu permite msurarea
nu numai a individului cat i a societii nsi. "in acest motiv Adler a considerat interesul social ca fiind o provocare
pentru umanitatate.
*
Adler a scris postulatul D=o!ica stricta a vieii socialeEF o le!e de baza care !uverneaz toate tranzaciile
sociale, aa cum le!ea !ravitaiei !uverneaz toate micrile corpurilor fizice, fie stele sau muscari pe pmnt. Aceasta le!e
social de baza este asemntoare cu le!ea !ravitaiei. >ora !ravitaiei pe pmnt foreaz ca orice se duce n sus sa cada cat
mai mult posibil. %ndiferent cat de sus este un izvor, apa sa trebuie sa coboare la nivelul oceanului, i nimic nu poate opri
fluxul pentru nici o perioada de timp.
%n mod asemntor, oriunde n civilizaia noastr, cnd un !rup se stabilete a fi
superior, creeaz instabilitateG mai devreme sau mai trziu trebuie sa coboare i sa fie
nlocuit de ctre un alt !rup dominant. Adler recunoate e!alitatea ca fiind o premiza
fundamentala pentru lo!ica vieii socialeG fr aceasta, nu poate exista stabilitate sau
armonie sociala.
Aceasta carte poate fi considerata o concluzie lo!ica a crii lui Adler despre
interesul social. 8rovocarea este de a stabili e!alitatea social pentru toi, ndeosebi
n vremurile noastre cnd evoluia democratica, ea nsi o consecina a cutrii de
pace i armonie social a omului, permite oricui H cel putin oricui n &tatele 9nite
F sa se considere e!al fa de ceilali.
"aca interesul social este decisiv pentru funcionarea fiecrui individ, atunci simul
e!alitii sociale este o premiza daca fiecare i va dezvolta interesul social. 4otui
conceptul de e!alitate social este dificil de dominat. Aceasta devine provocarea de
astzi aa cum n-a mai fost niciodat pana azi n istorie. "oar o societate cu
persoane e!ale poate construi democraia, i democraia este caracteristica
dominanta noii etape de experiena a umanitii.
Ceea ce experimentam noi n prezent sunt durerile facerii unei noi societiA nenorocire, confuzie, i
dezordine. "ar nu exista ru cauzat de evoluia democratica care sa nu poat fi vindecat prin mai multa
democraie. @uli au ncercat sa rezolve aceasta situaie !rea dnd ceasul napoi n Ivremurile bune de
1
Alfred Adler, nteresul social: ! provocare pentru umanitate J=ondonA >aber K >aber, *).+L.
demultE. Mitler a ncercat n zadar, i nici un dictator aspirant nu va face mai bine. 8ur i simplu trebuie sa
nvam cum sa trim unii cu alii ca fiind e!ali. Aceasta este provocarea suprema a !eneraiei noastre. Acesta poate
fi de asemenea factorul care determina daca societatea vestica va supravieui sau va cdea. Avem i capacitatea de a mplini
acest lucru. ;iitorul umanitii st n balana.
+4/R(D,.ERE
Am a5uns la o condiie n civilizaia noastr la care omul si-a stabilit autoritatea pe acest pmnt la un
!rad care ar fi putut fi de necrezut pentru oamenii din !eneraia trecuta. Am putea fi pre!tii pentru a intra
n paradis, poate pentru prima oara n istoria omenirii. 6ste loc pentru toata lumea. Avem capacitatea
productiva de a aproviziona oamenii cu orict hrana i oricte haine vor sau au nevoie. Acesta nu mai este
un vis al 9topieiG este realitate. &au poate fi realitate <N dac " Acest dac nu depinde de pro!resul tehnic
sau tiinificA %n!eniozitatea omului a rezolvat ma5oritatea problemelor tehnice ale vieii. Acest daca pune la ndoiala daca
putem aplica descoperirile i realizrile noastre tehnice.
8aradisul poate fi atins cu condiia ca omul s tie cum s-i aplice cunotinele n interesul tuturor. 6ste
pro!resul tehnic i tiinific, care a accelerat pro!resul !eometric de la nceputul secolului, nefolositorO A
meritat sudoarea i sn!ele i sacrificiul celor care l-au introdusO '-am putea fi mulumii cu o forma
primitiv de trai n care viata ar fi scurt i oamenii ar fi victimele i pionii elementelor i forelor naturiiO
=a ce bun acest pro!res daca nu ne a5ut s trim n pace unii cu alii i cu noi nineO
9nii vor ne!a faptul c muli dintre noi se simt tulburai i ameninai, ndeosebi aceia dintre noi din
&tatele 9nite, Iara tuturor posibilitilorE . "ezordinea i disputele, nesi!urana i teama sunt pornirile
vremurilor moderne. 8utem trece prin viata parnd netulburai, dar unii dintre noi au experimentat linitea
profunda despre care filozofii au vorbit i poeii au cntat H satisfacia interioara n viata, ndeplinirea
aspiraiilor i strduinelor noastre spirituale. 6ste omenirea capabila de o astfel de viataO ;a fi 4urnul Babel
un etern simbol al incapacitii omului de a reui s atin! stelele sau de a crea raiul pe pmntO 'u pot fi de
acord cu aceasta concluzie pesimista, pe care tabloul contemporan pare sa o susin i s o 5ustifice. Cu toate
acestea, omul, care a invitat att de multe, nu cunoate unele cerine fundamentale ale vieii sociale. 6l nu
poate trai n linite cu familia saG nici nu tie cum sa-i creasc copiii. 'u se poate bucura de viata fr
intoxicare, fr !oana nebuna dup cti! i realizare i fr !raba de a a5un!e undeva. "ra!ostea
necondiionat a devenit o arta pierdutaG credina n ceva, o noiune demodataG relaxarea , un vis inutil. :mul a devenit
dumanul cel mai de temut al aproapelui sau, i cu cat trim mai aproape unii de alii, cu att ne luptam i ne temem mai
mult unii de alii. &untem mult mai ri dect strmoii notri, care au fost familiarizai ndeaproape cu metodele autocratice
i care, sub acel sistem, tiau ce s fac i de ce. @etodele tradiionale de a ne confrunta cu problemele interpersonale nu
mai au nici un efect. 'oile metode necesare pentru viata social intr-o atmosfera democratica nu se prea cunosc, cel puin
pentru vasta ma5oritate a contemporanilor notri. Cei mai muli dintre oamenii moderni nu tiu H nici nu cred cnd li se
spune H ca democraia presupune o relaie de e!alitate, de recunoatere a e!alitii umane fundamentale. "e aceea, ei nu
se pot trata unii pe alii ca e!ali i nu-i pot rezolva problemele pe baza unui respect reciproc. Cum poate fi
cineva optimist cnd s-a confruntat cu toate acesteaO
4otui exista motive pentru optimism, pentru ca acest dezastru n mi5locul
belu!ului nu este la ntmplare. "in contra, acesta indica o etapa importanta n
progresul civilizaiei. &tm la ua unei noi ere culturale.
"ezordinea actuala nu indica faptul ca omul n-a nvat ceva de-a lun!ul secolelor. @ai de!rab
intensificarea tensiunilor i conflictelor noastre sociale constituie nceputul unei noi ere. 8utem numi era
actuala 6ra Anxietii. : putem numi 6ra Atomica. "ar de fapt este nceputul 6rei "emocraiei. $i ceea ce
difereniaz era democratica de trecutul autocratic este schimbarea n relaiile interpersonale i intre !rupuri
din cele de dominare i subminare n cele de e!alitate
Astzi un so i o soie nu pot trai n pace unul cu altul daca nu se considera e!ali.
'ici prinii nu se nele! cu copiii lor daca considera ca copiii lor pot fi potolii. 'u
poate exista armonie i stabilitate n societate daca vreun membru al sau nu are
si!urana ca este e!al fa de ceilali. 'u poate exista cooperare intre conducere i
fora de munca daca unul dintre aceste !rupuri nu se simte respectat de ctre celalalt
i demn de ncredere. 'u poate fi pace pe pmnt daca vreo naiune nu respecta
drepturile i prestana celorlalte. 'u poate exista armonie atta timp cat nu exist
nele!ere voluntara, deoarece fora nu mai poate rezolva conflictul sau controversa.
"e fapt, noi ne aflam n interre!n, ca sa spunem aa. &ocietatea noastr nu mai este
autocraticG avem o reacie extrem mpotriva metodelor autocratice. $i totui nu
suntem obinuii nici mcar cu ceea ce !radul existent de democraie cere de la
fiecare dintre noi n mod individual i de la toi ca i colectiv pentru a putea profita
de o societate democratic.
=a nivel personal un om care cuta cu toata seriozitatea perspective de trai se vede
pe sine nsui slab din punct de vedere fizic, o particula mica n cadrul mulimii
copleitoare de !alaxii, i se confrunta cu multe ntrebriA Ce sunt euO Am un scopO
Am un destinO 6xist o raiune a existentei mele n acest vast universO 'u exista un
sentiment de nsemntate n aceast pur vanitate a mpre5urrilor O
Pn relaia mea cu lumea, cu ara, cu comunitatea, cu cercul social, familia, munca, care sunt
obli!aiile meleO Cum pot nfrunta provocrile zilniceO "e ce atia oameni nu reuesc s
!seasc fericireaO "e ce este frustrarea att de comunO Cum pot simi impactul celor
apropiai asupra meaO Ce pot face n fa ostilitii i a!resiunii, s nu spun nimic despre
conflictul temperamentelorO "ar despre drepturile mele, obiceiurile mele,
demnitatea mea personalO Acestea chiar exist sau trebuie s le stabilesc de la sine
putere sau prin ale!erea inteli!ent a aliailorO 6xist o filozofie !enerala prin
care mi pot !hida paii care vor contribui la fericirea mea i a celor dra!i mieO
Avem nevoie de instruciuni n aceasta lume confuza a noastr. Avem nevoie de o noua orientare intr-o decor
care s-a schimbat drastic, un decor n care apare un nou concept al universului, diferit de ceea ce oamenii de
tiina au crezut chiar cu cteva decenii nainte.
6voluia democratic a fcut ca omul s fie a!entul responsabil pentru el nsui, i
pentru sfera n care funcioneaz. :mul nu mai este un sclavA el este stpnul lui
nsui. "ar nefiind obinuit cu noul su rol n societate, omul nu are simul
autoritii. Pnc nu a devenit contient nici de deplina sa potenialitate nici de
puterea sa actual. 'ici nu i recunoate statutul de persoana e!al n societate pe
care societatea democratic i-l acord. Pn teama sa de a fi inferior, acesta ncearc
s-i dovedeasc superioritatea fa de alii. 'u-i poate accepta pe ceilali ca fiind
e!alii si cnd de fapt acetia chiar sunt. 6ste un a!ent liber, dar nu se simte liber.
4rebuie s se descopere pe el nsui pentru a descoperi pacea interioara i pentru a
tri n pace cu ceilali.
Aceasta este provocarea de astzi.
Partea +
DES.(PER+RE% DE S+4E
.apitolul 9 : .tuele interioare
%ntr-o mare proporie noi ne determinam destinul i provocam soarta.
Zilnic, la bine i la ru, ne pregtim griul cu
lapte adesea, la ru, pentru ca l pregtim
fr s tim ca l facem i necunoscnd toate
resursele am putea sa ne reunim pentru a-l
face mai bine. La majoritatea dintre noi, de
cele mai multe ori, pigmeul miop din noi
deine controlul. e subestimam abilitile n
mod tragic i, n consecin, permitem ca o
poriune din ele s !rugineasc n noi
nefolosit", n timp ce ne #vrcolim ntr-o
nenorocire care poate fi alinat imediat
printr-o aseriune inteligent i ncre#toare.
$nii oameni i folosesc aptitudinile mai mult
dect o fac alii, dar este discutabil dac
muli i folosesc %& la suta din talent i
energia pe care o poseda. 'e ne
ngreunea#, ne reine, i face aproape
imposibil s ne imaginam ceea ce fiecare
dintre noi ar putea face i ar putea fi(
)rejudiciul mpotriva noastr nine este un
fapt* o noiune greit a naturii umane n
general i a noastr nine n particular este
alta* dar principalul obstacol n calea
cunoaterii de sine i folosirii marilor resurse
interioare este lipsa ncrederii n propriile
noastre puteri i abilitai.
Controlul aproape de neima!inat pe care noi toi l posedam
asupra tuturor aptitudinilor noastre, fi#ice,
emoionale, sau intelectuale, devin vi#ibile
fr dar i poate sub influenta +ipno#ei. n
aceste ca#uri ii acordam puterea
+ipnoti#atorului, dar, de fapt, +ipnoti#atorul
nu face altceva dect s conving subiectul
de abilitile sale pentru a produce
re#ultatele dorite. 'eea ce contea# este
convingerea subiectului. ,ricine este convins
poate dobndi acelai control asupra tuturor
funciilor sale aa cum demonstrea#
subiectului +ipnoti#atorului.
'u avem nevoie de un hipnotizator sau Ivindector" pentru a
reali#a acest miracol inopinat* avem nevoie
doar de credina c putem face acest lucru.
Bineneles c toi suntem constrni de condiiile existentei noastre i influenai de
evenimentele din viata noastr. 9neori aceste condiii ne aduc oportunitatea de a recunoate
i experimenta capacitile noastre reale, i cteodat acestea par sa ne priveze de aceasta
ansa. 4otui nu condiiile n sine sunt importante ci reaciile noastre la acestea, modul prin
care le experimentam. 'oi ne IproducemE experiena, pe care o folosim aa cum credem de
cuviina. 1spunsurile pot preschimba pericolul n mplinire sau, dimpotriv, oportunitatea n
nfrn!ere.
"e fapt, noi nu numai ca influenam condiiile n care trim, dar adesea chiar le producem. $i
nc ceva i mai important, noi hotram sensul acestor circumstane la care suntem expui.
'oi decidem stimulul la care vor rspunde.
oi nu suntem pionii destinului sau victimele
mprejurrilor, dup cum ni s-a spus- noi
modificam condiiile, cream situaii,
influenam oamenii, provocam rspunsurile pe
care le obinem. .ai presus de toate,
fiecare dintre noi e/perimentea# orice se
ntmpla intr-un mod personal special i
folosete e/periena ntr-un mod personal
special.
+MP(R/%460 ','1)2$L$3 41 531
>ora care se mica n spatele tuturor aciunilor
noastre este un plan interior, conform cruia
noi acionam i pe care nu prea l cunoatem.
0titudinea noastr fa de ceilali i fa de
viata depinde de ceea ce gndim despre noi
nine. 0cest adevr fundamental are
consecine e/+austive. 6i putem respecta pe
ceilali numai daca ne respectam pe noi nine
i ne punem ncrederea n viata num ai daca
avem ncredere n noi nine. 'onceptul de
sine formea# toate interesele noastre,
strduinele, sentimentele, i micrile. 4ac
ne acceptam pe noi nine aa cum suntem, nu
vom risipi energie luptndu-ne cu noi nine.
Aceasta ener!ie Ieconomisit# este util pentru a corespunde cu ntmplrile din viata de zi
cu zi. $oi %n&ine suntem marea noastr pro'lem( 4rebuie mai nti s cdem la pace cu noi
nine. Atunci putem s ne ntoarcem la restul lumii cu ncredere, cura5, i mai ales bucurie.
'oi toi cunoatem oameni care par a fi binecuvntai cu noroc i alii care par chinuii de
eec i !hinion. Cnd analizam mai ndeaproape Itipul norocosE sau Itipul victimaE, totui,
!sim forme asemntoare la fiecare. 8rimul este destul de si!ur de capacitile sale i se
a&teapt sa ruseasca. Aadar, i potrivete fiecare situaie n mod corect i acioneaz
conform nevoilor sale. 6l tie cnd sa fie a!resiv i cnd sa atepte, cnd s vorbeasc i cnd
sa tac. n consecina, el este ntotdeauna ncununat de succes n ceea ce ncearc. 9neori,
totui, nu reuete nici el. Atunci, n loc s se chinuie, !sind scuze, sau dnd vina pe ceva
sau cineva, i reanalizeaz modul de abordare, l corecteaz, i reuete. cnd obiectivele
lui sunt mai presus de ocazia lui actuala de a reui, el ateapt o ocazie mai buna i se ocupa
intre timp de alte probleme. n cele din urma, totul se re#olva
cu bine pentru el.
0l doilea se ateapt sa dea gre c+iar
dinainte de a ncepe* astfel, el este nervos i
agitat. n agitaia lui, el judeca greit
situaia i de aceea nu reuete s acione#e
conform necesitilor lui. 1l este agresiv
cnd trebuie s atepte, i tcut cnd
trebuie sa vorbeasc. n consecina, el da
gre aa cum se ateptase s fac. 1l i
face singur comarul sa devina realitate. 0poi
renuna. ici nu are oca#ia sa se ntlneasc
cu !succesul". 0ceasta turnura brusca l
deranjea#. u se potrivete cu planul sau* l
forea# sa reanali#e#e situaia i n cele
din urma va ncurca problema nc o data.
0tunci poate da gre iar, i iar, i iar.
0titudinea sa este cea care produce
nfrngerea. 4ar nu poate accepta e/plicaia.
5e simte ndreptit n pesimismul lui din
cau#a multor sale e/periene rele. 1l crede
ca vrea s vad succesul nainte de a crede
n capacitile sale de a reui nu va merge
lng apa pana nu va nva s noate.
"e fapt, chiar daca ar realiza foarte mult, ar fi un cti!Q mic. 8entru ca succesul n sine nu-i
va aduce ncrederea n propriile forte i abilitai. Ar considera realizarea ca fiind accidentala.
'umai daca i schimba prerea despre el nsui i s-ar schimba i comportamentul. Atta
timp cat el crede ca este un ratat Iva reuiE sa dovedeasc ca este .
oi vom crea e/periene pentru a
!demonstra" ce credem ca suntem, pentru a
se potrivi cu conceptual de sine. 4ar ce
suntem de fapt(
S5 1 '$,0721. )1 ,3 6731
>aptul ca fiecare om trebuie sa tina cont de el nsui nu este o idee noua. DCunoate-te pe tine
nsuiD a fost o prescriere standard de cnd &ocrate a susinut-o ca fiind att un ideal cat i o
obli!aie pentru un om responsabil. Astzi ndeosebi nemulumirea de sine ne-a fcut din ce
n ce mai introspectivi. 8rivim n interior, dar nu tim dup ce sa ne uitam. &untem mai
confuzi ca niciodat de ceea ce putem tii despre noi nine i ce nu putem ti. 8ro!resul n
tiina comportamentala a produs informaii considerabile despre procesele noastre
psiholo!ice, despre activitile noastre interioare, dar de asemenea a produs confuzii n
rezultatele contradictorii. 8ublicul dornic consuma o literatura vasta, se nscrie la numeroase
cursuri, i asista la conferine despre motivaia umana n !eneral, spernd sa botina cteva
indicii, dar cu toate acestea devine mai ncurcat i perple/.
'at de multa autocunoatere putem
dobndi( $nii oameni sugerea# c trebuie sa
ne anali#m emoiile pentru a le controla*
alii vor s ne modificam comportamentul.
ici unul dintre grupuri nu ne da o vi#iune
asupra obiectivelor, conceptelor i inteniilor
noastre. 1ste discutabil daca ar trebui sau
daca am putea sa descoperim ceea ce
suntem. 'u toate acestea muli oameni i
consuma timpul i energia ncercnd sa fac
asta. 1i nu tiu ca pentru a cunoate ceea ce
suntem, trebuie sa uitam de noi nine.
Abia atunci putem sa Ine descoperimEG numai fcnd acest lucru putem sa exprimam ceea ce
suntemG
"ar ceea ce suntem, ce caliti i trasatori posedam, este mai puin important dect ceea ce
facem cu ceea ce avem. Cu ceea ce se nate este mai puin important pentru un copil dect
ceea ce face cu talentul sau dup aceea. 8siholo!ia noastr este aceea de IfolosireE i nu de
IposesieE.
8utem ne!li5a dezvoltarea marilor capaciti poteniale, sau putem a5un!e la cel mai nalt
nivel n zona unde am experimentat nainte o deficienta naturala. 1ealizarea de moment nu
este o msura de realizare potenial sau determinanta pentru viitor. n cele mai multe cazuri
ne subestimam foarte mult abilitile. Ce putem tii despre noi nineO 'e putem analiza
emoiile, sau poate visurile( $nii cred ca da.
4ar e/ista motive sa ne ndoim ca acest lucru
c+iar se poate face. )utem sa ne cunoatem
gndurile i sentimentele* sa le folosim pentru
a ne !justifica" aciunile. 4ar adevratele
motive pentru aciunile noastre inteniile
noastre - rmn nerecunoscute de cele mai
multe ori, mai ales dac ncercam s
justificam deficientele i aciunile inadecvate.
$i aa mergem mai departe, incontieni de
puterile noastre i impresionai de limitele
noastre. 'eea ce cunoatem i ceea ce putem
face este evident* numai ce nu putem face
este e/agerat i de#irabil.
PRE*,D+.++0E 6.),28390 531L$3
&ubestimarea noastr obinuita este att o cau#
ct i o consecin a sentimentelor de
inferioritate profund. 4e aceea ntrebarea importanta
devine- )utem s ne nvingem sentimentele de
inferioritate, neaprecierea de sine( 4aca da,
ce mijloace putem folosi( n primul rnd, este
necesar s recunoatem sentimentele de
inferioritate ca prejudiciu mpotriva sinelui .
0dmitem ca suntem inferiori din cau#a
autoaprecierilor noastre originale greite.
0poi ne este teama ca unii i asum acest
lucru sau deficientele adevrate :dar
supraestimate; pot fi descoperite de alii.
Ascundem intimidai secrete vinovate, dei nu suntem att de si!uri ce sunt acele secrete. n
cele din urma, reconfirmam prerea 5alnic despre noi nine din cnd n cnd, n timp ce
ncercam din rsputeri sa ne ascundem imperfeciunile fa de alii. 1epetam aceleai !reeli
pentru a IverificaE slabele autoestimri, dei ele pot contrazice 5udecata obinuit i
realitatea.
"in fericire, nele!erea dinamicii procesului prin care facem ca prezicerile ntunecate s
apar, s treac i s folosim eecurile ca un fundament pentru a crea mai departe preziceri
ntunecate indic o metoda de a scpa din acest cerc 5alnic, pentru a minimaliza sentimentele
de inferioritate i a creste autoaprecierea.
9n simplu ar!ument este inutil n pre5udiciile nfrnte. >iecare va crea ar!umente lo!ice
pentru a-i susine pre5udiciu i poate sa-i susin lo!ica cu triri sufleteti puternice.
8re5udiciul poate fi, totui, nfrnt, i se vor raporta multe
succese.
)rima condiie necesara este aceea ca noi sa
devenim contieni ca suntem prejudiciai* a
doua este sa fim dispui sa reconsideram
faptele pe care se ba#ea# prejudiciul* al
treilea este sa devenim contieni ca avem
mai mult de ctigat prin sc+imbarea
prerilor noastre dect s le pstram.
umai daca putem vi#uali#a o posibila
sc+imbare a sufletului procesul de
ree/aminare a faptelor poate avea un
re#ultat favorabil.
Aa cum aceste procese se pot aplica n lupta mpotriva pre5udiciului clasei sociale, rasei,
sexului, sau reli!iei, acestea se potrivesc luptei noastre mpotriva sentimentelor de
inferioritateG adic pre5udiciului mpotriva sinelui.
<iecare forma de psi+oterapie ncearc s
corecte#e acest prejudiciu, dei unele metode
terapeutice pot ataca aceasta problema intr-
un mod indirect. 1lementul de ba#a n orice
!vindecare" sau mbuntire, indiferent de
metodele ntrebuinate tiina, religie, sau
orice altceva- este eliminarea sentimentelor
de inferioritate, reintegrarea ncrederii n
sine a pacientului. ,rice terapie sau
!vindecare" eficienta aduce un sentiment de
putere i importanta, eseniale pentru o
funcionalitate adecvata i benefica.
S,421. 4152$L 41 =$3(
"e ce ni se pare att de !reu sa credem ca asumarea inferioritii este doar un Ipre5udiciuEO
1i!iditatea noastr n aceasta privina este uor de explicat. "e mici copii am nvat ca nu
eram Isuficient de buniE aa cum eram. 'umai daca obineam note mai bune, nvam mai
mult, fceam mai bine, dobndeam calificri i aptitudini speciale H atunci puteam spera sa
Ia5un!em la oriceE, Isa meritamE. @odelul nostru educaional tradiional subliniaz o valoare
ne!ativaA este puin probabil ca cineva sa fie suficient de 'un a&a cum este. 8erpetuam
aceasta re!ula duntoare sub presupunerea !reit ca pro!resul i mbuntirea reclama
nemulumirea de sine. dup cum se cunoate, n puine cazuri impulsul de autoevaluare
poate stimula pro!resul. "ar n toate cazurile acest impuls ne!ativ este inutil, i n multe
cazuri este foarte duntor.
Cei devotai muncii !reescA studiul i pro!resul pot fi susinute printr-o activitate vesela,
prin participarea i utilitatea entuziasta, prin divertisment i eforturi plcute. :ricine este
si!ur pe el i mulumit de capacitile sale poate face e)celent dect altul care trebuie sa se
lupte constant sa dovedeasc meritul sau. "esi!ur, unii pot ntreba, teama de neapreciere nu
poate duce la o aplicare reuita de eforturi compensativeO 6u i-as rspunde, "a H dar doar
intr-un cadru restrns n care acesta de5a crede %n capacitile sale. @ai de!rab sentimental
de potrivire , dect cel de nepotrivire, este cel care duce la o ncercare reuit.
4in ce cau#a, atunci, presupunem de obicei
ca avnd ncredere n noi nine este un
detriment pentru succes i ca ndoiala este un
stimul esenial( .uli dintre noi considera
ca abilitile lor deja de#voltate li se cuvin i
acorda mai multa importanta celor de care
duc lipsa. n acest ca# ne meninem teama de
a fi defectuoi. 5untem mndri de propriile
reali#ri doar n punctul de susinere a
propriului ego periclitat i credem ca orice
noua ncercare ne poate e/pune deficientele.
Aadar, nu putem sa ne bucuram de capacitii actuale i etapele de dezvoltare actuale
deoarece ntotdeauna se afla att de multe n fa noastr, i de-a lun!ul acestui drum nu este
nici un indicator pe care sa scrie I&uccesul finalE.
'u exista niciodat un succes final. &oluia unei probleme ridica alta problema. $i fiecare
problema noua devine un nou ItestE al capacitii i meritului nostru. 1eacionam aa cum
fceam la testele din ce n ce mai dificile care se repetau la coala. aa cum prinii i
profesorii notri ne comparau i ne evaluau odinioar, astzi noi nine continuam sa ne
comparam i sa ne evaluam. Cat valoramO 8ai, nu tim pana nu se afieaz noile note, i dup
asta celelalte note, la infinit. ;aloarea noastr este mereu pusa la ndoiala , mereu cu nevoia
de reafirmare.
'e absurditate> 9aloarea umana este
independenta de activitatea ntmpltoare.
4in pcate, unii dintre noi tim asta. 0m fost
amgii n ncercarea de a ne judeca pe noi
nine conform rolului de onoare sau de
ntng de mine, i bnuim mai degrab ca
va fi ultimul dintre acestea. 0ceasta ndoiala
constanta n capacitatea noastr urmnd sa
ne !evaluam" data urmtoare ncepe sa fie
privita ca dovada ca ntr-adevr suntem
inferiori * aadar, nu facem mari eforturi s
scpam de sentimentele de inferioritate.
0tunci primul pas n a scpa de sentimentele
de inferioritate este acela de recunoatere a
faptului ca avem un prejudiciu mpotriva
noastr. 0l doilea pas ne obliga se ne
ntrebam pe noi nine iar i iar- !5unt eu
ntr-adevr necorespun#tor sau insuficient("
)entru aceia care privesc totul ca fiind
necorespun#tor mai puin perfeciune,
aceasta ntrebare este contradictorie.
0cestor oameni le lipsete ! curajul de a fi
imperfeci". 4ar perfeciunea este un mit
utopic* nu e/ista n realitate. ,rice fcut de
cineva poate fi fcut mai bine de ctre
altcineva. 1ste, deci, cineva
necorespun#tor( 'ele mai mari reali#ri ale
multor genii remarcani au fost mbuntite
pana la urma de ctre alii. 0cest lucru face
contribuiile originale sa fie mai puin
valoroase( ,rice contribuie este folositoare.
$tilitatea n sine da sens vieii. 4ar
generaia noastr avida dup consideraie nu
este mulumita nici cu faptul de a fi
folositor.
4rebuie sa fim Imai buni", i ceea ce facem trebuie
sa fie mai bine. 0ltfel credem ca suntem
ratai.
S,..ES,0 73 151'$L

1enunarea la obsesia contemporana de succes i eec este al treilea pas spre eliberarea
noastr de la recunoaterea inferioritii. 'imeni nu poate fi si!ur de un succes continuuG
nimeni nu !aranteaz contra eecului. 4otui simim ca poziia noastr social este att de
nesi!ura nct ne este teama de moarte sa facem !reeli. "ar este omenete sa facem !reeliG
i este omenete imposibil sa evitam sa le facem. >irete ca trebuie sa facem un efort
rezonabil sa evitam a face !reeli, dar lipsa de ncredere n capacitatea noastr de a evita
!reeli umilitoare i frica de consecine sunt responsabile de multe erori inutile. 'oi toi ne
micm n direcia previziunilor noastre, plcute sau dureroase.
"aca ne-am putea accepta !reeli le din drumul nostru fr frica strii de esec , am putea fi
pre!tii s realizam mai bine ceea ce facem i aa am face mai puine !reeli . n orice caz,
este mai putin important ce !reeli facem dect ce vom face dup ce am fcut aceste !reeli .
"aca nu permitem sa fim descura5ai, ruinai, umilii, putem sa ne folosim resursele pentru a
ne ndrepta !reelile, uneori cu rezultate mai bune dect daca totul ar fi mers bine de la
nceput.
3n mod contrar, ae#am prea sus rsplata
unui !succes". )unerea accentului pe succes
i oroarea de eec merg mpreuna-
concentrarea noastr pe succes mpiedic
reali#rile noastre deoarece aceasta ne
amenin cu eecul. n loc s ne strduim pur
i simplu i !s nu scpm mingea din
vedere", suntem consternai de ideea c
prestigiul poate fi spulberat daca nu avem
succes. e pierdem bucuria de a tri,
plcerea de a face lucruri . 4ei credem ca
preocuparea noastr ne simulea#
capacitile, de fapt le micorea#, i
ngrijorarea ne limitea# satisfacia la acele
momente trectoare i rare cnd succesul
este atins.
%nserarea chestiunii de succes sau eec n orice activitate face din aceasta activitate un risc.
%mediat ce cineva i distra!e atenia de la o sarcina sa ntrebeA ICum m descurcOE el i ia
concentrarea i ener!ia de la acea sarcina i le ndrept ctre ntrebarea despre propria sa
competenta sau deficienta. Cea mai buna motivaie pentru a face un lucru bine este
satisfacia de a o face.
Alfred Adler ntotdeauna si-a sftuit studenii n felul urmtorA facei-va treaba ct de bine
putei i lsai mruniurile s cad ct pot, fr a avea o importan personal n succes sau
eec. "ac ncercai s avei succes n mod special, spune Adler, vei deveni sclavul
pacienilor votri pentru a v demonstra capacitile. 9n om care tinde sa-i demonstreze
valoarea va descoperi inevitabil ca nu are nici o valoareA el de5a se ndoiete de propria sa
valoare, sau nu era nevoie de a dovedi. $i pentru ca se ndoiete de valoarea sa, i insereaz
prerea preconceputa i proasta despre el nsui n orice ntmpina. Chiar i cnd are succes,
va fi mai puin impresionat de realizrile sale dect de o !reeala ocazionala. 'oi toi
suntem impresionai mai nti de acele experiene care IdovedescE ceea ce de5a credem. :
femeie vanitoasa i!nora brbaii care ii fac complimente fa de cel care o i!nora pe ea.
Pncercrile cuiva de a-i dovedi valoarea sunt cu totul
inutile.
ici o dovada nu poate aduce ncrederea n
sine cuiva care se ndoiete de el nsui* nici
o mprejurare nu poate fi prea banala pentru
a servi drept ba#a de testare pentru cei
nesiguri. , persoana nesigura poate gsi
!teste" ala capacitii sale c+iar i n funcii
care se gsesc la fiecare persoana
dormitul, gndirea, semntura numelui. 0poi
preocuparea de sine perturba aceste funcii-
nu poate dormi, gndi bine, sau sa-i
semne#e numele fr a tremura. 8eali#rile
efectuase devin dove#i de convingere ale
deficientei sale.
.apitolul ; : 0iertatea interioar
Cnd ne privim pe noi nine aa cum suntem, sau mai de!rab aa cum credem ca suntem,
pare absurd sa admitem ca vom fi intr-adevr liberi vreodat. &a fii eliberat de numeroase
ndoieli i temeri, sa fii liber sa simi i sa !ndeti i sa acionezi spontan H ce vis minunatR
$i cat de devreme este ntrerupt acest vis de IrealitateER &a te miti liber intr-o lume mai
n!duitoare, mai strlucitoare ar necesita o schimbare fundamentala, nu doar n noi nine, ci
pentru ntrea!a specie umana. %mprobabilitatea unei astfel de transformri este comarul
nostru.
Cu toate acestea, nu am ncercat noi din rsputeri s ne nvin!em slbiciunile i s eliminm
!reelileO $i unde ne-a lsat lucrul astaO Chiar acolo unde eram nainteAdefectuoi i
autonfrni, nepre!tii sau incapabili de a face ceea ce tim ca ar fi ideal pentru noi sau
pentru alii. n ceea ce privete omenirea, privete unde se afl aziA nu stm mai bine din
punct de vedere social fa de primele mari orae de acum mii de ani n urma, cu furia
infraciunilor i rzboaielor, intr-o societate vicioasa cu nimic mai armonioasa fa de
civilizaiile de dinainte. Concurenta politica i social destul de amar i sn!eroas care
pteaz pa!inile istoriei nu mai este un simplu vis, dei poate fi comarG la fel i suferinele
personale att de usturtoare nre!istrate n muzica i poe#ii.
1ste atunci conflictul violent o parte a naturii
umane( 7i =urns a avut dreptate n
afirmaia- !,mul a fost fcut pentru
suferin"( )utem noi influenta ordinea
social i pe noi nine intru mai bine(
8spunsul rspunsul nostru - determina
daca stm pe marginea catastrofei sau pe
pragul unei noi ere culturale
P$21. 5? 1 3<L$1@?. )1 ,3
3731(
8entru a fi si!uri, aa cum omenirea nu i-a ndeplinit f!duinele lui @icah i a altor profei
ai pcii i armoniei, nici noi nu a5un!em la ceea ce putem fi. 'e trdam propriile idealuri i
suntem infractori sociali n multe feluri. n timp ce muli dintre noi ncearc din rsputeri sa
se ImbunteascE, ne ntlnim cu un succes foarte mic. Asta nseamn ca
autoperfecionarea este dificila, aproape de punctul de a fi imposibilaO &au poate fi faptul ca
lipsa noastr relativa de succes este un rezultat al metodelor defectuoase de
autoperfecionareO &e pare ca pur i simplu nu suntem capabili sa cretem n direcia pe care
ne-o dorimG de aceea, ne nfrn!em pe noi nine n mod repetat. 8robabil rezultatul
eforturilor noastre de a Ine tine bine n palmaEera destul de diferit fa de ce nvasem
prima oara doar cum sa ne purtam cu noi nine.
)roblema cum sa ne purtam cu noi nine ia o
noua dimensiune n aceasta era a democratiei
crescnde, cnd nu ne mai ba#am pe
autoriti s ne spun ce s facem i !s ne
fac disciplinai". 0cum tim c ceea ce
autoritile ne-au spus s facem a fost de
cele mai multe ori n propriul lor interes. 'u
toate astea, ceea ce muli dintre noi nu tiu
este faptul c prin metodele prin care ne
fceau disciplinai si-au pierdut total
eficiena. <gduinele i ameninrile,
mituirile i pedepsele, te+nicile de control ale
aristocraiei i aa #iilor motenitori,
autoritarismul, nu mai in. )entru a oferi o
medalie de buna purtare unui egal cu tine
este insulttor* sa-l pedepseti este
ofensator. 5a ne imaginam un geamn
identic care ii spune fratelui sau- !4aca eti
cuminte a#i, ii voi da o acadea disear* daca
eti biat ru ii voi da bti". 3ntr-o
epoca n care toi e/clud necesitatea
privilegiata a egalitii sociale, refu#am sa
acceptam superioritatea celor care s-au
numit mpritori de acadele i btie.
n mod ironic, dei nu rspundem favorabil la
aceste metode arbitrare, ncercam sa le
aplicam copiilor notri. 4ar i mai ironic,
ncercam sa ni le aplicam noua.
&punem lucruri ca de exemplu, I "aca mi voi tine hotrrile de Anul 'ou pana la primvar,
mi voi cumpra un camper. "aca m voi face de ras la petrecerea din seara asta, nu mi voi
permite s m duc la pescuitE. $i la modul i mai !eneral, I@ voi lua sin!ur de ceafa i m
voi ndrepta i voi inti drept. n asta consta eecul nostru. @etoda este absoluta. 'u mai
putem face pe nimeni, nici pe copiii notri sau pe noi nine, s fac ceva. 8entru a influenta
pe cineva cu succes H cole!ii notri, copiii notri, sau pe noi nine H trebuie sa ne schimbam
metodele de influenare pentru a se potrivi cu vremurile schimbtoare. $i pe oricine vrem sa
influenam, vom folosi aceeai tehnica noua.
@ulte dintre tehnicile noi aplicabile au fost de5a lansate, dar din pcate, cunoaterea lor nu
este nc foarte rspndit. 6ste probabil ca viitoarele !eneraii vor fi pre!tite mai bine sa
triasc intr-o atmosfera cu adevrat democratica, unde aceste noi abordri i concepte,
sporite i cultivate, vor deveni cunotine comune. "ar vom putea trai mai liberi i mai
mplinii n vremea noastr nvnd i aplicnd astzi acele principii de influenta i
interaciune democratica de5a descoperite i descrise de ctre Alfred Adler, succesorii lui, i
ali psiholo!i umaniti.
9n cuvnt de avertizare este n ordine aici. "aca personalitatea fundamentala a unei persoane
are nevoie de analiza i schimbare, a5utorul unui expert din afara este esenial. 1eexaminarea
semnificativa a conceptului de sine, stilului de viata, i motivaiilor este imposibila fr un
astfel de a5utor. Cu toate acestea, se pot aduce numeroase mbuntiri n funcionalitatea
noastr printr-o noua orientare psiholo!ica. 9nul dintre subiectele importante ale acestei cri
este asistarea la aceasta mbuntire.
3n mod tradiional, s-a meninut faptul ca
e/ista o di+otomie stranie n personalitatea
umana* este ca i cum personalitatea consta
n pri diferite i adesea opuse.
0ceste !pri" sunt v#ute acionnd n mod
independent deoarece acestea par sa
acione#e n felul acesta. .intea i corpul
par sa mearg pe drumuri separate- !5piritul
e dornic dar trupul este slab".
I1atiunea i emotia par sa se saboteze una pe altaG constientul i inconstientul par sa nu se
intalneasca niciodataG moralul i comportamentul par a fi n dezacord. n mod subiectiv
putem reconfirma aceste presupuneri speculative. @ereu avem senzatia de a fi rupti de fortele
din noi insine, i tendinta de a vedea fortele potrivnice peste tot, mai ales n noi insine, este
consolidata mai departe de conceptul moralist dominant de bine i rau, exemplificat prin idea
noastr de "umnezeu i "iavol. 4eoriile psihoanalitice pot sustine aceste concepte. n
modelul omului freudian super-e!o-ul i identitatea, precum i constientul i inconstientul,
sunt identificate cu binele i raul din om, i bietul 6!o este plasat intre acestea, ca n felul
asta sa se ciocneasca. 6ste imposibil de obtinut o ima!ine realizabila i corespunzatoare
despre noi nine atata timp cat continuam sa !andim n acest mod dualist traditional. 4otui
o astfel de ima!ine realizabila i corespunzatoare este esentiala pentru urmatorul pas spre
marea libertatea interioara i rezultatul IautoperfectionariiEA autoacceptarea. Autoacceptarea
nu implica resemnare i sta!nareG aceasta se refera la acceptarea i bucuria de a Ia se aflaE pe
drumul spre Ia deveniE. 8entru a ne accepta pe noi nine aa cum suntem trebuie sa
realizam ca totul din noi este parte din noi, nu ne este strainG ca noi suntem responsabili de tot
ceea ce se desfasoara n noiG ca putem !hida aceste lucruri, i , pe deasupra, ca noi chiar le
g+idam tot timpul.
e folosim mintea i corpul, gandurile i
emotiile, fiecare parte a fiintei noastre,
pentru scopul de a fi modelati pentru noi
insine. '+iar putem decide ce vrem sa stim i
ce ascundem de constiinta noastra. 'um am
putea sa !ne stapanim" impulsurile i gandurile
inacceptabile, daca nu stim care sunt
acestea( 4ar, cum nu suntem obisnuiti cu
totalitatea e/istentei noastre, ne identificam
doar sentimentele i gandurile e/trem de
constiente. )e acestea le consideram ca
fiind !adevaratii noi". 5tabilim o ierar+ie cu
noi insine, n care e/perimentam unele parti
ale noastre ca fiind strict !noi", alte parti
mai departate, i altele care ne indepartea#a
de noi insine. 0ceasta face sa ne fie greu sa
remarcam pe deplin ca omul este intr-adevar
la conducerea a tot ce se afla n el insui tot
timpul, ca" ego-ul" lui este sub control. De,i corpurile
noastre pot /i a/ectate din )otive e-terioare, pot deveni .olnave ,i ranite /r vointa noastra, /ortele
noastre regeneratoare nu /unctionea1a 2natural3 4 adica, auto)at* a,a cu) pretend unii cugetatori
)ecanicisti. $ortele naturii din noi sunt )o.ili1ate de noi < noi le g$idam pentru a fi daunatoare sau
ene/ice. Pute) sa ne intinde) ,i sa )uri) c5nd decide) noi. 6i c5nd intr*adevar vrem asta, e&act asta o
sa facem. n sens contrar, pute) castiga o .atalie pe viata, i)potriva ciudatenilor e-tre)e * c5nd intr*
adevar vre) asta.
*

4ocmai incepem sa realizam marea putere pe care o avem asupra corpului i mintii noastre.
"in pacate, teoria din spatele consideratiei moderne de unitate a omului este adesea !resita.
@edicina psihomatica, de exemplu, inca pretinde ca exista o dihotomie intre minte i corp i
adesea ne!li5eaza unitatea individului, vazand fortele, nu persoana, ca i a!enti de miscare.
>ortele emotionale ar trebui sa influenteze procesele psiholo!ice, i vice versa, ca i cum
aceste forte pot lucra sin!ure. 4eoria nu este practica n cazul unei caderi,dar la suprafata
exista un sambure de adevar. 6ste interesant de observat ca unele reli!ii abordeaza
vindecarea ca de exemplu &tinta Crestina, care arata puterea ferma a totalitatii individului,
dei formularile nu se afla n limba5ul stiintific.
&tiinta Crestina atribuie vindecarea interventiei divineG tradus n termeni mai realisti, ceea ce
&tiinta Crestinta numeste putere divina poate fi identificat cu resursele proprii interioare ale
omului. @edicina holista, care se ditin!e de medicina psihomatica,aduce o noua ima!ine a
inte!rarii tuturor functiilor n organism. 3ntregul este mai
mult decat suma tuturor partilor* nici un
fenomen partial nu poate e/plica
functionalitatea intregului.
2otui nu am evoluat pana la a fi n stare sa
folosim medicina +olista. 4e aceea, trebuie
sa acceptam deocamdata o terminologie
dualista ca o concesie necesara pentru
tendinta de a admite ca e/ista parti separate
n noi insine, aranjate n perec+i, fiecare
dintre acestea putand colabora cu cealalta.
2ermenul !sa ne influentam pe noi insine"
1
Puterea de a decide asupra vieii i morii este demonstrata clar prin felul n care aborigenii din
Australia executa sentina la moarte a unui criminal. Seful ii arata acestuia un os de cangur cu
sentina ca n trei zile va muri. i se spune ca criminalul va muri n trei zile.
presupune ca fiecare dintre noi are % astfel
de parti. 0tata timp cat ne conducem dup
aceste presupuneri, gasim moduri de a
!colabora cu noi insine", !a ne intelege cu noi
insine", ! a face pace cu noi insine". 0tata
timp cat avem !atitudine" fa de noi insine,
atitudinea noastr este categorica n
favori#area sau inabusirea resurselor noastre
interioare. n cele din urma, toate mijloacele
eficiente de favori#are a resurselor noastre
interioare vor conta, direct sau indirect, pe
identificarea deplina a fiecarei persoane cu
intregul organism. 1ficienta sau ineficienta
metodelor de colaborare cu noi nine poate fi
marcata prin directia pe care ia metoda- e
duce pe fiecare dintre noi spre o constiinta
mai mare de a fi un intreg, neimpartit i
indivi#ibil( 5au ne duce spre concentrarea
asupra partilor separate i i#olate a fiecarei
personalitati, punand n
contradictie!constientul" i restul( ,rice
face sa creasca sentimentul de deplinatate al
omului sporete capacitatea sa de a funciona
i a se simi bine* orice face sa creasca
sentimentul omului de a fi compus din
elemente variate i opuse, forte ale binelui i
raului, ii periclitea#a starea de bine i
perfectionarea i l impiedica sa-i foloseasca
pe deplin resursele interioare. )utem foloi
acest test pentru a observa atitudinea
noastr fa de noi nine i sa judecam care
dintre acestea trebuie sa fie reanali#ate.
0,P/% ., 4(+ 6731
@ulti oameni care nu sunt multumiti de ei insii H i care dintre noi ar fi la momentul actualO
- se implica intr-o lupta inutila i periculoasa. 6i incearca sa Ise controlezeE pe ei insisi. cnd
eforturile lor esueaza H cum am vazut ca se intampla- victimele frustrate se straduiesc n mod
i mai disperat i esueaza i mai dureros pana cercul vicios care rezulta duce la o
demoralizare extrema i o convin!ere intensa de Iputere a vointeiE insuficienta. Aceasta
sfortare n stilul 4antalus condamnata dinainte se naste din cateva prezumptii eronate.
%ncercarile noastre de autocontrol provin din copilarie, cnd ni s-a recomandat pentru prima
oara sa Ine controlam pe noi insineE. 8arintii i invatatorii, urmand traditia autocratica,
incearca sa aseze n copil o putere substituita de a indeplini cerintele lor, o constiinta destul
de puternica pentru a-i inabui impulsurile antisociale. "e aceea autocontrolul devine o
valoare extrem de importanta. 6ste !reu de !asit eroarea fundamentala pentru ca
autocontrolul pare a fi eficient de cele mai multe ori.
'u putem uneori sa punem demonii nostri la pamant i sa iesim victorioi i IvirtuosiEO
Bineinteles ca putem. "ar n aceste momente, putem fi IvirtuosiE oricum, fr victorii i
sfortari false. Eforturile de autocontrol au succes doar c*nd nu este nevoie de aceste
eforturi( 8seudo-sfortarile, care pentru noi par foarte reale, mascheaza simplu fapt ca ne
urmam constiinta doar cnd suntem dornici de a face asta, doar cnd am decis sa actionam
IcorespunzatorE. Altfel, eforturile noastre de a ne autocontrola sunt simple !esturi, menite
pur i simplu sa ne faca sa parem IbuniE att inainte cat i dup ce am fost IraiE.
1econstituim n mod repetat o drama veche, adusa de reli!ia i literatura vesticaA retinerea
aduce parerea de rau. n drama noastr personala aparenta intentiilor bune serveste bine
autoama!irii.
%ntentiile bune sunt interpretate n primul act ca o sfortare eroica i n al treilea act, ca o vina
adanca. 'e dezvoltam sentimente de vinovatie pentru a exprima intentiile bune pe care nu le
avem. 8referam sa ne autoinvinovatim decat sa ne indreptam caile. n i!noranta faptului ca
noi toti, adulti sau copii deopotriva, facem doar ce hotaram noi sa facem, nu reusim sa
realizam ca pentru a face bine nu este necesar autocontrolul, ci doar o intentie sincera( =ipsa
autocontrolului distin!e intentiile prefacute de cele reale. 8unerea accentului pe control
reflecta o alta conceptie fundamentala !resita. aa cum parintii trebuie sa se distin!a prin
control i influenta n instruirea copiilor lor, aa i noi trebuie sa facem aceeai distinctie n
colaborarea cu noi insine. :ri de cate ori incercam sa ne autocontrolam, producem un model
demodat al omului, o notiune inutila i invechita a naturii umane. Afisam o lipsa de incredere
n noi insine, ca i cum ceva n noi este IinferiorE i nu inspira incredere.
6ste inutil sa incercam sa ne controlam inferiorul necunoscut din noi insine, pentru ca nu
e)ista a&a ceva( Ca a!ent liber i ca intre! individual distinct i complet inte!rat, fiecare
dintre noi face ce prefera sa faca la momentul respectiv, neactionand neaparat n acord cu
constiinta sa, ci bazat pe o lo!ica personala, despre care vom vorbi mai tarziu.
'u cat reali#am mai repede acest fapt de
autoconducere, care recunoaste omul ca fiind
un organism de luare de deci#ii , cu att vom
fi mai pregatiti pentru a ne autoinfluenta.
, persoana care !ii da drumul" face ceea ce
vrea la fel ca o persoana care ii retine
impulsurile nedorite. 0 presupune ca daca nu
ne putem controla vom face lucruri oribile
e/prima o demorali#are culturala, o lipsa
totala de incredere n om. $nii oameni se
conditionea#a sa se poarte corespun#ator n
conditii !ademenitoare" numai dup ce au
trecut printr-o pantomima violenta de
autocontrol. 5uccesul oca#ional al acestui
control incurca problema. 0cesti oameni par
sa nu stie niciodata de ce au reusit o data i
data viitoare n-au mai reusit, dar succesul
oca#ional pare sa le justifice modul de
abordare.
"e fapt, succesul ocazional de autocontrol este o plan inteli!entA IdemonstrareaE existentei
acestui control, aduce o scuza pentru multele ocazii cnd controlul da !res. n acest caz unii
pot da vina pe lipsa de putere a vointei pentru esecul lor.
"e fapt,puterea vointei nici nu exista. n cadrul limitarilor unei situatii date, oricine are
puterea sa faca ceea ce hotaraste sa faca. "ar presupunerea ca puterea vointei exista, i n
diferite proportii la diferite persoane, este un sclav att de eficient al sofisticii i falsitatii,
nct ni s-a parut !reu sa renuntam la el. &imularea ne da puterea sa facem ce nu ar trebui sa
facem i n acelai timp ne pretindem a fi nevinovati pentru ca nu suntem Isuficient de
puterniciE pentru a face altfel.
"ar o persoana slaba este intr-adevar slabaO 6 nevoie de putina sensibilitate psiholo!ica ca sa
vezi ca aa numita persoana slaba exploateaza toti oamenii puternici din 5urul ei. &labiciunea
este una dintre cele mai puternice mi5loace de razvratire, sfidare, i pretentie. %ndiferent cat
de puternici sunt adversarii, persoana slaba li se impotriveste i ii face sa o
asculte decat sa se supuna lor.
)unctul slab al vointei este fatada
amagitoare. aa se intampla i cu puterea
vointei. 'ea din urma pur i simplu afisea#a
superioritate, ceva cu care sa se laude, de
care sa fie mandra. 'el care se controlea#a
pe sine cu succes vrea sa-i demonstre#e
calitatea umana superioara , sa sa se
forme#e ca un e/emplu de putere :acum o
tinta masculina favorita de cnd barbatii au
fost foarte presati sa-ti dovedeasca
superioritatea fa de femei;. 'onfu#ia n
ceea ce priveste puterea vointei apare din
cau#a ca nu am reusit sa facem diferenta
intre ceea ce credem ca vrem i ceea ce
vrem cu adevarat, intre ceea ce pare ca
incercam sa facem i ceea ce intr-adevar
intentionam sa facem. 0devarata intentie se
de1valuie prin actiuni. Putem spune intotdeauna ceea ce am vrut sa facem remarcand ce am /acut.
Lua) acest ca1 al /e)eii care vede un pardesiu pe care il3vrea3.
6a intra n ma!azin, l probeaza, i vede ca ii vine de minune. 6ste pardesiul visurilor ei.
Apoi vede pretul. %i da seama ca ar trebui sa sacrifice fri!iderul de care are nevoie, sau chiar
vacanta de vara, pentru a cumpara pardesiul. &e !andeste din nou. dup o lupta interioara se
decide sa nu-l cumpere. "ar de fiecare data cnd trece prin fa ma!azinului i vede pardesiul
n vitrina, Iinima ei san!ereazaE. %i doreste pardesiulO Cu si!uranta ar vrea sa-l aibe. "ar n
conditiile n care ar putea sa-l aibe , nu vrea sa-l ai'e, dei inca i-ar placea sa-l aibe. Decizia
ei arata ca intr-adevar vreaG intentia ei este evidenta n ceea ce face. 'u exista nici ocazia nici
nevoia de autocontrol. "aca ar dori sa plateasca pretul, ar cumpara hainaA face ce ii
doreste.
La fel este i n ca#ul nostru al tuturor. 4aca
ne decidem sa platim pretul, atunci ne dorim
sa facem ceea ce simtul nostru comun sau
constiinta noastr ne-ar putea spune sa nu
facem. $nii pot c+iar sa-i taie nasul, dup
cum se spune, pentru a face n ciuda fetei.
'eea ce e/perimentam de cele mai multe ori
ca i confict interior nu este acela intre
ceea ce vrem sa facem i ceea ce ar trebui
sa facem ci acela intre ce avem de castigat
i la ce pret din alegerile alternative de
actiune. 0precierea noastr referitoare la
care alegere este mai avantajoasa decide
re#ultatul. !Lupta cu noi insine" este o lupta
imaginara, o !pre#entare de imagini", dup
cum o numeste 0dler, n care pretindem
nevinovatie i intentii bune. , simpla
analogie demonstrea#a absurditatea acestei
!lupte interioare". 3ncearca sa iti apuci cu
putere o mana cu cealalta mana i trage
bratul stang n partea din dreapta cu toata
puterea. 'u cat tragi mai mult, cu att se va
misca mai putin bratul. 4aca vrei sa misti
bratul stang spre dreapta, poti face asta
usor, dar nu cu forta. <ortarea presupune
retinere n acelai timp. u poate e/ista o
tragere puternica fr o miscare opusa
puternica. n colaborarea cu noi nine putem
e/perimenta sentimentul de putere numai
daca, n acelai timp, e/ercitam o tragere
opusa. 0cest fapt este valabil pentru toate
functiile.
Cu cat mai mult Ine fortamE, cu att facem mai putin ceea ce se presupune ca vrem sa facem.
%mplicarile n viata de zi cu zi sunt vaste. @ulte dintre deficientele noastre sunt rezultatul
direct al folosirii !resite a fortelor proprii.
4oate simptomele nevrotice sunt fixate i mentinute prin lupta impotriva lor, pentru ca orice
incercam sa inabusim n noi nine se a!raveaza prin aceasta.
8utem sa ne petrecem o noapte fr sa dormim pentru ca ne simtim stimulati sau suntem
preocupati de o problema, dar insomnia nu incepe pana nu incercam sa ne fortam sa
adormim. "in cauza aceasta simptomele nervoase, o data ce s-au declansat, sunt !reu de
invins. "e la inceput, sunt Iaran5ateEin mod inconstient intr-o situatie de criza cnd ne dorim
sa renuntam la anumite sarciniG de atunci inainte incercam sa scapam de o tulburare prin a
lupta cu aceasta( %n felul acesta ne intarim simptomele. : anecdota poate ilustra aceasta
chestiune. A fost odata un vra5itor renumit care putea preface piatra n aur, apa n vin sau
lapte, un animal n alt animal, i chiar i oamenii n animale. 1e!ele, auzind despre el i
despre marea lui ma!ie, l-a invitat la palatal sau. =-a servit cu vin i mancare pe vra5itor i
apoi l-a condus n camera lui personala. Acolo l-a intrebat pe vra5itor daca povestile despre el
i magia lui sunt adevarate.
A5unt,A spuse vrajitorul.
A0s vrea,A spuse regele, Asa invat aceasta
magie. 5e poate(A
A4epinde.A
A4aca se pune problema de pret,A spune
regele, A5unt dispus sa iti dau jumatate din
imparatieA.
9rajitorul a considerat acest pret
satisfacator. ! 4ar ar mai fi o conditie
pentru invatarea acestei magii".
4ornic, regale si-a e/primat consimtirea sa
indeplineasca orice conditie.
A9a ganditi vreodata la un crocodil"( intreba
vrajitorul. u, regele nu facea asta.
DAsta e bine,D spuse vra5itorul, Dpentru ca asta e sin!ura conditie cu care puteti invata ma!iaG
i anume, sa nu va ganditi niciodata la un crocodil=.
+nutil de spus, regele nu a invatat niciodata magia.
0a tot ce se putea gandi de atunci incolo era
crocodilul.
%ceasta poveste ilustreaza consecventa oricarei
incercari de >a ne controla gandurile= prin lupta cu
noi insine. /oate tulurarile nervoase sunt create i
se mentin #n felul acesta< ele scad imediat daca
convingem pacientul sa produca sau sa intensifice
simptomele. %cest proces, pe care eu #l numesc
>anti!sugestie=, aduce rezultate dramatice, nu
numai #n terapie, ci i #n multe situatii #n care
incercam, #n zadar, sa ne influentam pe noi insine.
3

9nii nu pot supraestima importanta acestui proces. Aceasta demonstreaza puterea uriasa pe
care noi o avem asupra tuturor functiilor noastre, numai daca stim cum sa facem uz de
aceasta influenta. 4ot ce trebuie sa facem noi este sa facem tocmai opusul a ceea ce faceam
pana atunci. &olutia este att de simpla i totui att de revolutionara ca adesea nu putem
crede n puterea pe care o avem asupra actiunilor i emotiilor noastre. Aceasta putere stranie
a fost prima oara descoperita n ceea ce priveste raul de miscare. "aca promiti ca
recompensezi o persoana de fiecare data cnd se i se face rau, niciodata nu i se IpoateE face
rau. 9n !rup de copii erau luati cu autobuzul pentru scoala. @ulti dintre ei au suferit inainte
de rau de miscare. "e data asta fiecaruia i s-a promis cate un dolar de cate ori i se face rau.
'iciunuia nu i s-a facut.
Atunci am descoperit ca acelai principiu se poate aplica i la simptomele nevrotice. "e
exemplu unui pacient care a suferit de insomnie i s-a spus sa vada daca poate sta treaz n
fiecare noapte timp de o saptamana. cnd a revenit saptamana urmatoare, a relatat , spre
marea lui surpriza, ca a dormit n fiecare noapte.
6l nu putea sa intelea!a ce s-a intamplat din moment ce inainte ii petrecuse atatea nopti fa
sa inchida un ochi.
9neori aceasta tehnica produce un rezultat nedorit cnd o persoana incearca sa beneficieze de
o suferinta. 9n tanar care se balbaia foarte rau se afla intr-un autobus fr nici un ban la el.
n cele din urma, el s-a dus la sofer, asteptand ca soferului sa i se faca mila de el cnd o sa
vada n ce stare se afla i o sa-l lase sa calatoreasca fr sa plateasca. "ar cnd s-a dus la
sofer, baiatul a constatat ca nu mai putea sa se balbaie.

%?ER%630 <83'33
Cel mai frecvent stimulator al luptei nocive cu noi nine este frica,
teama de ce s-ar putea intampla daca am fi
instare sa ne controlam functiile mintale i
2
+i,tor -ran,l numea acest mecanism .intentie parado)ala#, &i /night Dunlap, 0practica negativa(0
fi#ice. <rica i an/ietatea par sa preocupe
toti contemporanii nostri, mai ales n #onele
de metropola. <aptul ca suntem intr-adevar o
generatie de oameni inspaimantati unii vor
nega, dar vor adauga, nu suntem de fapt
justificati n a ne fi frica( 'ine poate fi
constient de toate incertitudinile economice,
de revolutiile politice, amenintarea constanta
a ra#boiului i distrugerii i sa nu fie
inspaimantat( 4e fapt, oricat de mare ar fi
pericolul, ne simtim mai putin inspaimantati
de acestea decat de perspectiva unui posibil
esec personal, cu consecintele lui
catastrofale asupra statutului nostru social.
5-a dovedit cu certitudine ca pericolul actual
rareori produce vreo sen#atie de frica.
0menintarea asupra vietii i proprietatii
poate fi e/perimentata fr nici o reactie de
teama. esiguranta asupra succeselor
viitoare i asupra capacitatii noastre de a ne
mentine statutul n comunitate produce
an/ietate, aceasta fiind o caracteristica larg
raspandita a vietii moderne. 5e spune ca
frica este necesara pentru a evita pericolele.
4e fapt adevarul e tocmai invers. <rica mai
degraba mareste decat sa diminue#e
probabilitatea de pericol. u are nevoie
cineva sa-i fie teama ca l loveste o masina
ca sa traverse#e strada n siguranta. 2otusi,
o persoana careia ii este frica este mai
probabil e/pusa la un astfel de accident.
>rica ne priveaza de echilibru, capacitatea de a face o evaluarea clara a situatiei, care este
necesara n caz de pericol. "ar trebuie sa facem diferenta intre pericolul actual i gandul la
el. >rica este comuna cnd ne !andim la posibilele prime5dii viitoareG chiar i experientele
din trecut pot inca sa ne faca sa ne cutremuram. "e asemenea, putem fi extrem de
inspaimantati cnd vedem pe altcineva n pericol. "ar cnd noi nine suntem n pericol,
frica de obicei nu apareG nu ne putem permite acest lucru. Bandul la pericol este cel care
invoca frica, fie inainte sau dup e/perienta groa#nica.
, poe#ie germana povesteste despre un om
care traia pe =odensee, un lac imens intre
Bermania, 0ustria, i 1lvetia. 0 avut nevoie
urgent de un doctor pentru un copil bolnav la
mie#ul noptii. aa ca a incalecat pe cal i a
plecat catre urmatorul oras. Zapada grea a
acoperit soseaua, i s-a ratacit. 0poi va#u o
lumina la o distanta mare fa de el. 0 dat
pinteni calului sa mearga cat de repede putea
i n cele din urma ajunse la casa cu lumina.
cnd si-a dat seama ca traversase lacul
ing+etat, a ca#ut mort. n momentele de
catastrofa neasteptata putem raspunde
printr-o reactie oc. 4ar aceasta este
departe de orice sen#atie de frica* mai
degraba, unii pot fi nauciti i parali#ati. n
anumite imprejurari, acest moment de soc
poate fi folosit pentru a mentine frica
nevrotica. <unctia lui nu are legatura,
totusi,cu cau#a originala, ci cu conditiile de
viata urmatoare de la care un individ ii
poate dori sa renunte. :0cesta este
mecanismul repre#entativ n !nevro#a";. 0lta
reactie emotionala la o situatie periculoasa
este panica. Prelevarea reactiei de panica pare sa
contrazica declaratia noastr ca pericolul nu
evoca frica. )ericolul poate evoca panica la
anumiti oameni i n imprejurari speciale, dar
apoi ei raspund cu panica c+iar i n situatii
fr vreun pericol real. 0cesti oameni merg
pe premi#a ca ei trebuie sa controle#e totul
ca sa fie n siguranta. 1i nu au incredere n
nimeni altcineva decat n ei insisi, i c+iar se
indoiesc de capacitatea lor de a avea grija de
ei insisi.
%n consecinta, ei raspund cu panica la orice situatie care Iiese de sub controlE. %n cele mai
multe cazuri, adevaratul pericol este consecinta, mai de!raba decat cauza, reactiei de panica.
Anticipatia dezastrului poate determina panica H care in schimb poate duce la distru!ere.
8anica indica o convin!ere a catastrofei inevitabile. 9nii oameni pot experimenta panica in
mod constant, deoarece ei intampina atatea situatii pe care nu le poate controla, i se simti
pierduti. Cu toate astea, oricine este predispus la panica atunci cand se afla intr-o situatie fara
scapare, in care iesirea pare imposibila.
Alta observatie poate duce la falsa impresie ca frica intensifica capacitatea de a evita
pericolul. @ulti oameni sunt neatenti i uita posibilele pericolele daca nu sunt scuturati
complet de fricaG abia atunci devin intr-adevar preocupati i se alerteaza. @ulti soferi devin
atenti numai dupa ce au fost martori sau au experimentat accidente H i asta de cele mai
multe ori nu pentru mult timp. Actorii experimentati adesea dau tot ce pot numai daca au
tracG ce-i impiedica pe altii sa 5oace de-a binelea devine pentru ei cel mai puternic stimulent.
Aceasta nu combate de fapt presupunerea ca frica nu se achita niciodataO 6a se achita
acelora care au nevoie H prin propria lor decizie &i alegere( Acesti actori nu-si doresc sa dea
tot ce pot daca publicul n-ar fi o provocare pentru ei. 'umai daca reputatia lor este in 5oc
sunt dornici sa-si faca rolul in consecinta i cu entuziasm. 6i folosesc asumptia de posibil
pericol pentru propriul lor scop.
0ceasta ne duce iar la obiceiul ca oamenii in
general se folosesc de capacitatea lor de a fi
infricosati. 3n primul rand, trebuie sa facem
diferenta intre e/perienta de frica actuala i
e/presia verbala- !.i-e teama caC" <ra#a
din urma e/prima mai mult ingrijorare decat
frica i ca aceasta e indicativul unei
perspective normale. <rica, in contrast, nu
este normala, i ca i alte emotii puternice,
functionea#a in special in relatiile
interpersonale.
>rica este o arma pe care o folosesc practic toti copiii la un moment dat. Copiilor li se pare
cel mai usor sa atra!a a5utorul parintilor prin scoaterea in evidenta a propriilor slabiciuni. 9n
copil rasfatat cu o incredere redusa in propriile puteri poate fi lesne tulburat i se lasa in voia
unei panici salbatice in momentul in care i se da o sarcina cat de mica, desi sarcina poate
insemna doar sa fie lasat sin!ur acasa pentru un scurt timp.
Acest sentiment este diferit de reactia de soc pe care un copil poate sa o arate ca rezultatul
experimentarii unui z!omot puternic sau pierderea brusca a protectieiG nici z!omotul nici
pierderea protectiei nu va duce la o reactie de frica daca parintii n-ar fi impresionati Iin mod
binemeritatE de situatia prime5dioasa a copilului i nu ar face atata caz de faptul ca copilul lor
a descoperit IfricaE ca un mi5loc perfect de a dobandi atentia i a'utorul
parintilor in mod continuu.
% fost demonstrat clinic faptul ca temerile copiilor
dispar cand parintii nu mai sunt impresionati i nu
mai raspund la aceste temeri, i aceste teste comat
prezumptia ca frica la copii este >produsa= de simtul
nesigurantei sau de o e&perienta ingrozitoare
actuala
.
. "aca prezumptia ar fi adevarata, frica nu ar disparea complet i permanent ca
in cazul cand parintii recunosc temerile ca nevoi de atentie i a5utor i refuza sa raspunda.
>rica serveste ca un mod eficient de a scapa de sarcini dificile care in!rozescG este temeiul
oricarei nevroze i este foarte utilizata in cadrul normal de activitati omenesti. Aceasta fie
provoaca efort i preocupare speciale fie duce la di!resiuni, retra!eri, sau nevoi ma5ore de
atentie i spri5in. %n plus, desi toti suferim de frica i credem ca vrem sa scapam de ea, noi H
totusi- profitam de capacitatea noastra de a starni frica. "e fapt, multi oameni devin destul
de preocupati de perspectiva pierderii fricii.
6i i ima!ineaza lucrurile oribile care s-ar putea intampla daca oamenii, incluzandu-se i pe
ei insisi, nu ar mai avea frica.
Aceasta ne aduce la sursa reala de frica, la semnificatia ei adevarata ca institutie sociala.
&untem pe deplin antrenati sa ne fie frica H nu de natura, ci de catre individ. 1aspunsul
nostru i dependenta de emotia fricii face parte dintr-o traditie autocratica. %ntr-o societate
autocratica frica a fost folosita in mod deliberat i sistematic pentru a manipula oamenii cu
cerintele !rupului conducator. >rica de pedeapsa a fost considerata sin!urul mi5loc de
nade5de pentru a asi!ura cooperare i ascultare. "aca puterile de pe pamant nu provoaca
destula intimidare, sunt chemate puterile ceresti pentru a le inlocui. >rica a fost considerata
cel mai bun stimulant pentru un comportament corespunzator. Conform opiniei raspandite in
ceea ce priveste natura umana, omul nu a fost considerat capabil sa Ise comporte frumosE
daca nu era infricosat, amenintat cu pedeapsa. Astazi s-au dus vechile autoritatiG parintii i
profesorii nostri au incetat de mult sa ne mai ameninte. 4otusi noi continuam sa ne
amenintam pe noi insine i sa vizualizam pedeapsa intr-un fel sau altul ca un mi5loc de a ne
manipula pe noi insine cu propriile idealuri i standarde. 'e-am eliberat de suprimarea i
intimidarea din afara, dar ne mentinem mentalitatea, profitand de autointimidare prin
folosirea ei pentru a evita responsabilitatea i pentru a ne spori nevoile H asa numitele nevoi
dependente- de altii.
=a ori!ine, era frica de IpacatE cea care impiedica omul sa fie IrauE. Astazi devine tot mai
evident faptul ca IpacatulEomului modern este insasi frica. >rica il priveaza de capacitatea sa
de a functiona. Aceasta ii intareste convin!erile despre slabiciunile i deficientele sale
inerente. >rica este rezultatul indoielii sale ca poate sa aibe !ri5a de el insusi cu propriile sale
3
1ceste povestiri sunt prezentate in 2udolf Drei,urs &i +ic,i Soltz, 3opiii: Provocarea 4$e5 6or,: 7a5thorn 8oo,s, 9:;<=(
puteri. "ar faptul ca are !ri5a de el insusi este exact obli!atia omului liber, i nu poate sa se
elibereze de obli!atia sa daca nu stie ca poate avea incredere in el insusi.
<rica de pedeapsa ne contesta increderea ca
putem fi buni pentru ca vrem noi sa fim i nu
pentru ca ne este frica de consecintele de a
fi rai. 2otusi e/ista satisfactia i bucuria de
a fi buni facand ceea ce trebuie. 5imtul
responsabilitatii nu mai este necesar a fi
instalat prin frica. ,mul este in stare sa se
poarte corespun#ator prin sentimentul de
apartenenta, constiinta interdependentei,
siguranta unui loc al lui, i demnitatea
personala.
P,/ERE% %-/EP/583L,8
%mpactul deplin al fricii devine evident cand ne dam seama de rolul asteptarilor i
anticiparilor,fortele noastre de motivare cele mai puternice H i cele mai neobisnuite. !ricine
care poate schim'a asteptarile oamenilor %&i poate schim'a comportamentul( 'oi toti
actionam conform asteptarilor noastre. 6le pot forma planul secret care ne !hideaza toate
actiunile. Am putea sa nu-l cunoastem sau sa nu recunoastem deloc ca avem un plan. 6l face
diferenta daca ne anticipam actiunile cu placere sau cu !roazaG atat timp cat le asteptam, ne
indreptam catre ele. 'umai cand telurile noastre sunt constructive ni le recunoastem, dar
asteptarile chinuitoare au acelasi efect motivant, desi nu suntem constienti de directia noastra.
:rice consideram ca fiind verosimil, placut sau dureros, stabileste in mintea noastra un plan
de a ne indrepta catre realizarea sa. "e aceea frica este atat de periculoasa, "in fericire, ceea
ce anticipam nu intotdeauna se intampla deoarece intervin uneori fortele din afaraG dar
resursele noastre interioare sunt an!renate spre aceste evenimente, indiferent daca le
asteptam sau ne este frica de ele. 8uterea hipnozei poate fi explicata de capacitatea
hipnotizatorului de a crea noi - i adesea aproape incredibile- asteptari de la subiectul sau.
Mipnotizatorul H incon5urandu-se cu puteri mistice H este pur i simplu un super om de vazari
care i convin!e clientii de inevitabilitatea reprezentarii sale cerute sau prezise.
6xemplele simple pot demonstra puterea anticipatiei.
8utem foarte usor sa mer!em pe o scandura de )(cm latime cand este asezata pe pamant.
"aca aceeasi scandura este suspendata la inaltime deasupra pamantului,putem ezita sa
mer!em pe ea, anticipand dezastrul, i daca ne apucam de treaba, putem de fapt sa ne
pierdem echilibru i sa cadem. %n cazul unui astfel de eveniment dam vina pe
IneputintaEnoastra sau starea nervoasa, i asa mai departe, dar IcapacitateaEnoastra in cazul
acesta nu depinde deloc de locul unde este ase#ata scandura*
depinde de autoaprecierea noastra, de
increderea sau nesiguranta in capacitatea
noastra, de asteptarile noastre.
)utem spori eficienta noastra familiari#andu-
ne cu asteptarile noastre. )utem studia ceea
ce anticipam, desi nu poate fi usor
intotdeauna. i inainte sa se infaptuiasca
de#astrul urmator, putem sa rationam i sa
ne convingem pe noi insine ca nu trebuie sa ne
miscam in directia presupusa. 4ar putem sa
facem asta numai daca suntem convinsi ca nu
suntem incoltiti, ca avem sanse, desi putem
sa le stricam prin anticipatii gresite. )utem
sa ne imbunatatim gandirea prin
recunoasterea capacitatii de a produce
efecte favorabile, de a castiga i de a reusi
unde fusesem convinsi de esec inevitabil.
0stfel de recunoastere implica o parere
imbunatatita despre noi insine.
%,/(6'$80D0810
'u putem sa mentinem un plan de actiune solid daca nu stam pe o baza solida mai intai.
Atata timp cat presupunem ca sunem inferiori sau deficienti, nu putem sa nu ne asteptam la
ce e mai rau de la noi sau de la viata noastra. 8arerea noastra despre noi insine, mai mult
decat orice, ne modeleaza asteptarile cu prvire la posibilitatile i limitarile viitoare. "aca
avem incredere in noi insine, suntem in asteptarea succesului i putem sa-l aducem. "aca ne
indoim de capacitatile noastre, anticipam esecul i ne indreptam spre el. 1utoevaluarea este
premiza asupra careia actionam( 6ste recunoscut faptul ca succesul da nastere la succes, de
vreme ce sporeste autoincrederea. 8entru aceia care au succes, problemele care persista
pentru timizi i ne+otarai dispar.
0utoconvingerea este intarita de convingerile
altora i prin efectele actelor noastre de
curaj.
Autoincura5area in colaborarea cu noi insine este foarte importanta. "in pacate, multi oameni
se trateaza pe ei insisi asa de strict i sever cum parintii i profesorii trateaza un copil IrauE-
i cu aceleasi rezultate ne!ative. @ult timp dupa ce-si parasesc parintii, copiii poarta cu ei,
incorporate in constiinta lor, cerintele asupra lor de cand erau copii. 6i poate s-au revoltat
impotriva unei mame sau unui tata dominator, dar continua sa se trateze pe ei insisi asa cum
au facut parintii lor.
%ndiferent de motive, cand ne descura5am pe noi insine, ne diminuam eficienta. %ncura5area
este la fel de necesara in obli!atia de a colabora cu noi insine precum i de a colabora cu
oricare altcineva. %n consecinta, avem nevoie de capacitatea i dorinta de a vedea partile
bune i de a evita concentrarea pe deficientele noastre. 4oata lumea are deficiente, dar sa le
scoatem in evidenta facem mai rau. Am putea crede ca avem nevoie de autocritica pentru a
ne imbunatati i pentru a evita sa facem din nou aceleasi !reseli, dar in schimb, autocritica
reduce autorespectul i autoincrederea i ne face i mai predispusi sa ne repetam !reselile.
%nlaturand aceasta atitudine cruda i chiar ostila fata de noi insine, am putea fi in stare sa
actionam diferit la urmatoarea ocazieG mentinand aceasta atitudine, nu vom fi in stare sa
invatam prea multe din experientele proaste i nu ne vom imbunatati.
Autocritica i descura5area ia uneori forma sentimentelor de vinovatie. &entimentele de
vinovatie nu sunt nici necesare i nici nu ne a5uta. 8utem face !reseli, chiar unele !rave, fara
a ne simti IvinovatiE in privinta asta H ceea ce nu inseamna ca nu putem re!reta i dori sa
indreptam !reselile. A face !reseli este uman i inevitabil. "e multe ori !reseala rezulta
dintr-o incredere in sine de5a limitata, dar, i mai frecvent, rezulta din calculele !resite pe
care nimeni n-ar putea evita sa le faca, pentru ca nimeni nu poate cunoaste
vreodata toti factorii implicati.
,mul care e de parere ca !niciodata nu va
face o miscare pana nu a verificat toate
circumstantele" fie se amageste pe el insusi,
fie este de neclintit* niciodata nu sunt
valabile toate !circumstantele". <unctionarea
necunoscutei, variabile straine, amesteca
calculele oamenilor de stiinta i scolarilor
deopotriva. 3n vederea acestui lucru,
!calcularea gresita" ne poate face sa ne
simtim cel putin la fel de inferiori ca 0lbert
1instein cand a facut o greseala, i nimic mai
mult. 4in pacate, nu putem fi siguri niciodata
ca facem ceea ce trebuie* abia dupa aceea
putem stii daca deci#ia a fost corecta sau
gresita. 0sa stand lucrurile, suntem
constransi sa gresim in nenumarate oca#ii.
4eci ce obtinem daca ne simtim vinovati( u
putem sa refacem ceea ce tocmai s-a
intamplat, i o persoana sigura pe ea nu-si va
consuma energia plangand ca a rasturnat
laptele. 5e va concentra sa-si dea toata
silinta in situatia care va decurge. $nei
persoane care se indoieste de propriile sale
capacitati i care, in acelasi timp, trebuie
sa-si mentina impresia de intentii bune, i se
va parea dificil sa obtina aceasta atitudine
de autoacceptare. 0poi sentimentele de
vinovatie ii vin la indemana. 0cestea par sa
e/prime intentiile bune in ciuda unei reali#ari
defavorabile, i par sa justifice indoiala
noastra de a face mai bine in viitor.
5entimentele de vinovatie ne distrag atentia
de la ce trebuie sa facem i ce am facut. 1le
apar doar cand i daca nu ne dorim sa facem
ceea ce situatia cere. 'ateodata simtim
brusc durerea ascutita a vinovatiei pentru ce
am facut cu mult timp in urma. 0ceasta
preocupare pentru trecut poate aparea doar
pentru ca pre#entul ne confrunta cu situatii
pe care vrem sa le evitam sau pentru care ne
simtim nepotriviti. 5entimentele de vinovatie
sunt o e/presie a descurajarii i o justificare
pentru continuarea i c+iar intensificarea
parerii proaste pe care o avem despre noi
insine. 4aca recunoastem trucul pe care il
facem cu noi insine, nu ne vom permite noua
insine lu/ul sentimentelor de vinovatie. 3n loc
sa consideram sentimentele de vinovatie un
semn al standartelor noastre morale ridicate,
asa cum inclinam sa facem, ar trebui sa le
consideram , ca iet#sc+e, AnepotriviteA
)utem fi siguri ca atata timp cat ne simtim
vinovati, suntem predispusi la noi greseli.
Aceasta recunoastere poate opri cercul vicios de autocritica i noi greseli,
care de obicei se urmea#a unele pe altele
intr-o succesiune fara sfarsit. 'e trebuie sa
facem cand am facut o eroare sau cand am
gresit( 0cum e timpul cand autoincurajarea
este obligatorie. )utem sa ne indreptam
daca este posibil* daca nu, putem lua
incidentul i consecintele sale ca o parte
inevitabila a vietii noastre. 4aca n-am fi
preocupati de valoarea noastra sau de lipsa
acesteia, n-am fi atat de interesati daca
situatia grea a aparut din cau#a greselii
noastre sau din cau#a altcuiva. .ulti dintre
noi se descurca foarte bine cu situatiile
create de gafele altora* pentru ca in acest
ca# suntem orientati spre sarcini, nu
orientati spre orgoliu. 4ar cand intram intr-o
incurcatura facuta de noi insine, primul lucru
pe care il facem e sa ne aprindem. e
inrosim la fata de jena, ardem de rusine,
devenim rosii de furie fata de vinovatul care
!a trebuit" sa ne impinga la asta, sau doar
stam i clocotim inabusit in autoinvinuire. 0
fi in stare sa faci greseli cu gratie fara
rusine sau umilinta este o cerinta
indispensabila in viata. 2rebuie sa refu#am sa
ne reducem greselile i sa cautam tapul
ispasitor, fie in jurul nostru fie la noi insine.
0bia atunci vom fi in stare fara vreun succes
special sa ne !impacam" cu esecurile noastre.
'u curajul de a fi imperfecti putem pur i
simplu sa ne continuam viata, munca, i
activitatea.
.,R%*,0
8rodusul autoincura5arii este cura5ul, calitatea vitala in viata. 'umai cura5ul permite
utilizarea deplina a resurselor interioare, in orice situatie data i pentru orice sarcina data.
"aca nu ne consumam ener!ia dovedindu-ne propria valoare, putem sa ne dedicam lucrurilor
folositoare. "aca nu anticipam esecul, putem 5udeca fiecare situatie in mod adecvat i
actiona conform nevoilor sale.
Cura5ul este intruchiparea autoincrederii. 6l scoate la iveala credinta in capacitatea noastra.
6ste o calitate naturala pentru toate fiintele, atata timp cat frica nu le paralizeaza, dar este
diferita de impertinenta i necu!etare, cu care este adesea confundata.
Cura5ul este in mod intrinsec corelat cu simtul responsabilitatii, apartenentei, deoarece
reflecta increderea in capacitatile noastre de a conlucra cu orice ne-ar pune viata la dispozitie.
Cura5ul este opusul fricii, care este deasupra oricarui rau. Cura5ul permite o !andire
corespunzatoare i , de aceea, duce la eficienta. 8ermite folosirea pe deplin a puterii noastre
fizice, fortelor intelectuale, rezistentei emotionale, i ima!inatiei creative. 'e determina sa
traim in pace cu noi insine i cu altii, din moment ce nu ne mai este frica de altii sau de noi
insine.
'oi punem la indoiala posibilitatea de a trai in pace cu noi insine i cu altii intr-o lume care
nu cunoaste pacea. 8are imposibil, dar nu este. 8acea noastra interioara nu depinde de
impre5urarile din viata noastra. :menirea si-a pierdut paradisul, daca a avut vreodata unul.
;iata este intotdeauna plina de conflicte, !reutati, i prime5dii. "ar o persoana cura5oasa
simte ca apartine acestei vieti, e si!ur de locul sau in ea, o poate privi ca pe un mediu in care
traieste, actioneaza, produce, participa, i creaza. 'u are nevoie de paradisGel i !aseste
satisfactia in propriile sale realizari, in contributia i utilitatea sa. i el poate avea parte de
accidente, boli i tra!edii. "ar spiritual lui ramane intactG pentru ca mereu exista ceva de
facut, vreo sarcina in care se poate bucura de forta pe care viata i-a conferit-o. i exista
intotdeauna lucruri de care sa se bucure daca este dornic sa le vada. Aceasta lume apartine
aceluia care se accepta pe sine ca parte inte!ranta din ea. 4raind, noi suntem viata.
"oua povesti aparent contradictorii pot accentua semnificatia acestui cura5, i formele variate
in care se poate exprima sau experimenta. 8rima, era o fabula despre o broasca care s-a
inecat in frisca deoarece, cazand in ea, si-a pierdut speranta de a iesiG pe cand camaradul sau,
care a protestat impotriva destinului sau, a fost capabil sa treaca printr-o saritura pe untul
pe care il facuse. 0ceasta e doar o fabula,
oricat de inteleapta ar fi. $rmatoarea
poveste este adevarata.
4unarea din jurul 9ienei este frumoasa i
calda pe timpul verii. 5uvoaiele curg printre
dealuri minunate i sate, i multi locuitori ai
9ienei merg in amonte i inoata, purtati de
apa prin regiunea superba. 4ar in fiecare an
cativa oameni se ineaca, deoarece curentii
formea#a uneori vartejuri de apa. 2oate
aceste accidente ar putea fi evitate doar
daca oamenii ar sti ca tot ce trebuie sa faca
intr-un vartej de apa este sa-si tina
respiratia in timp ce apa ii trage in jos* in
cateva secunde apa ii va a#varli in afara din
nou. 3n sc+imb, nenorocosii inotatori se lupta
impotriva curentului pana i pierd puterile i
se ineaca. .orala acestor doua povesti e
destul de simpla. 2rebuie sa avem credinta in
noi insine in viata. 0poi putem sa ne dam
seama ce e mai bine de facut intr-o situatie
data. 3n anumite imprejurari trebuie sa
actionam i sa nu renuntam* in altele, trebuie
sa ne asteptam sansa. 2otusi frica i
resentimentul ne fac sa ramanem in urma
cand trebuie sa ne miscam. 3ntelepciunea
vietii este probabil e/primata cel mai bine
intr-o rugaciune care este foarte raspandita
deoarece 0lcoolicii anonimi au adoptat-o ca i
motto-
"umnezeu mi-a daruit seninatatea de a
Accepta lucruri pe care nu le pot schimba,
Cura5ul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba,
7i intelepciunea de a face diferenta intre
ele.
"aca nu ne consumam ener!ia incercand sa facem ceea ce nu se poate face, daca nu ne
luptam impotriva situatiilor din viata care nu se pot transforma, daca suntem dispusi sa
acceptam inevitabilul, devenim liberi sa ne folosim ener!ia pentru a face ce se poate face,
care de obicei este mult mai mult decat presupunem noi. "aca nu suntem preocupati de
indi!narea fata de conditiile in care ne !asim, putem distin!e zonele in care schimbarea i
imbunatatirea sunt posibile. =ibertatea noastra interioara este mar!inita prin lanturi care
exista doar in mintile noastre H prin limitari pe care ni le impunem noi insine H pentru ca nu
putem remarca usa care ne conduce afara din inchisoare noastra interioara.
0m devenit liberi, din punct de vedere
politic, prin evolutia democratica, dar nu ne-
am eliberat pe noi insine de catusele traditiei
autocratice. oi suntem, intr-adevar, oameni
liberi cu mentalitati de sclav, deoarece nu
putem vi#uali#a libertatea pe care o detinem
de fapt, c+iar daca nu o folosim. u e/ista
reguli, nici adevaruri care sa ne dea ilu#ia
sigurantei, dar in libertatea noastra de a
alege calea pe care sa mergem, intotdeauna
avem o sansa. u putem merge contra
cursului apei, dar cursul vietii, al evolutiei,
este cu noi. 2ot ce trebuie sa facem este sa
inotam cu el.
0,P/% PE4/R, PRES/+2+,
%n cultura noastra presti!iul este ;itelul de aur. =a vremea respectiva vitelul era chiar Idin
aurEA banii au stabilit presti!iul. "ar daca ne !andim la presti!iu in termeni de bani, sau
putere, sau talent i educatie, sau oricare alta forma de succes-presti!iu este i acum ;itelul
de aur despre care am citit in biblieA un zeu fals, inlocuitor pentru ce este realmente important
in viata, i anume, a participa la pro!resul social prin contributii folositoare. 'u putem !asi
nici o satisfactie in a fi folositori atata timp cat muncim in necesitatea de a ne ridica deasupra
celorlalti, de a obtine IsuccesulE. Cand ne dam toata osteneala pentru succes, orice am
realiza nu este suficient, pentru ca sentimentele noastre de inferioritate persista i ne conduc
mai departe, la infinit( @ulti oameni sunt considerati o multime incununata de succes in
cabinetele psihiatrilor, dar psihiatrii sunt adesea sin!urii oameni care stiu cum se simt acesti
ma!nati i mari industriasi in interior, cat de teama le este de prabusire, de a nu se mentine la
nivelul social pe care l-au dobandit fara exa!erare cu san!e, sudoare, i lacrimi.
%mbatranirea devine de nesuportat pentru un om care trebuie sa fie primul pentru a nu fi
oricine( Astfel de oameni nu se pot multumi prin a sta deoparte, a-si savura vinul i a privi pe
cei care danseaza.
8entru a face asta, asa cum vad ei, ar trebui in primul rand saE se coboareE, deE deasupraE
semenilor sai, i lucrul asta ar fi extraordinar de nedemn pentru ei.
"orinta de maretie i urmarirea compensatiilor distructive cand conditia este amenintata sau
refuzata duc la o demoralizare universala.
Coruptia, e!oismul, i abuzul omului fata de semenii sai nu e ceva nou, dar astazi pare sa nu
aibe limite imboldul de a a5un!e in frunte. :ricine se lupta impotriva intereselor le!ale i
deplan!e tratamentul nedrept pe care il primeste tinde sa perpetueze acelasi comportament ca
atunci cand acesta devine membru al unui !rup dominant. i nici casti!atorul nici cel care
pierde in aceasta lupa pentru superioritate nu se poate simti in si!urantaG tuturor le e frica,
sunt in!ri5orati i nelinistiti. Cei care devin descura5ati in lupta de intrecere pentru
superioritatea sociala se retra! in forme inutile de IimplinireE. "elincventul IabsolvesteE o
inchisoare inferioara, urca pe scara sociala infractionala cu infractiuni mai !rave pana
reuseste sa atin!a IaristocratiaE condamnatilor pe viata. "ependenta de dro!uri se
raspandeste ca un impuls nebun spre placere i autoindul!enta. &exul devine eroic, un
obiectiv primar pentru placere i cucerire.
"aca nu ne dam seama de nesabuinta noastra, nu putem face nimic in privinta asta. %n mod
necesar orice efort precedent spre schimbare i imbunatatire este convin!erea ca nu putem
obtine pacea in felul acesta. 4otusi este aproape imposibil sa convin!i pe cineva de
inutilitatea eforturilor pentru presti!iu i ridicare, chiar i atunci cand este absolut 5alnic.
:mul amarat declama eforturile i IsuccesulE altora. 6l nu stie ce scump platesc i ei pentru
inaintarea lor, i nu poate vedea ce nefericiti sunt chiar i Icei care prosperaEA sunt in!roziti
de ce li s-ar putea intampla daca se vor opri vreodata din !oana nebuna dupa presti!iu. 9nii
realizeaza ca fiecare dintre noi are de5a un loc in lume i i poate gasi
multumirea c+iar acolo unde se afla, fara sa
devina mai mult decat este. 3nainte sa
abandonam lupta de a castiga prestigiul,
trebuie sa anali#am alta problema.
<orta conventiilor sociale este intr-adevar
puternica. )utem noi, prin noi insine i pentru
noi insine, sa infruntam valorile comunitatii
fara sa devenim antisociali, fara sa provocam
ostraci#are i umilinta( 8aspunsul la aceasta
intrebarea de mai sus este ca putem i
trebuie. 4e dragul democratiei pe care am
adoptat-o, fiecare dintre noi trebuie sa se
opuna tendintei traditionale de a arunca omul
impotriva omului. 0cest lucru este posibil
asta#i, acum ca vremea avantajelor
e/tensible ale individului, traiul !liber pentru
toti", in care fiecare om trebuie sa aibe
grija de el insusi, a trecut mai mult sau mai
putin. oile concepte sociale se intrepatrund
i se incorporea#a treptat in atitudinile
noastre generale. $n om care cauta doar
gloria proprie i i urmea#a doar interesul
sau poate fi totusi admirat pentru reali#arile
sale, dar incepem sa apreciem mai mult omul
care i coordonea#a interesul personal cu
bunastarea publica i interesele altora.
4esigur, cu toti suntem preocupati in special
de propriul nostru interes. 4ar modul prin
care cautam reali#area propriilor nevoi face
diferenta intre egoist i altruist. 1goistul
crede ca i satisface cel mai bine interesele
ignorand interesele celorlalti, in timp ce
altruistul i da seama de avantajul aducerii
intereselor sale pe aceeasi linie cu interesele
celor din jurul sau. 1/ista o siguranta in
interesele i straduintele comune. 1/ista doi
poli- siguranta impotriva sau cu ceilalti.
S+2,R%46% @ ',<,8.32021(
8reocuparea asupra inte!rarii i participarii sociale a adus tendinta moderna spre
conformitate. "orinta de a apartine a dus la cufundarea individului in !rup. =a infatisare,
haine, i comportament incercam sa fim ca cei cu care ne identificam. %n felul acesta, putem
fi si!uri de locul nostru, de sentimentul de apartenenta. 'u este acesta idealul participarii
democratice intre e!aliO
'u este aceasta o sursa de orientare pentru individul care are nevoie de aprobare i
orientare din partea altilor, fie de la cei din
cercul apropiat fie de la cei care !contea#a"(
4avid 8eisman atribuie de#voltarea tendintei
spre conformitate conditiilor economice i
sociale. La fel i 1ric+ <romm, care descrie
i critica conformitatea impusa care
predomina in democratia noastra, ceea ce el
numeste !automati#area" omului in societatea
moderna. )entru aceasta de#voltare <romm
da vina pe !conceptul pietei de valori", pe
!orientarea de piata".
2
4otusi, aceasta chestiune nu este una economica. 0sa cum
individualismul sever de pe la inceputul
secolului impiedica recunoasterea semenului ca
4
David 2iesman, $athan Glazer, &i 2euel Denn>, @ultimea sin!uratica 4$e5 7aven: 6ale ?niversit> Press, 9:@A=B Erich -romm,
6vadare din libertate 4$e5 6or,: 7olt, 2inehart, Cinston, 9:<9=, &i :mul fata de el insusi 4$e5 6or,: 7olt, 2inehart, Cinston, 9:<D=(
i egal, asa se intampla i cu tendinta mai
recenta spre conformitatea de grup. 3ntr-un
proces de polari#are grupul este modelat
impotriva grupului, fiecare grup dispretuind-i
pe cei din afara. 8estrictia care re#ulta din
e/primarea libera nu se mai datorea#a unui
regim autocratic, ci egalitatii pro+ibite i
presiunii aspre a grupului, presiune care
reprima libertatea individului la opinie i
actiune. 4e#avantajul acestei dependente de
conformitate este evident* conformitatea
impiedica omul sa fie liber. ,riginea acestei
dependente poate fi inaintata de multi
factori. 3n primul rand e/ista reactia
inteligibila impotriva accentuarii anterioare pe
individualismul accentuat. !oi" a devenit
mai important decat !1u". 0cesta este un pas
necesar spre integrarea sociala, in special
i cel mai important un pas spre
responsabilitatea sociala i de grup. 2otusi,
acest proces evolutional necesar i avantajos
este obstructionat i pervertit in etapa
actuala a evolutiei democratice. 0ceeasi
deficienta a impiedicat la inceput 5tatele
$nite sa fonde#e o democratie politica
adevarata i sa duca mai departe un plan
economic reusit.

: democratie functionabila are nevoie de stabilirea i observarea egalitatii sociale, care pana
in prezent au lipsit. 6ste acea lipsa care a pervertit adaptarea sociala i a impiedicat
democratia politica eficienta, cel putin pana acum. 4otusi pare probabil ca aceasta lipsa de
individualitate i libertate nu este consecinta ci cauza absoluta a conformitatii. 4endinta spre
o inte!rare i participare sociala deplina nu se poate apropia de realizare daca nu este
recunoscut fiecare individ ca fiind e!al. :mul nu poate fi liber sa fie el insusi, i in
consecinta diferit fata de toti ceilalti, atata timp cat conditia sa sociala este nesi!ura. "oar
e!alitatea sociala poate aduce acest drept i oportunitatea oricarui om de a fi el insusi.
Avantul spre conformitate nu este o evadare din sin!uratate, asa cum presupune 6rich
>romm, ci o idee !resita despre !asirea unui loc. 6ste teama de a nu apartine cea care
indeamna multi oameni sa-si accentueze asemanarile lor cu aceia cu care ei doresc sa se
identifice sau cu cei care ies in evidenta H cei care in consecinta pot !aranta statutul .
&upunerea fata de !rup aduce o falsa si!uranta deoarece ne!li5eaza necesitatea cea mai
fundamentala a omului H libertatea de a ale!e, independenta sa in !andire i actiune.
%ndividul nu poate sa se implineasca pe el insusi, nu-si poate 5uca rolul in viata, daca
IadaptareaE lui consta numai in simpla supunere fata de autoritate, opinie publica, sau fata de
un !rup. Adaptarea la Istatus SuoE, supunerea fata de moravurile i valorile sociale, nu mai
este posibila. %n vremurile trecute, cand mobilitatea sociala a fost limitata i evolutia
incetinita, aceasta forma de IadaptareE a fost sin!ura posibila.
Astazi, societatea este in flux, intr-o evolutie rapida, i normele stabilite nu mai spri5ina
oamenii liberi, care au drepul i datoria de a evolua, de a ale!e, i de a schimba conditiile.
Adaptarea in ziua de azi implica mai mult decat acceptarea de Istatus SuoEG implica
responsabilitatea de a stimula schimbarea, de a inainta cu !rupul spre imbunatatire. %dea de
societate a fiecarui om, de omenire i viitorul sau, este o forta
de miscare in comunitate.
'onformitatea doar fata de conventiile i
standardele grupului neglijea#a
responsabilitatea individului. 5tatutul pe care
il aduce conformitatea este superficial i
temporar, din moment ce individul intr-o
societate mobila se muta dintr-un grup in alt
grup, fiind e/pus unei varietati de presiuni
ale grupului, alegand i respingand un grup
dupa altul asa cum procedea#a in viata. 'e
alta cale de siguranta e posibila atunci( $nii
oameni cauta siguranta prin bani i putere*
altii prin dragoste i credinta in 4umne#eu.
2oate acestea aduc siguranta in grade
diferite, pentru fiecare, in anumite limite i
oricat durea#a, asigura un loc pentru individ.
=eneficiul obtinut din bani, putere, i
prestigiu este evident* ceea ce confera
acestea e statutul social. ,amenii care spera
sa gaseasca siguranta in dragoste dau adesea
o mare importanta nevoii de a satisface
dorintele lor emotionale i se/uale. 1i
presupun ca sentimentul de securitate este
posibil doar atunci cand nevoile lor se
intalnesc intr-o stransa i intima relatie intre
doi oameni.
,

2otusi multi care au bani, putere, prestigiu,
sau dragoste inca sunt bantuiti de
nesiguranta. 'um este posibil asa ceva, daca
aceste lucruri au grija de statut( 0beratia
5
8rototipul notiunii de Isi!uranta prin dra!osteE este asumptia conform careia copiii mici au nevoie de dra!oste pentru a se simti in si!uranta. %ntr-adevar copiii au nevoie de afectiune i
caldura, dar le aduce aceasta i sentimentul de securitateO "eloc. Copiii pot fi iubiti foarte mult i tot se pot simti nemultumiti i razvratiti. "ra!ostea de mama nu impiedica intotdeauna
copiii sa respin!a intentiile ei cele mai bune. Copiii rasfatati vor avea nevoie de tot mai multe semne de dra!oste sub forma de indul!enta pentru a putea face tot ce vor ei.
comuna tuturor acestor oameni este asumptia
ca noi putem castiga siguranta din e/terior,
prin ceva ce este daruit sau obtinut. 0tata
timp cat siguranta noastra interioara depinde
de ceva din e/terior, trebuie sa continuam sa
ne temem i ca vom avea prea putin sau ca
vom pierde ceea ce avem. 3n aceste conditii
siguranta este o ilu#ie. 0ceia care fac din
siguranta financiara primul lor obiectiv nu se
vor simti in siguranta nici cu cele mai mari
strangeri de posesii.
4ot vor fi neincrezatori in puterea sau presti!iul lor in zone in care banii nu conteaza. Chiar
i oamenii bo!ati se pot simti amenintati, i cei cu putere i prestigiu marete
adesea duc lipsa de siguranta interioara.
4estul de diferite sunt efectele credintei in
4umne#eu. u are limite. u e/ista pericolul
de a pierde vreodata supraveg+erea lui
4umne#eu. ,amenii foarte religiosi se bucura
de un sentiment puternic de securitate. imic
nu le poate perturba cu adevarat sentimentul
de armonie cu viata. ici moartea nu
repre#inta o amenintare. ,rice li s-ar
intampla, este vointa lui 4umne#eu, re#ultatul
intelepciunii Lui. 2otusi, pentru cei care nu
pot accepta e/istenta puterilor
supranaturale, se ridica o intrebare
importanta- 1/ista vreun inlocuitor reali#abil
pentru aceasta credinta consolatoare in
)rovidenta 4ivina( )ersoana care il venerea#a
cu sinceritate pe 4umne#eu prin orice forma
relgioasa obtine siguranta nu de la 4umne#eu
ci din propria credinta. 0sta nu face nici o
diferenta daca 4umne#eu c+iar e/ista* pentru
credincios 1l e/ista pentru ca acesta crede in
1l.,mul este cel care determina e/istenta lui
4umne#eu, 9ointa sa, 3ntelepciunea, i
)rovidenta. 4aca individul i poate gasi
siguranta prin gandul sau i credinta in
4umne#eu, atunci sursa nesigurantei sale sta
in el insusi. 1l este capabil sa cree#e
convingeri care ii aduc un sentimentul de
securitate, sau indoieli care il impiedica.
2ermenul cel mai des folosit pentru a descrie
o atitudine care produce sentimentul de
siguranta este !credinta". 'redinta este
considerata cacteristica unei devotari
religioase intense. 8amane atunci intrebarea-
3n ce putem avea credinta( 0ceasta nu este
o problema pentru cei care au credinta in
4umne#eu sau in repre#entantii Lui pe
pamant. 4ar ce credinta pot avea ceilalti(
1ste de la sine inteles ca era democratiei, a
egalitatii, necesita credinta in om. <ara
aceasta nu poate e/ista democratie, nici
egalitate. 4ar cine sau ce- este omul( oi
suntem fiecare dintre noi, tu i eu. 4aca nu
avem credinta in noi insine, nu putem avea in
nimeni altcineva. u putem avea incredere
deloc. 'redinta in noi insine este ordinul
esential al erei noastre. i ce fel de om este
acela in care avem credinta(
6vident acela care crede cu desavarsire in el insusi. Cum este acestaO 6ste si!ur de
locul sau in societate deoarece este convins, in ciuda tuturor defectelor i
slabiciunilor sale, de propria sa valoare*
nici nu se indoieste de ea i nici nu trebuie
sa o dovedeasca.1l are constiinta propriilor
puteri* in consecinta, orice ii apare in cale
poate depasi. u ii este teama de esec
pentru ca nu il preocupa prestigiul. 2oate
inamplarile nepreva#ute din viata ii apar ca
niste provocari, ca oportunitati de a-si
folosi creierul, musc+ii, resursele
interioare. 'uvantul !esec" nu il sperie. 1l
poate gasi un raspuns mai bun sau mai rau
la orice provocare, dar intotdeauna va
incerca sa faca tot ce poate. 1l va face
asa nu pentru a-si !dovedi" lui insusi ci
pentru a supravietui, a functiona, a fi
folositor, a-si implini viata. 0cesta este
singurul temei pentru sentimentul de
siguranta, credinta in noi insine, in
propriile noastre puteri i capacitate de a
ne descurca cat mai bine posibil cu tot ce
ne apare in cale sa depasim orice ar veni.
0cesta nu este egoism deoarece credinta in
noi insine ne permite sa participam, sa
contribuim i sa fim folositori pentru altii.
Partea ++
PR+4.+P++0E 3,4.6+(45R++ +4/E0E./,%0E -+ EM(6+(4%0E
Capitolul A : (rc$estrarea emotiilor, min"ii i corpului
8ana acum am descris situatiile prime5dioase ale omului modern, confuzia in care
traieste, i eforturile sale inutile de a gasi un
loc pentru el insusi. 3n acest capitol
incercam sa anali#am mecanismul psi+ologic
care ne ajuta sa intelegem omul, emotiile i
actiunile lui, i atitudinea lui in relatie cu
semenii sai.
3,4.630 ',7233@13 73 .1.,8313
Am discutat mai devreme despre limitarile cunoasterii de sine. 8oate ni se pare
dificil sa transmitem celorlati o ima!ine reala a ceea ce !andim, cum ne simtim, i
ce credem. 1/ista atat de multe in
interiorul nostru de care nu suntem
constienti.
4emarcarea intre ceea ce cunoatem i ceea
ce nu cunoatem nu este foarte precisa.
0dler a sustinut ca nu prea este nimic in noi
despre care sa nu cunoastem nimic, i nimic
care sa cunoastem in intregime. 'eea ce
cunoastem despre noi insine arata nivele
variate de constiinta. 1/ista o continuitate
intre cunoscut i necunoscut in fiecare dintre
noi. oi functionam pe ba#a unui principiu de
economie psi+ologica- noi cunoastem despre
noi insine numai ce avem nevoie sau ce vrem
sa cunoastem. 'eea ce nu avem nevoie sa
cunoastem pentru functionalitatea noastra,
sau ceea ce nu ne place sa cunoastem,
ramane total sau partial necunoscut. '+iar
putem prefera sa nu ne recunoastem noua
insine ca noi am +otarat ce sa cunoastem i
ce sa nu cunoastem.
:chiul este o buna ilustrare a acestei de!radari a constiintei. 1etina primeste impresii
vizuale, dar numai o mica parte centrala a retinei poate sa ne dea ima!ini clare ale obiectelor,
in ceea ce priveste forma i culoarea. Cu cat sunt mai departe de centru, cu atat mai va!i sunt
impresiile. 'e trebuie un camp vizual lar! pentru a ne informa
despre ceea ce se intampla in jurul nostru*
daca ceva devine interesant, important sau
amenintator, ne concentram oc+ii pe acel
obiect, folosind #ona aceea minuscula care
permite vi#iunea clara. )utem compara
acest centru cu perceptia constienta, i
restul impresiilor vagi cu nivele variate de
constiinta. 0sa cum vedem mai mult decat
ne dam seama, asa cunoastem mai mult decat
putem reda in cuvinte. 3n timp ce abilitatea
de a cunoaste aproape orice despre noi insine
este teoretic nelimitata, noi nu vrem sau nu
avem nevoie sa cunoastem totul. 4e e/emplu,
toate e/perientele pe care le-am avut
vreodata sunt imprimate in memoria noastra.
5ub +ipno#a, pot fi aduse aminte. 4ar daca
toate imprimarile ar fi constant in memoria
noastra, nu numai ca am fi supraincarcati dar
cu greu am putea acorda atentie
e/perientelor pre#ente. 3n consecinta,
memoria este astfel organi#ata ca am putea
scoate din !fisierele" ei numai ce avem nevoie
pe moment. e amintim un nume, o data, un
eveniment cand ne foloseste. 4aca nu mai
avem nevoie de acesta, cade in uitare pana il
c+emam din nou. <unctia memoriei este greu
de inteles doar cand pare sa depaseasca
intentiile noastre constiente. 'ateodata
incercam in #adar sa ne amintim ceva.
3mprimarea a fost intotdeauna acolo,
deoarece ne dam seama cand deodata ne
amintim, probabil prea tar#iu. 3n sens
contrar, unele ganduri pun stapanire pe noi,
i nu putem sa ni le scoatem din cap,
indiferent cat am incerca sa !uitam".
6ste, deci, memoria deodata un or!an independent asupra caruia nu avem nici un
controlO Ce il opreste sau il stimuleaza in noi la timpul InepotrivitE sau in
modul !nepotrivit"( .emoria noastra este
intotdeauna la dispo#itia noastra* ea face
numai ce vrem noi sa facem.
"ar cateodata nu suntem constienti de ceea ce pretindem memoriei noastreG sau, mai
de!raba, nu ne recunoastem noua insine cu ce scop am uitat sau am Itinut minteE,
aparent impotriva vointei noastre. 8entru a intele!e aceste conflicte interioare,
trebuie sa luam in considerare doua nivele pe care noi toti putem sa functionam.
S+M/,0 .(M,4 73 L,B3'0 )185,0L?
Ca i membrii a comunitatii umane noi
impartasim anumite convingeri i concepte,
valori i conventii. 'onstiinta noastra
morala, pe care o de#voltam in copilarie,
repre#inta regulile i regulamentele pe care
le-am acceptat. 'onstiinta ne face sa
facem diferenta intre !bine" i !rau".
'ontinutul constiintei poate sa difere de la
individ la individ, dar multi membrii ai unui
grup cultural i social impartasesc concepte
despre bine i rau altfel nu ar putea sa
se inteleaga unii cu altii. i pentru ca toti
vor sa aibe un statut in cadrul grupului, vor
sa fie recunoscuti ca membrii !buni" ai
acestuia, incercam sa actionam conform
intentiilor noastre bune adica, sa
incercam sa ne supunem instructiunilor
constiintei noastre. 4ar dupa cum am
va#ut, cu greu cineva face intotdeauna
ceea ce trebuie sa faca, sau se abtine sa
faca ce nu trebuie sa faca. 'um este
posibil asa ceva, daca noi toti vrem sa fim
buni i credem in intentiile noastre bune(
0dler a e/plicat aceasta discrepanta facand
referire la !logica personala". 0ceasta logica
personala e/prima intentiile noastre reale.
<iecare dintre noi are obiective care nu se
pot impaca cu constiinta* totusi ne descurcam
sa ne urmam obiectivele i sa mentinem
intentiile noastre bune> 1 nevoie de
inteligenta pentru asta, dar o avem.
Copilul poate vrea sa capete o atentie speciala sau sa-si arate putereaG poate sa-si doreasca sa
faca multe lucruri pe care stie ca nu ar trebui sa le faca. %n cultura noastra, cu morala sa
superficiala, va !asi avanta5os imediat sa !aseasca o scuza buna. Atata timp cat i
poate !scu#a" comportamentul urat, nu poate
contracta intreaga furie a parintilor sai sau a
altor autoritati. imic nu-i infurie mai mult
decat desc+iderea admiterii de intentii rele. Pn cazul n care copilul
spar!e o fereastra pentru a-si pedepsi parintii, poate face acest lucru si sa sustina linistit ca a
fost doar un accident. &i asa cum copilul inte!reaza poruncile parintilor n constiinta lui, n
cele din urma el va utiliza astfel de scuze pentru a-si mpaca constiinta, tot asa cum a nvatat
sa-si mblnzeasca parintii.
:biectivele noastre personale si private nu sunt ntotdeauna n concordanta cu constiinta
noastra, dar acestea ne motiveaza n toate actiunile noastre. Pn cazul n care ne comportam n
mod necorespunzator, vom ncerca sa DexplicamD comportamentul nostru ca si cum nu a-mi
fi responsabili pentru acesta. &untem constienti ca ar trebui sa studiem pentru examene, dar
daca avem sentimentul ca nu exista nici un sens n a studia, deoarece nu vom excela, vom
dezvolta dureri de cap, ne va fi dificil sa ne concentam, sau vom crea simptome nevrotice
similare, care vor DscuzaD apoi decizia noastra de a nu studia - ce va DexplicaD dupa aceea
prezentarea noastra subreda.
Pn sinea noastra nu admitem aceasta lo!ica privata. "aca am face-o, ar trebui sa ne asumam
ntrea!a responsabilitate pentru actiunile noastre si nu vom mai putea mentine pretentia
noastra de bune intentii. 'imeni nu vrea sa se simta umilit. Pn consecinta, trebuie sa ne
ascundem intentiile noastre reale de constiinta proprie. Am dezvoltat diverse mi5loace pentru
a mentine aceasta dihotomie ntre ceea ce credem ca vrem sa facem si ceea ce facem defapt.
9na dintre cele mai puternice scuze ori de cte ori nu vrem sa ne asumam ntrea!a
responsabilitate pentru actiunile noastre este data de catre emotiile noastre, cel putin asa cum
le-am experimentat. &i pentru ca emotiile sunt una dintre principalele surse ale noastre de
autodeceptie, necesita o discutie mai detaliata.
3,4.6+% EM(6++0(R
6motiile sunt o parte inte!ranta a omului. 8ersonalitatea sa cuprinde trei domenii de
functionare, care sunt le!ate ntre ele si inte!rate ntr-un ntre!, individualeA procesele
corporale, ratiunie si emotii. Pn orice ar face omul, toate cele trei functii sunt implicate, desi
poate parea, la un moment dat ca este dominat de unul prin excluderea celorlalte. Pn timp ce
functiile ratiunii si a proceselor corporale sunt bine ntelese, functia emotiilor nu este nsa.
&pri5inite de catre asa-numitele declaratii stiintifice, multi oameni au fie nici o idee, sau doar
o idee !resita, cu privire la functia emotiilor.
6motiile nu sunt apreciate n ziua de azi. "escriind o persoana ca fiind DemotionalaD, nu este
n !eneral considerat ca si ma!ulitor. 6motiile sunt vazute mai mult sau mai putin ca o
nencredere. 8ar a fi irationale, provocnd actiuni ne5ustificate. Acestea sunt dificil de
DcontrolatDG denatureaza perceptia si conduc la interpretari eronate ale realitatii. Asistam la o
tendinta de nvinovatire a emotiilor privind comportamentul anti-social. 6le sunt vazute ca o
DslabiciuneD a naturii umane, n contrast cu ratiunea si inteli!enta, ce sunt considerate ca si
functii DmareteDG. 6motiile de!radezeaza omulG ratiunea l nalta.
Cum s-ar putea dezvolta o astfel de ima!ine universala, fiind att de eronataO Pn principal,
pro!resului uman a fost bazat pe inteli!enta omului. 6motiile de baza ce au !enerat
realizarile stiintifice si intelectuale din secolele trecute nu prea sunt observate. 1atiunea a
reprezentat un instrument puternic n lupta omului pentru emancipare, de la puterea naturii si
a puterilor mistice, care au fost considerate anterior ca si stapne pe soarta lui. 1ationalismul
s-a opus misticismuluiG stiinta a devenit sin!ura abordare de ncredere n vederea descoperirii
adevarului. :biectivitatea a devenit bunaG subiectivitate, rea.
%ncapacitatea omului de a trai atin!nd standardele nalte ale inteli!entei si ratiunii pe care le
poseda, !aseste un puternic suport DstiintificD n acele scoli de !ndire ce descriu omul ca
fiind condus de actiuni animalice si impulsuri. @isticismul, mbracat ntr-un limba5 stiintific,
de!radeaza omul cnd acesta si asuma existenta unei hazna n cadrul fiecarui individ, ce
contine toate impulsurile si actiunile reprimate ce produc emotii ostile si distructive care
interfereaza cu cele mai bune intentiile ale omului. "aca aceste ipoteze au fost adevarate,
omul nu ar putea niciodata csti!a demnitatea completa, sau sa devina pe deplin responsabil
pentru el nsusi. 4otusi, acest punct de vedere pesimist !aseste n mare masura aprobarea.
"aca ar fi mai compatibil cu demnitatea omului sa recunoasca faptul ca nu puterea emotiilor
afecteaza functionarea sociala, ci mai de!raba esecul omului de a le ntele!e si folosi n mod
corespunzator, nu ca scuze, ci ca bunurile sale cele mai de pret.
>unctia emotiilor devine evidenta atunci cnd vom ncerca sa ne ima!inam cum ar fi o
persoana n cazul n care nu ar avea pe nimeni. Capacitatea lui de a !ndi i-ar putea furniza
multe informatii, a5utndu-l sa !eneralizeze de acolo. Ar putea determina obiectiv
ar!umentele pro si contra a fiecarei actiune. "ar el ar putea cu !reu sa aiba o pozitie certa,
sau sa actioneze n forta, cu convin!ere, deoarece obiectivitatea completa nu ar conduce la o
actiune puternica. Actiunea puternica necesita o inclinatie personala puternica, o subordonare
a anumitor considerente n favoarea altora. : persoana complet neemotionala ar fi rece,
aproape neumana. 'u ar putea cunoaste prietenia si apropierea. 'u si-ar putea dori ceva
foarte mult si nu ar putea mer!e dupa ea. Cu alte cuvinte, ar fi extrem de ineficienta.
6motiile furnizeaza puterea, ener!ia, ca sa spunem asa, pentru actiunile noastreA forta de
conducere fara de care a-mi fi neputinciosi. %ntra n 5oc ori de cte ori ne vom hotar sa fim
puternici. 'e permit sa fim hotarti, sa fim fermi, sa dezvoltam atitudini, pentru a forma
convin!eri. 1eprezinta sin!ura baza pentru relatiile personale puternice bazate pe interese
comune si dorinte. 'e permit sa apreciem si sa dispretuim, sa acceptam si sa respin!em, sa
placem si sa displacem. Cu alte cuvinte, ei ne fac umani n loc de mecanici, oameni n loc de
masini.
Beneficiile si scopul emotiilor sunt destul de usor de recunoscut atunci cnd acestea par a fi
pozitive, constructive si de a5utor, este dificil de apreciat emotiile atunci cnd acestea
deran5eaza. Apoi, par a ne stn5eni n ceea ce dorim sa facem, n ceea ce ne simtim obli!ati sa
facem. 'umai n astfel de situatii, cunoastem emotiile ca aparent incontrolabile. Apoi ne
disociem de ele, ca si cum nu am fi responsabili pentru existenta lor. "in acest motiv suntem
inclinati sa acceptam teorii ce definesc emotiile ca fiind forte irationale ce ne coplesesc.
8entru acelasi motiv pentru care oamenii o data au crezut n diavol, unii acum cred n &ine si
%nconstient. 6motiile care deran5eaza nu sunt, n esenta, diferite de cele care sunt pozitive si
constructive. 6le nu sunt irationaleG este doar faptul ca ratiunea lor nu este nteleasa sau
acceptata, n special de catre individul nsusi. 8ersoana sau !rupul mpotriva careia acestea
sunt orientate, totusi, poate nu va avea nici o dificultate n a recunoaste scopul ostil a unor
asemenea emotii.
EM(6+E -+ R%6+,4E
&e obisnuieste a prelua teoria conform careia exista o mpartire ntre intelect si emotie, ca si
cum inteli!enta noastra ne-ar !hida ntr-un fel, iar emotiile noastre n altul. "e fapt,
amndoua au le!atura si sunt inte!rate, avnd acelasi scop, n moduri diferite. >unctiile
corporale, ratiunea si emotiile nu Ise influenteazaE reciproc, asa cum su!ereaza un punct de
vedere mecanicG prezinta aspecte diferite ale aceluiasi proces. Corpul Ise aran5eazaE pentru
!radul emotional la care individul va fi adus n baza unui proces rational, constient sau
inconstient. >iecare proces al individului arata concomitent miscari n toate cele trei domenii
ale activitatii corporaleA fizica, intelectuala si emotionala. 9nitatea personalitatii este
ntotdeuna pastrata, pentru fiecare individ, ca o unitate holistica. @intea si trupul sunt
inseparabileG reprezinta numai parti ale ntre!ului individ, ce-si poate folosi functiile pentru
orice fel de scop stabilit pentru el. IPntre!ulE individ si foloseste corpul si mintea daca se
potrivesc, daca si poate folosi fiecare mna ntr-un mod diferit si n acelasi timp sa le
coordoneze miscarile pentru un scop comun. 'u se poate spune ca minile se misca
independent, sau ca o mna o IinfluenteazaE pe cealalta, desi s-au opus una alteia n
momentul n care au apucat un obiect. 6ste n e!ala masura imposibil sa crezi ca mintea si
corpul functioneaza independent, sau se IinfluenteazaE una pe cealalta. %ndividul si foloseste
toate functiile, desi nu este ntotdeuna constient de ceea ce face cu ele.
8entru a considera ratiunea si emotia asa de diver!enta cum este de fapt DrationalizareaD, o
autonselaciune adusa de o atitudine nedemna fata de emotii n !eneral. 'e asumam intentii
rationale pe care defapt nu le avem. : deosebire ntre ntele!erea IemotionalaE si
IintelectualaE nu este altceva dect o falsitate, asa cum arata o anectoda clasicaA
4atal mer!e la o plimbare cu TohnnU. 9n cine alear!a nspre ei, latrnd puternic. TohnnU
fu!e si se ascunde dupa un copac. 4atal stri!a, Itu nu stii, cinele care latra, nu muscaOE "in
refu!iul sau TohnnU stri!a, I6u stiu asta si o stii si tu, dar oare cinele o stieOE
8rezenta explicatie este tipica presupusei diferente ntre ntele!erea emotionala si
intelectuala. TohnnU accepta parerea tatalui sau, deoarece nu are un ar!ument solid mpotriva
acesteiaG dar pur si simplu nu vrea sa creada. Cu alte cuvinte, ceea ce noi numim ntele!ere
emotionala este defapt o expresie a credintei noastre reale, convin!erilor reale. Pntele!erea
intelectuala presupune un acord superficial. Aceasta IcunoastereE a ceea ce ar trebui sa faca
este Ibun simtE. I=o!ica individualaE reprezinta convin!erea noastra reala a ceea ce credem
si dorim, fiind dupa aceea motivul ce sta la baza faptelor noastre.
=o!ica individuala nu este sub nici o forma ilo!ica, o data ce o recunoastem. Cunostinta,
constiinta totala, nu este necesara pentru a !ndi, dar toate !ndurile, fie ca suntem sau nu
constienti de ele, trezesc emotii favorabile. 'umai daca ne !ndim la ceva strnim emotii ce
dispar n momentul n care ncepem sa ne !ndim la altceva. Bndul si emotia sunt
ntotdeauna concomitenteA una asi!ura directia, cealalta forta miscarilor noastre. 6motiile
sunt ca si benzina la o masina. 'u am putea conduce fara ea, dar o punem n ea si o folosim
asa cum hotarm.
3%?R+.% EM(6++0(R
"eoarece avem nevoie de emotii pentru tot ceea ce intentionam sa facem cu forta, avem la
dispozitia noastra procedeele pentru crearea acelor emotii ce ne pot duce catre scopurile
noastre autodeterminate.
>iecare dintre noi, de exemplu, are o varietate de cuvinte simbolice ce provoaca emotii ntr-
un fel sau altul. Cuvintele pot fi triviale, dar nuanta si asocierile atasate acestora fac ca ele sa
fie influente puternice n viata noastra. =e folosim ca pe niste butoane de comanda atunci
cnd dorim stimularea anumitor emotii n noi nsine.
"ispunem de multe alte cai de Ia creaE emotii, spri5innd orice fel de cautare planuim.
;isele, spre exemplu, vin n spri5inul acestui scop. Adler a numit visele Ifabrica emotiilorE.
Pn timpul somnului, ne folosim lo!ica individuala fara nici un fel de interventie a realitatii
sau cenzura a constiintei. 'e cream visele n concordanta cu lo!ica individuala. Pn timpul
somnului, zu!ravim evenimente si situatii la ale!erea noastra cu scopul de a ne fortifica
comportamentul. 8rin vise ne pre!atim pentru ziua urmatoare, pentru ca lucrurile sa vina.
=uam atitudine mpotriva problemelor pe care le anticipam. 'u realizam ca noi ne IcreemE
visele, desi nu putem face asta constient, deliberat. Cu toate acestea, noi suntem stapnii,
deoarece nici o putere din exterior nu ne face sa visam. JChiar si infiltrarea de stimulari din
exterior sunt utilizate n vise n functie de interesele noastre si atitudini.L
Am putea nvata sa ne ntele!em pe deplin, n lo!ica noastra individuala si motivatii, daca
ne-am putea ntele!e visele. Pnsa asta nu putem face sin!uri. Chiar si un psihoterapeut
specializat, pre!atit pentru ntele!erea si interpretarea viselor pacientilor sai, se afla totusi n
dificultate n momentul n care ncearca sa-si interpreteze propriile vise. &i exista motive
ntemeiate pentru acest fapt uimitor. ;isele si-ar pierde eficienta daca le-am ntele!e, daca
am realiza ca noi le-am creat si din ce motiv. Pntrea!a problema tine de o pre5udecata
personala n viata. "e aceea, trebuie sa ne nselam sin!uri.
4E)(+% DE S,?+E./+)+/%/E
&ubiectivitatea - baza atitudinilor, emotiilor, convin!erilor - este necesara vietii. >ara ea nu
am putea functiona n complexitatea vietii sociale. 4rebuie sa luam o atitudine comuna cu
interesele, parerile, conceptiile noastre. >ara atitudine, fiecare din noi va deveni o masina fara
ima!inatie creativa sau putere. Creativitatea presupune o inclinatie, o preferinta personala sau
de antipatie. 4rebuie sa fim si!uri de punctul nostru de vedere, n opozitie cu al altora, si n
acelasi timp trebuie sa inte!ram toate inclinatiile pentru prosperitatea comuna care depinde
de sinteza tuturor fortelor ce se opun n cadrul societatii.
"in aceasta cauza nimeni nu se poate cunoaste pe sine n totalitate. 4rebuie sa ascundem
rationamentul subiectiv de constiinta si cunostinta noastra, altfel ne vom slabi pozitia,
actiunile si eficienta. "ar aceasta lipsa de cunoastere totala nu trebuie sa reprezinte o
amenintare.
;om fi ntr-o zi n masura sa definim n mod clar D principiul psiholo!ic al incertitudinii D,
similar principiului pe care Meisenber! l-a enuntat. * 4rebuie sa ne obisnuim cu ideea ca a
cunoaste totul nu este nici posibil, nici necesar.
%. 8rincipiul incertitudinii al lui Meisenber! prevede ca nu se poate cunoaste att pozitia ct si
viteza unui electron. &e poate stii cu si!uranta fie una, fie cealalta, nu amndoua.
&e pare ca cunoasterea constienta despre sine este subapreciataG n mod similar, procesele
inconstiente sunt n mod fals blamate pentru deficientele noastre. 8uterea noastra individuala
este ncercata fara nici un amestec al !ndurilor noastre constiente. Constiinta noastra este de
cele mai multe ori un handicap pentru bunastarea si functionarea noastra fata de impulsurile
si motivatiile ce provin din sfera lar!a a necunoscutului din noi. "e fapt, functionam numai
atunci cnd actionam asa cum suntem noi, fie daca stim sau nu ceea ce suntem.
Pntelese n mod corect, incertitudinile noastre sunt un atuA ele ne dau nu numai DdreptulD, ci si
posibilitatea de a fi subiectivi si partinitori. "aca ne vom accepta asa cum suntem, fara
revolta sau nevoie de asa-numitul autocontrol, atunci putem utiliza pe deplin toate resursele
noastre interioare pentru orice contributie pe care ne dorim s-o facem n spri5inul bunastarii
comune, a pro!resului omenirii.
0+M+/E0E %,/(.,4(%-/ER++
'e afam acum n postura de a defini mai clar ceea ce nu putem stii despre noi nsine. :ri de
cte ori inclinatiile personale intra n 5oc, nu putem, desi!ur, sa fim obiectivi. 'u ne putem
DcunoasteD inclinatiile, altfel ar disparea, si odata cu acestea personalitatea noastra
distinctiva. 8rima si fundamentala inclinatie se formeaza nca din copilarie. %mpresia noastra
privind pozitia noastra n familie si interpretarea experientelor timpurii la care suntem expusi
ne diferentiaza de orice alta fiinta umana. Aceste impresii timpurii stau la baza
autoconceptiei, privind stilul nostru de viata. 4raim cu totii n aceeasi lume, dar conceptele
noastre individuale despre aceasta lume variaza. 6ste, mai precis, acest concept individual,
care face ca fiecare dintre noi sa fie ceea ce este. "aca ne vom schimba conceptele, vom
deveni diferiti. "ar nici unul dintre noi nu-si poate schimba conceptele de unul sin!ur.
1estrictiile autocunoasterii nu sunt limitate la autoconceptia de baza asupra stilului nostru de
viata. @ulte dintre motivatiile noastre trebuiesc de asemenea sa fie ascunse de constiinta,
deoarece altfel nu am putea sa le mentinem. 'u putem fi si!uri niciodata de motivatiile
noastre. "in nou, aceasta restrictie poate fi privita ca o rezistenta si nu ca o slabiciune a
naturii umane. "in cauza naturii subiective a motivatiilor noastre, avem dreptul de a actiona
fara a avea ndoieli n mod constant asupra D5ustificariiD impulsurilor noastre. 4rebuie sa
acceptam impulsurile ca parte din noi nsine si din intentiile noastre. Avem nevoie de cura5ul
de ne asuma responsabilitatea asupra actiunilor noastre, cu toate ca s-ar putea ca niciodata sa
nu stim exact motivele ce au dus la ele. Apoi, nu avem nevoie de o lupta timida cu noi nsine,
n care ne domolim prin exprimarea incompetentei. 8rin abandonarea conflictului interior
inutil, vom csti!a linistea sufleteasca la care att de multi rvnesc , dar foarte putini o
!asesc.
Cu toate acestea, nu este imposibil de reconsiderat impulsurile personale si de a face ceva n
privinta lor, ar deveni daunatoare si tulburatoare. "ar aceasta procedura necesita a5utor din
exterior, sfatul unui tehnician care poate examina baza dinamicii impulsurilor noastre si de a
promova o schimbare n ele. 'umai prin intermediul unui astfel de proces, n prezent numit
consiliere sau psihoterapie, putem obtine o perspectiva asupra conceptele noastre de baza si
motivatiile ce rezulta. Cu alte cuvinte, numai n timpul consilierii sau psihoterapiei, ce
reprezinta un proces de renvatare a noastra, poate o perspectiva limitata si de infiltrare a
impulsurilor noastre sa fie realizata. 'umai atunci cnd o persoana din exterior furnizeaza
mai multe puncte obiective de referinta poate fi facuta o ncercare spre o evaluare obiectiva a
dinamicii noastre interioare si a motivatiilor.
"ar, chiar si dupa ce anumite aspecte daunatoare ale impulsurilor noastre au fost eliminate si
am dobndit alte si mai potrivite impulsuri, vom continua cu aceste impulsuri noi cu aceeasi
i!noranta a motivatiilor noastre.
Pn ciuda restrictiilor n autocunoastere, anumite cai ne sunt deschise pentru a obtine ceva
ntele!ere, chiar si fara a5utorul psihoterapiei. Autoanaliza trebuie sa ramna va!a si incerta,
dar observarea noastra poate fi foarte benefica. 8utem, ca sa spunem asa, sa suprave!hem
ceea ce facem. : astfel de observare este sin!ura abordare eficienta fata de un fel de
autontele!ere. 'e putem concentra doar pe actiunile noastre, nu pe ceea ce se ascunde n
spatele lor. 8utem determina directia catre care se ndrepta actiunile noastre si sa tra!em
unele concluzii cu privire la scopul lor.
SE4S,0 %.6+,4+0(R 4(%S/RE
@otivatiile actiunilor noastre sunt, asa cum am mai spus, obscure, dar directia actiunilor
noastre este, n !eneral, evidenta. &e poate sa nu cunoastem scopul a ceea ce facem, dar
putem vedea rezultatele. "aca suntem dispusi sa lasam deoparte rationamentele noastre,
putem descoperi o perspectiva complet noua n evaluarea noastra, aplicnd un principiu pe
care noi toti l folosim, de multe ori inconstient, pentru evaluarea altora. Tudecam pe altii prin
faptele lor, nu prin cuvintele lor. "aca cineva ne spune ct de mult i place de noi, dar ne
trateaza ntr-un mod neprietenos, el nu ne impresioneaza cu prietenia lui. Credem ca actiunile
sale pun n lumina motivatia sa adevarata cu o mai mare precizie dect ar face-o cuvintele
sale.
Pn evaluarea noastra adoptam de obicei, abordarea opusa. Pn cazul n care actiunile noastre
sunt criticabile, ne pot indica motivele noastreA nu am intentionat ceea ce am spus sau facutG
totul a fost o !reseala sau un accident. Cu alte cuvinte, ne discreditam actiunile si ne sustinem
intentiile. Astfel, ne nselam sin!uri.
8rimul pas catre o mai buna autoevaluare este de a ne recunoaste pretextele. Ceea ce am
intentionat sa facem nu conteazaG ceea ce am facut este tot ceea ce conteaza. 8rin acceptarea
actiunilor noastre, am putea fi dispusi sa ne acceptam toate responsabilitatile, n loc sa ne
ascundem n spatele intentiilor noastre bune. :data ce am acceptat actiunile noastre ca
expresii adevarate ale intentiilor noastre, putem nvata o lectie importanta despre noi nsine.
9rmarind actiunile noastre si rezultatele acestora, putem vedea daca acestea duc la o
cooperare sau la o frictiuneG daca acestea contribuie la binele comun sau produc rau altoraG
daca acestea sunt directionate catre sau mpotriva si departe de eleG daca ele stimuleaza
apropierea sau distantarea. Acestea reprezinta obiectivele fundamentale a tot ceea ce facem,
indicnd sensul social al actiunilor noastre si, prin urmare, reflecta atitudinile noastre sociale.
Cnd nvatam sa percepem actiunile noastre, le putem schimba - si prin intermediul lor, pe
noi insine.
4ermenul de DactiuneD ar trebui sa fie nteles ntr-un sens lar!. 4ot ceea ce facem este o
actiune, nu numai actiunile ce implica folosirea muschilor. Chiar si !ndurile sunt actiuni.
'oi facem ceva si l mutam ntr-o directie doar prin !ndire. Bndirea noastra ne ofera o
ocazie buna de a ne recunoaste intentiile.
&e presupune ca, uneori, !ndurile sunt doar o pre!atire pentru actiunile ce vor urma, nsa
!ndirea poate fi folosita si ca o nlocuire a actiunilor. Bndurile care duc la actiuni difera
n mod caracteristic de !ndurile prin care evitam actiunile. Bndirea pre!atitoare este
directiva si pro!resiva. Consideram premisele si tra!em concluziile. "estul de diferit este
procesul de !ndire ce este considerat ca un substitut pentru a face. 8utem pretinde cautarea
unei solutii, n timp ce !ndirea noastra interzice atin!erea vreunei concluzii. Bndirea
noastra mer!e n cercG este repetitiva si stationara. Aceleasi ar!umente pro si contra sunt
considerate de multe ori, fara rezolutie.
Pn clipa n care observam repetarea acelorasi premise, putem fi si!uri ca suntem implicati
ntr-un proces de autonselaciune. 8retindem doar !asirea unei solutii, n timp ce, de fapt,
evitam orice actiune. Pn spatele nerabdarii noastre de a a5un!e la o concluzie, vom ascunde
rea-vointa noastra de a ne porniG credem Datt de tareD, ca niciodata nu ne oprim din a !ndi
si ncepem sa actionam. 6ste posibil sa DidentificamD un astfel de model si, astfel, sa oprim
pretextul ca, prin natura sa, nu poate duce la nici un lucru bun.
: forma nrudita si ntlnita frecvent a autonselaciunii este nehotarrea. Aici, de asemenea,
vom !asi o abundenta de !ndire, fara nici o miscare spre actiune. Pn contrast cu dorinta
pretinsa de a porni, comportamentul real nu indica nici o astfel de intentie.
%ndecizia este ntotdeauna autonselaciune, deoarece presupune o dorinta constienta de a face
ceva, atunci cnd dorinta predominanta este, de fapt contrariul. &ub pretextul de a se afla n
imposibilitatea de a decide, ne vom hotar sa facem nimic.
&a luam drept exemplu fata care nu se poate decide daca trebuie sau nu sa se casatoreasca cu
un petitor. Cu toate ca ea nu cunoaste motivul comportamentului sau, indecizia sa face
posibila sustra!erea sa de la responsabilitate pentru orice s-ar ntmpla. 8re!ateste o scuza
pentru toate posibilele evolutii. "aca este DinfluentataD, n cele din urma, n a consimti
casatoria, atunci ea poate aminti mereu ca nu a vrut sa se casatoreasca n prima instanta cu
barbatul ei, si, prin urmare nu are obli!atia de a face tot ce se poate. %ar n cazul n care
petitorul, descura5at de ezitarea ei, n cele din urma o paraseste, poate mereu da vina pe el
daca ramne nemaritata.
Cu toate acestea, miscarile reale ale comportamentului fetei sunt chiar mai interesante. 9na
poate dovedi fetei ca de5a s-o hotart, si ca nu vrea pur si simplu sa-si recunoasca asta. Pn
cazul n care va fi ntrebata daca crede ca se va casatori cu acel barbat, ea va da, fara ndoiala,
raspunsul asteptat, Dnu stiuD. :are vizualizeaza, ca sa spunem asa - daca ntr-un an de acum
va fi casatorita cu el sau nuO Ce este mai probabilO 4innd cont de ipoteza sa privind faptul
ca este indecisa, ea va ncerca sa se sustra!a n mod natural de la ntrebare prin a spune ca ea
pur si simplu nu stie. "ar exista le!ea probabilitatiiA nu stim nimic despre clipa urmatoare,
dar putem accepta un anumit rezultat din cauza probabilitatii sale. "aca am intreba-o daca va
veni acasa n si!uranta dupa ce paraseste biroul, ea nu DstieD, dar presupune ca va a5un!e
acasa n re!ula. 'u poate fi si!ura, dar se bazeaza nca pe un !rad ridicat de probabilitate.
Acelasi lucru este valabil si pentru posibila sa casatoria. 8oate ea oare sa-si ima!ineze mai
usor ca ntr-un an de acum va fi casatorita cu petitorul sau actualO &au este mai usor pentru ea
sa presupuna ca nu va fi casatorita atunciO Pn cazul n care nu este prea sovaitoare n a-si
asuma responsabilitatea actiunilor sale, va realiza n acel moment ca una sau cealalta
posibilitate este mai usor pentru ea sa-si ima!ineze. %ndiferent de alternativa mai probabila,
fie ca diferenta sa fie numai de ,* - 2) la suta, indica prezenta ei DdecizieD. &e poate
raz!ndi, desi!ur, dar pentru azi s-a hotarat, desi, n asa fel nct poate pretinde a fi
nevinovata de tot ce se poate ntmpla, deoarece ea nu a DplanificatD asta. "e fapt, planul ei
de actiune este !ata, dar ea a ncercat sa se ascunda.
9n alt mod de nvaluire a deciziilor pe care le luam si a miscarilor pe care le facem este
presupunerea ca ne vom opri. 9nii vor crede cu adevarat ca sunt inactive, ca nu fac nimic.
Aceasta este o eroare evidenta. Asa cum viata mer!e nainte, nimeni nu se poate opri. Chiar
si ncercarea de a se opri este o actiune ndreptata mpotriva vietii, mpotriva participarii.
&cur!erea timpului este ca o scara rulantaG ne miscam mpreuna cu ea. %nevitabilul miscarii
dezminte ipoteza opririi. :rice am face sau nu este o expresie a felului nostru de participare.
: alta tainuire a atitudinii noastre fata de viata este !ri5a privind trecutul si viitorul. ;iitorul,
n special, se preteaza excelent la pretentia ntlnirii responsabilitatilor de care de fapt se
eschiveaza. Adevarata semnificatie a !ri5ei fata de trecut si viitor este evidentaG ea i!nora
faptul ca traim doar n momentul prezent. ;ietile noastre constituie un ansamblu compus din
secvente de momente. 'umai momentul dat prezinta viata, obli!atiile, si necesitatile sale. Pn
mod natural, prezentul este ncorporat n trecut si viitorG reprezinta le!atura dintre cele doua.
'e putem !ndi la trecut ntr-un mod productiv pentru a obtine perspective despre prezent,
aplicnd lectiile pe care le-am absorbit. "e asemenea, ne putem !ndi la viitor pentru a ne
pre!ati actiunile, a stabili planuri. 'ici o activitate nu implica o preocupare cu trecutul sau
viitorul, n detrimentul prezentului. 4otusi, acesta este exact scopul preocuparilor. 4recutul si
viitorul, apar mai importante dect banalitatile de astazi - atunci cnd obli!atiile prezente
sunt dez!ustatoare. Pn!ri5orati asupra a ceea ce poate aduce viitorul si ceea ce va trebui sa
faca apoi da impresia de un nalt simt al responsabilitatii si ascunde reticenta noastra n
asumarea raspunderii pentru ziua de azi. &in!ura modalitate de a se pre!ati pentru viitor este
ndeplinirea cerintelor de astazi. "aca ceea ce avem de facut astazi, pare a avea o importanta
prea redusa, atunci nu exista nici o sansa de a avea ceva mai bun mineG ziua de mine va fi
din nou o zi banala, cu toate drepturile si obli!atiile pe care o persoana mult prea ambitioasa
o poate considera sub demnitatea lui. @ulti folosesc idealismul pretins pentru respin!erea
obli!atiilor prezente.
@4 SP%/E0E EM(6++0(R 4(%S/RE
Actiunile si !ndurile indica directia n care ne ndreptamG prin intermediul lor am putea
descoperi unele dintre miscarile ce actioneaza n noi. Pn mod similar, emotiile pot servi ca
!hiduri pentru ntele!ere, din moment ce au un scop si sunt ndreptate spre sau mpotriva
cuiva sau a ceva. 'oi nu putem lupta mpotriva emotiilor noastre, deoarece ele ne reprezinta
pe noi si intentiile noastre reale. "ar putem nvata sa ne ntele!em emotiile. 1ealiznd sensul
si scopul emotiilor noastre, nu le poate neaparat schimba, dar le poate modifica. "aca
consideram planurile si intentiile noastre, emotiile urmeaza orice directie noua pe care o
ale!em.
"esi!ur, o astfel de autoobservatie nu ar trebui sa devina ca o dieta de zi cu zi. Pn cazul n
care autoobservarea devine rutina, ea deviaza atentia noastra de la problemele de zi cu zi cu
care suntem nevoiti sa ne confruntam si sa le rezolvamG ne face prea e!oist si introspectiv si
deran5eaza bunastarea si functionarea noastra. Pn plus, autoobservarea ne poate lipsi de
spontaneitatea acelor emotii ce dau forta si directie vietii noastre. Pntr-adevar, o preocupare n
observarea noastra poate deveni doar un alt siretlic, cum ar fi preocuparea cu trecutul si
viitorul.
:rice ncercare de a face inventarul asupra noastra ar trebui sa fie limitata la cteva ocazii
adecvate, atunci cnd suntem la o intersectie sau realizam o nevoie de a sta deoparte si a
reflecta, sa reconsideram unde ne aflam si ncotro ne ndreptam. &e ntmpla n momente de
criza sau cnd ne simtim ncoltiti - si astfel de situatii apar n viata oricui - putnd beneficia
de astfel de consideratii.
'u ar fi un motiv de extindere prea ndepartat pentru a su!era ca omenirea n sine este la o
astfel de intersectie astazi. Calea e!alitatii a fost de5a aleasa, dar n multe feluri conceptele si
atitudinile noastre se bazeaza nca pe pozitiile presupunerile autocratice traditionale. 4rebuie
sa ne reorientam obiectivele, sa tra!em concluzii noi cu privire la obiectivele noastre.
%ntrospectia masiva pe o scara sociala lar!a este n ordine. Avnd n vedere acest sfrsit pare
sa merite a examina aici unele dintre conceptele de baza si atitudini care sunt predominante
n lumea de astazi, ceea ce face tranzitia la democratie un pasa5 furtunos si turbulent.
capitolul 2 - %nteractiuni si relatii interpersonale
Anumite atitudini si concepte sunt att de fundamentale, nct vietile noastre - att personale
ct si sociale - sunt caracterizate si determinate de acestea. 6le stimuleaza sau previn armonia
si cooperarea reciproca. &unt responsabile pentru succesul sau esecul nostru, pentru
capacitatea noastra de a trai cu ele.
%/+/,D+4+0E DE ?%B5
"oua !rupuri de atitudini de baza se opun una alteia, si fiecare dintre aceste !rupuri contine
patru atribute prin care se completeaza reciproc. Cele patru atitudini constructive constituie
baza cooperariiG cele patru atitudini corespunzatoare opuse sunt sursa de conflict si frictiune.
8e de o parte sunt prezentate interese sociale, ncrederea n altii, sensul e!alitatii si cura5. 8e
de alta parte sunt ostilitatea, nencrederea si suspiciunea, sentimente de inferioritate si frica.
Ar putea fi util de recunoscut aceste atitudini de baza n relatia lor cu celelalte, ca perechi
contrarii.
Apoi. apar astfelA
%nteres social :stilitate
Pncredere n altii 'encredere si suspiciune
&ensul e!alitatii &entimente de inferioritate
Cura5 >rica
Aceste atitudini fundamentale duc la anumit comportament, superficial desemnat cu trasaturi
de caracter. 9ra invidia, !elozia, vanitatea, si dezaprobarea celorlalti sunt mecanisme de
aparare mpotriva revendicarilor vietii, folosite pentru a nabusi nclinatia naturala omului
fata de implicarea ntr-un cadru att social. 4oleranta, bunatatea si !enerozitatea, pe de alta
parte, exprima si consolideaza dorinta de a coopera.
+4/ERESE0E S(.+%0E
%nteresul social este calitatea cea mai importanta a omului. Acesta nu este nnascut. Ce este
nnascuta, este capacitatea noastra de a dezvolta interesul social. Acesta nu este staticG n
timpul vietii noastre, l marim sau micsoram. Cnd avem succes, marim si intensificam zona
n care avem un sentiment de apartenentaG atunci cnd ne simtim nemultumiti sau am esuat, o
restrictionam. 4oate esecurile noastre exprima o lipsa de interes social. 'umai n cazul n
care avem un sentiment apartenenta, avem un nivel ridicat de toleranta, astfel nct sa putem
face fata la ceea ce viata ne-a rezervat. Bradul de interes social este n mod constant testat de
catre toate adversitatile cu care ne confruntam pe tot parcursul vietii. Pn afara intervalului de
interes social, semenii nostri apar ca si dusmanii nostri mpotriva carora trebuie sa fim n
!arda. &entimentul de ostilitate si suspiciune rezultat mpiedica cooperarea noastra.
8rin urmare, sentimentul de apartenenta presupune ncrederea n altii, care sunt perceputi ca
si semenii nostrii, n sarcina noastra comuna de a servi nevoile tuturor. "aca nu putem avea
ncredere n semenii nostrii, nencrederea si suspiciunea distru!e le!atura intereselor comune.
Cea mai mare sursa de nencredere este datorata, nu conflictelor de interes, ci preocuparii
noastre le!ata de statut. 'umai daca suntem si!uri de statutul nostru ca e!ali, putem fi
detinatorii semenilor nostrii. &entimentele de inferioritate submineaza cura5ul nostru si
trezeste temeri, obstacolul cheie n calea cooperarii. 8entru barbatii ce au devenit liberi si au
descoperit e!alitatea lor fata de altii, frica este pacatul, atributul sclavilor. 8redispozitia
noastra n a ne teme este ramasita unei mentalitati sclava!iste pe care nu am depasit-o nca.
&entimentele de inferioritate si teama sunt cele mai puternice piedici pentru functionarea
sociala si linistea sufleteasca. >ara frica, si neafectat de un sentiment de inadecvare personala
si sociala, putem ndura toate !reutatile vietii si nca sa fim n masura sa cooperam,
participam mpreuna cu altii la eforturile comune, si sa folosim resursele noastre interioare n
beneficiul tuturor . &entimentele de inferioritate restrictioneaza dezvoltarea tuturor intereselor
sociale importanteG prin urmare, acestea pot fi considerate ca cele mai distructive
caracteristici umane.
SE4/+ME4/E0E DE +43ER+(R+/%/E
Avem de-a face aici cu una din problemele cruciale cu care se confrunta omul modern. :mul
poate functiona ntr-o epoca democratica numai ca un e!al ntre e!aliG poate face acest lucru
numai n cazul n care se poate elibera de ipotezele individuale de inferioritate ce l-au tinut
sclav, orbindu-l la realizarea puterii sale, lipsindu-l de libertatea interioara, precum si de
pacea si linistea sa. &entimentele de inferioritate l-au determinat sa duca razboaie inutile,
pentru a fi n defensiva mpotriva semenilor sai, sa faca eforturi pentru victorii ireale sau
!oale, n loc sa-si dedice ener!ia pentru a face acest pamnt un loc ct mai placut pentru toti
oamenii de locuit. 9na dintre sarcinile noastre principale, n efortul nostru de a stabili un
echilibru social durabil ntr-un spirit democratic este eliminarea sentimentelor de inferioritate
individuale si colective la care suntem conditionati, att prin constitutia noastra interioara, ct
si prin traditiile noastre. 'ici un om nu poate fi liber dect n cazul n care se elibereaza de
autondoiala.
1asa umana este receptiva la un sentiment de nepotrivire, n primul rnd prin nepotrivirea
biolo!ica a structurii umane Jinferioritatea biolo!ica a omuluiL, si apoi prin realizarea
micimei si inconsistentei omului n cadrul universului Jinferioritatea cosmica a omuluiL.
Conditionat a se simti inferior fata de sansele enorme pe care omenirea le-a experimentat n
lupta sa pentru supravietuire, omul este expus la un sentiment personal de inferioritate sociala
ce nu este bazat pe e!alitatea de sanse pentru toti. 'ici un echilibru social nu este stabil, cu
exceptia cazului n fiecare membru al !rupului este recunoscut ca avnd statut social e!al, si
e!alitatea sociala necesita recunoasterea de catre altii, precum si de catre individul nsusi.
Acolo unde o astfel de recunoastere reciproca lipseste, apare lupta sociala. =upta, la rndul
sau, adnceste sentimentul de inferioritate sociala n fiecare anta!onist.
Copii, n special, suporta socul complet al esecului omului de a-si trata semenii, n spiritul
e!alitatii de sanse.
6liberndu-ne de sentimentele noastre de inferioritate echivaleaza cu a ne lepada de modelele
contemporane culturale si sociale care ne ncon5oara. "ar acest lucru se poate face, si va
trebui sa se faca daca vrem sa fim liberi si daca vrem ntemeierea unei societati cu adevarat
democratica. "e fapt, sentimentul de inferioritate nu este o emotie, pe care sa o DsimtimD.
Aspectul emotional este doar expresia exterioaraG dedesubt este un concept, o credinta, un
process de rationament. 8resupunem ca suntem, sau putem fi, inferiori fata de altii, inferior
fata de ceea ce vrem sa fim sau fata de ceea ce credem ca ar trebui sa fim. Cu toate ca nici
unul dintre noi nu poate fi perfect, sau este tot la fel de puternic, capabil, sau de bun pe ct ar
putea fi, acest fapt n sine nu 5ustifica un sentiment de imperfectiune sau de inferioritate. "e
fapt, !radul si intensitatea sentimentelor de inferioritate nu sunt n nici un fel corelate cu
abilitatile sau deficiente reale. 'u este adevarat ca persoanele mai putin capabile si cu mai
multe deficiente arata sentimente de inferioritate mai puternice. Aproape invers este adevarat.
Cu ct o persoana este mai ambitioasa, mai pre!atita, mai educata, mai realizata, cu att mai
mare va fi sentimentul sau de incompetenta n cazul n care acesta nu reuseste sa obtina ceea
ce el considera elementar.
&entimentele de inferioritate intense sunt adesea !asite n cei care, n opinia contemporanilor
lor, au realizat cel mai mult. Acesta este un fapt important. &e infirma ipoteza ca sentimentele
de inferioritate sunt uneori 5ustificate. D&uperioriiD pot sa se simta inferiori, iar persoanele
mai putin capabile pot fi libere de orice sentiment de inadecvare. 8rin urmare, senzatie de a te
simti inferior fata de altii nu are nimic de-a face cu a fi inferior. Avem de-a face aici cu o
evaluare subiectiva, o evaluare !resita a faptelor, bazata pe o atitudine partinitoare fata de
sine.
.(MP0E8,0 DE +43ER+(R+/%/E
8retul ridicat platit pentru sentimentele noastre de inferioritate nu este ntotdeauna limitat la
tensiune !enerala si anxietate, incertitudine, si nesi!uranta. Pndoiala cu privire la valoarea
noastra poate deveni att de omniprezenta ca, compensarea poate fi imposibila. 8e urma ne
declaram falimentul, fie ntr-un anumit domeniu de activitate sau n totalitate. 'e dam batuti
si incercam sa !asim scuze. 1etra!erea din viata, si dintr-o parte sau din toate sarcinile sale
este sin!ura alternativa. Pn timp ce sentimentul de inferioritate stimuleaza eforturile
compensatorii ntr-un fel sau altul, complexul de inferioritate, stimuleaza convin!erea
profunda a unei deficiente ma5ore, nu mai permite nici o astfel de compensatie. "escura5ati
suficient de mult, att copiii ct si adultii fac n asa fel nct sa apara mai slabi si mult mai
deficitari dect sunt de fapt. 'ici complimentele, nici puterea de convin!ere nu au nici un
efect. 6i se ascund, ca sa zic asa, n spatele deficientelor reale sau ima!inare, n scopul de a
evita orice sarcina care va face sa scoata dureros n evidenta deficientele lor, poate, chiar si
ntr-un mod foarte 5enant. 6i prefera sa declare esecuri nainte de a fi testati. 9nele persoane
pot prezenta o astfel de atitudine doar n munca sau n relatiile sexuale, precum si n
contactele socialeG n zonele neafectate, exista posibilitatea ca aceste persoane sa functioneze
normal pentru ca au ncredere n abilitatile lor de acolo. Altii, nsa, renunta n ntre!ime.
%nstitutiile noastre mentale, nchisori, sunt depozite pentru toti cei care au renuntat la speranta
ca ceea ce ei pot face le va furniza acestora un statut social.
Pntrebarea esentiala esteA >ie ca abaterea, esecurile, sa depaseasca n primul rnd deficienta
nainte de a le putea trata cu respect, sau trebuie inti ca noi sa le tratam cu respect nainte de
a putea fi reabilitateO
9rmatorul exemplu ndelun! planuit si nteles ntr-un mod cu totul diferit. &zasz
3
nea!a ca
nu exista nici o boala psihicaG altii numesc orice abatere de la un comportament adecvat si
functie ca boala, n special n cazul n care astfel de abateri se !asesc n copii. 'umarul tot
mai mare de copii care nu se comporta n mod corespunzator sunt acum numitii Itulburati
emotionalE. Cu toate acestea, de multe ori consider ca astfel de copii, sunt pur si simplu
neadaptati din punct de vedere social.. Astfel, putem considera ca psihiatria pediatrica ca o
mare exa!erare. Pn !eneral, IpacientiiE , psihiatrului pediatric, considera ca au nevoie de
ndrumare si educatie, nu de terapie. "esi!ur, exista si copii bolnavi din punct de vedere
mental, dar acestia sunt cu adevarat psihotici si formeaza un !rup relativ mic. 4endinta de a
cauta factorii externi care sa explice comportamentul anormal depinde de perspectivele
politice ale observatorului. Astfel, s-a constatat ca conservatorii si autocratii cauta cauze
ereditare sau de natura fizica, n timp ce liberalii si democratii se orienteaza spre a accentua
factorii psiholo!ici.
.
Acest aspect a devenit o problema extrem de contestata n ceea ce
priveste dificultatile de nvatare ale copiilor. Asa cum vad eu lucrurile, toate conditiile
psihopatolo!ice indica o evadare din cerintele sociale, cu mecanismele proprii n fiecare
forma de tulburare. 'evroza este doar un pretext de boala, un sentiment subiectiv de a fi
bolnav, n timp ce psihoza este o stare de functionare defectuoasa extrema, care a aparut, fara
ca pacientul sa si dea seama ca este bolnav. "istin!erea tipurilor de tulburari psihice se face
n functie de felul n care se reactioneaza la conflicte. 'evroticul evita sentimental esecului
prin crearea de simptome care sa-l scuze. &imptomele se dezvolta ntotdeauna ntr-o situatie
de criza n care o persoana nu poate functiona pe baza propriului stil de viata. 8rin urmare,
fiecare individ, are propria sa zona periculoasaA aduce n atentie, un capitol foarte trist, n
relatiile noastre actuale cu toti nefericitii care sunt bolnavi sau au deficiente. 8ovestea a fost
spusa de catre "r. >rieda >romm-1eichmann ntr-o adresa de la o reuniune a Asociatiei
Americane de 8sihiatrie.
"upa o zi !rea, n timp ce si inchidea biroul, "r. >romm-1eichmann, director al unui
sanatoriu, este oprita de o tnara fata, un pacient schizofrenic, care venise sa vorbeasca cu
ea. Pntr-un fel sau altul fata a provocat-o, si "r. >romm-1eichmann a devenit foarte furioasa.
Aproape n acelasi timp, "r. >romm-1eichmann, o persoana foarte sensibila si ntele!atoare,
a devenit foarte suparata. 1e!reta profund ceea ce a facut, s-a !andit ca nu ar trebui sa trateze
o persoana normala n felul acesta, sa spuna nimic despre o fata bolnava, care nu a fost
3
4homas &. &zasz, @itul bolii 8sihice J'eV Wor#A Marper +A 1oV, *)-*L.
.
'icholas 8astore, Controversa 4emperament - 6ducatie J'eV Wor#A Xin!Ys CroVn, *)2)L.
responsabila pentru ceea ce a facut. "ar, n dimineata urmatoare, atunci cnd a venit la biroul
ei, a !asit n cutia postala o scrisoare de la fata, prin care aceasta i multumea foarte mult
pentru ceea ce a facut. >ata i scriseseA D A trecut o lun!a perioada de timp, de cand cineva m-
a tratat ca pe o fiinta umana normala.D
6xista o lectie pe care noi toti putem sa o nvatam din povestea de mai susA trateaza si
taxeaza, toti pacientii, pe toti cei care se afla n dificultate, ca pe niste fiinte umane. 6i
seamana cu persoanele normale mult mai mult dect credem noi. 6i pur si simplu au idei
false. Chiar si iluziile psihotice si halucinatiile sunt ca visele unei persoane normale. Ceea ce
l deosebeste sunt visele schizofrenice Dcu ochii deschisiE. &tudii recente privind privarea de
vis indica faptul ca o persoana lipsita de vise pentru o perioada de mai multe zile, ncepe sa
se comporte ca un suferind de psihoza, viseaza n timp ce este treaz.
?(%0% PS+1+.5, ( .%0E DE +E-+RE
Pn mod traditional, am a5uns sa acceptam trei forme principale de psihopatolo!ieA nevroze,
psihoze, si ceea ce anterior a fost numit personalitate psihopatica si care acum se numeste
Dtulburare de caracterD.
Pn functie de orientarea terapeutului, dinamica din fiecare dintre cele trei asa-numitele
tulburari devine bolnava atunci cnd nu mai poate sa mai functionezeG altul atunci cnd el nu
mai este sustinut si trebuie sa nceapa sa lucreze. @ecanismul de dezvoltare a simptomelor a
fost de5a discutatG putem Dde fapt, ale!eD orice simptom ne dorim, daca ncepem lupta cu noi
nsine. Pntr-o situatie de criza nenumarate oportunitati se ivesc pentru o astfel de lupta.
&imptomele sunt alese n functie de eficienta lorA atunci cnd un simptom nu aduce
rezultatele dorite, altul este dezvoltat.
@area ma5oritate a contemporanilor nostri sunt nevrotici, deoarece fiecare se afla ntr-o zona
n care nu crede in abilitatea lui de a reusi sau de a stapni o situatie dificila. 'evroza lui este
un facsimil al unei boli. : boala este caracteriszata de doi factoriA incapacitatea de a
functiona si disconfort. "eoarece nevroticul - ca noi toti - este nclinat sa sufere, toti suntem
sensibili la senzatia de stare de rau, n special atunci cnd disconfortul din durere si suferinta
duce la o tulburare a unei functii. "ar, pur si simplu, punem simptomele nevrotice sa a5ute un
pacient pentru a salva aparentele deoarece nu a facut ceea ce ar fi trebuit sa faca.
8roblema este destul de diferita n psihoza, n special n schizofrenie. Aici pacientul este att
de coplesit de sentimentul lui de deficit si a lipsei sale totale de interes social ca se retra!e din
realitate si creeaza, prin intermediul lui, iluzii si halucinatii, lumea lui, n conformitate cu
lo!ica sa individuala. Cnd ntlnim un astfel de pacient, pentru ca el sa se simta DntelesD si
Dapartinnd,D procesul de schizofrenie este oprit.
Asa-numitele tulburari ale caracterului preia o mare importanta pe scena contemporana. :
persoana care si pierde credinta n abilitatea sa de a reusi n cadrul societatii poate cu
usurinta DreusiD prin ncalcarea si indiferensa fata de cerintele societatii. 6l se schimba brusc
de la o pozitie inferiora, ntr-o pozitie superioara. Cei mai multi delincventi 5uvenili afiseaza
un aer de Dsuperioritate moralaD. 6i vor admite ca fac rau, dar au ntotdeauna succes n a
blama pe altcineva sau societatea n ansamblul ei pentru fapta lor rea. "ispretul pentru si
desconsiderarea cerintelor sociale sunt la fel de tulburatoare pentru societate daca oamenii
actioneaza prin idealism sau prin deviere. :pozitia fata de cerintele sociale existente, poate
duce la pro!res sau la anarhie. 1eformatorul poate fi considerat un criminal n cazul n care
nu reuseste sau ca un erou n cazul n care reuseste. &i cine stie ce se va ntmplaO Pn starea
noastra de anarhie, de anomie, lipsita de ordine si de valori, s-a dezvoltat o stare !enerala de
razboi. "elincventul si criminalul furnizeaza prototipul DsuccesuluiD anti-social. "in moment
ce acestea nu mpartasesc valorile stabilite de societate, traiesc !hidati de propriile standarde.
Partea a +++!a
D+4%M+.% .(430+./E0(RC
DE 0% .(P+05R+E 0% M%/,R+/%/E
.apitolul D ! Rzoiul dintre genera"ii
8utini oameni sunt constienti de situatia neplacuta a parintiilor nostrii sau de starea
patolo!ica n care traim. 8robabil niciodata nu a existat o fiinta umana pe acest pamnt, care
nu a stiut cum sa-si educe tinerii, cu exceptia !eneratiei noastre de parinti. 6i nu au nici cea
mai va!a idee de ce sa fac cu copiii lor. @a5oritatea parintilor au cele mai bune intentii, dar le
lipseste calea de a le duce la bun sfrsit. 7.C. Xvaraceus vorbeste de D continuumul
comportamentului ce ncalca re!ulileD a copiilor nostri. =a un capat al continuumului este
copilul pe care nu-l poti trezi dimineata sau culca seara, care mannca prea mult sau prea
putin, nu si asuma responsabilitati, se cearta cu fratii si surorile sale, nu-si face temele sale
sau muncile - cu alte cuvinte, copilul obisnuit. =a celalalt capat al continuumului se !aseste
delincventul 5uvenil. 'u exista nici o diferenta calitativa ntre ei, doar o diferenta cantitativa,
care este reprezentata de !radul de revolta mpotriva ordinii si mpotriva cerintelor adultilor.
*
Cum a fost posibila aparitia unei astfel de stari a lucrurilorO Xvaraceus atribuie asta
patrunderii clasei cu o moralitate scazuta n clasa de mi5loc si superioara, dar sute alte
explicatii sunt date pentru incapacitatea parintilor n a-si influenta copii.
Cresterea copiilor a fost ntotdeauna o chestiune de traditie. 8arintii nu au nevoie de cursuri,
carti, sau consiliere pentru a stii ce sa faca. cu copiii lor. Acestia au fost !hidati de traditie,
nvatare de la o !eneratie la alta. Astfel, atunci cnd @ar!aret @ead a observat societatile
primitive din &outh &ea %slands, a remarcat faptul ca fiecare trib si crestea copii ntr-un mod
diferit, educnd tipuri diferite de personalitati.
3
"ar ne putem foarte bine ima!ina ca n
fiecare trib copii au fost tratati n acelasi mod, timp de sute de !eneratii si fiecare adult si
copil a stiut cum sa se comporte unul fata de celalalt.
"ilema noastra este o consecinta evolutiei democratice ce a atins apo!eul n &tatele 9nite ale
Americii dupa al doilea razboi mondial. 9n nemaiauzit !rad de e!alitate a impre!nat fiecare
persoana cu un simt al drepturilor sale. 'imeni nu a fost dispus sa accepte ordinele !rupului
ce a dominant anterior. >emeile nu s-au mai aplecat la cerintele sotilor lor. &i cnd sotul a
pierdut puterea sa asupra sotiei sale, amndoi au pierdut puterea asupra copiilor lor. 8arintii
nu mai pot sa-l DfacaD pe copil a face ceea ce ar trebui sau sa-l opreasca de la a face ceea ce
vrea. Aceeasi situatie s-a dezvoltat n relatiile dintre muncitori si conducere, precum si ntre
ne!rii si albi. @etode eficiente ntr-un cadru autocratic - n principal presiunea fara
*
7. C. Xvaraceus, "elinSuent Behavior J7ashin!ton, ".CA 'ational 6ducation Association, *),)L.
3
@ar!aret @ead, >rom the &outh &eas J'eV Wor#A 7illiam @orroV K CompanU, *).)L.
recompensa si pedeapsa - a devenit demodata. 8recum si metodele de stimulare a copiilor
sunt putin cunoscute de catre parinti si profesori.
9nul dintre cele mai mari dezavanta5e pe care parinti l ntlnesc este lipsa lor de informare
cu privire la metodele democratice, sin!urele metode aplicate astazi n rezolvarea
conflictelor. %!noranta unor astfel de proceduri democratice este la fel de mare n cadrul
familiei, ct este si nafara acesteia. 8arintii duc !reul acestei deficiente culturale, pentru ca ei
recunosc obli!atia lor de a pastra ordinea si armonia n cadrul familiei, dar constata ca
metodele traditionale - sin!urele pe care le cunosc - sunt total inutile. %mposibilitatea unei
mame de as creste copiii adecvat n mod adecvat nu poate fi pus pe seama neadaptarii
mamei. 4iparul cultural este cel care mpiedica parintii sa fie eficienti. 'u exista doua mame
cu personalitate, trecut, si educatie asemanatoare, nsa toate mamele fac aceleasi !reseli.
;orbesc prea mult si si asuma o responsabilitate prea mare. &ufera de un concept cultural cu
privire la rolul unei mame DbuneD. Psi asuma ntrea!a responsabilitate, iar copiii fac dupa
bunul plac.
Pnainte ca parintii sa spere sa nvete aplicarea noilor metode adecvate n influentarea si
ndrumarea copiilor, un alt element chiar mai n!ri5oratoar va trebui sa fie tratat, razboi
existent ntre adulti si children.
.
Atta timp ct razboiul continua, putini parintii vor fi
capabili sa se elibereze sin!uri de modelul cultural contemporan si sa aplice metode bazate
pe ntele!erea reciproca, ncredere, si respect, care tind la rndul sau, a promova astfel de
calitati.
R5B?(+,0 D+4/RE 2E4ER%6++
Asistam astazi la o lupta ntre !eneratii, ce este adesea la vedere, dar mai frecvent sub
acoperirea. Acest lucru nu este deloc nou n istoria omeniriiG lupta ntre !eneratii este la fel
de veche ca lupta dintre sexe. "e fiecare data cnd un !rup a devenit superior, !rupul
sub5u!at s-a razvratit ntotdeauna. Pntr-o societate autoritara, cu toate acestea, !rupul de la
putere a avut suport social, astfel nct revolta ar putea fi deschis exprimata foarte rar. Astazi,
n schimb, n cazul n care societatea nu mai simpatizeaza cu !rupul de la putere, !eneratia
noastra de parinti se confrunta cu acuzatii publice si incriminare.
Cu toate acestea, desi multi parinti nu-si trateaza copiii cu ntelepciune, vina este mai putin a
lor dect cea a ntre!ii societati adulte din prezent. 8resupunerea ca multi parinti si respin!
copiii si nu i iubesc, n cele mai multe cazuri este ne5ustificata. 6i lupta cu ei pentru ca se
simt nvinsi de catre acestia. Pn astfel de mpre5urari parintii nu pot arata ct de mult si
iubesc copii.
.(P+++ S,4/ E2%0+
8are absurd pentru ma5oritatea adultilor, n special pentru parintii, sa considere copiii e!ali.
Pn eforturile noastre de a combate sentimentele de inferioritate suntem n mod constant n
cautarea unor motive pentru a 5ustifica presupunerea noastre asupra superioritatii altora.
9nde !asim motive mai bune dect cu copiii nostriiO Copiii sunt mici. D@ariD si DmiciD, cum
ar fi DputernicD si DslabD, reprezinta prototipuri pentru o scara asumata de superioritate si
.
>oarte putini educatori si psiholo!i pentru copii realizeaza semnificatia razboiului dintre toti adultii si copii. :
exceptie este @aria @ontessori, care, cu putin timp nainte de moarte, a facut un apel emotionant pentru
Ddezarmare n educatieD Jrevista @ontessori, ;ol.. 2, *),(, pp.. )-30L.
inferioritateG persoane care sunt mici ca dimensiune si limitate n capacitate fizica, aptitudini
si experienta sunt considerate inferioare. Chiar si atunci cnd stim ca nu lipsa de calitati sau
abilitati priveaza o persoana de respect, loc n societate, mentinem aceasta atitudine corecta
numai atta timp ct nu suntem amenintati n propriul nostru statut. Pnsa adultii sunt n mod
constant amenintati de copiii lor. Pn consecinta, ei compenseaza prin a sublinia micimea si
slabiciunea copilului. "ificultatile lor apar din incapacitatea lor de a DcontrolaD copiilor, si de
aceea nu recunosc copilul ca un e!al si sa-l trateze ca atare.
Copil, la orice nivel de vrsta, este un om ce vrea locul sau n cadrul !rupului si se revolta
mpotriva supunerii. =upta rezultata caracterizeaza casele noastre si institutiile de
nvatamntG multe familii, n special cei cu copii mici, ncep n fiecare zi, cu o lupta. Atta
timp ct ramnem din punct de vedere emotional si intelectual nepre!atiti sa recunoastem
copilul ca un e!al, nu-l putem !hida ntr-o atmosfera democratica. 6xpunerea pre5udecatii
noastre mpiedica copilul sa aiba sentimentul ca apartine societatii noastre, n cadrul familiei
si n cadrul scolii, precum si n cadrul comunitatii. Copilul apoi se comporta ca un strain, o
persoana din afara, si n cele mai multe cazuri, este tratat ca atare. 8utini adulti trateaza
copilul asa cum ar trata un alt adult.
DE .E 4, %)EM @4.REDERE @4 .(P+++ 4(-/R+E
"e ce adultii privesc copiii de sus si considera ca sunt indreptatiti sa li se simta superioriO Ca
in toate cazurile le!ate de pre5udecati trebuie sa cautam o amenintare, o frica de
imperfectiune care stimuleaza dorinta de ma!ulire de sine. Asemenea temeri sunt usor de
!asit printre adulti.
8arintii si profesorii rareori stiu cum sa influenteze copiii. &unt constienti si isi accepta
responsabilitatile de a-i creste, educa si influenta, dar din moment ce parinii si profesorii se
a!ata de metode traditionale si ineficace, copiii nu raspund pozitiv la indicatiile lor
educationale. %n schimb, adultii se simt frustrati si invinsi, si astfel un cerc vicios se
instaleaza. "in cauza simtului lor de responsabilitate, adultii nu pot tolera infran!erea. "evin
extrem de in!ri5orati de posibilele consecinte tra!ice care pot aparea daca ei nu pot controla
copilul si daca nu le impun supunerea, acceptarea su!estiilor lor, si aprobarea cerintelor de
comportament adecvat. 8arintii si profesorii nu sunt de cele mai multe ori constienti de faptul
ca actioneaza mai de!raba in favoarea autoritatii lor dezor!anizate decat in favoarea
intereselor copiilor. Apoi, pe masura ce ei maresc presiunea pentru a asi!ura obedienta, copiii
maresc !radul de rebeliune si sfidare.
@ai exista alte motive pentru care adultii nu au incredere in copii. "in moment ce adultii nu
se simt in lar!ul lor intr-o lume plina de pericole, shimbari si nesi!uranta, ei presupun,
dinainte, ca un copil mic, putin dezvoltat trebuie sa fie intr-un pericol si mai mare si sa se
simta si mai nesi!uri decat ei. %n consecinta, limitarile de putere si capacitate evidente ale
copilului par sa Eustifice o lipsa de incredere in sine si de respect pentru propriile abilitati.
8are a fi de neconceput ca un copil poate avea !ri5a de el si isi poate or!aniza sin!ur
activitatile. @ai mult decat atat, mama si tatal, avand o teama vis-a-vis de presti!iul lor in
lumea de afara, cauta o pozitie si!ura pentru ei acasa, alaturi de copiii lor. Acolo cel putin pot
spera sa fie apreciati ca mari, puternici si capabili. 8arintii, si in special mamele, urmaresc sa
isi demonstreze abilitatile prin intermediul copiilor. 6i poate nu realizeaza cat de des incearca
sa isi impresioneze copiii cu aptitudinile lor. &i este imbucurator sa faci totul posibil pentru o
fiinta mica si nea5utorataR
Adultii adesea incearca sa se prezinte ca exemple stralucitoare. Atata timp cat sunt mici, pot
fi impresionati de cunostintele, puterea si abilitatile adultilor. "ar curand adultii afla,
consternati, ca nu numai cei mici nu sunt impresionati ba chiar le provoaca superioritatea
parentala. 6ste chiar mai rau daca copilul continua sa creada in puterea superioara a mamei
sau a tataluG astfel propria sa dezvoltare poate fi pusa in pericol. 9n baiat impresionat de
puterea masculina a tatalui sau poate a5un!e sa creada ca el nu va deveni vreodata un Zbarbat
adevaratE. %ar mama realizata si eficienta poate sa fie pusa in situatia sa se intrebe de ce
merita un copil asa lenes, incet si dezordonat.
"e asemenea, in!aduinta de sine patrunde in aceasta lupa intre parinti si copii. @a5oritatea
suntem mai mult sau mai putin copii rasfatati. 'u am invatat inca sa luam lucrurile ca atare.
;rem sa fie ca noi, altfel ne simtim invinsi. %n lupta cu copiii nostri a5un!em repede la limita
ceea ce duce la terminarea unui comportament decent. 8lesnim copilul pentru 'inele sau-
!andim noi. "e fapt, nu putem suporta sfidarea copilului.
&au putem ceda la cerintele excesive ale copilului pentu ca nu vrem ca el sa sufere cand
plan!e. "e fapt, noi suntem cei care sufera pentru ca nu putem sa ii suportam plansetul.
%n ma5oritatea cazurilor de !enul acesta, parintii sunt mai preocupati de propriile sentimente
decat de binele copilului. "iscomfortul lor propriu le amintesc de actiunile lor ostile si astfel
ii impiedica sa fie prieteni adevarati ai copilului. %ntra in competitie cu copilul sa vada care o
sa casti!e. >iecare incearca sa casti!e. 4oti pierd. %ntre timp crestem o !enerati de tiraniA
copii care intimideaza si care au invatat sa ne invin!a.
.(4.EP6++0E 4(%S/RE 2RE-+/E DESPRE .(P++
Conceptul predominant despre felul cum sunt copiii ne confirma presupunerea ca adultii sunt
cei pre5udiciati. Anumite opinii stintifiice, in !eneral acceptate pentru ca intaresc acest
pre5udiciu, se bazeaza pe ipoteza ca omul are o natura animala. %nfantul este vazut ca o fiinta
parazitare, care este condusa de porniri animalice, instincte si impulsuriG el incearca in mod
e!oist sa isi satisfaca instinctele si trebuie ZimblanzitE in modul corect inainte sa poate deveni
cu adevart o fiinta sociala. @a5oritatea adultilor, nestiind ca un copil poate sa se comporte
corect si sa fie demn de incredere, il trateaza ca si cand ar fi iresponsabil.Chiar si copiii cei
mai mici sunt mai abili decat sunt parintii lor inclinati sa creada si, adesea, sunt mai abili
chiar decat ei. Chiar si infantii raspund la cerinte sociale in mod voluntar daca sunt tratati
corect-cu respect si fara indul!enta. Copiii accepta responsabilitatea la o varsta foarte fra!eda
daca adultii le acorda aceasta sansa. @er! dupa ideea sa incerce toate variantele si cand vor
a5un!e la cea care da rezultate sa continue cu ea.
Cat despre inteli!enta, nu numai ca o poseda, dar copiii stiu sa o si utilizeze intr-un fel
excelent. 8arintii, bineinteles ca s-ar putea sa nu isi dea seama de acest lucru pentru ca
telurile copilului pot diferi de cele ale lor si ar putea, in consecinta, sa isi foloseasca
inteli!enta impotriva lor si nu pe aceeasi linie cu dorintele lor.
Chiar daca copilul nu stie de ce se poarta urat, ochiul profesionist poate vedea ca pana si cel
mai !resit tip de comportament are un scop.
Am observat patru teluri in comportamentul !resit al copilului. 6le arata conceptia !resita a
copilului in ceea priveste importanta sa si !asirea unui loc al sau. Copilul ar putea incerca sa
isi tina parintii ocupati cu el J primul telLG sa ii atra!a intr-o cursa pentru putere Jtelul al
doileaLG sa ii raneasca pentru ca el se simte ranit de ei Jtelul al treileaLG sau sa fie scutit de
sarcinile unde se asteapta ca el sa !reseasca Jtelul al patruleaL. "esi voi detalia in continuare
aceste patru teluri, este suficient acum sa spun ca copilul nu este constient de intentiile sale.
"ar el raspunde cu un Zreflex de recunoastereE cand i se dezvaluie telul.
8erioada dupa perioada , copilul isi intrece parintii in inteli!enta. Comportamentul copilului
este lo!ic si inteli!ent, considerand ca se cunoaste felul cum vede copilul situatia. "ar pentru
parinti, care nu reusesc sa recunoasca campul de actiune in care ei si copilul opereaza ca
adversari sociali, comportamentul copilului poate parea lipsit de sens si iresponsabil.
9n copil nu este un parazit cum multi experti incearca sa ne convin!a. 6ste adevarat, un
infant nu se poate deplasa sin!ur sau nu poate sa !aseasca hrana sin!ur. %n acest sens depinde
de mama sa. "ar acestea sunt valabile si pentru cei bolnavi sau olo!i, pe care nimeni nu ii
5i!neste cu astfel de cuvinte ZparazitE sau ZimaturE. Chiar si un infant poate avea !ri5a de el la
un nivel mai ridicat decat multi parinti cred. =imitarile puterii sale musculare, a intele!erii
sale si a deprinderii intelectuale nu il fac ZinferiorE dar in mod fundamental diferit de orice
alta fiinta umana. @ulte din deficientele copiilor sunt inventii de-ale parintilor pe care acestia
le promoveaza, nefiind la curent cu abilitatile
2
numeroase ale tanarului copil.
"e vreme ce parintii nu ZcreeazaE copilului deficiente si comportament neadecvat, le fac
posibile prin intermediul raspunsurilor lor.
ER(%RE% .(4.EP/,0,+ DE FM%/,R+/%/E=
:ri de cate ori un pre5udiciu impotriva unui !rup devine predominant, cu si!uranta va aparea
un termen simbol al anta!onismului in !rup. "e exemplu, copiii nostri atat de atent au invins
si au frustrat !eneratia adulta caci, ca si razbunare a trebuit sa inventam un epitet potrivit. %n
mod caracteristic, ne ascundem impotrivirea intr-un atac oblic. 'u vorbim in mod depreciativ
despre copilG ii spunem unui adult care nu se comporta corect Zimatur.E Acest epitet implic,
in mod evident, o superioritate a adultilor care sunt Zmaturi.E %mplica de asemenea ca un
adult care este nepotrivit in comportament se comporta ZcopilaresteE si este, prin urmare,
inferior. Cu toate acestea nu exista vreo dovada ca maturitatea inseamna dobandire de
superioritate. 'u e recomandat unui adult sa !andeasca asa.
Conceptul de maturitate este una dintre cele mai periculoase erori afectand !enerati noastra
de5a suficient de confuza. :ameni cu probleme, in special copii care sunt descura5ati, sunt
acum mar!inalizati si descura5ati fiind etichetati cu termenul tehnic Zimaturitate emotionalaE,
care nu inseamna nimic pentru ei si nu le ofera nici intele!ere nici directie. 4ermenul nu face
decat sa creeze o scuza aditionala pentru un comportament incorect, pentru ca ZimaturulE
este conditionat sa se comporte in mod ZimaturER "e fapt, un adult ZimaturE si un copil au un
lucru in comunA dificultatea ZmaturaE pe care adultii o experimenteaza cu orice tip de
persoana.
Ce vrea sa insemne ZmaturitateEO @aturitatea implica un sens al realitatii, o perspectiva
corecta, lipsa de e!oism, control al sentimentelor, seriozitate si independenta H pe scurt,
comportament social si emotional adecvat. 'u e nici urma de indoiala ca multa lume duce
lipsa de aceste calitati. "ar termenul ZimaturitateE implica faptul ca acest fel de deficienta
este normala pentru copii tineri si anormala pentru copii mai mari sau adulti.
4otusi cand copiii sunt nesuprave!heati, e!oisti si nu se comporta adecvat, este din cauza
cresterii deficitare-nu din pricinca ZcopilarieiE. %ntr-un final, comportamentul deficitar ar
copilului devine comportament deficitar al adultului. Adultii care se comporta adecvat si sunt
2
%mportanta abilitatii unui copil de a lua pulsul unei situatii si de a-i face fata in mod eficient si inteli!ent a fost
demonstrata de infanti normali cu parinti surdo-muti. Acestia vor plan!e fara sunet, de vreme ce realizeaza ca
este inutil. 9n infant nou nascut cu parinti surdo-muti va plan!e cu suntet pentru o luna sau doua si apoi va
renunta cand nu ii va aduce niciun raspuns. Cand sunt mai in varsta, copiii sar in picioare cand sunt nervosi
pentru ca parintii sa perceapa vibratia din podea si sa le raspunda.

considerati maturi s-au comportat la fel cand erau tineri. Comportamentul corect si adaptarea
sociala, maturitatea nu au nimici de-a face cu varsta sau cu procesul de crestere.
@aturizarea poate implica o dezvoltare numai prin crestere. %n anumite arii-cum ar fi
dezvoltarea fizica, functionarea !landulara, aptitudinile si cunostintele-asemenea crestere are
loc pe masura ce persoana trece prin stadiul de infant, prin copilarie si devine adult. "ar in
adaptarea sociala si emotionala, nicio schimbare de acest !en nu se petrece in procesul de
crestere. %n timpul pubertatii copilul invata sa isi mascheze intentiile reale. Copiii sunt
deosebiti de adulti nu prin lipsa calitatilor cat prin abundenta acestora pe care de prea multe
ori le pierd in procesul de crestere. Copiii care n-au invatat inca sa se ascunda sunt mult mai
capabili sa isi exprime intentiile si atitudinileG sunt mai sensibili in sfera naturii relatiilor
personale si intr-o anume atmosfera sociala. &unt de obicei creativi si au ima!inatie. 4oate
aceste calitati ZbuneE ale copilului aflat in crestere sunt de re!ula ZpotoliteE de metodele de
formare contemporane. Adultii sunt mai putin bo!ati si au mai putine resurse fata de cum
erau in copilarie, dar H ca o compensatie H se considera maturi si superiori.
"aca nu am avea atatea pre5udecati impotriva copiilor nostri am putea considera ca daca
suntem numiti copilarosi sau infantili este ca o lauda si nu ca o deni!rare. :ricine care stie
cum sa se comporte cu copiii va fi de acord ca acestia sunt mult mai sariori, mult mai
practici, pre!atiti si intele! si se schimba mai repede decat adultii. =a terapie pentru copii
!asesc aproape zilnic dovezi ca un copil poate intele!e mult mai bine rolul sau in cadrul
familiei daca ii este explicat, poate mult mai rapid sa sesizeze importanta dinamicii
interpersonale si poate la un nivel mai pre!atit sa se schimbe, fata de parintii sai.
&a etichetezi pe cineva Zimatur emotionalE si ZcopilarosE nu e altceva decat poreclit si
practica poreclitului este conta!ioasa. "e indata ce o porecla primeste acceptul !eneral, este
folosita ori de cate ori cineva ne starneste dusmania. "ar nu ar trebui sa uitam ca niciun asa
zis adult infantil se comporta la fel de normal cum o fac copiii sau infantii. Conceptul de
maturitate este un mi5loc de auto !lorificare pentru o populatie adulta care se simte infranta
de copiii sai.
.(4SE.+46E0E PRE*,DE.56+0(R 4(%S/RE
'umeroase metode folosite in zilele noastre in cresterea copiilor reflecta ima!inea !resita pe
care parintii o au despre copiii lor. 4endinta predominanta este de a-i prote5a in exces. Avand
in vedere ca nu este nevoie cu adevarat de un astfel de tratament, poate porni numai din
interesul si motivatiile parintilor. "e multe ori exista dorinta unei mame sa se simta
importanta si sa demonstreze propria sa valoare care o provoaca sa isi considere copilul
nea5utorat, incapabil sa se prote5eze sin!ur. 6a isi ima!ineaza pericole pentru a 5ustifica
inclinatia sa de a indeparta obstacolele din calea copilului sau. "aca l-ar lasa pe el sa
experimenteze sin!ur propria lui putere si daca si-ar forma si!ur rezistenta la pericole ar
priva-o pe ea de importantaG prote5area in exces il priveaza pe copil si de putere si de
incredere in sine ceea ce il transforma intr-o persoana dependenta.
: dinamica similara apare cand un parinte rasfata un copil. 1asfatul poate implica protectie
in exces, adorare excesiva, indul!enta dusa la extreme, bine excesiv dar la radacina tuturor
formelor de rasfat sta presupunerea ca un copil ar trebui sa se bucure de aceste privile!ii
acum si mai tarziu va invatat sa traiasca fara ele. "ar acest Zmai tarziuE nu va veni niciodata.
:data ce copilul a acceptat privile!ii speciale, tine de ele si cand parintii incearca, mai tarziu,
sa Zi le iaE, el se simte abuzat si lupta pentru acel statut de care s-a bucurat inainte.
Cand un copil este tratat ca un print pentru ca este Zdoar un copilE sau un bebelus, el nu
intele!e e!alitatea, faptul ca e ca toti ceilalti. Ar fi mult mai fericit daca ar fi tratat ca oricine
altcineva.
Copiii rasfatati, ca o re!ula, sunt copii nefericiti. 'u sunt invatati sa se bazaeze pe propria
forta, care poate provoca un simt al si!urantei. 6i se bazeaza pe altii, isi dobandesc statutul
prin altii, si devin cu adevarat convinsi ca sin!uri nu inseamna nimic.
9nii ZexpertiE nu recunosc copilul ca pe o fiinta umana ci il privesc un amestec de porniri,
ceva care in mod e!oist cauta !ratificatie si trebuie sa fie rasfatat si satisfacut ca sa devina
om. 6i presupun ca exista o ZdependentaE naturala a copilului care ii permite sa functioneze
si sa se simta si!ur doar prin intermediul iubirii mamei. 'i se spune ca astfel de Znevoi al
dependenteiE trebuie impliniteG altfel copilul nu poate deveni independent. Asemenea
ZexpertiE considera ca privarea implinirii dorintelor instinctuale este cauza neadaptarii si
implora mamele sa nu isi frustreze copiii ne!andu-le !ratificatia, chiar daca aceasta
!ratificatie deran5eaza ordinea si il plaseaza pe copil intr-o cate!orie speciala. "in cauza
faptului ca nu li se apreciaza puterea innascuta a copilului si abilitatea sa de a se adapta la o
situatie sociala ei nu sunt vazuti ca o functionare sociala. %n consecinta, o mama care este
sfatuita sa cedeze in fata copilului pentru a-i Zsatisface nevoileE adesea se confrunta cu
situatia in care copilul profita de ea prin cresterea cererilor in loc sa devina in mod pro!resiv
mai independent. "esi mama poate ca evita pe moment conflicte si tensiune cand ii
indeplineste dorintele copilului, o pace si armonie pe termen lun! nu pot fi dobandite prin
indul!enta si supunere. &impla notiune de nevoi ale dependentei este !resita. Copilul
ZdependentE devine in curand independent cand mama nu mai este impresionata de
salbiciunea lui reala sau prefacuta.
9n copil neascultator este intotdeauna un copil dominant. 8rin refuzul de a face ce i se spune,
el isi forteaza parintii sa faca lucruri pe care nu si le doresc.
%ntr-un moment crucial, cand copilul ar putea invata de pe urma unei perturbari a ordinei,
parintilor le pare rau de el si incearca sa il ZscuteascaE de incurcatura. Ei preiau
responsabilitatile lui, ca e vorba de teme de la scoala, aportul de hrana, curatenie sau ordine
in !eneral. %n loc sa isi vada de treburile lor, isi vad de-ale lui. "aca mama ar putea numai sa
stea de-o parte, intr-un fel prietenos si rabdator, copilul si-ar pierde puterea asupra ei si ar
invata sa respecte ordinea pentru binele sau.
'eincrederea subtile in abilitatile copilului care sta la baza rasfatului parental este adesea
ascunsa in spatele unei mame in!ri5orate de binele copilului. 8utine mame pot rezista
tentatiei sa isi afiseze intelepciunea lor dominanta. Copilului i se spune in numeroase ocazii
ce sa faca si ce sa nu faca, desi ar trebui sa fie evident oricarui ochi impartial ca el stie de5a ce
sa faca pentru ca i s-a spus indea5uns de mult. 8arintii adesea se asteapta copiii lor sa se
comporte in cel mai !resit mod posibil, si apoi chiar aceasta anticipare a lor tinde sa il
provoace sa faca exact ce se asteapta ei, pe de-o parte in semn de sfidare la adresa lor si pe de
alta parte in semn de acceptare a parerii lor proaste despre el. 'umai daca ar sti parintii H si
acest lucru e valabil si pentru multi profesori H ca daca ii spui unui copil in mod repetat sa nu
mai fie asta de neindemanatic, prost, e!oist sau rau, inseamna de fapt sa ii spui ca ei se
asteapta ca el sa fie exact asa si il provoaca sa le demonstreze ca au dreptateR 'eincrederea
este otrava oricarei relatii. %n !eneral un copil nu are mai multa incredere in parinti decat au
ei in el. @ulti copii sunt convinsi ca H si probabil pe buna dreptate H si un strain i-ar intele!e
si ar fi mai corect fata de ei decat parintii lor.
8utini parinti realizeaza cat de des isi umilesc copiii. Chiar si tonul vocii poate sa indice lipsa
de respect. 6 vorba ori de !an!urit ori de plans, ZexplicatE, acuzat, de pus in ordine, ori de
amenintat. 8e un teren de 5oaca sau unde se stran! mamele si copiii, putem vedea cum putine
mame vorbesc cu copiii lor pe un ton obisnuit ca intre oamenii normali. Ciondaneala si
aruncarea vinei sunt o rutina in multe familii.
.(P+0,0 R%SP,4DE
=a inceput, copiii sunt inclinati sa participe si sa fie utili in casa, dar eforturile lor sunt
imediat anulate de adultii care se tem sa nu strice vreun obiect sau sa se raneasca sin!uri. 4ot
ce trebuie facut in familie este facut de parinti sau de fratii mai mariG li se lasa foarte putine
de facut celor mici. "ezvoltarea unui sens natural al responsabilitatii si al interesului social
este opritaG utilitatea copilului este anulata de lipsa sanselor de a contribui la bunastarea
celorlalti. 'u se asteapta nimic de acest fel de la un copil. 4ot ce poate sa faca pentru ceilalti
este sa fie fermecator, dra!ut, 5ucaus, precoce, distractiv H si discret, astfel incat sa nu ii
deran5eze pe adulti sau sa le provoace vreun disconfort. "aca facem o comparatie intre
performantele copiilor nostri si ce pot face copiii din alte culturi la o varsta foarte fra!eda, ne
dam seama cat de mare este risipa abilitatilor si a resurselor launtrice a !eneratiei noastre de
copii. &i, din nefericire, aceasta risipa intervine in cea mai importanta perioada a vietii, Zcand
se formeaza conceptele de baza ale noastre si ale vietii.E Apoi, dupa ce copilul a fost oprit sa
aiba vreo contributie, se confrunta deodata cu cerinte, si aceste cerinte sunt sustinute de
provocarea de a ZdemonstraE valoarea sa. 'iciunui copil nu ii este permis sa se simta prea
bine sau adecvat, cum simte de fapt. 'umai dupa ce a mai crescut, a invatat mai multe, si-a
marit abilitatea si cunostintele va putea sa aiba sansa sa se considere vrednic. @ultor copii li
se induce ideea ca exceland este sin!ura sansa sa fii suficient de bun si aceste experiente
timpurii din copilarie contribuie la un sentiment si mai adanc de inferioritate, caracteristic
adultilor de azi.
9rmatorul exemplu arata minciuna conceptiei noastre !resite despre copii foarte tineri.
:data, cand eram in 6uropa, m-am plimbat pe dealurile din impre5urul ;ienei. 6ra cald, pe la
pranz si vroiam sa beau ceva rece. Am intrat intr-o !ospodarie sperand sa cumpar niste lapte
dar erau numai trei copii acolo. %-am intrebat unde sunt parintii lor si mi s-a spus ca erau
afara pe camp, munceau. Z&i cine are !ri5a de voiOE am zis. >etita cea mare spuse ca ea. Cand
am continuat sa o intreb mi-a spus ca i-a imbracat pe ceilalti, le-a dat masa de pranz, si ii
tinea ocupati pana se intorceau parintii. [&i cati ani aiOE am intrebat. Z8atru aniE, spuse ea.
Cand am spus povestea de mai sus studentilor mei acum vreo treizeci de ani, si-au manifestat
mirarea vis-a-vis de varsta fetei, dar un oaspete strain, un profesor de psihol!ie din 6lvetia, a
considerat reactia lor ca o expresie impresionanta a atitudinii americanilor fata de copii. A
intrebat mirat, Z'u stiti ce poate sa faca un copil de patru aniOE
"in cauza faptului ca nu lasam copiii sa isi !aseasca locul in familie prin contributii necesare,
ei cauta diferite mi5loace sa casti!e un sens al importantei. 4ot nonconformismul lor si
comportamentul neadecvat este explicat ca un mod de compensare pentru statutul mic in care
se !asesc. @ai mult decat atat, nu se casti!a nimic prin denumirea acestor eforturi indrumate
!resit ca fiind ZreleE. 6ticheta nu face decat sa ii intareasca copilului convin!erea ca este
inferior si acest sens al inferioritatii, in schimb, ii intensifica ostilitatea care vine sa
compenseze.
@etodele noastre de a creste copii ii fac pe ei sa treaca printr-o serie de experiente
descura5ante. &i ei sin!uri isi folosesc adesea inferioritatea lor si inabilitatea reala sau
asumata pentru a-si tine parintii in terenul lor. Copilul ar putea incepe sa ceara atentie intr-o
serie de modalitati. 6l cauta demonstratii de dra!oste constante si repetitive, cadouri si
placeri. "aca nu isi atin!e telul de a atra!e atentia prin mi5loace utile, prin farmec si
inteli!enta, copilul s-ar putea sa treaca la partea inutila si sa se poarte urat.
%ntr-un fel sau altul copilului isi va atin!e primul sau tel, de a casti!a atentie Jprimul telL.
Cand parintii incearca sa opreasca cerintele excesive ale copilului de atentie, o lupta pentru
putere este pornita Jtelul al doileaL. Copiii chiar cred ca au dreptul sa faca ceea ce vor si
oricine va incerca sa ii opreasca este nedrept si arata o lipsa de dra!oste. Concursul pentru
putere dintre parinti si copii devine din ce in ce mai comun. %n ultimii ani un numar alarmant
de copii, in special baieti, au devenit tirani veritabili, care isi intimideaza parintii si ii infran!.
&pune-le ce sa faca si vor refuza sa o facaG spune-le ce sa nu faca si se vor simti cu adevarat
onorati sa o faca. &i putini parinti sau profesori stiu cum sa faca fata acestui copil ametit de
putere.
;arsta medie pentru asemenea copii dominanti pare sa se micsoreze pe masura ce trece
timpul. :data era !rupul adolescentin care se implica in asemenea lupte pentru putereG apoi
s-a semnalat o crestere printre membrii !rupurilor preadolescentine. Acum cativa ani, am fost
impresionat de numarul mare de copii cu varste intre patru si sase ani ai carora mame le era
cu adevarat frica de ei, nefacand eforturi sa ii potoleasca pe copii. 1ecent, copii de un an
5umate au fost !asiti in aceasta cate!orie iar fetele au inceput sa isi intre in drepturi. 8e scurt,
starea de razboi intre !eneratii creste din ce in ce mai mult.
=upta pentru putere dintre parinte si copil duce inevitabil la o stare de revansa reciproca.
"aca lupta de vine violenta copilul poate sa se confrunte cu atata ostilitate H pe care o
!enereaza si el H incat se simte neiubit de toata lumea. 4otusi, in ciuda convin!erii sale de
mar!inalizare, copilul tot nu renunta la eforturile sale de a-si face un loc in !rup. "ar atata
timp cat nu i se lasa disponibila nicio modalitate constructiva prin care sa isi realizeze
planurile, telul sau devine raz'unare Jtelul al treileaL. Copiii razbunatori stiu unde pot rani
cel mai tare si purced in a face asta. >iind ZraiE si destructivi, ii incura5eaza pe altii sa ii
trateze asa cum anicipeaza ca o sa fie tratati.
Abuzurile urmatoare le asi!ura noi 5ustificari pentru statutul lor antisocial.
:ricare ar fi cazul, trebuie retinut faptul ca si acesti copii, in felul lor aparte, incearca sa se
inte!reze in !rup. 'umai ideea lor despre cum trebuie sa faca asta e !resita. "aca metodele
noastre prezente de lucru cu copiii continua, ne putem astepta la o crestere in acest !rup, care
este compus din cei mai puternici anta!onisti ai lumii mature. @ulti criminali, personalitati
psihopate si deviati sociali si mentali vin din acest tip de !rup de copii care simt ca nu este
niciun loc pentru ei in societatea adulta si care ii refuza valorile si re!ulile.
%n afara de aceste !rupuri de copii, care mai mult sau mai putin activ accepta provocarea
pre5udecatilor adultilor si i se opun, mai este un !rup a carui opozitie este in totalitate pasiva.
Copiii din acest !rup sunt atat de descura5ati din cauza lipsei de credinta pe care o traiesc
incat telul lor este sa evite a faca ceva acolo unde inabilitatea lor anticipata poate deveni
palpabila. 1enunta fara ca macar sa incerce. 4elul lor este sa se ascunda in spatele unui afisa5
de inabilitate asumata pentru a evita cerinte Jtelul al patruleaL. &e pare ca isi accepta
deficienta ca una permanenta si irevocabila si astfel pun in dificultate orice efort educational
de a-i face sa incerce, sa studieze sau sa invete. Cateodata asemenea pasivitate poate face
parte dintr-o lupta pentru putere. %ntr-adevar, o numesc Zpasivitate violentaE pentru ca ii
infuriaza si ii frustreaza pe parinti si pe profesori. "ar, in orice caz, cu cat adultii pun
presiune asupra lui, cu atat mai pasiv si deficient va deveni copilul.
>iecare din aceste patru carari poate fi selectata de catre copil, ori ca abordarea lui !enerala a
societatii dominate de adulti, ori ca o abordare limitata in cadrul unui anume tip de !rup. >ara
sa intele!i telurile unui copil si determinarile actiunilor sale, nimeni nu poate spera sa lucreze
cu el in mod eficient. Abordarile moraliste sunt neadecvate, pentru ca ele nu afecteaza nici
telurile copilului nici rolul sau in !rup.
+MP%S,0 PR(3ES(R,0,+
Am vazut ca in !enereal parintii nu se potrivesc in !andire cu copiii. 6i nu realizeaza ca sunt
de manipulati de copii. &i nu sunt familiarizati cu metodele prin care copiii pot fi influentati
intr-un cadru democratic. &e afla, insa, profesorii intr-o situatie mai bunaO 'ici !and. &i ei, in
mare parte, nu sunt la curent cu nivelul la care studentii ii manipuleaza. %n consecinta,
profesorii incearca inca sa isi influenteze elevii prin metode traditionale, care erau eficiente
intr-o societate autocratica care acum sunt absolut inadecvate in problemele cu care au de-a
face profesorii din ziua de azi.
8rofesorii, de exemplu, inca mai cred ca pedeapsa poate aduce rezultate pozitive si ca aceia
care vor incerca sa actioneze in mod democratic sunt indul!enti si prea permisivi si vor da
frau anarhiei.
A fost o vreme, nu de mult, cand profesorul avea obli!atia sa predea si copiii sa invete H si
atat. Azi, schema aceasta nu mai functioneaza. 4impurile s-au schimbat. 9n exemplu bun
este repulsia copiilor nostri de a lucra cu un profesor care este plictisitor. 6a ii plictiseste iar
ei se simt 5ustificati atunci cand protesteaza neinvatand.
Auto instruirea la elevi este un fenomen nou comparativ. "e exemplu, intr-o scoala toti
elevii, intrebati ce cred ei ca li s-ar fi intamplat stramosilor lor daca s-ar fi comportat ca
elevii, au recunoscut ca ar stramosii lor probabil ar fi fost mustruluiti bine. 4otusi, copiii din
ziua de azi cer sa fie distrati si depinde de noi sa ii a5utam pe profesor sa devina interesanti si
stimulanti.
6xista profesori, asa numitii naturali, care intele! copiii si stiu cum sa ii stimuleze. "ar nu isi
invata deprinderie in scoli pre!atitoare. 'oi pre!atim profesorii ca predea unor su'iecti, nu sa
predea unor copii. @ulti profesori sunt excelenti atata vreme cat copilul vrea sa invete si se
comporta adecvat. "ar daca acesta se decide sa nu faca asa H si un numar din ce in ce mai
mare s-a decis sa faca exact asa H atunci profesorul obisnuit nu site ce sa faca.
'u este vina sa cand nu stie cum sa a5un!a la elevii sai si sa ii corecteze, asa cum nu este vina
parintilor cand nu stiu cum sa influenteze un copil care nu stie sa se comporte. Atat parintii
cat si pofesorii sunt victime ale impasului nostru cultural, care cere sa isi exercite influenta
asupra copiilor fara uneltele necesare.
Ca o consecinta, scolile noastre nu isi fac datoria. 'u va mai avea niciun sens sa se cheltuie
milioane pe educatie, sau sa se aduca educatia celor care sunt privati de ea. &a avem mai mult
din ceea ce de5a avem nu ar fi niciodata de-a5uns. 'e pierdem vremea discutand despre teluri
educationale cand nu suntem in stare sa obtinem cooperanta elevilor pentru telurile pe care le
fixam pentru ei. Am pierdut controlul asupra celor tineri.
Cum s-a intamplat totulO &chimbarile teribile din societatea noastra ne !asesc nepre!atiti. %n
vreme ce aceasta schimbare rapida a fost constientizata, natura sa nu a fost recunoscuta.
Asadar, nu s-a facut nicio a5ustare. "in cauza lui "eVeU, probabil ca niciun !rup este la fel
de constient ca cel al profesorilor de nevoia pentru proceduri democratice. "ar nici profesorii
nu sunt familiarizati cu metodele cerute de un cadru democratic. 6i inca incearca sa
influenteze copiii prin intermediul pedepsei. 'u isi pot ima!ina o clasa fara note. %ntre!ul
nostru sistem este centrat pe o eroareG sa incercam sa evitam sau sa corectam !reselile este
telul, nu sa invatam din ele.
@a5oritatea elevilor de liceu, aproape peste tot in &tatele 9nite, sunt foarte critici si
dusmanosi fata de profesorii lor, chiar si asa zisii elevi buni. =uati ca exemplu elevul de liceu
care a raportat ca intre!ii sale clase ii displacea un anume profesor pana cand, intr-o zi,
profesorul a adus o femeie mai in varsta in clasa si a prezentat-o clasei ca fiind mama sa.
"intr-o data elevii si-au schimbat atitudinea si au inceput sa il placa pe profesor. 8rofesorul
devenise brusc o fiinta umana pentru eiG avea o mama. 8re5udecatile pe care elevii si
profesorii le au unii impotriva celorlalti ii impiedica sa se mai priveasca reciproc ca fiinte
umane.
Z6iE sunt dusmani, si, de aceea, pot fi tratati cu toata ostilitatea care caracterizeaza o
asemenea relatie.
9n alt exemplu este cel al unui baietel care nu si-a terminat treaba in clasa si, de aceea, i s-a
cerut sa ramana dupa ore sa o termine. %n timp ce statea in banca, profesoara scria pe tabla. A
terminat in timp util si ea i-a spus ca poate pleca. %n timp ce pleca ea si-a manifestat mirarea
le!ata de faptul ca era atat de dra!ut cand era sin!ur cu ea fata de cat de urat se purta in clasa.
6l s-a uitat in sus la ea cu uimireA Z"ar, doamna profesoara, la fel !andeam si eu despre
dumneavoastraE , a spus el.
%ntre! sistemul nostru educational va avea nevoie de reinnoire ca sa poata fi eficient. Tohn
"eVeU a pus amprenta pe aceasta deficienta dar din pacate a mers la extrema cealalta si
acum, educatia pro!resista a fost acuzata ca este prea permisiva.
Azi, ne confruntam cu un pericol similar. 8rofesorii care refuza metodele autocratice
traditionale, printre care A.&. 'eill, tind sa fie prea permisivi. Cu asemenea profesori, copiii
din nou o iau razna. 6ducatorii care sunt impotriva autoritarismului vor duce numai la lipsa
de re!uli si in final va duce la apelarea la un barbat care sa faca ordine in haos, chiar daca
vremea tiranilor a trecut. : stri!are pentru Zle!e si ordineE si tot ce presupune aceasta
expresie va duce la o revolutie si mai mare.
"in moment ce sistemul actual nu functioneaza, trebuie sa cautam noi metode de predare.
%nstruirea pro!ramata prin intermediul masinariilor este extrem de eficienta, dar din ce
motivO 6ste oare deoarece copilul poate pro!resa mult mai mult astfelO 8oate sa o faca foarte
bine si intr-o sala de clasa asa cum scolile @ontessori au demonstrat. &e pare ca succesul
masinariilor de invatat se datoreaza in primul rand faptului ca elevul nu poate intra in
polemica cu masinaria, asa cum face cu profesorul.
8ana la urma, cheia unor noi metode de predare poate veni din noi abordari ale felului cum
invata copiii.
&-a observat cat de mult invata copilul inainte sa se inscrie la scoala si cat de putin dupa. "e
exemplu, profesorilor le este !reu sa predea copiilor care au parinti straini si nu vorbesc
limba en!leza. 6i considera limba5ul dual un handicap. Cu toate acestea copiii foarte mici pot
invata doua sau trei limbi straine in mod simultan si in cel mai scurt timp posibil. "ar felul in
care invata copiii este in mod fundamental diferit de modul de invatare de la scoala. 8e cont
propriu sunt scutiti de implicarea succesului sau a esecului. 6i invata de drag(
"ificultatile procesului de invatare si problemele compotamentale au le!atura de obicei.
Asemenea dificultati arata ne!area copilului de a coopera cu profesorul. 'i s-a spus ca
aproximativ 3(-.( la suta din copiii nostri nu invata niciodata sa citeasca perfect. %n loc sa
!asim in inabilitatea copilului sa citeasca inabilitatea profesorului sa predea, !asim in mod
constant noi dovezi in favoarea starii fizice care sa scuze esecul profesorului.
@ai intai era vorba de coeficientul de inteli!enta, despre care se presupunea ca era un
indicator de nade5de al capacitatii de inteli!enta. Cand acuratetea modului de masurare s-a
dovedit deficitara, s-a pus problema promptitudinii cititului. "in moment ce baietii se
presupune ca se dezvolta mai incet decat fetele, s-a propus ca baietii sa invete sa citeasca la
varsta de opt ani, in loc de sase ani Jca la feteL, in ciuda faptului ca in alte cultrui toti baietii
invata sa citeasca la varsta de patru ani. "ar in acele locuri inca nu se stie de procesul lent de
dezvoltare al baietilorR
9ltima descoperire folosita ca scuza pentru esecul profesorului atunci cand copilul nu invata
este dislexia, presupunere bazata pe disfunctia creierului. 8resupunem de asemenea ca exista
handicap de natura culturala si perceptualaG si excesul de activitate, care impiedica un copil
sa invete, este considerata consecinta unei hibe cerebrale minima.
"ar la radacina tuturor dificultatilor se afla concepte !resite despre ce pot face copiii.
8robabil irosim cea mai pretioasa perioada din viata prin blamarea imensei capacitati de
invatare a copiilor. 6ste posibil copiii sa acumuleze in primii zece ani de existenta toate
informatiile unui student absolvent.
"e exemplu, experimentele lui :.X. @oore indica faptul ca cei mici pot invata sa scrie si sa
citeasca la varsta de doi ani si 5umatate.
,
&i in vreme ce @oore pune accentul pe o diferenta
intre abilitatile copiilor mai dotati si ale celor obisnuiti, alte experimente indica faptul ca toti
copiii sunt capabili sa invete sa citeasca la acea varsta. 'i se spune chiar ca aceasta este
varsta optima pentru a invata sa citesti, si cu cat copilul incepe mai tarziu, cu atat ii va fi mai
dificil. Blen "oman, care a lucrat cu copiii al caror creier era afectat, a descoperit ca Zcei
mici pot citi cuvinte la varsta de un an, propozitii cand au doi ani, si carti intre!i cand au trei
ani,E
-
iar acest lucru este valabil si pentru copiii sanatosi, bineinteles. 8otrivit lui MenrU
ChaunceU,
0
@aria @ontessori a spus ca predarea procesului de citit devine din ce in ce mai
!reu odata ce copilul a trecut de varsta de doi aniG odata ce copilul a trecut de varsta de sase
ani nu isi mai recupereaza niciodata abilitatea de a citi pe care o avea cand era mai mic.
8aradoxal, desi presupunem ca descoperirea potentialului ridicat al copiilor mici de a invata
ar fi intampinata pozitiv de comunitatea educationala, intalnim educatori care ne avertizeaza
ce pericol mare presupune o asemenea pre!atire timpurie.
>rica de consecinte nefavorabile este evident bazata pe o atitudine ocrotitoare bolnavicioasa
fata de copii. 4otusi s-a dovedit faptul ca cea mai buna stimulare pentru dezvoltarea copilului
este aceea de a-l supune la experiente care il depasesc.
:are acest proces de invatare timpurie il priveaza pe copil de ZcopilarieE, asa cum presupun
uniiO %n niciun caz. Chiar si cel mai talentat om care functioneaza in domeniul sau la un nivel
matur este un copil in multe alte feluri. >orma de invatare propusa este doar un mod special
de 5oacaG insufla activitati intelectuale de care copiii din ziua de azi sunt privati.
: alta obiectie vine de la cei care se opun stimularii activitatilor, inclusiv invatat, inainte ca
centrii cerebrali sa fie suficient de dezvoltati. "e multi ani psihoanalistii au avertizat despre
pericolele cu privire la invatarea copilului sa mear!a la toaleta inainte ca sistemul central
nervos sa fie suficient de dezvoltat. %n prezent stim ca maturizarea cerebrala nu este o
premisa a functionarii ci o consecinta a sa. @aturizarea cerebrala poate avea loc numai prin
intermediul activitatilor(
: descoperire ma5ora, intr-un camp cu totul diferit, arata ca raspandirea activitatilor de care
sunt capabili infantii. &e pare ca infantii pana la varsta de sase luni pot sa inoate fara sa se
ineceG au un reflex de sufocare care le ofera si!uranta.
+
'u se poate ima!ina cate consecinte
va avea aceasta descoperire cand si daca aceasta abilitate de a inota este recunoscuta si
,
!(/( Foore, @ediu &erviabil Autotelic si Copii exceptionali
47amden, 3onnB 9:;G=
-
Glen Doman, Cum sa iti inveti copilul sa citeasca J$e5 6or,: 2andom 7ouse, 9:;<=
0
7enr> 3haunce>, Buletin &tiintific, +ol( H@, 9:;<, p(9I@
folosita de catre parinti. Ce inseamna acest lucruO Copilul nu este o fiinta nea5utorata si
aproape imobila. 6ste capabil sa isi foloseasca toti muschii si sa isi directioneze miscarile in
apa. 'e putem ima!ina prea bine cat de diferita ar fi conceptia copilului de sine in aceasta
perioada de formare cate este atat de importanta si ce se va intampla cu dezvoltarea sa
cerebrala daca este stimulata atat de devreme. 'u poate spune nimeni ce fel de deprinderi,
abilitati si caracteristici pot fi dobandite. "ar cum aplicarea acestor metode presupune un
concept diferit despre copii, asadar, in schimb, aceste activitati timpurii ale copilului
nedescoperite pana acum vor crea o schimbare in opinia publica.
"inamica ConflictelorA "e la Copilarie la @aturitate
'e aflam cu adevart in pra!ul aparitiei unui tip nou de om intr-o noua societate.
RE)(0/% %D(0ES.E4/,0,+
Atunci cand copiii sunt mici, razboiul cu adultii se manifesta numai in cadrul familiei si la
scoala. %n timpul adolescentei acesta este adresat societatii vazuta ca un intre!. &ocietatea
este pusa fata in fata cu rezultatele inabilitatii sale de a influenta tineretul, actiunilor si
valorilor sale. 8arintii si profesorii sunt invinovatiti dar si ei sunt victime atunci cand
adolescentii si tinerii adulti declara razboi societatii si ceea ce presupune ea.
Cand copiii a5un! la adolescenta trebuie sa se inte!reze sin!uri in societate ca membri in
mare dar exista putine sanse ca ei sa fie recunoscuti si apreciati. @ediul nostru competitiv ii
determina pe parinti sa infiltreze ambitii mari in copiii lor dar putini adolescenti au
posibilitatea sa se simta importanti prin intermediul unor realizari utile. Cu fiecare adolescent
care devine important prin succes pe plan scolar, social sau atletic, exista, la propriu, mii de
adolescenti care nu au nicio sansa. Cu toate astea ei simt ca au dreptul sa fie importanti H vor
sa fie. Asadar ei incearca sa dobandeasca un statut printr-un comportament care, desi nu este
apreciat de societatea matura, este admirata de cei ca ei. >umatul, consumul de dro!uri,
mersul salbatic cu masinile, casti!atul usor de bani, implicarea in activitati sexuale,
incalcarea le!ii H toate aceste acte le imprumuta sin!uri pentru a casti!a un sens al
importantei. 4otusi, la aceasta varsta sfidarea valorilor sociale mature poate duce la
dezvoltarea unor personalitati psihopate.
"in ce in ce mai multi adolescenti sunt impinsi sa adopte atitudini ostile fata de o societate
adulta care esueaza in a le oferi un loc util. 4ineii care cauta !hidare si a5utor !asesc putini
adulti care sa ii trateze de la e!al la e!al si pe care sa ii accepte ca prieteni. Cu cat cauta mai
mult a5utor si sfaturi, cu atat sunt mai Zdati la o parteE, discriminati, si sunt facuti sa se simta
inutili.
@ulti dintre ei depasesc aceasta etapa si in final isi !asesc locul in societatea adulta, mai ales
daca pot sa casti!e bani le!al si sa simta ce inseamna respectul. "ar multi pot ramane pentru
tot restul vietii paria societatii si continua razboiul impotriva societatii care a inceput cu lupta
impotriva parintilor si profesorilor lor ca reprezentanti ai societatii.
"enumirea de Z!ol intre !eneratiiE inseamna razboiul dintre !eneratii. 6ste o expresie a
diferentelor de valori. Adultii obiecteaza impotriva Zlipsei de valoriE a tinerilorG tinerii in
schimb refuza valorile adultilor. >iecare este 5ustificat in critica sa. @ulte din valorile
dominante ale societatii noastre sunt mai mult decat dubioaseG sistemul de valori in 5urul
carui opereaza tineretul nu este numai indoielnic dar de multe ori periculos de-a dreptul. :
intrea!a !eneratie de tineri a dezvoltat un etalon moral pe care toti H cei buni si cei rau, cei
realizati si cei care au esuat H il impartA dorinta de emotie. 8lictiseala este intolerabila, emotia
+
F( 1( Ga'rielson, .-enomenul notului#, Turnal de &anatate sau Arhiva a 6ducatiei >izice, +ol( G@, 9:;<, p(
<@(
este un ideal. 'umai in lumina acestui sistem de valori se poate explica consumul crescut de
dro!uri.
"ro!urile par sa cuprinda tot ceea ce un tanar asteapta de la viata. 'imic altceva nu poate sa
ii ofere emotia unei ZexcursiiE. Consecintele nu conteaza, chiar daca cineva este ruinat pe
viata, nimic nu conteaza. : banda de baieti au spart o casa. Z"e ce au facut-oOE Z6ram
plictisiti.E 6motia e tot ce conteaza.
Al doilea motiv pentru consumul de dro!uri are de-a face cu o notiune aparte pe care multa
lume o are privind !asirea ZidentitatiiE. 4ot e trebuie sa faca, !andesc ei, pentru a fi cu
adevarat ZdiferitiE, este sa faca ceva ce adultii nu suporta. %n puterea lor de a invin!e adultii
ei experimenteaza ZlibertateaE, fara sa isi dea seama ca fac abuz de ZdrepturileE lor.
"e exemplu, intr-o confruntareE dintre un !rup de tineri si cativa terapeuti cu experienta din
"elVare, tinerii au fost intrebati de ce le place muzica roc#Kroll Jcare era in vo!a la acea
vremeL. 4oti au raspuns ca le place pentru ca nu le place adultilor. &i daca adultilor ar incepe
sa asculte si ei muzica roc#KrollO Z'e-am cauta un alt !en de muziaE au raspuns ei.
%n prezent tinerii ale! !enul de muzica ce depaseste limita de suportare a adultilor. "ro!urile
indeplinesc acelasi rolA sunt putine lucruri care ii provoaca si ii sperie mai mult pe adulti
decat consumul de dro!uri ai copiilor lor. &i cu cat protesteaza mai mult adultii, cu atat mai
dorite devin dro!urile.
9n al treilea factor poate duce de asemenea la consumul de dro!uri. "ro!urile provoaca o
stare care este simirala cu nebunia temporara. Ca un adevarat om psihotic, consumatorul care
se afla intr-o Zvacanta mentalaE este inaccesibil la cerintele realitatii si ale societatii. 6l se
afla ascuns in propria sa lume privata.
Care sunt sansele pentru prevenirea raspandirii consumului de dro!uri si pentru salvarea
celor implicatiO 'u exista o solutie imediataG problema mai de!raba de va a!rava decat sa se
rezolve. %n prezent nicio familie si nicio comunitate nu este imuna penetrarii dro!urilor. >orte
puternice din comunitate il tin pe consumator inrobit. @ulti consumatori vor sa renunte a mai
consuma dro!uri dar nu sunt dispusi sa isi schimbe antura5ul. 8resiunea din antura5 este prea
mare ca sa ii reziste si nu poate fi depasita decat prin schimbarea valorilor intre!ului !rup. Ca
fie si mai !rava situatia, problema este depasita de motive de profit puternice. Cei care fac
averi pe seama consumatorilor nu vor renunta la averea lor, in timp ce victimele lor incearca
sa isi continuie obiceiul costisitor, si vor avea !ri5a ca nimeni sa nu renunte. &ocietatea se
confrunta cu o problema sociala, care va trebui sa fie rezolvata prin forte socialeA sa li se dea
tinerilor alternative in Zcautarea de importantaE. %n acest scop, !rupuri de auto-a5utor cum ar
fi &Unanon si "aUtop au o sansa unde ceilalti au esuat.
9na din multele contributii pe care tinerii o pot face societatii este sa isi puna casa la punct,
sa isi stabileasca noi idealuri si valori si sa isi asume responsabilitat unul pentru celalalt.
'u este suficient sa se rascoale impotriva valorilor deficitare ale societatii noastreNtinerii
trebuie si vor stabili valori noi si mai bune pentru ca rebelinuea lor isi indreapta atentia catre
lacune sociale si provoaca sistemul educational. 4ineretul isi asuma un rol de conducere si
aduc idealuri in cadrul comunitatii, schimba codul sexual, afectand sistemul politic, dar
tinerii trebuie sa fie atenti ca eforturile lor sa nu fie alun!ate de cei care par sa se rascoale de
dra!ul de-a o face.
DR,M,0 .5/RE %RM(4+E @4/RE 2E4ER%6++
'u poate fi nimic eficient daca nu terminam razboiul intre !eneratii. Acest lucru va dura , dar
trebuie facut, si trebuie sa a5utam parintii si profesorii sa isi faca simtita influenta asupra
sarcinilor lor.
%n primul rand, adultii nu trebuie sa se mai certe, dar nici sa se dea batuti. 'ici exercitarea
puterii, nici permisivitatea nu vor aduce rezultate bune.
%n al doilea rand adultii trebuie sa se detaseze de manipularea copiilor lor. "aca nu sunt
constienti de telurile comportamentelor !resite ale copilariei, nu fac decat sa il intareasca,
cedand la pretentiile copiilor in loc sa le corecteze. 6i trebuie sa invete sa intelea!a motivatia
copilului si sa dezvolte o tehnica pentru a o schimba.
%n al treilea rand, adultii trebuie sa foloseasca tehnici noi de abordare a copiilor, avand in
vedere ca metodele traditionale nu mai sunt eficiente. Am descris .2 de principii pentru
cresterea copiilor intr-o societate democratica,
)
si una dintre cele mai importante deprinderi
este abilitatea de a incura5a copii.
*(
%n cele din urma, pentru a putea anticipa orice tip de
permisivitate in exces si a putea stabili limite pentru copil, trebuie stapanita tehnica
consecintelor lo!ice.
**

@ultor adulti le este dificil sa faca diferenta intre pedeapsa si consecinte lo!ice, dar o linie
subtire si foarte decisiva face diferenta intre cele doua.
8arintii si profesorii trebuie sa invete cum sa creeze o atmosfera democratica, atat acasa cat si
la scoala. 'u trebuie sa ne mai asteptam sa reusim ceva daca decidem noi pentru copii ce sa
facaG ne trebuie sustinerea lor. &ustinerea nu poate fi obtinut decat prin discutii de !rup
libere. 8arintii trebuie sa invete cum sa conduca un consiliu familial, asa cum profesorii
trebuie sa aiba capacitatea de a conduce o discutie de !rup.
9n avanta5 al profesorului este acela ca poate sa foloseasca !rupul din clasa. %n prezent
profesorii presupun ca au obli!atia de a preda si de a corecta cei ,( de copii dintr-o clasa.
Acest lucru nu este adevarat. 8rofesorul are mereu de-a face cu o clasa, indiferent daca e
compusa din 3( sau ,( de copii. Ca indrumatori de !rup, profesorii pot crea o atmosfera
propice invatatului. "ar trebuie sa invete cum sa inte!reze toata clasa, in contrast cu situatia
prezenta unde profesorii maresc lacuna dintre elevii buni si cei rai, dintre cei care sunt
avansati din punct de vedere academic si cei care raman in urma.
*3
Brupul poate sa il a5ute pe profesor sa rezolve problema pe care o intalneste in clasa sa.
Brupul este cel care ii permite sa influenteze valorile studentilor. Cu sustinerea !rupului,
profesorul este in pozitia in care poate sa inlature tot raul pe care familia sau comunitatea l-au
facut copilului. %n discuta de !rup, profesorul poate face studentii constienti de telurile lor si
poate sa obtina a5utorul si intele!erea elevilor sai. Chiar si intr-o scoala autocratica profesorul
poate stabili o atmosfera democratica in clasa sa prin impartasirea responsabilitatii sarcinii
sale.
1esponsabilitatea este factorul crucial in dilema noastra prezenta. 1evolutia, care se intinde
din &tatele 9nite in tot restul lumii, oriunde apare procesul democratic, se bazeaza pe
participarea in luarea deciziilor. 4ot ce presupune lipsa responsabilitatii nu are cum sa ofere
o solutie pentru starea de conflict, si un prim pas ar fi sa le se dea copiilor dreptul de a-i nota
pe profesori. J: fac oricum, numai ca profesorii nu stiu ce note primesc.L
%ntr-o tabara pentru delicventii tineri fiecare problema era discutata cu tot !rupul. 1ezultatele
au fost foarte satisfacatoare. 4inerii au invatat si s-au comportat bine. 'u mai era nevoie de
)
2udolf Drei,urs J +ic,i Soltz, CopiiiA 8rovocarea
*(
2udolf Drei,urs J Don Din,me>er, %nura5andu-i pe Copii sa %nveteA 8rocesul de %ncura5are JEngle5ood
3liffs, $(K(:Prentice-7all, 9:;G=(
**
2udolf Drei,urs J Loren Gre>, Bhid al disciplinei copilului pentru parinti J$e5 6or,: 7a5thorn 8oo,s,
9:DA=
*3
2udolf Drei,urs, 8siholo!ie in Clasa J$e5 6or,: 7arper J2o5, 9:;H=(
usi zavorate. Apoi, intr-o zi, directorul a luat o decizie de unul sin!ur. "upa ce a aflat ca nu
era bine sa le ofere patru dupa-amieze libere, s-a hotarat sa le ofere numai doua. 8utin dupa
aceea o rascoala s-a pornit. Baietii au stricat mobila, au distrus totul, au refuzat sa manance.
"irectorul si-a dat seama ce trebuia sa faca si a pus la cale o discutie de !rup deschisa despre
avanta5ul a doua dupa-amieze libere in loc de patru. 4oata lumea a inteles punctul lui de
vedere si l-au aprobat. 6levii nu protestasera decat din cauza aro!antei sale.
*.
"in moment ce suntem inclinati sa oferim sustinere numai prin vorbe procesului democratic,
multe scoli americane au un consiliu al elevilor. 4otusi, putini pot sa isi dea seama la ce nivel
consiliul elevilor este o parodie a democratiei. Consiliul elevilor , de obicei limitat in sfera de
actiune, indeplineste doleantele adultilor si permite numai reprezentarea elevilor ZbuniE.
Aceia aflati in rebeliune au putine sanse sa se faca auziti in mod oficial. &colile noastre au
devenit democratice inainte sa devina eficiente.
8ericolul de a da elevilor drepturi este acela ca asemenea actiuni pot conduce la permisivitate
in exces. Copiii pot face abuz de drepturile lor si pot sa-si ne!li5eze necesitatea situatiei si
responsabilitatilor lor. "e aceea, procesul democratic cere un lider. 8arintii si profesorii nu
mai pot functiona ca sefi, dar trebuie sa se deprinda cu capacitatea de a fi lideri democratici.
%n cele din urma, tinerilor le trebuie un rol mai activ in cadrul comunitatii. 8rima functiune a
comunitatii poate fi stabilita de scoala, prin intalniri ale profesorilor, parintilor si elevilor
pentru a discuta probleme care se petrec de obicei oricarui copil. %ntrebari standard H cum sa
foloseasca masina, cand sa vina acasa de la o intalnire, ce fel de activitate sa alea!a pentru
timpul liber H implica diferente de opinie intre adulti si copii. Aceste diferente ar trebuie sa
fie discutate in timpul unor intalniri de ZarmistitiuE, in cadrul carora toata lumea sa aiba
dreptul sa spuna ce vrea dar, de asemenea, sa aiba obli!atia sa asculte tot ce au si ceilalti de
zis.
8utem observa cu usurinta ce s-ar intampla daca principiul participarii elevului ar fi
recunoscut la ficare nivel cand aplicam principiul scenei universitare de azi. 9niversitatile
noastre sunt H in marea ma5oritatea H nedemocratice. 6le sunt conduse de directivele unui
presedinte si unui consiliu de administratie. 1adicalii nu pot accepta asemenea directive. "ar
si ei sunt in aceeasi masura nedemocratici, pentru ca incearca sa imi impuna vointa in
universitate. 'ici presedintele nici rebelul nu au dreptul sa decida ce se va intampla. :ri de
cate ori o universitate a instituit un !uvern democtratic eficient, rascoalele studentilor au
devenit insi!nifiante. %ntr-un cadru democratic, corpul de !uvernare ar trebui sa fie compus
din membrii consiliului de administratie, profesori, studenti si personalul pentru intretinere.
1adicalii, asemenea situatie, nu ar avea nicio sansa. Ar avea toata scoala de partea lor ca sa
combata.
Ar fi avut deEa o sansa sa fie auziti.
9niversitatile, au nevoie, bineinteles, de aceeasi examinare !enerala a activitatilor si a
principiilor asa cum au si scolile mai mici. :are sunt cu adevarat institutii de invatamantO
:are studentii se duc acolo pentru ca vor sa inveteO 8oate ca sunt cativa care se duc din acest
motiv, dar sunt cu si!uranta putini. &tudentii se duc la facultate pentru a obtine o diploma
pentru a obtine o slu5ba mai buna si sa faca mai multi bani. =e!atura dintre universitate si
complexul economic este denaturarea intre!ului inteles al universitatii. %n multe cazuri,
studentul absolvent nu este mai bine pre!atit decat cei care se duc la facultate. Cu exceptia
scolilor tehnice, pare a nu exista nicio corelare intre diploma si competenta. 9n student poate
sa absolveasca daca stie cum sa treaca de examene. Ceea ce se stie este irelevant. 8e de alta
*.
E)perimente similare sunt intotdeauna reusite( De e)emplu, Scoala Gordon din Mel 1viv, o scoala generala,
se 'ucura de o participare totala a elevilor in toate activitatile scolare( Elevii isi organizeaza pro'lemele de
clasa singuri avand ca indrumator pe profesor(
parte, oare studentul ar trebui sa invete doar ce vrea sa inveteO %n multe cazuri problema de
relevanta este una le!ata de Zasa numitaE libertate. Ceea ce dorim sa invatam este diferit de
ceea ce ar trebui sa invatam.
&a cedam cerintelor studentilor inseamna abdicareG sa ii presam sa invete ceea ce nu vor
inseamna dictaturaG sa ii invatam sa invete ce ar fi in beneficiul lor sa stie necesita o
conducere democratica.
.apitolul G ! Rezolvarea .onflictelor in .adrul 3amiliei
>amilia este testul de baza pentru atitudinile si abordarile noastre cand avem de-a face cu
altcineva. %n relatiile apropiate dintre sot si sotie, parinti si copii, avem de-a face cu
dificultatile care caracterizeaza era sociala in care traim. 4oate defectele prezente in relatiile
contemporane interpersonale devin evidente intr-un mod dureros. 4oate !reselile si erorile
noastre au consecinte imediate si neplacute pentru echilibrul nostru emotional. %n consecinta,
familia este locul unde trebuie sa H si putem H invatam sa intele!em dinamica ce
functioneaza intre indiviziG este locul unde trebuie Hsi putem H dezvolta metode care se
potrivesc noii atmosfere sociale ale unei societati democraticeG locul unde principille
democratice trebuie luate de raftul idealurilor va!i !enerale si aplicate sarcinilor din fiecare
zi. Aici este terenul de educare al tehnicilor de cooperareG ceea ce invatam in cadrul familiei
ne a5uta sau ne impiedica sa cooperam cu ceilalti. >amilia, care este o reflectare a culturii
vechi, devine lea!anul celei noi. %n spatele diversitatii si complexitatii suferintei, coflictelor,
diver!entelor si supararilor din familia moderna se afla un sin!ur tiparA competitia crescanda
dintre membrii sai. >amilia moderna reflecta confuzia tra!ica a unei !eneratii crescuta cu
metode autocratice traditionale care se confrunta cu sarcina de a stabili proceduri
democratice. 'imeni nu poate face asta pentru noiG fiecare din noi trebuie sa exploreze, sa ne
testam ideile noi, sa ne folosim ima!inatia, si sa recalculam cu indrazneala tot ce s-ar fi
considerat a fi adevarul concret si definitiv.
'u mai avem la baza un teren solidG trebuie sa invatam sa inotam prin incertitudini, prin
valori relative. :rdinea usoara a lucrurilor bune si a celor rele , orientarea usoara catre alb si
ne!ru, a disparut pentru totdeauna. 4otusi, concepte noi de interactiune sociala si psiholo!ica,
desi ar putea parea va!i si inspaimantatoare celor care nu sunt suficient de familiarizati cu
ele, ofera o varietate lar!a de actiuni reusite odata ce sunt cu adevarat intelese si folosite. 6le
ofera un sens nemaiauzit pana acum de putere celor care, in loc sa se bazeze pe autoritate sau
pe re!uli concrete, sunt suficient de cura5osi sa aiba incredere in sine.
(%RE S,4/EM )+./+MEE
8rintre numeroasele capcane prezente in incurcatura noastra exista o tendinta pentru fiecare
din noi sa isi subestimeze puterea. Coplesiti de ceea ce ni se intampla, nu putem vedea ce
creem noi insine. &untem impresionati de puterea pe care altii o au asupra noastra. 6i par a ne
forta mana si a ne provoca reactii. 4ot ceea ce !resim, 5ustificam prin ceea ce ne-au facut
altii. %ntentii bune avem cu totii in abundenta dar acestea devin nesemnificative deoarece ne
simtim frustrati in orice moment. @area ma5oritate suntem convinsi ca nu putem fi atat de
ZbuniE ca oameni cum ne dorim din cauza ca altii, inclusiv rudele cele mai apropiate, nu ne
permit.
Absurditatea unor impresii de !enul acesta devine evidenta cand realizam ca fiecare membru
din familia noastra vede lucrurile la fel. >iecare dintre soti il invinuieste pe celalalt pentru
problemele sale. Amandoi se simt frustrati din cauza copiilor lor, care la randul lor se simt
lezati de parintii lor si provocati de frati sau surori. 'u pot avea toti dreptate sa considere ca
nu sunt altceva decat victime. >iecare are dreptate din punctul sau de vedere, dar niciunul nu
pare sa perceapa cum se simte oponentul sau ce repercusiuni are fiecare asupra celuilalt in
acest 5oc mutual de revansa.
9n desen animat arata doi domni demni care se intalnesc pe o strada intunecoasa, fiecare
tremurand de teama de a nu fi abordat de celalaltA niciunul nu simte teama celuilalt. Aceasta
este situatia noastra. 4uturor ne e frica unii de altii si nu putem intele!e de i-ar fi cuiva frica
de noi. 8rimul pas pentru a imbunatati situati este sa realizam ca 5ucam un rol activ in fiecare
conflict si ca rolul nostru este sin!urul factor pe care il putem influenta. 'u putem schimba
nimic decat pe noi insine dar nici rolul altcuiva din conflict nu poate ramane neschimbat daca
rolul nostru de schimba. &olutia unei dificultati se afla numai in mainile noastre. 6ste inutil
sa asteptam ca celalalt sa ia initiativa iar asteptarea nu face decat sa a!raveze situatia.
R(0,0 PRES/+2+,0,+
%n spatele retinerii noastre de a face primul pas sta de obicei !ri5a noastra pentru presti!iu.
>iecare participant al conflictului doreste ca celalalt sa fie primul care renunta la ce amandoi
trebuie sa constientizeze ca este un comportament incorect. >iecare din ei ar considera o
infran!ere daca ar fi cel care ar fi primul sa faca un pas catre rezolvarea diver!entelor. Ar
parea impacare iar ZimpacareE este un cuvant !resit. 4oata lumea stie ca doua !reseli nu
alcatuiesc un succes, dar putini mer! pe acest principiu. "impotriva, nu il vom lasa pe
celalalt sa scape cumvaR =upta pentru presti!iu este evidenta H si in mod evident zadarnica.
"am la o parte orice expresie a iubirii, felul !ri5uliu si responsabilitatea, in teama noastra
oarba de umilinta. :h, da H ne iubim unul pe altuldar nu indrazim sa cedam cu nimic. &i daca
totusi facem asta, transformam retra!erea tacticoasa in piatra de temelie a succesului nostru
strate!icG asteptam momentul rabunarii.
'e putem salva sin!ur de aceasta competitie inutila. "aca incepem prin a constientiza ca
exista o lupta pentru presti!iu, am putea fi capabili sa recunoastem ca valoarea noastra nu
depinde in niciun caz de parerea altora, chiar si in familie. 9rmatorul pas este sa recunoastem
pretul mare pe care il platim pentru actiunile noastre belicoase. Apoi, cand luam in
considerare pretul, am putea renunta la competitie, avand incredere in respectul nostru de
sine si respectandu-ne adversarul. &imtindu-se mai si!ur, si el ar putea renunta la stimulul
pentru lupta. Cercul vicios s-a spart.
.(MPE/+6+% PE4/R, P,/ERE
8rocesul de democratizare, cu tot cu competitia sa aferenta, a inlocuit !ri5a pentru prestigiu
individual in efortul autocratic de a casti!a putere( ;iata noastra de familie de azi reflecta
atat tendinta traditionala de a avea putere in exces dar si !ri5a culturala mai recenta pentru
presti!iu personal H o uniune imorala intr-adevarR >ace respectul mutual aproape imposibil.
=e induce tuturor membrilor familiei dorinta de a se razboi. %mpiedica or!anizarea
democratica in cadrul !rupului familial. Anihileaza cea mai sincera dorinta de corectitudine,
prietenie si supunere. &timuleaza in multi o dorinta de a fi sef, iar multe familii au mult prea
multi aspiranti la titlul de sef. 'e e atat de teama de a fi dominati incat ne hotaram sa fim noi
insine sefi. >iecare diferenta de opinie devine o competitie.
@ulti dintre noi considera inca faptul ca nu exista alta solutie pentru un conflict decat cearta
sau cedarea. "ar intr-o societate democratica nu exista asemenea solutii. Conflictele
ZrezolvateE prin sub5u!ar !enereaza noi conflicte. 8ierzatorul nu isi va accepta infran!erea ca
fiind definitiva iar casti!atorului ii va fi teama sa piarda ce a realizat. Amandoi se pre!atesc
pentru runda urmatoare. :rice echilibru stabil intr-o atmosfera democratica presupune
respect mutual. "ar victoriosii isi pierd respectul pentru invinsi iar invinsul isi pierd respectul
de sine. 'imeni nu tre'uie sa lupte daca nu vrea. Conflictele de interese sunt inevitabile in
relatiile apropiate din viata de familie.
Acestea cer rezolvare. "ar ma5oritatea oamenilor nu sunt constienti de varietatea abordarilor
pentru a evita o competitie pentru putere si permit solutii prin acord.
2RE-E%0% M(R%0E+
6fectele decala5ului nostru cultural sunt evidente in relatiile dintre parinti si copii. 8arintii
afla ca un copil nu mai poate fi supus prin manifestarea puterii. Asa ca se bazeaza pe o alta
forma de ZcontrolE, nefiind inca la curent cu faptul ca, ZinfluentaE si ZcontrolE sunt doua
abordari foarte diferite si contradictorii in cresterea copilului. Crezand ca unui copil trebuie
sa ii ZaratiE ce e bine si ce e rau, parintii recur! la morala si predici iar apoi sunt surprinsi si
se simt neputinciosi cand aceste incercari de a-i controla se dovedesc a fi inutile. >iind privati
de puterea de a impune supunere, incapabili sa instaureze controlul prin intermediul
predicilor, ei sunt in pierdere de modalitati de a-si !hida copilul pe carari pe care ei le
considera corecte si astfel continua cu metode care sunt sortite esecului din start.
Copiii trebuie, desi!ur, sa invete sa distin!a intre bine si rau, sa isi dezvolte conceptii morale
corecte, sa includa aceste conceptii in constiinta lor. "ar copiii nu vor invata doar din vorbe.
Cateodata comunicare verbala este necesara, dar abordarea moralista nu este in !eneral un
mediu de comunicare eficient. 8oate cineva sa comunice cu un copil nereceptivO %ntr-un
moment de !reseala copilul nu va fi receptiv. %ntr-o stare de conflict cuvintele nu sunt
informatie ci arme. 6le exrima furia autoritatii invinse iar cuvintele spuse la manie dezvaluie
punctele vulnerabile ale parintilor. %n asemenea circumstante, ca cei mici sa incerce ceea ce
le este interzis, este o fapta eroica. &fidarea inseamna victorie, merita sacrificiul pe care il
poate presupune.
8roblema superioritatii morale mai nou confundata cu dezvoltarea democratica. Copiii se
impotrivesc sa accepte standardele morale pentru care nu au nicio 5ustificare.
Adesea, standardele parintilor, care reflecta timpurile cand ei insisi erau copii, se afla in
conflict cu standardele predominante ale !eneratiei actuale. Copiii se simt 5ustificati sa se
opuna 5udecatilor morale parentale bazandu-se pe propriile lor experiente si viziuni. 9nui
copil nu i se mai poate spune pur si simplu ce e bineG trebuie sa i se demonstreze( %ar aceasta
dovada este adesea deficitara, sau ar!umentul este prea !resit si nu este pertinent din punct de
vedere intelectual asa incat copiii nu sunt impresionati.
Aparitia omului ca un individ liber, autodeterminat a limitat importanta constiintei. 'e
purtam cum suntem inclinati sa ne purtam, nu neaparat asa cum ar trebui. :data cu slabirea
fortelor dictatoriale din 5urul nostru, motivatiile, care sunt contrare cerintelor constiintei, au
devenit mai importante. 6ducatia trebuie sa ia in considerare motivatiile subiective care sunt
cauza ne!li5arii prescriptiilor morale. Copilului trebuie sa i se arate nu numai ce este !resit ci,
de asemenea, de ce continua sa faca ceva ce este !resit. Schim'area logica personala care il
motiveaza este mai eficienta decat cenzura morala( Constiinta se reflecta in afara presiunii
sociale, stimularea psiholo!ica si sociala sunt mai importante decat preceptele morale in
schimbarea comportamentului. 4rebuie sa ne !andim la Zmodificarea motivatieiE, dandu-le
copiilor alternative pentru comportamentul lor.
2RE-E%0% DREP/56++
"reptatea morala ca un mi5loc de dezvoltare al superioritatii personale este un re!im stabil in
multe familii. 4oata lumea vrea sa aia ZdreptateE si toata lumea orice capacitatea intelectuala
are pentru a-si dovedi ca are dreptate in detrimentul adversarilor sai. "ar lo!ica si inteli!enta
pot fi folosite sa apere orice cauza, buna sau rea. @a5oritatea oamenilor pot !asi cauze
ZbuneE pentru cele mai !resite cauze. 8entru a rezolva un conflict de maniera cine are
dreptate si cine nu, se poate daca exista o autoritate cara sa decida acest lucru, care isi
foloseste evaluarea sa ca un mi5loc de masura si isi da verdictul intre partile aflate in conflict.
Aceasta procedura este sustinuta in salile noastre de 5udecata, unde 5udecatorul are puterea sa
ia deciziile necesare. 4oata lumea stie ca deciziile 5udecatoresti nu sunt intotdeauna ZcorecteE
si pot fi rasturnate de alt 5udecator. "ar daca este atat de !reu de stabilit ce este bine unde
exista le!i sa faciliteze decizia, cat de improbabila este o decizie ZbunaE in incrucisari
complexe de interese ale membrilor unei familii, unde nu este niciun 5udecator desemnat care
ai aiba o autoritate finala H unde toata lumea, fiecare 5udecandu-se pe sine, este provocata de
toti ceilalti care nu sunt de partea sa si care nu ii impartasesc punctul subiectiv de vedereO "e
fapt, nicio problema sau niciun conflict care perturba linistea familiei pot fi intelese in mod
lo!ic folosind termenii de bine si rau. Atata timp cat relatia dintre doua persoane este buna,
nicio fapta rea a unuia dintre cei doi poate sa o strice. Ceea ce conteaza este ca niciunul nu se
simte atacat personal, desconsiderat sau umilit H sau auto 5ustitiar. : mama, spre exemplu,
poate scuza cele mai rele ofense ale copilului ei la scoala sau pe terenul de 5oaca dand vina pe
profesor sau pe ceilalti copii. "ar daca ar porni o lupta pentru putere cu el, situatia s-ar
schimba radical si copilul ar deveni H in viziunea ei H de-a dreptul rautacios.
"in nefericire, persoanele implicate in conflict prea rar isi dau seama de problemele
psiholo!ice ascunse, de relatia bolnavicioasa care, ea sin!ura, este responsabila pentru
diver!entaG de aceea, eforturile lor pentru a a5un!e la o solutie nu sunt indreptate catre o
imbunatatire a relatiei ci mai de!raba catre certuri le!ate de problemele care apar din
perturbarea relatiei. %n !eneral, ar!umentele bune pe care ne bazam pentru a ne face
5ustificata cauza sunt tot atatea arme in lupta pentru putere. "reptate pentru sine este
stindardul celor care se considera puternici, care se autoproclama 5udecatori, fiind intre timp
implicati in conflict.
RESPE./,0 M,/,%0
%ntr-un conflict, cei care sunt preocupati cu cine are dreptate si cine !reseste, ar trebui
discreditati si inlocuiti cu metode bazate pe o perspectiva diferita. 4emelia viziunii noastre
noi este recunoasterea importantei relatiei. 1elatia nu e nimic fixat, nimic stabilit ci este intr-
o continua schimbare si fluctuatie. 4ot ceea ce concepem in societatea noastra, in familia
noastra, exprima interactiuni si relaii. Singura 'aza sta'ila a relatiei sociale este echili'rul
dintre egali( 8roblemele noastre domestice ne prezinta sarcina de a stabili aceasta e!alitateG
frustrarile si esecurile noastre apar din incapacitatea noastra de a face asta.
: relatie corecta sta la baza unui comportament corect. Cooperarea depinde de bunavointa,
intere mutual sincer, respect unul fata de celalalt,. Ce este ZbineE pentru o relatie poate fi
ZrauE pentru alta, avand in vedere ca nu exista doua situatii la fel. : persoana poate trai fara a
5i!ni, in timp ce alta nu poate trai fara a intra in bucluc. 1elativitatea a ce e bun si ce e rau
poate fi incurcata, dar este o realitate cu care trebuie sa traim. 3e face o persoana este mai
putin important decat cum face si in ce circumstante.
;azute in aceasta lumina, lucrurile esentiale care trebuie stiute pentru a trai intr-o societate
democratica pot fi usor mentionate. 6le reprezinta principiul care trebuie aplicat in toate
asocierile umane, in casa si in afara ei. %n forma sa cea mai simpla, principiul implica respect
mutual, respect pentru demnitatea celorlalti, si respect pentru sine( 8rincipiul este exprimat
printr-o combinatie de verticalitate si bunatate. ;erticalitatea implica respect de sineG
bunatatea respect pentru ceilalti. 9na fara alta nu poate duce la o relatie armonioasa intre
doua persoane e!ale. "aca e nevoie de un alt criteriu, se poate spune asaA
'e putem rezolva conflictele i fr a ne lupta sau a ipa H respectndu-i pe ceilali,
respectndu-ne pe noi nine. A fi ferm, nenvins, a avea respect de sine, dar i amabil, nu
implic nicio umilire H acetia sunt cei doi poli n 5urul crora !raviteaz relaiile umane
satisfctoare.
D+4%M+.% .%RE S/5 0% ?%B% .(430+./E0(R
Conflictele sunt inevitabile n orice relaie uman deoarece exit o ciocnire de interese i
obiective. 4otui, trebuie s facem diferena ntre disputele deschise implicate ntr-un conflict
i dinamica implicit a unei relaii nesntoase. 'u este suficient s cunoatem natura
problemelor sau s tim ce avem de fcut. 4rebuie s tim ce dorim s facem H i de ce.
& nu uitm c motivaia social de baz a oricrei fiine umane este dorina de apartenen,
de a avea un loc si!ur ntr-un !rup. Aciunile noastre reflect conceptele noastre de inte!rare
i participare social. "ac acionm n funcie de situaie, atunci, este evident c facem acest
lucru pe baza unei evaluri corecte a situaiei. 8e de alt parte, fiecare pas !reit i fiecare
aciune deran5ant reflect concepte !reite despre participare i interpretri eronate ale
actualelor conflicte. >iind contiei de acest lucru, putem s nvm s privim un conflict aa
cum l vd adversarii notri. 8utem s nvm cum s fim sensibili la raionamentul lor dac
ne dorim s l nele!em. 1euita noastr de a rezolva un conflict depinde n mare msur de
abilitatea noast de a vedea lucrurile i din punctul de vedere al celorlali. 1euita implic
empatie, un rspuns natural care, de obicei, este nbuit de ostilitate. Pns, putem s nu de
dorim cu adevrat s nele!em un punct de vedere opus deoarece, nele!erea i empatia ne
pot mpiedica s luptm cu ndr5irea pe care noi o considerm necesar pentru a ne apra
ZdrepturileE. Pnele!erea poate exclude ostilitatea. 8entru a ne putea nele!e unii pe alii
trebuie s ne !ndim la scopul aciunilor umane.
"in pcate, scopurile unei persoane nu se afl printr-o simpl ntrebare, pentru c nici ea nu
tie ce motivaie are. Copiii i urmresc scopurile cu struin fr a avea cea mai mic idee
despre ceea ce fac. Au nevoie de a5utor pentru a-i nele!e scopurile.
>amiliarizarea cu cele patru scopuri ale neascultrii copiilor i poate permite adultului s le
identifice i s nelea! raionamentul pe care copilul se bazeaz. "in pcate, scopurile
adulilor nu sunt att de simple i evidente. 4otui, putem fi si!uri c n spatele
anta!onismului i opoziiei adulilor sunt cam aceleai elemente care l motiveaz pe copil s
i mreasc solicitrile i s i apere pe cei din 5urul lui. "ac suntem interesai s promovm
soluii la conflictele noastre, putem s devenim sensibili la nevoile celorlali de a se simi
importani, respectai i apreciai. 8utem s privim dincolo de aciunile lor a!resive sau s le
ne!li5m sentimentele de nfrn!ere i ncercrile lor de a riposta, teama i descura5area lor.
'imeni nu se poart urt atta timp ct este ncreztor n capacitatea sa de a reui prin
mi5loace utile. "escura5area i teama sunt primii factori care stau la baza oricrui
comportament social inacceptabil. "emonstraia vdit de superioritate ascunde destul de
!reu o ndoial de sine puternic, un sim de imperfeciune pe care unii ncearc s l ascund
de ceilali, un efort neobosit de a face Zmai multE sau de a fi Zmai bunE.:dat ce am nvat
s vedem i s nele!em aceast nesi!uran n ceilali membri ai familiei, putem evita o
ripost care doar ar spori temerile iniiale, sentimentele de inferioritate i formele !reite de
compensare. "e fapt, putem nva cum s le uurm problemele H nu prin cuvinte, ci prin
fapte
*2
.
Astfel, este inutil s i spui cuiva c sufer de un complex de inferioritate sau c ncearc s
fac pe eful sau s fie superior. Pns, putem a5uta o persoan s depeasc asemenea
probleme, scopuri i atitudini !reite prin %ncuraEare i alte aciuni psiholo!ice eficiente.
@M?,45/56+RE% RE0%6+E+
=a baza oricrui conflict st o relaie tensionat i este imposibil s ncercm s aplanm
conflictul dac nu facem mai nti eforturi sincere de a crea o atmosfer prietenoas. &untem
mereu mai dispui s facem lucruri pentru persoanele pe care le ndr!im dect s rspundem
la cereri 5ustificate atunci cnd suntem total diferii de cineva. @eritele cererii sunt foarte
puin importante n comparaie cu ceea ce credem despre persoana care face aceast cerere.
"in aceste consideraii se dezvolt o nou perspectiv. Ceea ce este corect sau !reit capt
un alt neles. Cmpul de aciune devine mai important dect problema nsi. Adevrata
problem este de fapt ntrea!a situaieG o singur fapt nu poate fi %neleas dec*t dac este
integrat %ntregii situaii(
6ste esenial s pre!tim experiene plcute pentru ambele pri, pentru so i soie, prini i
copii. Activitile plcute fcute mpreun a5ut la pre!tirea unei atmosfere astfel nct s se
poate a5un!e la un acord fr cti!tori sau nvini, fr a i se impune cuiva un sentiment
sau a fi umilit. Conflictele de idei i interese ar trebui discutate numai cnd toat lumea este
sociabil. "ac este vorba despre un conflict, discuia ar trebui purtat doar ntr-o reuniune
de familie cu toi membrii prezeni, iar primul lucru pe care membrii familiei trebuie s l
fac este s nvee s asculte. 4oi au dreptul s i spun prerea, dar au i obli!aia s
asculte ce spun ceilali ncercnd s le nelea! sentimentele i !ndurile. Pn acest fel, fiecare
problem i conflict devine o problem comun. Altfel, nu exist nicio soluie.
"ac ne !ndim numai la ceea ce ar trebui s fac cealalt persoan, ne vom confrunta cu o
situaie fr ieire. 8utem lsa o porti deschis dac ne !ndim la ceea ce noi putem face
ntr-o situaie dat.
Chiar dac nu avem nicio ans s !sim o soluie perfect, mereu va fi o cale de
mbuntire indiferent de intensitatea conflictului. 'u exist nicio situaie att de nelipsit de
speran nct s nu permit alternative. "ac suntem dispui s facem ceea ce este de fcut
n condiiile date, putem !si o soluie adevrat.
Pntr-adevr, n multe situaii, nu tim ce s facem. : soluie practic simpl ne-ar putea a5uta.
"e obicei, tim ce nu ar trebui s facem. "ac ne abinem s nu facem ceea ce nu trebuie,
*2
Aceasta este o precauie foarte important atunci cnd apelm la psiholo!ie. :rice lucru eficient poate fi i
periculos dac nu este folosit corect. Cu toate acestea, orict de puine cunotine de psiholo!ie ar avea cineva,
nu poate face nimic ru atta timp ct nu i le exprim n cuvinte, ci prin fapte. 8utem folosi explicaii
psiholo!ice n familie, ns, doar la o reuniune a tuturor membrilor familiei H i chiar i atunci, cu precauie.
suntem pe drumul cel bun. Atunci, ce nu trebuie s facemO :rice fapt care ar nruti
situaia, l-ar umili sau l-ar irita pe adversar. 8utem fi mereu ocupai ncercnd s nu facem
aceste lucruri. Aceast reinere este adesea suficient pentru a se a5un!e la o eventual
nele!ere. Pn plus, preocuparea noastr cu propriul plan de aciune ndeprteaz presiunea ce
apas asupra celeilalte persoane i i d ocazia s se !ndeasc la ce ar putea face pentru a
mbunti situaia.
"ei, putem fi dispui s vedem beneficiile acestor abordri atunci cnd avem de-a face cu
aduli, ma5oritatea prinilor nc consider c nu se pot aplica la copii. 6i sunt de prere c
este nevoie de o acionare imediat. Pns, cnd acioneaz imediat, nu se ndeprteaz prea
mult de aceleai principii care se aplic interaciunilor dintre aduli i copii. "oar n cazul n
care viaa copiilor este pus n pericol se impune o acionare imediat, iar asemenea situaii
sunt ntlnite mult mai rar dect cred prinii foarte precaui. : aciune imediat este posibil
i chiar necesar n cazul copiilor, dar aciunile punitive precum cuvintele neplcute nu
confer conflictului un sfrit constructiv, dei prinii sunt provocai s le foloseasc.
1elaia noastr !eneral cu copiii trebuie reconsiderat cu atenie i mbuntit. "ra!ostea
nu este de a5uns. Dragostea nu garanteaz respectul( Acest aspect important este adesea
trecut cu vederea de cei care cred c dra!ostea le d copiilor Zsentimentul de si!uranE.
&i!urana este ncrederea n propriile fore, iar dra!ostea nu i asi!ur copilului un asemenea
sentiment. 4rebuie s nvm s ne respectm copiii. Aceast prim condiie pentru a
dezvolta o relaie potrivit implic exprimarea respectului nostru H prin cuvinte i fapte, prin
tonul vocii, prin dorina de a le asculta sentimentele i inteniile, chiar dac nu suntem de
acord cu ele. 2espectul nu implic supunere( Artarea respectului presupune existena unei
prietenii adevrate, nu printr-o pretins ncredere sau mituire, ci prin c*&tigarea unei
prieteniei. $i nu putem s cti!m prietenia sau atenia unui copil umilindu-l sau fcndu-i
toate poftele.
@4.,R%*%RE%
6forturile noastre de a rezolva conflictele trebuie s mear! dincolo de stabilirea unor relaii
bune i sntoase. Cel mai deran5ant comportament al adulilor i copiilor este rezultatul
descura5rii. "oar o persoan cura5oas poate s nfrunte problemele direct i s le rezolve
ntr-un mod eficace. @ereu i ncura5m sau descura5m pe cei din 5urul nostru, iar prin
aceasta efectiv contribuim la o mai bun sau proast comportare a lor.
"ac nu ne manifestm aceast atitudine fa de ceilali, ne va fi mai uor s recunoatem
efectul vast al ncura5rii cnd destinatarii suntem noi. $tim cu toii ct de diferit ne
comportm n compania diverselor persoane. Pn compania unora ne simim n lar!ul nostru,
n compania altora ne simim inhibai, nu ne !sim cuvintele, suntem nendemnatici i nu ne
simim bine. Ceea ce face diferena este ncura5area sau descura5area pe care o primim. 6ste
destul de interesant c putem fi descura5ai nu numai de o persoan care, dup prerea
noastr, nu ne place sau ne subapreciaz, dar i de o persoan care ateapt prea mult de la
noi. Pn ambele cazuri, dac nu suntem si!uri pe noi, nu reuim s ne folosim toate resursele
interioare. 8e scurt, cineva ne face s ne simim n lar!ul nostru, altcineva ne face s fim
ncordai, deoarece unul ne sporete ncrederea n noi, iar cellalt o submineaz.
'u este !reu s observm ce se ntmpl cu noi i, rareori, ne dm seama c exercitm o
influen asemntoare asupra celorlali. 8utem facem ca fiecare persoan cu care intrm n
contact s se simt mai bine sau mai ru, ncura5nd-o sau descura5nd-o. &coatem ce e mai
bun sau mai ru dintr-o persoan pe care o ntlnim doar prin atitudinile i ateptrile noastre.
4rebuie s ne dm seama c felul n care le rspundem celorlai exercit o influen asupra
lor.
Acest principiu este foarte important atunci cnd avem de-a face cu copii. Copiii au nevoie
de ncura5are aa cum plantele au nevoie de soare i ap. Creterea, n special n epoca
noastr dominat de tendina de a rsfa i de a umili, implic o serie de experiene
descura5atoare. "ac nu echilibrm aceast tendin cultural, vom da !re n calitate de
prini i educatori. Cnd copilul este att de descura5at nct se comport urt, ncura5area
este obli!atorie. "in pcate, cu ct un copil se poart mai urt i are nevoie de mai multe
ncura5ri cu att ansa ca el s le primeasc este mai mic. 'u este uor s ncura5ezi un
copil neastmprat pentru c te descura5eaz. Pns, pn nu ne schimbm atitudinea, nu ne
putem a5uta copiii.
Capacitatea de a ncura5a pare s fie cea mai important calitate pentru a ne putea nele!e cu
ceilali. "e aceea, spre surprinderea i disperarea adulilor responsabili, foarte muli oameni
ZnepotriviiE au aa mult influen asupra copiilor i adolescenilor. &e pare c cei care i
ndeamn pe copii la aciuni antisociale tiu mai multe despre ncura5are dect cei care au
drept responsabilitate promovarea unei creteri i a unei dezvoltri sntoase a copiilor.
Capacitatea de a ncura5a presupune o ncredere n sine. "ac ncrederea lipsete, dorina
noastr compensatorie de autoevaluare va nfrn!e chiar i cele mai mari eforturi ale noastre.
:amenii care sunt prea amabili sau fac complimente false i se pln! exa!erat nu ncura5eaz
pe nimeni, ei pur i simplu i trateaz pe ceilali cu un aer de superioaritate.
Copiii ptrund aceast faad i vd falsitatea care se ascunde n spatele ei.
Capacitatea de a ncura5a este capacitatea de a insufla ncredere n sine. 'imeni nu are
suficient ncredere n sine. %ma!inea fiecruia despre sine este ntr-o oarecare msur !reit
i nimeni nu scap de convin!erea c nu este suficient de bun. 8entru a a5uta o persoan s i
schimbe prerea !reit despre sine, trebuie s fim cu adevrat convini c este la fel de 'un
&i %n realitate( 8utem fi mai buni, dar asta nu nseamn c dac nu vom deveni mai buni, nu
vom fi niciodat vrednici.
>actorul dinamic n procesul de cretere este cura5ul. 'imeni nu devine priceput sau
competent dac nu crede mai nti n capacitate sa de a face acest lucru. 4rebuie s
identificm defectele si lipsurile noastre si a celorlali pentru a le putea corecta. &untem
influenai de nevoia de a evita !reelile pentru a evita umilirea. =a toi ne este fric de
!reeli. Chiar dac facem ceva bine, o !reeal poate anula totul. Pntr-o societate autocrat,
conformitatea este acceptat, abaterea de la aceasta nu este tolerat, iar asemenea concepte au
fost transmise i spiritului competitiv din prezent. :rice !reeal ne poate pune n pericol
statutul.
6valuarea ne!ativ a !reelilor las puin loc pentru ncura5ri. 6forturile fcute fr tra!ere
de inim de a-i spune unui copil ct de bine ar fi putut s fac un lucru nu va face dect s
confirme reproul c nu se ridic la nlimea sarcinii. 4rebuie s ne dm seama c nu putem
construi nimic pe lipsuri, ci numai pe for( 'u putem s i facem pe copiii notri H sau pe
oricine altcineva- s aib ncredere n sine atta timp ct noi nu avem ncredere n ei.
4E)(+% RESPE./,0,+ DE S+4E
'evoia de a spori respectul de sine a celorlali nu ar trebui niciodat s ne conduc la ideea
c pentru ei nseamn totul, iar pentru noi nimic. 9n asemenea ZaltruismE nu este ZbuntateE,
ci mndrie fals. &untem o parte inte!rant a fiecrei situaii, al fiecrui conflict.
"ac refuzm s ne urmrim interesele nu nseamn c suntem binevoitori, ci doar supui.
'imeni nu poate construi o relaie pe baza supunerii i a mpciurii. 'imeni nu cti!
respect n felul acesta, iar fr respect reciproc nu este posibil niciun echilibru armonios i de
durat.
%ncluderea intereselor celorlali printre cele ale noastre este una dintre cele mai dificile
sarcini din timpul nostru. 'u exist precedent. %deile i interesele opuse nu trebuie s duc la
un conflict sau ZcompromisE. Compromisul nu nseamn neaprat nele!ere, ambele pri se
pot simi nvinse sau nelate, rmnnd cu un !ust amar. 9n echilibru ntre pri necesit un
consimm*nt reciproc i o %nelegere. 6xist o demarcaie fin ce separ autoafirmarea de
impunere, amabilitatea de supunere. $i, totui, consecinele uneia sau alteia sunt la fel de
diferite ca nenele!erea i nele!erea, prietenia i ura, rzboiul i pacea.
"ar n ce const echilibrul prilorO Pntr-un principiu apropiat de cel exprimat ntr-o maxim
vecheA Z ;ezi-i de treaba ta.E Aceast maxim nu nseamn neaprat c nu ar trebui s ne
intereseze ce fac ceilali sau binele tuturor. Aceast exprim att o obli!aie ct i un
privile!iu. 4rebuie s avem cura5ul i puterea s facem ce credem c este bine, innd cont de
interesele i nevoile celorlali, dar nu avem dreptul s le spunem ce ar trebui s fac.
%ndependena i interdependena nu se exclud reciproc, ci mai de!rab se completeaz. %deile
solide i clare nu exclud cooperarea, ele mbuntesc orice relaie. 8utem fi respectai pentru
poziia noastr ferm dac procedm corect.
%P0+.%RE% DE .(4SE.+46E 3+RE-/+
Acest principiu de a-i vedea de treaba ta le ofer o orientare folositoare prinilor care caut
metode s i convin! copiii s respecte ordinea i nevoile celorlali.
=a fel ca n relaia cu un adult, este dificil s distin!em ntre cerina unei situaii i
preferinele noastre personale. Astfel, parinilor le este !reu s fac diferena ntre drepturile
copilor lor la autodeterminare i propriul lor drept de a comanda. Pns, dac i vd de treaba
lor i las s decur! de la sine presiunea exercitat de consecinele fireti ale unei situaii,
prinii i pot a5uta copiii s creasc respectndu-i pe ceilali fra a avea un sentiment de
supunere sau umilin. Aceast abordare ce const n su'stituirea cerinelor intrinseci ale
unei situaii date cu autoritatea parental, i determin pe copii s respecte ordinul pentru
binele lor i nu s se supun la cererile prinilor. Pn loc s se insiste asupra presiunii, se
!sete o motivaie. "ispare astfel nevoia de recompens sau pedeaps. &e a5un!e la o
nele!ere pentru binele tuturor, fr lupt sau supunere. Copiilor li se impun astfel limitele
necesare.
=a aduli, uneori, este !reu de fcut diferena ntre pedeaps i consecine fireti. 8entru ei,
rezultatele nedorite rmn neplcute indiferent dac sunt provocate de o situaie sau o
persoan. 'u este valabil i n cazul copiilor. "ac situaia permite, copilul are libertatea de a
ale!e. Astfel, este mai dispus s fac ce este bine pentru toi. 8rinii nu i fac moral sau
observaie copilului ntruct sunt alturi de el, rbdtori, lsndu-l s i accepte
responabilitatea.
& lum un exempluA nu exist nimeni care s nu doreasc s mnnce H mai puin copiii
notri. =a mas, prinii le cer de obicei copiilor s mnnce tot din farfurie, se n!ri5oreaz i
se supr dac acetia refuz. Pns, nimeni nu are dreptul s obli!e pe cineva s mnnce.
8unerea n pericol a sntii n cazul n care acetia sar peste o mas sau refuz s mnnce
tot ce le este dat este o scuz nefondat. 8resiunea mamei, n loc s i trezeasc apetitul, nu l
las s mnnce.
Pn orice caz, copilul are dreptul s refuze mncarea. "ar, nu are dreptul s cear s i se
serveasc o mncare special. Cnd mamele ip, aa cum fac de obicei, oferindu-le fie o
anume atenie sau serviciu pentru Za-i face s mnnceE, devin sclavele copilului n
ncercarea lor de a-l manipula.
Pn acelai fel, copilul are dreptul s vin la mas cu minile murdare, dar, n cazul acesta,
mama nu este obli!at s l serveasc. Copilul are dreptul s i lase 5ucriile sau alte lucruri
pe 5os, dar nu are ZdreptulE s i cear mamei lui s le strn! sau s se in dup el pentru a-i
ZreamintiE s le mute. @ama poate pune lucrurile copilului la loc H undeva- dac i stau n
drum, iar dac copilul le pierde i se supr, trebuie s suporte consecinele provocate chiar
de el. Acest lucru se poate face ntr-un spirit prietenos, fr cuvinte !rele sau ostiliti. Pntr-
adevr, absena unei emoii ostile face diferena ntre consecinele fireti i pedeaps.
*,
Copilul tie dinainte la ce s se atepte i poate ca atare s se orienteze.
8rincipiul consecinelor fireti poate fi aplicat cel mai bine acas, dar se poate aplica i n
clas n anumite circumstane. Atta timp ct le propunem cuiva, nu ne putem atepta s le i
respecte. Atta timp ct permitem cuiva s abuzeze de noi, va profita de slbiciunea noastr
i ne va fora s ne supunem. "ac ne lsam intimidai, va fi imposibil s ne impunem ntr-un
fel prietenos, dar ferm. : ripost din partea noastr nu va compensa supunerea noastr. Pn
acelai timp, avem dreptul s cerem supunerea celorlali n orice relaie. "ac nu suntem de
acord cu aciunea unei persoane, putem s ne ndeprtm sau s ne revizuim comportamentul
fr contraziceri sau certuri. 8resiunea realitii va determina toi participanii s se
!ndeasc la propriul interes dac una dintre pri exclude supunerea.
8rincipiul lui Bandhi a rezistenei non-violente reflect de fapt aceast formul. 'u suntem
aici pentru a spune cuiva ce ar trebui s fac sau s i permitem cuiva s ne spun ce ar trebui
s facem. 8entru a ne face cunoscut punctul de vedere, putem fi fermi fr a domina, putem
s ne pstrm interesele fr a le impune altora. 8utem rezista forei i a!resiunii fr a
recur!e la luptG nu putem combate violena cu violen. "reptul de a decide este un drept de
baz i trebuie s l pstrm cu !ri5 i, evident, putem pretinde acest drept doar dac l
acordm tuturor.
(RD+4 -+ 0+?ER/%/E
6xercitnd dreptul de a ale!e, un copil i dezvolt un sentiment de autodeterminare de care
orice individ care se respect i face parte dintr-o societate democratic nu numai c are
nevoie, dar l i cere. Pns este !reu pentru prini s realizeze c un copil este capabil s ia o
*,
Aceast distincie este cea mai dificil pentru prinii care se simt nvini i ncearc s i impun voina. Cea
mai bun consecin ZfireascE se transform ntr-o pedeaps ineficient dac atitudinea prinilor este una
rzbuntoare i punitiv.
!am lar! de decizii. Pn schimb, prinii impun restricii copilului i se las restricionai la
rndul lor. Aproape toate ntrebrile banale din viaa de zi cu zi pot deveni miezul unei
controverse. 8rintre acestea se numr deciziile cele mai elementareA ora de culcare, ce s
mbrace, ce s fac n timpul liber, cnd s se 5oace, cnd i ct s mnnce, cum s
vorbeasc i s mear!, ce s spun i ce nu. 4oi impunem celorlai H sau ncercm s
impunem H voina noastr. $i niciunul dintre noi nu este liber s fac ce i se potrivete atta
timp ct orice face este mpotriva cuiva. 'u exist libertate H i nici ordin. 4rebuie s ne
obinuim cu ideea c ntr-un spaiu democratic, libertatea i ordinul nu pot fi separate.
'e dm seama !reu de acest lucru deoarece a ptruns n cultura noastr de curnd. Pn trecutul
autocrat, ZlibertateaE nsemna neascultarea ordinuluiG acesta era slo!anul oamenilor care
luptau mpotriva tiraniei H i care, n final, au cti!at.
Pn prezent, am cti!at mai mult libertate, dar, nc avem tendina s o folosim n opoziie
cu ordinul. $i cretem o !eneraie de copii care cred c ZlibertateaE nseamn s fac ceea ce
doresc. Cnd prinii dau impresia H poate nu prin cuvinte, ci prin fapte H c semnificaia
cooperrii este Z& fac ce vreauE, nu este surprinztor atunci cnd copilul nva s i imite i
cere n schimb, prin comportamentul su, s i se fac pe plac.
Cuvintele, fr fapte, nu pot convin!e copiii c ordinul este benefic tuturor, chiar i lor.
Aplicare practic a consecinelor fireti atunci cnd ordinul nu este ascultat este mai
convin!toare. Cnd TohnnU se rzvrtete mpotriva responsabilitilor lui, de exemplu,
mama lui l ia deoparte i l ntreab cum s-ar simi dac sptmna viitoare ar putea face tot
ce dorete. :rice biat s-ar bucura de o asemnea ansG este prea bine s fie adevrat. Atunci
mama lui l ntreabA Z"ac tu poi s faci ce vrei, te superi dac fac i eu ce vreauOE. "in
nou, TohnnU este de acord fr sa ezite ntruct ma5oriatea prinilor oricum fac ce vor. A
doua zi, pe care TohnnU o atepta cu bucurie, mama nu pare s se trezeasc pentru a-i pre!ti
micul de5un. 4rebuie s fac ceva sin!ur. Pns, privete aceast mare problem ca un pro!res
deoarece se simte liber, a meritat efortul. "ar cnd vine acas la cin i afl c mama sa a
luat cina n ora cu o prieten, fri!iderul este !ol i lui i este foame, situaia nu i se mai pare
aa roz. %ar n timpul zilei, cnd se ivesc diverse situaii n care are nevoie de ceva de la
mama sa i ea l refuz, ncepe s se !ndeasc de dou ori. Pnainte ca ziua s se termine,
TohnnU are o nou idee despre ceea ce nseamn un ordin. Pi dea seama brusc c un ordin nu
este numai spre folosul prinilor, aa cum cred ma5oritatea copiilor.
&unt foarte rare ocaziile n care copiii experimenteaza raionamentul unui ordin. $i, rareori ne
dm seama c nu ne putem bucura de libertate dac nu le-o oferim i celorlali. 'umai dac
fiecare membru al familiei este si!ur de libertatea sa n calitate de membru al !rupului cu
drepturi e!ale, fiecare poate s fac tot ce poate pentru binele comun, s respecte ordinul care
este necesar tuturor.
Pn caz contrar, ne!erea i ordinea vor fi imposibile din cauza resentimentelor, revoltei i
nclcrii drepturilor celorlali.
6!alitatea, pe care o dorim cu toii i pentru care luptm, ne aduce tuturor probleme mari, dar
i noi. "emocraia trebuie s nceap de acas. "ac nu putem avea e!alitate n cadrul
familiei, atunci undeO 'oul ordin cere ca fiecare persoan s mpart cu ceilali
responsabilitile n totalitate. &oul i soia i fiecare dintre copii pot ndeplini diverse
funcii, conform capacitilor individuale i a nclinaiilor. Pns, fiecare i dorete o apreciere
deplin indiferent cine este i ce face.
Pn asemenea condiii, ideal i nu imposibil ar fi ca ordinul s nu mai fie treaba unei persoane
sau dou, ci al tuturor, fiecare lund parte la creare lui, experimentnd i explornd toate
mi5loacele pn ce le vor !si pe cele care se potrivesc cel mai bine binelui tuturor. Apoi,
exist un ordin firesc bazat pe libertatea tuturor i pe simul responsabilitii pe care l au
oamenii liberi de pretutindeni. Avem apoi libertatea descris de 1obert >rancis n poemul su
Z8escruiiE
8entru tot ce am muncit n via
& avem, i am dat !re,
Aceste psri au reuit fr efortA
! li'ertate ce prinde contur, &i totu&i este gratis(
.apitolul H I ?talia dintre se&e
8oate n nicio alt zon a vieii sociale, pro!resul rapid al e!alitii nu este att de evident ca
n relaia dintre sexe. "ificultile cu care ne confruntm nu sunt consecina inegalitii
muncii femeilor, ci a egalitii pe care au obinut-o. 6ste adevrat c nc nu exist drepturi
e!ale i va trebui ca acestea s fie dobndite. Pns, femeile nu realizeaz c drepturile lor au
fost recunoscute n ntre!ime mai devreme dect cele ale ne!rilor sau ale copiilor. JPn ceea ce
i privete pe copii, ZnevoileE lor au fost recunoscute dar nu nainte de cererea lor pentru
e!alitate.L
"e-a lun!ul istoriei civilizaiei, societatea a fost patriarhal. Conform le!ii antice a evreilor,
de exemplu, un so poate divora de soia sa dac l neal, ns aceasta nu are dreptul s o
fac dac soul este infidel. Pn multe societi feudale, se putea divora de soie dac aceasta
nu ntea un biat. Pns, brbaii nu au dominat dintotdeauna. 6xist dovezi istorice c, n
primele faze ale civilizaiei, anumite culturi matriarhale din Brecia, Creta i 6!ipt le
confereau femeilor multe privile!ii, interzise brbailor. Chiar i unele societi primitive,
care nu pot fi uor comparate cu culturile civilizate, le-au dat H i le dau H femeilor drepturi
dominante. "ominarea s-a schimbat de la un sex la altul, dar per total H cu excepia puinelor
situaii a cror int este restrns H a fost mereu e!alitate ntre sexe, o e!alitate asemntoare
cu cea din prezent, n special n America. Actualul procent de e!alitate dintre sexe
corespunde tendinei n cretere a e!alitii n toate celelalte zone ale relaiilor personale i de
!rup.
Ca i n celelalte zone, acest proces este n derulare, iar actuala diver!en este sursa multora
dintre cele mai ur!ente probleme casnice ale noastre.
.E0E P%/R, DREP/,R+ %0E SE8,0,+ .%RE D(M+45
8atru drepturi au fost stabilite exclusiv unui sin!ur sex, ori de cte ori dominana lor a fost
consolidat A politic, economic, social i sexual. 8n de curand, doar brbaii se bucurau de
aceste drepturi i privile!ii. "oar ei deineau putere politic, cu mici excepii H conductorii
de sex feminin H i dominau !uvernul. "oar brbaii puteau deine, lsa sau moteni o
proprietate. 8oziia social a unei femei era n totalitate le!at de brbatul de care aceasta
depindea H tat, so sau frate. >emeia nu avea niciun ZdreptE sexual, brbaii le aveau pe
toate. =e!ile reli!ioase i seculare cereau puritate i mono!amie, ns restriciile se aplicau
doar femeilor. Conveniile sociale le permiteau brbailor relaii pre i extramaritale. "ac
femeia i pierdea ZcinsteaE, pierdea tot H respectul, statutul social, chiar i locul su n
familie i societate. Brbaii erau aproape nevoii s aib ZexperienE sexual nainte de
cstorie. & analizm puin situaia actual. Egalitatea politic ce include dreptul de vot
pentru femei exist, acestea putnd ocupa o funcie, dei puini dintre noi i pot ima!ina un
con!res format cu precdere din femei. Astfel, ma5oritatea dintre noi accept fr prea multe
obiecii predominana brbailor n asemenea funcii. Pn ultimii ani, s-au purtat discuii
serioase privind posibiliatea ca o femeie s poat deveni preedintele &tatelor 9nite.
6!alitatea politic dintre sexe crete pe zi ce trece, dar, nc nu este pe deplin dobndit.
Pn ceea ce privete e!alitatea economic dintre sexe, n &tatele 9nite, au existat multe
deoarece femeile dein multe averi. >emeile pot moteni o proprietate i o pot nstrina. &oul
nu mai posed ceea ce soia sa cti! sau primete. "ar femeile nc dein o e!alitate
economic complet. @area ma5oritate a averilor deinute de femei sunt administrate de
brbai. >unciile economice de vrf sunt ocupate exclusiv de brbai. Pn ciuda excepiilor,
salariile pentru femei sunt n !eneral mai mici dect cele ale brbailor aflai n aceeai
funcie. Pn cazul oma5ului se ateapt ca femeia s fie cea care renun la slu5b deoarece
exist un raionament conform cruia ele au fost create pentru a susine conveniile sociale n
favoarea !rupului dominant.
8robabil este mai dificil de recunoscut faptul c femeile nu au cti!at nc aceleai
drepturi sociale ca i brbaii. Pntr-adevr poziia lor social nu mai depinde de cea a soului,
a tatlui sau a fratelui. 6le pot urca sau cobor pe scara social n funie de meritele lor. :
femeie care se cstorete cu un brbat inferior ca statut social nu coboar neaprat la nivelul
luiG din contr ea ar putea s l ridice la nivelul su. >emeile ia totui numele soului, un semn
tradiional al structurii patriarhale din punct de vedere social, iar divorul afecteaz
nefavorabil o femeie mai mult dect un brbat, dei, i n aceast zon condiiile se schimb
rapid.
"iscuia drepturilor sexuale este o iniiativ dificil. @oralele sexuale sunt privite att de
multe perosane ca fiind eseniale nct orice deviere de la acestea, ca rezultat al unei
schimbri sociale sau orice altceva, este considerat imoral i ofensatoare. 4otui,
conceptele morale reflect conveniile sociale i se schimb cu fiecare cultur n parte.
Conveniile le!ale i morale nu sunt impuse unui brbat de nicio autoritate cu excepia saG ele
sunt fcute de brbai. 4otui schimbrile contemporane sociale ctre democraie produc n
mod inevitabil noi standarde morale i nicio autoritate nu poate rezista acestui proces.
Creterea e!alitii dintre sexe este responsabil pentru ruptur !radat ale standardelor duble
privind activitile sexelor, acceptate n aceeai msur de brbai i femei. 8e de o parte,
re!ula de castitate pretins brbailor de ctre femei, concepie influenat de puritanism, este
expresia unei creteri a e!alitii dintre sexe.
Atenia crescnd asupra mono!amiei este o modalitate de a priva brbaii de privile!iile
unilaterale. 8e de alt parte restriciile, aa cum brbailor le-au fost impuse resticii care i-au
pus pe aceeai treapt de castitate cu femeile, la fel i evoluie democratic a condus la noi
liberti pentru femei. 8articipnd ntr-un numr crescnd n industrie i comer -i pentru
prima dat n istorie- servind forelor armate, fiin e!ale n ran! cu brbaii, femeile i-au luat
asupra lor dreptul de a fi la fel de libere din punct de vedere sexual ca i brbaii. &ocietatea
i schimb conveniile i ncepe s accepte femeile ntr-un rol nou. Ca un semn al acestei
schimbri sti!ma ataat unei mame necstorite este rapid diminuat, astfel nct o femeie
care decide s nasc un copil care nu are un tat le!al nu i mai pierde respectul de sine sau
statutul social.
Codul sexual al femeilor variaz n mare msur cu fiecare comunitate i este influenat de
mbinrile rasiale i naionale, nivelurile economice i educaionale precum i de orientrile
reli!ioase curente. Aceast libertate implic nu doar o mai mare destindere, dar i o
a!resivitate crecnd. &ub condiiile patriarhale femeile trebuiau s fie supuse, s atepte, s
fie alese, chiar dac au nvat s direcioneze deciziile brbaiilor prin multe modaliti
subtile, dar eficiente. 4otui, n prezent muli brbai sunt n!ri5orai c femeile ar putea
deveni sexul dominant pe msur ce cti! independen i privile!ii. Pntr-adevr, femeile
au devenit, n multe privine, sexul dominant, cel puin n familie.
&chimbarea statutului femeilor a afectat totui percepia despre cstorie. "in moment ce
femeile puteau dobndi un statut social numai prin cstorie, fceau tot ce le sttea n putin
pentru a se cstori. Pn prezent, femeile ezit s se cstoreasc la fel de des i la fel de mult
ca i brbaii- i uneori chiar mai mult. Pn ale!erea unui partener sunt mai confuze dect
predecesoarele lor.
Atunci, ale!erea era simpl din moment ce nu intra deloc n atribuiile unei fete. 8rinii
acionau n numele eiG orice brbat care putea ntreine o soie i nu arta !reeli i defecte
!rosolane era considerat o partid bun. Pn prezent, fata este cea care ale!eG standardele sunt
mai complexe. >etele moderne sunt confuze din cauza a doi factoriA unul adesea fiind o
consideraie de contin H aa numita dra!oste romantic H cellalt un conflict ascuns de
care muli nici nu sunt contieni- competiia brbat-femeie.
DR%2(S/E% R(M%4/+.5
Confuzia, o caracteristic prezent a creterii e!alitii femeilor, este important pentru
dra!ostea romantic. &ociolo!ii i psihiatrii au recunsocut c numai dra!ostea nu este o baz
adecvat pentru ale!erea unui partener. Atunci cnd existau mai puine oportuniti pentru o
femeie i n fond nu avea de ales alte, caliti ale partenerului erau considerate mai
importante. "ra!ostea, considerat adesea pur i simplu expresia unei atracii fizice, nu era
atunci Hdup cum nu este nici n prezent- suficient pentru a asi!ura mplinirea n cstorie.
Atunci cnd euforia se termin, iar soul i soia se !sesc confruntndu-se unul cu cellalt ca
persoane i nu ca ndr!ostii entuziati, descoper adesea c au puin n comun.
"ezam!irea limiteaz adesea dorina de a se adapta celuilalt. %nteresele reciproce,
cunotinele comune, trsturile de personalitate corespunztoare, pe de o parte pot ilustra n
cele din urm o dra!oste puternic i de durat, bazat pe un sentiment puternic de
apartenen i de dorin reciproc. Pn mod ironic atunci cnd o femeie se cstorete numai
cu brbaii de care se ndr!ostete, imit modul masculin de a ale!e un partenerA ntr-un
decor patriarhal atracia fizic este principala calitate a unei femei. Pn astfel de condiii niciun
brbat nu trebuie s se n!ri5oreze de trsturile personalitii miresei saleG are toate motivele
s se atepte ca ea oricum s fac ceea ce vrea el. $i din moment ce mireasa se presupune a
fi inocent i neexperimentat, depinde de el s i modeleze personalitatea conform
propriului su !ust.
Cutarea unei dra!oste romantice exprim cererea femeii moderne pentru satisfacie sexual
i estetic. Am evideniat c fri!iditatea este relativ comun atunci cnd satisfacia sexual
este considerat un prero!ativ ZnaturalE al brbailor, iar femeile pur i simplu un mi5loc de
ndeplinire. Pntr-o oarecare msur, n anumite culturi era considerat un lucru nepotrivit ca
femeile s fie excitate- chiar i de ctre soii lor. I&oiile buneE nu aveau dorine sau cereri
sexuale, iar dorina de sex a femeilor moderne, eliberndu-se de 5u!urile tradiionale ale
secolelor trecute, aduce !eneraiei actuale noi probleme att nainte ct i dup cstorie. %ar,
n timp ce brbaii obsedai sexuali pot mereu !si femei binevoitoare, cerinele femeilor
privind performana masculin pot crea probleme mai serioase.
.(MPE/+6+% D+4/RE SE8E
Al doilea factor ce afecteaz i produce confuzie n minile multor fete moderne atunci cnd
se !ndesc la cstorie este chiar mai destructiv. Ca lucrurile s stea mai ru, ele nu
contientizeaz problema i devenind astfel confuze din cauza frmntrile con5u!ale
ulterioare.
: femeie modern se confrunt cu o inedit situaie delicat. 8e de o parte, ea este produsul a
sute de ani de supunere feminin. Pn consecin, femeia nc caut un brbat superior pe care
se poate baza, care este puternic, de nde5de i capabil s o prote5eze. Pn perioad de cretere,
ar fi putut identifica un astfel de brbat n persoana tatlui su, ultima rmi a superioritii
masculine. %ar ea ar putea cuta drept partener un astfel de brbat superior. "ar este !reu de
!sit. 6ste dificil pentru orice brbat s fie superior unei femei care a avut aceeai educaie,
cu experien de via, i care este la fel de calificat. Pn multe cazuri, aceasta ar putea avea
mai multe succese dect perechea sa.
8e de alt parte, femeia modern este, de asemenea, produsul secolului 3(, o fiin care nu
dorete s fie inferioar i supus nimnui. Consecinele unei situaii delicate sunt adesea
dezastruoase. Ar putea evita orice brbat puternic ce amenin s o domine i ar putea s se
cstoreasc cu cineva care cedeaz superioritii sale, iar apoi s-ar pln!e cu amrciune c
soul ei nu este un brbat IadevratE pe care s l poat respecta. &au ea poate ipa la cineva
care pare puternic i superior, dar s se strduiasc n cstoria sa pentru a-i dovedi ei nsi
i pentru a-i dovedi lui c IsuperioritateaE sa este un arm. Pn aceast deziluzie, el pare a fi o
fiin plpnd, sau, dac rezist cu succes eforturilor de Ia reduce msuraE, un ludros. Pn
orice caz, competiia pentru superioritate i dominare nlocuiesc adesea cooperarea i
respectul reciproc cu consecinele fatale asupra cstoriei.
>ie c cei doi parteneri aprecieaz sau nu msura eforturilor lor reciproce pentru a cti!a
superioritatea, cstoria de astzi reprezint adesea cmpul de lupt unde soul i soia lupt
pentru dominare, amndoi avnd dubii privind propriul lor loc. 4oate situaiile delicate i
!reutile servesc drept teste. 4otui, dificultile financiare, rudele, problemele sexuale,
infidelitatea, incompatibilitatea- orice poate fi considerat o cauz pentru problemele
con5u!ale- nu reprezint de fapt cauza problemei ci ocazia cu care fiecare se simte nfrnt.
Atta timp ct relaia dintre so i soie este prietenoas, atta timp ct nu sunt ntr-o
competiie i nu i poart pic, dificultile i situaiile delicate i aduc mai aprope i le
stimuleaz efortul lor comun de a avea de-a face cu aceast dilem. "ar, ntr-o atmosfer de
rivalitate i competiie fiecare se nvinovete pentru condiia lor comunA fiecare se simte
ne!li5at, umilit, sau abuzat, i n consecin, fiecare l face pe partener s se simt criticat i
respins pe nedrept.
Pn trecut, brbatul era cel care cerea mai des separarea sau divorulG n ultimii ani, rolul s-a
inversat. Acest fapt reflect desi!ur indepenena mai mare a femeilor, contientizarea faptului
c i poate menine locul n societate chiar i fr un brbat, dar acest aspect prezint i o
implicare mai serioas.
Creterea ratei divorului atribuit lipsei de satisfacie a femeilor este o dovad a faptului c
brbaii adesea eueaz s atin! standardele stabilite ale femeilor. 6xista o perioad cnd
femeile i doreau s fie la fel de bune ca i brbaiiG n prezent, i doresc s fie mai bune.
>emeile devin att de IbuneE nct soii i copiii au mari dificulti n a fi e!ali, cel puin n
interiorul familiei.
R5SP,4S,0 ?5R?%6+0(R
6ste dificil pentru un brbat s scape de ipoteza tradiional conform creia acesta este
superior femeii prin natur. 'u este el mai nalt, mai puternic din punct de vedere fizic,
nzestrat cu o voce mai puternic i cu un creier mai mareO Chiar dac recordurile atletice ale
femeilor pot depi pe cele ale brbailor, topurile atinse n sporturi n ma5oritatea domeniilor
nc sunt deinute de brbai. Pn consecin, nu sunt brbaii ndreptii la un rol social
superior i la o poziie InaturalE de dominare n relaia dintre sexeO
Asumarea unei superioriti masculine InaturaleE a fost ntotdeauna o ameninare pentru
femei i brbai. Adler a inventat termenul Iprotest masculinE pentru a indica modul n care
femeile se mpotrivesc superioritii masculine, iar brbaii se simt frustrai de aa zisa
superioritate, nesi!uri de propriul cura5 masculin i incapabili s se simt ntr-adevr brbaii
puternici ce ar trebui s fie. "e fapt, puterea fizic i nlimea ar putea fi rezultatul
trsturilor tradiionale ale cstoriei. Ar putea fi i faptul c femeile se simt 5enate s fie
cuplate cu brbai mai scunzi, iar brbaii ale! soii mai mici. Pn procesul de Iselecie
naturalE femeile nalte au probleme n !sirea partenerilor. %ndiferent de motiv, din moment
ce moda e!alitii permite femeilor s se cstoreasc cu brbai mai scunzi, brbaii la
rndul lor au nceput s alea! partenere mai n vrst sau mai mari, dar definirea sexului
prin nalime i putere ar putea disprea ncetul cu ncetul.
&chimbrile n trsturile masculine i feminine cauzeaz o confuzie considerabil, att
pentru biei ct i pentru fete. 9n nou concept de superioritate feminin, bazat pe caliti
intelectuale i morale iese la iveal i duce la un nou Iprotest femininE. 4otodat, femeile
simt din ce n ce mai mult c ele nu pot renuna la idealurile feministe adesea reprezentate de
ctre mamele lor, iar brbaii resimt noua apariie a superioritii femeilor.
"e fapt renunnd la obli!aia de a 5uca un rol superior brbaii se elibereaz de o povar
aproape netolerabil, dac ar ti acest lucru. Atta timp ct brbatul ader la mitul
superioritii masculine, nu va putea niciodat tri n linite cu femeile care n mod constant
i cu un succes crescnd provoac orice rmi a acelei IsuperioritiE.
S,SP+.+,4E% RE.+PR(.5
Pn anumite circumstane este dificil pentru sexe s recunoasc e!alitatea lor esenial.
Brbaii nu pot adesea crede c ei nsui sunt estimai i apreciaiG femeile sunt nclinate s
recunoasc c ele nsi sunt dominante i supuse. :rice nenele!ere n funcia social i
sexual, orice ar!ument, de la afirmaiile intelectuale crescnde pn la ntmplrile zilnice
triviale, ofer o oportunitate ampl pentru a pune ntrebarea Zcine este efulOE. Atta timp ct
un brbat sau o femeie nu este si!ur de propria sa valoare i de statutul e!al, fiecare i asum
nfrn!erea de ctre un partener care se simte, de asemenea, nfrnt. 6ste !reu de crezut
pentru fiecare c cellalt mparte acelai sentiment c a eeuat. >iecruia i este teama de
cellalt i nu poate vedea de ce cellalt ar trebui s aib vreun motiv s se team de el. Chiar
i lupta etern dintre sexe este introdus n fiecare sitauie deliact, controvers i diferen
de opinieG nu numai c este exclus posibilitatea unei soluii, dar este produs i o ostilitate i
nencredere ntre cele dou !rupuri ce nu pot tri unul fr cellalt i care nu au nvat s
triasc n pace mpreun.
9n incident poate demonstra aceast tendin intrinsec de a introduce Ibtlia dintre sexeE
n fiecare form de interaciune. Acum muli ani, n ;iena, am inut unui !rup de femei o
conferin despre e!alitate i drepturile femeilor. Amfitrioana ntlnirii i-a exprimat
ncntarea pentru c a descoperit un brbat care nu i asum superioritatea masculin.
Conform acesteia, foarte puini brbai respectau femeile. %-am contestat afirmaia i am
asi!urat-o c eu cunoteam muli brbai care erau de aceeai opinie. 8oate ea era cea care
cuta umilire-sau poate o provoca- am su!erat eu.
'u era oportun n acel moment s continui discuia. "ar ea era un peda!o! i cum amndoi
eram interesai de aceleai probleme, m-a invitat la un ceai pentru a ne mprti
experienele. 8e msur ce discutam aspecte diverse privind ndrumarea copilului i
dezvoltarea personalitii, a devenit evident faptul c noi operam pe premize stinifice diferite
i contradictorii. 6a era un adept al lui >reud, eu al lui Adler. "iscuia devenea tot mai
ncins. >iecare i apra poziia i o provoca pe cea a celuilalt. Brusc, !azda m-a ntrerupt
pentru a-i exprima dezam!irea pe care i-am porvocat-o. 6a a crezut c eu Hspre deosebire
de ceilali brbai- respectam femeile i opiniile lor, dar acum putea vedea c eu, ca toi
ceilali, eram interesat numai de stabilirea superioritii mele masculine asupre ei.
4otui tot ceea ce am fcut a fost s discutm teorii psiholo!ice contradictorii n acelai mod
n care doi brbai ar fi discutat.
+4.(MP%/+?+0+/%/E%
>ie c dm vina pe incompatibilitatea pasiunilor or incompatibilitatea sexual atunci cnd o
cstorie eueaz, frecvena unor astfel de pln!eri demonstreaz n mod clar efectele
e!alitii n viaa familiei moderne.
8asiunile diferite nu trebuie s afecteze o relaie. : tnr ndr!ostit este mai mult dect
doritoare s urmeze interesele tnrului brbat, chiar dac pentru ea sunt necunoscute. 6a l
nsoete la 5ocurile de fotbal fr nici o alt cunotin de sport, i n scurt vreme ar putea s
se bucure la fel de mult ca el. Abilitatea ei de a participa la pasiunile lui depinde de relaia
lor. Pntr-adevr ambii parteneri ntr-o cstorie pot stimula pasiuni noi n fiecare dintre ei.
"ar, odat ce atin! o etap n care amndoi se simt ne!li5ai, inclinaiile i !usturile lor
diferite sunt folosite de unul pentru a simi respin!erea i de cellalt pentru a simi
impunerea.
Astfel discrepana frecvent a pasiunilor dintre brbai i femei este adesea rezultatul
competitivitii lor. Brbaii nc ncearc s i rezerve anumite activiti precum politica,
afacerile i sportul. 8entru c aici ei se simt si!uri, n Ilumea brbailorI. Pn acelai mod,
femeile sunt interesate, mai mult dect brbaii, de art, teatru, literatur, psiholo!ie i
educaie.Astfel de interese sunt probabil rezultatul faptului c femeile au mai mult timp liber
dect brbaii, dar, n orice caz aceste pasiuni asi!ur femeilor un sim al superioritii.
"iferite interese de pasiuni pot mbo!i o cstorie, atunci cnd viziunea fiecrui partener
se extinde la viziunea celuilalt partener, dar o delimitare a pasiunilor care servesc drept arme
competitive este extrem de distructiv. &oia poate IncercaE s i convin! soul s participe
la activiti intelectuale, culturale i sociale dar i poate folosi fr s i dea seama
cunotinele i pre!tirile ca o afirmare subtil a superioritii ei. Pn loc s i ncura5eze soul,
ea ar putea s l ndeprteze de acest drum. Afectat de incapacitatea de a ine pasul cu ea i
n!ri5orat de pstrarea superioritii masculine, ar putea evita situaiile n care ar 5uca un rol
secundar. Astfel, muli brbai de afaceri i directori de succes se sperie de activitile
sociale deoarece pot funciona numai atunci cnd se afl n IvrfE i nc nu i-au dezvoltat
abilitatea de a strluci la petreceri sau ntruniri sociale.
=iteratura i arta ofer multe de a-i petrece plcut timpul mpreun. "ar perfecionismul
soiei i critica nen!duitoare i nverunat pot s l mpiedice pe so s se bucure de
acestea. Pn mod similar numeroi brbai se pln! de lipsa simului de afaceri al soiilor lor,
cu toate acestea, devin iritai atunci cnd soiile lor l au i l folosesc. Pntr-o relaie
competitiv fiecare partener accept cu dificultate abilitatea celuilalt.
4ES%/+S3%.6+% SE8,%05
&e pare c plcerea sexual este mai intens nafara cstoriei dect n timpul ei. "ar i aici,
nesatisfacia este mai puin cauza unui conflict con5u!al dect rezultatul acestuia. Aceasta nu
reflect n mod necesar un conflict de personaliti, temperamente i inclinriG aceleai dou
persoane pot avea experiene sexuale extrem de satisfctoare la nceputul cstoriei lor iar
mai trziu pot deveni incapabili s se satisfac reciproc- totul fr nici o schimbare real n
personalitile lor.
4ermenul IincompatibilitateE admite existena unor discrepane de baz, dar asemenea
discrepane nu exist deloc. Pn mod natural, temperamentul sexual i pre!tirea varieaz la
cei doi aduli. "oi oameni care s-au cstorit nu pot avea aceleai experiene trecute i
aceleai atitudini. "ar aceste diferene pot fi utilizate ca un avanta5 pentru amndoi, fiecare
completndu-l i mbo!indu-l pe cellalt. Atta timp ct partenerii doresc s se satisfac
reciproc, fiecare se poate adapta la dorinele, pre!tirile i nevoile celuilalt. Pn aceast
adaptare reciproc ambii parteneri schimb i !sesc o baz comun pentru plcere. Pn
consecin, nu este nici un accident faptul c multe dificulti sexuale apar mai trziu n
csnicie, atunci cnd anta!onismele i diver!enele s-au adunatG pn atunci uniunea cea mai
intim care necesit o cooperarea complet dispare.
'oua e!alitate dobndit de ctre femei este un factor tulburtor. Pn trecut, frustrile sexuale
erau mai rar ntlnite.
Brbaii nu aveau dificulti n a !si plceri, i de abia le psa de ceea ce doreau femeile.
&exul era dreptul lor prin consimmnt social, iar femeile erau pur i simplu un obiect.
>emeile au recunoscut i au acceptat obli!aia lor de a servi drept un obiect sexual al
brbatului. 6ra IdatoriaE lor s se supun, indifernet de cum se simeau. Pn prezent cti!nd
statutul de membri ai societii cu drepturi depline, femeile cer aceleai drepturi la plcere.
6ste imposibil ca doi oameni s doreasc acelai lucru, n acelai timp i n aceeai msur.
Ct timp relaia este bun i armonioas, cererile diferite nu pun probleme. "ar n competiia
pentru e!alitatea reciproc diferenele reprezint o ocazie de disput. Cstoria este
considerat o propoziie de tipul I,(-,(E, iar aceast ipotez st la baza marii ma5oriti a
problemelor con5u!ale. >iecare partener l suprave!heaz pe cellalt pentru a se asi!ura ca
primete acel ,(\ i se teme s nu primeasc doar 2)\- sau chiar mai puin. 4otui o
cstorie fericit este posibil doar atunci cnd fiecare partener dorete s dea *((\- tot ceea
ce are. 'umai atunci va fi capabil sa priveasc fiecare ntmplare ca o provocare pe care o
poate ntalni.
An!a5amentul limitat al cstoriei are o importan direct asupra funciei sexuale. "e ndat
ce unul din parteneri vrea mai mult dect cellalt, amndoi se simt abuzai. 9nul se simte
respins iar cellalt obli!at, i odat ce aceast etap este atins, un cerc vicios ncepe. 8entru
a dovedi c are dreptate i pentru a ilustra lipsa de cooperare a celuilalt, un partener i
mrete cererile, iar cellalt, indi!nat, ezit tot mai mult s ofere.
%mportana IsuccesuluiE i a IeeculuiE perturb funcia sexual chiar mai mult. 6ste
imposibil s funcioneze pe deplin ntr-o relaie sexual, dac unul dintre parteneri este
preocupat de problemele externe i n!ri5orat de accepbilitatea acestora, mpiedicnd n mod
inevitabil propriile performanele sexuale. Astfel, cnd e!alitatea femeilor crete, brbaii
devin impoteni sau caut s !seasc un refu!iu n homosexualitate, i asta nu este doar o
coinciden.
Momosexualitatea a fost un fenomen cultural i a existat cazul clasicei Brecii atunci cnd
procesul democratic a afectat statutul femeii.
Pn mod evident !ri5a pentru succes conduce la dorina de reuit.
"epinde valoarea noastr de ceea ce cred ceilali despre noi ori, de nlimea ateptrilorO
'u. Astfel de ipoteze, dei sunt mprtite de semenii notri, ne conduc pe un drum !reit.
:rice persoan are propriul su loc ntr-o societate. &untem cu toii o parte a comunitilor
noastre, indiferent de tratamentul pe care l primim de la alii. %ndiferent unde se afl o
persoan, acesta are propria sa parteG are un loc n societate, are drepturi si obli!aii. Alii ar
putea ncerca s i respin! dreptul de a fi aici i chiar s ncerce s l fac s cread c nu
este acceptat ca un membru al societii. Atta timp ct nu cedm eforturilor celorlali ce
ncearc s ne fac s ne simim inferiori, atta timp ct suntem suficient de cura5oi s ne
aprm drepturile, putem compensa orice ncercare de a ne priva de locul nostru n societate.
>iind cura5oi nu servim doar propriilor noastre interese, ci i celor mai importante interese
ale comunitii.
&imul nostru de apartenen nu poate depinde n ntre!ime de ceea ce alii cred despre noi
deoarece nu putem spera s trim ntr-o comunitate n care toi sunt de partea noastr. Pn
lumea tradiional n care trim, nu putem scpa de neplcere, invidie, dispre, anta!onism i
ostilitate. Cteodat aceste atitudini pot fi acoperite cu maniere adecvateG cteodat ns ies la
iveal. "epinznd de ceea ce !ndesc ceilali, noi a5un!em s nu mai fim si!uri de noi.
'imeni nu poate s ne umilieasc atta timp ct nu ne simim umilii.
8entru a face parte dintr-o comunitate social, trebuie s tim c aparinem acesteia sau altfel
nu vom fi capabili s participm pe deplin la interaciunea vieii sociale. :rice
comportament neadecvat sau destructiv poate parca lipsa unor valori n interiorul unui !rup.
Condiionat de-a lun!ul sutelor de ani de existena social, omul este nscut cu potenialul
unei interaciuni sociale. 9n sentiment al apartenenei este mult mai important pentru
dezvoltarea sa dect orice plcere a aa ziselor dorine instinctive. 'ici o alt dificultate sau
nenororcire nu poate fi comparat cu catastrofa pierderii statutului.
Aceast situaie a fost ntotdeauna adevrat. 9n sentiment al apartenenei a le!at individul
de mediul su atunci cnd e!alitatea nu era dect un vis. >r ndoial ne putem simi
apropiai de alii fr a ne simi e!ali cu ei. 9n copil prote5at n exces ar putea s se simt n
si!uran numai atunci cnd depinde de mama iubitoare. 6l poate experimenta un sentiment
subiectiv de apartenen n ciuda- sau poate din cauza - dimensiunii sale mici i lipsei de
a5utor. "ar n prezent copilul nu mai este satisfcut de protecia mamei, aceasta ncheindu-se.
Pn scurt vreme, dup cum am vzut de5a, i va nrobi protectorul i se va folosi de
dimensiunea sa mic pentru a tiraniza pe cei puternici. Atmosfera social de democraie face
ca ipoteza e!alitii s fie esenial pentru dezvoltarea unui sim de apartenen. Atunci cnd
sclavii din sud au fost eliberai au pierdut si!urana scalviei. 6i au trebuit s nvee cum se
triete ca un om liber , i muli- pn recent- nc preferau dominaia protectoare a sudului.
'evoia de recunoatere a e!alitii persoanelor este n !eneral ne!li5at. Atmosfera noastr
social este competitivG cineva fie se simte inferior fie se lupt s prote5eze o superioritate
asumat. Aadar, toi trim ntr-o permanent situaie de distanare i de aprare, chiar i n
interiorul propriei familii, i mai ales n interiorul comunitilor noastre. Pn special printre
locuitorii oraelor, distanarea social este o re!ul. 4otui lumea modern s-a confruntat cu
o ilustrare dramatic a inutilitii acestei condiii individuale de aprare n timpul
bombardamentelor din =ondra.
Pn timpul celui de al doilea rzboi mondial oamenii au locuit n cele mai chinuitoare i
dezastruoase circumstane. Atunci cnd au prsit casele dimineaa, nu tiau dac se vor mai
ntoarce, sau dac vor mai exista ei, bunurile lor, prietenii sau rudele. A fost o perioad de o
nesi!uran fizic extrem. 4otui spiritul populaiei era uimitor. 9n mare numr de persoane
tria ntr-o stare de 5ubilare.
4ot cea ce facem trebuie s fie absolut corect, altfel eum. Aceast atitudine insereaz de
asemenea o not perturbtoare activitilor con5u!ale sexuale. >iecare act ar trebui s fie
IperfectE. "evierea de la un astfel de standard devine perturbator n special pentru femei.
Chiar dac fac ceva !reit, trebuie s fie fcut In modul corectE. Pn aceast zon a
interaciunii intime, toate defectele n relaiile interpersonale se accentueaz. =a munc i n
contactele sociale este posibil s existe o cooperare limitatG nefiind necesar s se renune la
aceasta. Cstoria nu permite o astfel de distanG ea presupune o druire complet, fapt ce
este imposibil dac exist tensiuni, team i nelinite. &atisfacerea sexual presupune
abilitatea de a te relaxa i de a te bucura.
+43+DE0+/%/E%
1elatiile sexuale perturbate n cstorie, precum i dorina de escapade i Ivictorii sexualeE
fac ca infidelitatea s fie obinuit. Pn cstoria modern, spre deosebire de cele din trecut,
infidelitatea pune o problem serioas crescnd. Pn trecut promiscuitatea masculin primea o
sanciune social tacit. Pn prezent, femeile nu mai doresc s accepte IinfidelitateaE ca un
privile!iu al brbatului. 8ersonal se simt umilite i fie se rzbun fie consider un act de
infidelitate ce echivaleaz cu a pune capt unei cstorii ce altfel ar putea fi benefic.
4ermenii IinfidelitateEi InelareE trebuie sa fie reevaluai n comunitile democratice
actuale. &oul don Tuan de altdat nu se considera a fi InecredinciosE soiei sale. : trata cu
respect n calitate de doamn a familiei, mam a copiilor si, precum i un partener social.
6scapadele sale sexuale erau considerate a fi o necesitate pentru nevoile sale. &e presupunea
c femeile aveau nevoi diferiteG tocmai de aceea pcatul sexual nu era 5ustificabil. >emeile,
ca i mamele trebuiau s fie caste- ntocmai cum a stabilit societatea masculin dominant.
>emeile trebuiau s rmn IcredincioaseE i IcurateE- altfel nu s-ar mai fi bucurat de nici o
considerare sau respect.
6ste evident faptul c posesivitatea masculin se reflecta n necesitatea fidelitii femeilor.
&oul Ii poseda soiaE aa cum oricine poate poseda o proprietate sau o bi5uterie. "ar numai
ca o parte a posesivitii termenul IinfidelitateE sau InelareE are o semnificaie. >emeile din
trecut niciodat nu i-au IposedatE soul. 6l o posedaG i din acest motiv relaiile
extracon5u!ale nu constituiau nelciune sau infidelitate. 4otui ceea ce constituia o !reeal
sau o infidelitate din partea ei depindea de natura sub5u!rii n care era inut. >emeile
musulmane erau infidele dac i artau faa altui brbat. Pn alte ri, femeilor nu li se
permitea s ias pe strad fr a fi nsoiteG femeile cstorite erau infidele doar dac priveau
un strin. : dat cu creterea independenei i libertii, femeile se aventurau tot mai mult n
lume pe cont propriu ca o persoan liber. "ar totui ntrebarea rmnea fr rspuns i
anume pn unde putea mer!e o femeie fr a deveni infidel.
6ste un act de infidelitate sau nelare dac ieim cu o persoan de sex opus s lum masa de
prnz sau cina ori s mer!em la filmO &au depinde n ntre!ime de sentimentele pentru acea
persoanO Atunci nu este infidelitate dac ne !ndim ntr-un mod romantic sau sexual la o
alt persoan sau o vism ori suntem atrai de eaO &rutul sau mbriarea poate fi
considerat o infidelitate, este starea de nelare limitat la contactul fizic ncepnd cu o
strn!ere de mnO &unt acele contacte permise numai la petreceri i nu n mediul privatO
&au infidelitatea implic numai relaii sexualeO Aproape fiecare persoan are o idee definit
despre aceste ntrebri, dar ideile cuiva pot s difere n mare msur de cele ale vecinilor.
,4 4(, .(D SE8,%0
6ste evident faptul c, n ceea ce privete codul nostru sexual, acesta nu mai e ce-a fost
odat, i muli se pln! de imoralitate pur i simplu pentru c puini sunt de acord cu codul
din trecut.
6!alitatea de anse, recent stabilit, ntre brbai i femei, ne confrunt cu sarcina de a
stabili un nou cod sexual, deoarece modelul vechi de standarde duble nu mai este acceptat.
:dat cu dezinte!rarea conceptelor morale tradiionale, se instaureaz confuzia.
"eoarece codul sexual ri!id al trecutului este respins de muli, iar unul nou nu este nc ferm
stabilit, toat lumea, nu este numai liber, ci, chiar aproape obli!at, s tra! propriile
concluzii, pentru a dezvolta propriile atitudini fa de sex i cu privire la o purtare sexual
adecvat. %dentificri de !rup 5oac un rol important, dar n nici un caz nu diminueaz
confuzia, din moment ce diverse !rupuri culturale, rasiale, naionale, reli!ioase, precum i
cele de economice i stabilesc modele diferite.
:ricnd putem distin!e trei niveluri de norme sexuale. Pl ntlnim pe primul, codul
declarat %n mod deschis. "e obicei, acest cod este conform, mai mult sau mai puin, cu
reli!ia acceptat i cerinele vechi. @ono!amia este acceptat, ca re!ul, i femeile sunt
considerate n continuare n acelai mod n care au fost de-a lun!ul timpuluiG se ateapt nc
s fie cast i credincioas, i, pentru unele persoane, vir!initatea este nc sacr. Chiar i
brbaii care au ndoieli cu privire la aceste cereri ri!ide, de obicei, nu eueaz n a se impune
n faa propiilor femeiA soii i fiice. 9n fiu este, de obicei DscuzatD pentru ceva ce o fiic nu
va avea voie s fac niciodat.
Cu toate acestea, ceea ce oamenii spun despre sex i decen, nu este neaprat ceea ce
ei consider a fi bine i ru. 3odul privat, n care fiecare crede cu adevrat se afl la nivelul
al doilea. @ai exist deasemenea al treilea nivel de cod sexual, i anume, practica curent.
@uli fac ceea ce ei consider a fi !reit. Aciunile lor nu sunt n concordan cu sistemele lor
de valoare.
XinseU a adus un deserviciu la conceptul contemporan de sex. 6l a nre!istrat, n mare
parte, ceea ce oamenii de fapt au fcut, dnd impresia c, prin aciunile lor, i-au exprimat
sistemele de valori. Acest lucru nu este corect. "e exemplu, o fat ar putea crede n
Ddra!ostea liberD, dar s n-o practice. Pn schimb, un biat care se masturbeaz poate nu
considerar masturbarea ca un lucru DbunD de facut. Cu alte cuvinte, credina este cea care
exprim coduri morale, nu aciunile. Credina i convin!erea sin!ure pot constitui baza
5udecii de valoare. "in pcate, puini realizeaz ce sunt convin!erile lor morale i cunosc
i mai puin despre ale altora. 6ste aproape imposibil la ora actual, s recunoatem orice cod
definit de comportamentul sexual care ar fi putea fi acceptat de ma5oritatea oamenilor i s
reprezinte obicei contemporan.
Absena unui set bine definit de moravuri sexuale este resimit n principal de tnra
!eneraieG puini tineri nc mai accept neechivoc standardele adulilor, n special fiindc
sunt pe deplin contieni de contradiciile i incertitudinile din atitudinile adulilor fa de sex.
4inerii doresc rspunsuri, dar cine s le dea aceste rspunsuriO
'u se poate prezice codul sexual, care n cele din urm va aprea i va fi n !eneral
acceptat. Cu toate acestea, este si!ur c femeile i copiii vor 5uca un rol important n
determinarea noilor standarde sexuale.
)++/(R,0 .5S5/(R+E+
@uli oameni s-au ntrebat dac cstoria ca o instituie va supravieui. "esi!ur, n
zilele noastre, cstoria nu mai ndeplinete cele trei funcii pe care le-a ndeplinit de-a lun!ul
timpului. Pn primul rnd, cstoria a fost baza pentru supravieuirea economic. >r un
furnizor, familia nu ar putea exista. Astzi, multe femei sunt destul de capabile s susin o
familie fr spri5inul unui so. Pn al doilea rnd, numai n cstorie satisfacerea sexual a fost
permis, cel puin pentru femei, iar un anumit cod moral nu permitea relaii nafara cstoriei
pentru brbai, fie cu excepia cazului n care erau Ddiscrei.D Astzi, activitatea sexual n
afara cstoriei este obinuit. Pn ceea ce privete a treia funcie con5u!al, privind creterea
copiilor, am descoperit, nu numai c muli prini sunt n prezent slab pre!tii pentru a crete
copiii n mod corespunztor, dar c multe femei cresc copiii fr tai.
9n fapt dureros care poate contribui n mare msur la creterea ndoielii privind
necesitatea de cstorie este creterea satisfaciei sexuale n afara cstoriei. @ulte motive
sunt date pentru aceast amplificare, principalul fiind, probabil, c relatiile extracon5u!ale
permit nesuprave!hearea, D o pauzD departe de cellalt partener i reduce presiunea la care
este supus un cuplu. "ar exist, de asemenea, ispita spre interzis i cutarea constant de noi
cuceriri.
Pn ciuda acestor evoluii, nu poate exista aproape nici un dubiu c o uniune con5u!al
la care ambii parteneri se druiesc n totalitate, spiritual, precum i fizic, este nc una dintre
cele mai nalte aspiraii ale omului. "in pcate, incapacitatea noastr de a funciona ca e!ali
n relaii strnse mpiedic o astfel de uniune. Acesta este motivul pentru sexul continu s
fie un factor perturbator n cstorie. Cu toate acestea, putem presupune c omul, dup ce a
nvat s triasc ca un e!al ntre e!ali, va !si mono!amia instituia ideal deoarece nu va fi
presat de societate i susinut de le!e. @ono!amia va fi aleas pentru c satisface nevoile cele
mai profunde. Pnseamn parteneriat i mprirea a ceea ce ar putea veni la bine i la ru.
'umai atunci va pierde sexul din capacitatea sa de anxietate, team, sentimente de vinovie.
Pn cazul n care temerile - de eec, umilirea, cenzura, dificulti economice, impactul
ne!ativ asupra copiilor - sunt absente, funcia sexul va aprea ntr-o lumin cu totul diferit.
%mpotena, fri!iditatea i homosexualitatea sunt consecinele unor astfel de temeri,
materializate prin anticipare. 8osesivitatea i !elozia, cu consecinele lor inevitabile -
resentimentele i pedeaps - ar putea deveni demodate. >iecare va fi liber s fac ceea ce el
decide atta vreme ct va respect aceleai drepturi cu ale soului]soiei sale. Atracia pe care
soul]soia o poate simi pentru o alt persoan poate fi tolerat fr resentimente i fric.
&exul nu va mai fi considerat pcat, iar dorina partenerilor de a aparine unul altuia va
nltura restriciile fiecruia privind libertatea deplin de micare. >or real de unitate va fi
decizia de a fi i de a tri cu cellalt, vzndu-l pe cellalt ca parte din viaa proprie,
independent de inevitabile fluctuaii emotionale. 8artenerii con5u!ali nu trebuie s se
considere unul pe cellalt ca o ameninareG amndoi pot contribui la intensitatea uniunii lor.
R(0,0 P5R+4/E0,+
Cum afecteaz e!alitatea funcia tatlui n cadrul familieiO 6vident, efectul este mare,
deoarece fi!ura puternic a tatlui este n cea mai mare parte ndeprtat - i acolo unde nc
mai exist, ea exercit o influen dubioas. Cei mai capabili i virili brbai, afecteaz
adesea copiii
destul de ne!ativ. >iii lor i pierd sprerana n capacitatea lor de a mai fi vreodat la fel de
puternici i capabili ca taii lorG prin urmare, pun la ndoial capacitatea lor de a fi Dbrbai
adevraiD. >iicele unor brbai puternici au ima!inea unui brbat superior cu care puini
brbai contemporani s-ar putea compara vreodat. 'iciunul nu i d seama c tatl este
ultima rmi a unei puteri masculine superioare pe cale de dispariie.
:rice ipotez privind necesitatea unui anumit tip de mam sau de tat pentru creterea
corespunztoare a copiilor este fals. 9n printe care tie ce s fac cu copiii lui i cum s i
influeneze poate fi de mare succes, indiferent de personaliatea sa. 9n tat care este interesat
n influenarea copiilor si poate nva cum s fac asta la fel de bine cum poate i mama lor.
"ar un lucru nu poate fi fcut ntr-o democraieA tatl nu poate spune mamei ce s fac, i
nici ea nu poate face asta. 'ici unul nu are puterea sau autoritatea de a spune altora ce s
fac, dar fiecare are o ansa de a exercita propria influen benefic.
9<H
&chimbarea statutului femeii, implic, de asemenea, o schimbare n rolul i funcia ei
de mam. 4atl, nemaifiind recunoscut ca i capul familiei, este adesea nlocuit de ctre
mam. Pn consecin, fie se retra!e de la sarcina de cretere a copiilor sau se opune soiei n
metodele ei. Pn orice caz, nu mai putem spune, D4atl tie cel mai bine,D n cele mai multe
cazuri, mama tieR
Atmosfera competitiv n familie afecteaz relaia dintre prini i copii, precum i ntre
copiii nsi. Pntr-o familie feudal, primul fiu nscut era supremG nici un alt copil nu putea
contesta statutul su superior. Astzi fiecare copil lupt pentru propria poziie fa de restul,
de multe ori alindu-se cu unul dintre prini mpotriva celuilalt. 'u mai !sim tipare
masculine i feminine precise n familie. 'u mai este tiparul masculin al unei familii urmat
exclusiv de biei. >etele pot urma trsturile tatlui i bieii pe cele ale mamei, care rezult
n amestecuri i tipare confuze rar !site ntr-o ordine social static n care superioritatea
masculin este bine definit.
*-

@amele pltesc un pre ridicat pentru poziia pe care au obinut-o n cadrul familiei.
8resti!iul lor se complic enorm n cazul n care copiii nu accept autoritatea lor i re!ulile
pe care le stabilesc. 8rin urmare, exist un sentiment de nepotrivire ntre mame. Acestea
consider fiecare act de conduit rea i fiecare delict al copiilor lor ca un semn de eec
personal. Pnaltele standarde morale i intelectuale pe care multe femei le-au ales ca parte din
lupta pentru e!alitatea de anse, nu stimuleaz neaprat copiiiG ci mai de!rab i inhib.
@ulte mame ambiioase i perfecioniste i descura5eaz soii i copii, care pur i simplu nu
pot tri conform ateptrilor soiilor sau mamelor. "up care femeile sunt surprinse i ocate
de inadvertenele i eecurile pe care ele nsi le-au provocat. : mam DeficientD este de
multe ori cel mai mare obstacol n calea dezvoltrii unui copil.
Cel mai mare pre este pltit de ctre mame n momenrul n care copiii cresc. Atunci
pierd statutul lor de re!in. Cnd copiii cresc, se cstoresc i se stabilesc la casa lor, nimic
nu a mai rmas de fcut pentru mam. Copiii se ndeprteaz de suprave!herea ei i astfel
rmne un !ol
n viaa ei. &oul, adesea, nu prea este implicat n viaa copiilor i atunci cnd pleac, mama
nu mai are nici o funcie n cadrul familiei.
Aici se !sete motivul pentru multe din cderile nervoase cu care se confrunt
mamele eficiente n timpul perioadei climacterice. D&chimbarea vieiiD este mai puin o
schimbare n cadrul sistemului !landular dect o schimbare n funcia social a unei femei.
:rice femeie modern care se dedic n ntre!ime familiei i creterii copiilor se expune la o
astfel de criz.
Astfel, dei femeile au cti!at e!alitatea, acestea nu-i mai pot limita funciile n cercul
familiei. Pntr-adevr, femeile care au fost obinuie s studieze i care dein un loc de munc
i sunt deodat forate prin cstorie la rolurile tradiionale ale femeilor casnice se !sesc n
pierdere, atunci cnd rolul lor de mama a luat sfrit. 6le i-au pierdut, fie abilitile lor de
munc sau dezvoltarea acestora suficientG prin urmare, nu-i pot !si locuri de munc care s
le acorde un statut i responsabilitate e!al, de care s-au bucurat n cadrul familiile lor. Au
devenit mature i eficiente, i nu pot ncepe de la zero profesional, fr a pierde presti!iu i
importan.
M%/ER4+/%/E% S%, .%R+ER%E
: provocare important pentru femeia modern, este prin urmare !sirea unui nou
echilibru pentru ea ntre carier i maternitate. 'u mai este posibil s alea! o pist n
detrimentul celorlalte. Cei muli care au realizat impactul deplin a dezvoltrii noastre
culturale, sunt de prere c o femeie poate - i chiar trebuie - s alea! ntre carier i familie.
"ar considerai ce prostesc ar fi s-i spunei unui brbat c ar trebui s alea! ntre locul de
*-
Nn multe ri latino rolurile vechi de masculinitate - feminitate sunt %nc folosite, ceea ce-i conduce pe 'iei
&i fete spre un tipar de funcionare &i comportament 'ine definit(
munc i a avea o familie.
"esi!ur, responsabilitile unei femei ca mam atra!e dup sine obli!aii n timp i efort
mai mari dect cele care sunt cerute de la un tat. "ar, eliberarea de obli!aiile sale de soie i
mam nu necesit att de mult timp ct multe femei - sau brbai - sunt nclinai s cread.
8ro!resul tehnic a fcut treburile casei mai rapide ca niciodat, iar volumul de munc al
femeii se va reduce i mai mult deoarece treburile casnice sunt recunoscute de so i soie ca
o sarcin comun - un rezultat inevitabil al pro!resului e!alitii ntre sexe. $i, dup cum
treburile casnice nceteaz s mai fie considerate ca o sarcin inferioar atribuit sexului Dmai
slabD, a5utorul domestic poate fi din nou disponibil sub form lucrtorilor profesioniti n loc
de servitorii tradiionali, puin apreciai.
Pn orice caz, durata de timp pe care o mam o petrece cu copiii ei nu este important.
Ceea ce este important este modul n care aceasta trece. &-a spus c copilul are nevoie de
proximitatea mamei pentru a se dezvolta emotional i n societate. Pn cazul n care se pune
accent deosebit pe hrnire, nrcare, folosirea toaletei, precum i satisfacerea nevoilor
instinctuale, timpul pe care mama l petrece cu copilul natural devine foarte important. "ar
dac, pe de alt parte, importana relaiilor sociale este recunoscut, evolueaz o ima!ine
diferit. Atunci nu mai este timpul cel care conteaz n relaia dintre mam i copil, ci de
tipul de relaie pe care ea l stabilete. @ai mult, exist unele dovezi precum c femeile sunt
mame mai bune n cazul n care au activiti i interese exterioare. Pn momenrul n care i
dedic tot timpul i ener!ia copilului, risc pericolul de a deveni n ntre!ime dependente de
copil pentru valoarea i semnificaia lor, astfel sufocnd copilul cu ateptrile lor.
Partea a +) ! a
(M,0 -+ ,4+)ERS,0 S5,
.%P+/(0,0 J : Sensul iologic, social i inferioritatii cosmice a omului
Aa cum am vzut, ntr-o societate democratic un om nu poate tri n pace, fie cu el sau cu
alii excepia cazului n care el tie i consider c el este e!al n demnitate umana i n
valoare cu orice alta persoan. "ar este asaO Pn ciuda dorinei sale de a fi tratat ca un e!al,
omul a ntmpinat multe experiente care par s confirme ipoteza lui de deficita personala.
6ste acest paradox real sau iluzoriuO =a nivel personal am vzut c este iluzoriu. "ar despre
alte niveluriO 'e mutam n sferele biolo!ice, sociale, i cosmice. Aceste dimensiuni ale
existentei umane se mpletesc, dar meritul de control este separat.
+43ER+(R+/%/E% ?+(0(2+.% % (M,0,+
Biolo!ic, omul este o creatur a naturii. 6l este o parte din ea. 'u numai natura il incon5oara,
dar si forele naturii lucreaza nuntrul el, ca n orice planta sau animal. Cu toate acestea,
omul este mai mult dect pasiv, o ar!ila docila n mna naturii. :mul, de asemenea, este un
creator, pentru c el poate schimba mediul su. :mul, creatorul i creatura, interacioneaz
cu natura. "escoperind le!ile naturii, omul le-a folosit n avanta5ul su.
=imitrile pe care natura le impune nu au zdrobit omul. "impotriv, lupta pentru
supravieuire a determinat evolutia omului i a pro!resului uman. 'atura este prietenul
omului, precum i dumanul su. Acesta ii ofer o ameninare constant de dispariie, dar ii
ofer, de asemenea omului potenialul su natural pentru creare i dezvoltare. 'atura nu a
nzestrat omul cu astfel de arme a!resive, cum ar fi !hearele, colii, susinute de puterea
muchilor. 'ici nu l-a narmat mpotriva atacurilor cu un scut ca cel al broatei estoase,
uurina n micare ca cea a cerbilor, sau colorarea protectiv a petilor i psrilor. "ar
natura i-a oferit compensaii de succes.
&lbiciunea fizic a omului a fost una din cele mai importante stimulri pentru
dezvoltarea rasei umane. :mul, fizic slab n faa multor ameninri asupra existenei sale, n
cele din urm a devenit maestru al elementelor i a fcut natur s se aplece n faa dorinei
sale. "in punct de vedere biolo!ic, brbatul a fost inferior printre harurile animalice
obinuite, dar a compensat slbiciunea sa prin dezvoltarea intelectului. "in moment ce nu a
putut aler!a rapid si i lipsea puterea a!resiv, a dezvoltat arcul i s!eata i n cele din urm
suli. "e vreme ce era neprote5at, a construit adposturi i a utilizat blana ca s-i in de
cald. Pn compensaie pentru inferioritatea sa biolo!ic, el a cti!at treptat stpnirea asupra
forelor naturale. A nvat s pun elementele n serviciul su, i a fcut din biolo!ie
partenerul su n combaterea bolii. Cel mai recent investi!aiile sale au dezvluit secretele
structurii subatomice i a artat modul de utilizare a ener!iei atomice.
Astzi, omul poate pretinde multe victorii n faa forelor naturii. $tiina i-a oferit
mi5loace eficiente de combatere a ameninrilor naturale specifice. &-au furnizat noi metode
de investi!aie, cercetare i experimentare aplicabil noilor situaii critice ce se pot ivi.
@edicii, de exemplu, nu mai simt nici o panic la apariia unei boli noi. @ai de!rab, o
ntmpin cu curiozitate i o atac cu determinare. 6i nu se simt nesi!uri din cauza fra!ilitii
lor umane sau biolo!ice. Pn cazul n care acetia sunt mult prea ambiioi, se pot simi
personal nfrni n cazul pierderii unei lupte mpotriva morii. "ar nu consider omenirea ca
fiind nea5utorat i fr speran. 6i pur i simplu i intensific cutarea cu ncrederea c,
reprezentanii omenirii n domeniul medicinei, vor !si n cele din urm o soluie. :amenii
de tiin din alte domenii, reacioneaz similar, atunci cnd un posibil pericol i catastrof
amenin. 6i studiaz noua problem cu calm i cntresc soluiile probate. 'u sunt
n!ri5orai de nepotrivirea omuluiG sunt susinui de sursele lor. Pncrederea lor n eficacitatea
tiinei i fortific aa cum o face ncrederea unui laic n reli!ie.
6ste oare omul ntr-adevr ubred n faa forelor naturaleO "eloc. 8entru toate lucrurile
luate n considerare, omul are aceste fore sub control. Avei nevoie de noi, de exemplu, v e
fric de focO 'u - nele!em natura, utilitatea sa, i folosim focul n serviciul nostru.
Considernd utilizarea pe scar lar! a forei periculoase a focului, catastrofele sunt relativ
rare. &ecuritatea biolo!ic absolut nu exist nicieri, dar nimeni nu are nevoie s triasc
ntr-o team constant.
Cu toate acestea, sentimentul omului de inferioritate persist. 6xtinderea libertii sale
din necesitatea biolo!ic abia este recunoscut. Chiar i oamenii de tiin, cednd n faa
momelii unei filozofii nfrnte, exa!ereaz privind proporia slbiciunii biolo!ice a omului,
spunnd c este dominat de impulsuri naturale i instincte animalice. Asemenea teorii
exprima o ndoial adnc n ceea ce privete adaptarea omului n a exercita control asupra
sa.
+43ER+(R+/%/E% S(.+%05 % (M,0,+
"ezvoltarea creierului i a competenelor sale intelectuale a fost doar una dintre
realizrile compensatorii ale omului. Altul a fost formarea de !rupuri sociale strns unite.
:mul a trit ntotdeauna o existen social. 6l este o fiin sociabil. :rice numim specific
omului este o expresie a relaiilor sociale. Calitile umane indic abordrile sociale ale
fiecrui individ, metodele sale de participare social i interaciune social. >iecare
personalitate uman este construit pe concepte i atitudini pe care le-a dezvoltat intrnd n
contact cu alii. Constituia fizic i mental a omului este adaptat la via social.
Conflicte care par s existe n ntre!ime n el nsui de fapt cu oamenii din 5urul lui -
cu societatea i factorii si.
>ormarea de !rupuri, stabilirea de contacte sociale strnse, precum i dezvoltarea ntr-o
atmosfer social confrunt omul cu le!ile sociale ce sunt n contradicie cu le!ile biolo!ice
ale naturii.
Atunci cnd societatea este format, o nou dimensiune a or!anizaiei este atins.
@uli oameni de tiin contemporani, n special psiholo!ii, i!nor aceast nou dimensiune
i nc mai au tendina de a considera omul n principal ca o unitate biolo!ic. 6xistena
biolo!ic i social se bazeaz pe premise i cerine diferite. Pntr-o anumit privin, le!ile
sociale, sunt de asemenea naturale, din cauza dezvoltrii unor societi aprute n urma luptei
biolo!ice pentru supravieuire. 4otui, via social tinde s modifice le!ile -Dle!ile 5un!leiD-,
care caracterizeaz existena solitar n natur.
Pn cadrul societii cooperarea constituie un principiu de baz. Chiar i nafara
societii, ori de cte ori o fiin uman are nevoie de alta pentru supravieuirea sa,
cooperarea este necesar, n special ntre o mam i copilul ei. 'atura, uneori n aparen,
panic i armonioas, este ptruns de distru!ere. >iecare creatur triete n detrimentul
celeilalte, cel mai puternic nvin!ndu-l pe cel mai slab i hrnindu-se cu elA DCursa vieii n
detrimentul raseiD, dup cum a spus 6merson. "ar, viaa social modific acest tipar. Pn ciuda
exploatrii anumitor !rupuri de ctre alii, premisa fiecrei societi este a5utorul reciproc, nu
exploatarea. Pn cadrul perioadei culturale ale civilizaiei, ce formeaz doar o mic parte a
istoriei umane, unele dintre elementele de cooperare ale societii primitive s-au pierdut, dar
principiul de cooperare a fost nc recunoscut de ctre le!ile reli!ioase i de stat, care cel
puin au controlat i limitat exploatarea reciproc. 'ici o existen aproapiat nu este posibil
fr cooperare. Acest lucru este valabil i pentru animalele care triesc n !rupuri. Cu ct
contactul social este mai apropiat, cu att mai mult ca fi inte!rat individul n !rup, cu att mai
pronunat este diferenierea dintre modurile de via social i solitar.
%mpactul complet al atmosferei sociale asupra funciilor biolo!ice, poate fi observat ori
de cte ori exemplarele individuale sunt strns inte!rate n cadrul !rupului. 'u este
ntmpltor faptul c albinele, care triesc ntr-una dintre societile cele mai strns unite
observat vreodat, au cti!at controlul complet asupra funciei lor sexuale - chiar i asupra
rolulului sexual a albinei individuale. @atca produce masculi i femele pur i simplu cum ar
fertiliza un ou i nu altul. @ai remarcabil este faptul c albinele se pot crete descendeni
asexuai doar prin restricionarea dietei.
>urnicile se comport ntr-un mod similar. &pre deosebire de animale ce triesc liber,
care sunt conduse foarte mult de impulsurile sexuale pentru meninerea speciei, albinele i
furnicile au un control uimitor asupra funciilor lor sexuale. 8entru albine i furnici interesele
de stup i cuib par a fi mai importante dect supravieuirea individual. "e asemenea, n
cadrul speciei umane, formarea de !rupuri afecteaz profund funcia individului.
&ocietatea, dezvoltat ca o aprare mpotriva puterii copleitoare a naturii, permite
omului o anumit independen fa de forele naturale, att n interiorul ct i fr el nsui.
Brupul l prote5eaz de pericolele externe. &timuleaz utilizarea puterilor sale raionale,
planificarea i creativitatea, astfel nct s poat face fa complexitii interaciunilor
sociale. Cu toate acestea, libertatea de servitudinea universal ctre natur nu a i-a asi!urat
omului un sentiment de securitate. Acest sentiment de nesi!uran este, parial, o consecin a
incapacitii omului de a nele!e c beneficiaz de puteri biolo!ice uriae la dispoziia sa. 'e
a!m n continuare de convin!erea c suntem sclavi cnd de fapt, am devenit stpni. "e
fapt, ceea ce obstrucioneaz cel mai mult sentimentul nostru de securitate n via nu sunt
pericolele naturale la care suntem expui, dar incapacitatea noastr de a controla forele
sociale create de om. "ei pare !reu de crezut, cu istoria sa ndelun!at de probleme sociale,
omul nc experimenteaz cu societatea. Cum poate acest paradox ncurcat fi explicatO 'u a
existat oare suficient timp pentru omenire pentru adaptarea socialO A avut oare >reud
dreptate atunci cnd a afirmat c via social este mpotriva naturii umane deoarece
societatea nea! omului satisfacerea dorinelor interioare i a DnevoilorD saleO
&ocietatea nsi nu este dumanul omuluiG societatea actual, totui, nu satisface
nevoile sociale ale omului. "orina cea mai mare a omului, s !seasc un loc si!ur n cadrul
!rupului, este zdrnicit de un sistem social care amenin statutul i poziia social a
fiecruia. : relaie social stabil se poate baza doar pe o relaie social de la e!al la e!al, iar
ndoial din noi nine ne mpiedic aproape pe toi s ne simim e!ali.
=a fel cum sentimentul biolo!ic inferior priveaz omul de identificarea lui cu viaa, tot
aa sentimentul de inferioritate social mpiedic participarea omului n societate, cu un sim
al demnitii i respectul de sine. &entimentele de inferioritate l priveaz de un sentiment de
apartenen ce sin!ur poate furniza securitate interior.
+43ER+(R+/%/E% .(SM+.5 % (M,0,+
Pn timpul evoluiei primatelor ancestrale n 7omo sapiens, cu o cretere intelectual
concomitent, omul a devenit contient de vastitatea universului i de propria sa micime. %at
nc un motiv pentru a se simi inferior. 4impul i spaiul au devenit realiti zbrobitoare,
fcnd ca durata de via a individului s par nesemnificativ, iar individul o entitate
ne!li5abil. 8ercepia asupra universului imens a apsat omul cu un sentiment de neputin i
inconsisten personal. "ar, din nou, dinamica caracteristic unui sentiment de inferioritate -
o lupta pentru compensare - a intrat n 5oc. :mul a nceput s caute propria supravieuire
spiritual - pentru viaa dup moarte, pentru nemurire. >ilosofia, arta i reli!ia izvorau din
dorina omului de a compensa sentimentul de inferioritate cosmic.
:mul a ncercat s stabileasc aliane cu puterile de dincolo, s descifreze le!ile eterne
i ezoterice i principiile metafizice. Pn filozofia sa, a potrivit inteli!ena cu orice putere
conducea universul. Pn arta s-a fcut el nsui un creator. Pn reli!ia sa, a creat diviniti, astfel
nct s poat ne!ocia cu ele.
Pntr-o alt ncercare de a mpca omul cu cosmosul a creat o nou divinitate-tiin,
pentru a asi!ura un sistem raional pentru misterele care l-au buimcit dintotdeauna. $tiina
empiric promite s aduc ordine n haosul vieii. 6ste adevrat c tiina, pn n prezent,
doar parial i-a ndeplinit promisiunea, dar lipsa sa de a furniza omenirii cu rspunsuri de
durat i soluii nu a minimizat valoarea metodei tiinifice, care ne a5ut s nele!em c tot
adevrul este relativ.
Acum, atunci, este provocarea inevitabil a evoluiei democraticeA omul trebuie s-i
reconsidere poziia sa n cadrul universului. Pn ciuda tuturor limitrilor sale, omul nu mai are
nevoie s se simt mic i nesemnificativA el are un loc si!ur peste tot ca o fiin biolo!ic,
social i spiritual. 4iparele de !ndire tradiionale i sentimentele l-au blocat pe om n a-i
da seama de fora proprie, valoare i semnificaie. %mpactul schimbrilor sociale din 5urul lui
i al noilor perspective ale tiinei este !reu de perceput. 'u este uor pentru noi s ne uitm
la via i la noi ni diferit fa de modul n care am fost instruii i cu care ne-am obinuit
de-a lun!ul secolelor. @ai sunt multe lucruri de nvat nainte de a putea deveni oameni
liberi n interior aa cum ne-am declarat a fi.
.apitolul K : (mul i natura
Cele mai multe persoane se bucur de un !rad ridicat de securitate biolo!icG cu toate
acestea muli triesc n teama - frica de via, de soart. "e ce aceast team continu s
amenine omenireaO : examinare mai detaliat a rolului biolo!ic al omului arat c
sentimentul de inferioritate care a afectat att de puternic istoria i evoluia omului persist
din motive psiholo!ice, nu biolo!ice.
SEM4+3+.%6+% )+E6++
4oi suntem de acord cu faptul c fiecare dintre noi se DconfruntD cu viaa n toat
splendoarea ei, ca i cum viaa ar fi fost ceva n afara noastr. &tm cu team n faa unui
munte plin de zpad, cascad, apus de soare, incendiu violent de pdure, furtun, misterul i
mreia =uminilor 'ordului. Pn faa unor astfel de fenomene ne simim mici i stafidii. Pn
teama noastr, abia realizm c toat aceast mreie i mister, aceast perfeciune i putere
aproape inima!inabil - se afl la dispoziia noastr. Aceeai putere se afl n noi nine, n
corpurile noastre i, mai ales n mintea noastr. ;iaa a !sit cea mai nalt dezvoltare a
expresiei sale la om. Moat grandoarea, frumuseea, creativitatea naturii se gse&te %n
fiecare dintre noi(
:are nu e incredibil, atunci, c ar trebui s fim contieni de ceea ce suntem de faptO
Cine ne!li5eaz evaluarea resurselor i accentueaz deficienele sale, n mod inevitabil, se
simte mic i nesemnificativ, dezvoltnd un sentiment de izolare n cadrul unui superior, a
unei lumi dominatoare. Pn loc de a recunoate unitatea noastr cu natura i viaa, n loc s ne
bucurm de aceast unitate profund, apartenena noastr etern, facem ca viaa s par
distant, superioar fa de noi, i chiar probabil ostil.
Aceasta eroare este periculoas pentru atitudinea noastr - orice ar fi - reprezint o
puternic for motivant. : atitudine nefericit i !reit pune n pericol via i n final,
pacea cu tine nsui. :mul care pune la ndoiala viaa, se pune la ndoiala, de asemenea , pe
sine. 6und n a realiza puterea colosal din el nsui, se simte ameninat i neputincios n
faa forelor ostile n afara sau din el nsui. "in moment ce fiecare individ exercit o
influena puternic i penetrant peste propria minte i corp, defetismul sau pesimismul pune
n pericol bunstarea sa sau chiar starea de sntate. "e la nencredere i noile dificulti
minore ale primverii, pericole, precum i neadaptare la via. Pn schimb, realizarea deplin a
puterilor i avanta5elor noastre naturale ne permite s le folosim pe deplin i n mod eficient.
+MP(R/%46% M(R6++
9n concept eronat despre via ca o ameninare este adesea nsoit de o concepie
!reit asemntoare cu privire la moarte. @oartea este considerat a fi o putere sinistr,
ntunecoas i urt, spre deose'ire de via. Pn afar de aceasta, nimic nu ar putea fi mai
!reit. @oartea nu se opune viaiiG reprezint o condiie prealabil. >r moarte nu ar exista
nici viaa. ;iaa este un proces de cretere, rennoire, creare i recreere, !enerare i
multiplicare. >r moarte nici unul dintre acestea nu ar putea avea loc. "ac totul ar exista
pentru totdeauna, nu ar mai fi nici o schimbare, prin urmare, nici o cretere, nici un pro!res.
"ispariia unei fiine face loc uneia noi.
Bsim preri att culturale ct i individuale, n ceea ce privete motivele pentru frica
de moarte. Pn unele culturi moartea simbolizeaz micimea omului i slbiciunea. @oartea
este considerat drept o dovad a inconsistenei umane. Pndemnat de astfel de temeri omul a
sfrit prin a accepta moartea, orbindu-i caracterul lor adevrat. 4otui, cu perspective bune,
oamenii ar putea realiza c au un loc si!ur pe pmnt i s recunoasc restriciile pe care
moartea le impune individului, fr a pierde din vedere importana i semnificaia omului.
>rica de moarte indic revolt. 8entru a ncerca s ne 5ustificm obieciile, motivmA
moartea ca fiind DnedreaptD. 'edreapt ctre cineO Adevrat, moartea este o nedreptate, dar
nu i pentru cei care mor, doar pentru cei care supravieuiesc. 'imeni nu vrea s piard pe
cineva dra!, prin urmare, supravieuitorul se simte defavorizat i plin de resentimente. 6l se
declar deschis pentru a-i 5eli pe cei moriG de fapt, el depln!e propria situaie critic . &e
simte nelat, ca n cazul n care ar fi posedad un titlu de proprietate pentru defunct. $i, n
timp ce el depln!e soarta omului mort, defapt depln!e soarta lui, uneori pn la punctul n
care i dorete s fie alturi de cel dra! n moarte. Pn loialitatea sa ctre defunct,
supravieuitorul minimalizeaz responsabilitatea sa fa de cei care triesc. 1evolta mpotriva
DsoriiD izvorte din refuzul de a accepta viaa aa cum este.
Alii au temeri violente despre moarte. Astfel de oameni sunt de obicei n!ri5orai de
propriul controlG prin urmare, ei se tem de orice i-ar putea controla. 6vit orice ameninare la
puterea lor i ncearc cu disperare s nvin! orice for mai puternic dect a lor. @oartea
este sin!ura putere pe care n-o pot nfrn!e i de care nu poate n cele din urm s scape. Pn
consecin, se tem de moarte mai mult dect orice altceva. Pn mod paradoxal, pot comite
sinucid, mai de!rab dect s se supun inevitabilei aproprieri a moriiA ncearc s trieze
moartea i s-o lipseasc pe aceasta de puterea sa.
Alii nu pot suporta !ndul c viaa va mer!e mai nainte, atunci cnd nu vor mai fi. 'u
vor s prseasc srbtoarea pentru ca alii s se bucure. "oresc s triasc n continuare
pentru c altfel s-ar putea s piard ceva. "orina de viaa venic, poate fi, de asemenea, o
compensaie pentru sentimentul omului de micime i realizarea sa asupra limitelor vieii.
4otui, credina n eternitate, nu poate implica nici o team de moarte, deoarece nu reflect
anta!onismul la via.
Pntr-un sens mai profund, moartea simbolizeaz viaa. Atitudinea noastr fa de
moarte
- acceptare sau condamnare - au evideniat atitudinile noastr fa de via. "ac ne vom
elibera de anta!onismul fa de via i moarte, putem realiza c moartea nu este neaprat
teribil. Cei mai muli oameni mor fr suferin. "esi!ur, orice lucru viu vrea s triascG
partea intrinsec din via este dorina de a crete, dezvolta, continua. "ar viaa este o lupt
prea dureroas i tortur, iar moartea este o eliberare.
Chiar dac omul este dornic de a prelun!i viaa ct mai mult, el poate accepta n
continuare moartea, la fel cum accept orice alt eveniment neprevzut al vieii. @oartea este
preul pe care muli sunt dispui s-l plteasc pentru acceptarea sarcinilor vieiiA sunt dispui
s pun n prime5die moartea pentru ceea ce ei consider important i pentru care merit s
triasc. Pn aciunile lor, dovedesc c, pentru ei, moartea este doar o parte din via.
%-%!4,M+/E0E 4(%S/RE +MP,0S,R+
Pnclinaia noastr de a ne lsa intimidai de ctre inferioritatea biolo!ic a omului este
ntrit de unele experiene reale. %nstincte sau impulsurile naturale par a ne obli!a i a sfida
eforturile noastre de control. 'icieri, de exemplu, nu vom ntlni dominaia forelor
interioare att de puternic ca n sex. 'atura a nzestrat toate creaturile sale cu instinctul de
foame i sexG unul pentru conservarea individului i cellalt pentru conservarea speciilor.
Cu toate acestea, putem rezista foamei, dac ne propunem s facem asta. Pnfometarea
voluntar nu este frecventG o ntlnim la prizonieri, idealiti politici, i chiar la copii pentru
a exprima sfidarea i pentru a exercita presiune. $i, dup cteva zile de abstinen dorina de
a mnca orice nceteaz. Pn acest sens, ne putem elibera de sub dominaia forelor naturale
din noi.
Aceeai emancipare este valabil i n ceea ce privete sexul, cu toate c puini sunt
contieni de acest fapt. 6ste posibil s ducem o via complet asexuat. Cu toate acestea,
capacitatea omului de a rezista foamei este mult mai uor de recunoscut n cultura noastr
dect este abilitatea lui s renune la sex, o presupunere ntrit n ultima vreme de influena
pe scar lar! a teoriilor lui >reud.
%ncapacitatea asumat a omului de a controla impulsurile biolo!ice sexule este de fapt
o expresie a unui profund sentiment biolo!ic de inferioritate. %mpulsul sexual este considerat
o parte a naturii umane animalice, ce se presupune a fi n conflict cu cerinele sociale impuse
asupra omului. "ar aceste presupuneri nu iau n considerare natura real a omului. >uncia sa
sexual este fundamental diferit de cea existent la alte mamifere, cu excepia c aceste
animale triesc n !rupuri - !orile i maimue - animalele domestice, precum i animale care
sunt inute n captivitate. &pre deosebire de strmoii lor slbatici, masculii adesea urmeaz
modelul uman. Ca i n cazul albinelor, influena vieii sociale este evident n
comportamentul sexual al omului, iar viaa social atra!e dup sine o libertate considerabil a
forelor biolo!ice.
"esi!ur, mecanismele fiziolo!ice de copulaie, fertilizare, stimulare senzorial, i
satisfacii sunt similare la om i la animale. "ar animalele funcioneaz sub constrn!ere i
sunt supuse unor restricii pe care nu le ntlnim la oameni. 8rintre cele mai animalele
slbatice copulaia poate avea loc doar pe o perioad limitat, atunci cnd femela este n
clduri. Brbatul, ca i !orila i animalele domestice, nu cunoate o astfel de restricie. 6l
poate fi excitat i safisfcut sexual independent de ciclul menstrual al femelei. Aceast
libertate a bbatului se bazeaz pe independena crescut a acestuia, de la influenele
!landulare sau biolo!ice. 8oate fi stimulat sexual nainte de maturizarea !landelor sexuale i
dup ce au ncetat s funcioneze. Chiar i castrarea, n cazul n care se efectueaz dup
maturitate, nu mpiedic capacitatea de a ndeplini actul sexual normal.
8uterea naturii asupra animalelor care triesc liber nu este doar restrictiv, limitarea
activitilor sexuale la o anumit perioad de mperechere, este, de asemenea, compulsiv.
9n animal de sex masculin care se ntlnete cu o femel n clduri nu va fi reinut de la actul
sexual.
9n rival l poate alun!a, dar el nu se va lsa de bun voie. Pn opoziie, fiinele umane nu se
afl sub nici o astfel de constrn!ere. 6le pot amna sau renuna la actul sexual n cazul n
cazul n care a fost strnit, i pot chiar rezista acestei strniri. &e pot adapta la orice exi!en
i s decid cursul comportamentului lor, departe de poruncile naturii. "ac se tem de sex
sau sunt mai interesate de alte aspecte ale vieii, pot ale!e celibatul. 6le re!lementeaz viaa
lor sexual, n conformitate cu nevoia de cltorie, poruncilor sociale de mono!amie, sau de
alte considerente pentru bunstarea i interesul perechii lor.
6xist o a treia distincie ntre om i fiar care va fi menionat - diferen n scopuri.
&in!urul obiect n comportamentul sexual al animalor ce nu triesc n !rupuri este copulaia
mascul-fernal. =a om, cu toate acestea, obiectivele pot varia. "orina sexual poate fi
ndreptat spre un membru de sex opus, un membru de acelai sex, propriul corp, un obiect
animat, sau un obiect nensufleit. &exul uman este polimorf. "orina individului poate fi
satisfcut de ctre orice obiect pe care acesta se poate ntmpla s i-l doreasc. :mul
reprezint fora decisiv, nu natura din el.
8resupunerea c suntem nea5utorai sub dominaia sexual este o iluzie, cultivat
pentru a facilita evadarea. =a securizarea sexului ca i cpitan al nostru, renunm la propria
putere n scopul de a scpa de ntrea!a responsabilitate pentru aciunile noastre.
Cei care cred c impulsurile sexuale umane l !hideaz pe om sunt pe cale de a
postula un conflict ntre unitatea sexual i nevoia social. 1stfel de conflicte nu e)ist. :rice
persoan care permite ca dorina sa sexual s conduc la o nclcare sau ne!li5are a
cerintelor sociale, exprim, de asemenea, atitudini anti-sociale n alte domenii.
'erespectarea, sau revolta mpotriva obli!aiilor sociale implic adesea utilizarea de sex ca o
momeal i un instrument. 1evolta nu provine din impulsurile sexului frustrat i
incontrolabilG este parte a ntre!ii structuri de personalitate. 8retextul c omul are nevoi
sexuale obli!atorii de obicei ascunde problemele reale. &exul spri5in inteniile sociale.
.apitolul 9L : Revolu"ia tiin"ific
Pn aceast epoc a schimbrilor rapide, tiina nu poate scpa revoluiei. Acordul de la
Copenha!a din *)30, care a marcat nceputul unei noi ere tiinifice, a ncheiat-o pe cea
nceput cu Xepler, 'eVton, i Balileo i a deschis perspective noi, nu numai n fizica
teoretic, dar n toate tiinele, conducnd la noi moduri de !ndire i rezolvare a
problemelor. "in pcate, aceste schimbri revoluionare nu au atins pn acum !radul de
absolvent de studii medii, cu excepia cazului n care a studiat fizica i chimia. Cu toate
acestea, exist un factor pe care schimbrile in domeniul fizicii teoretice i n noile aspecte
ale relaiilor sociale l au n comunA aproape au disprut.
RE0%/+)+/%/E% 3%P/E0(R
8n n secolul trecut, se presupunea ca universul este format din materie, n primul
rnd de obiecte nensufleite i obiecte nsufleite . Astazi univers este privit ca fiind compus
din ener!ie, care n anumite condiii, apare ca materie. &emnificaia fundamental a acestei
descoperiri este faptul c nu percepem lucrurile aa cum sunt de fapt, ci doar cum ne sunt
infaiate. 4eoria relativitii a lui 6instein a revoluionat modul nostru de a !ndii. Absolutul
a pierdut statutul lui de hotar al adevrului. Adevrul este relativ, n funcie de observator, i
este valabil numai din punctul lui de vedere. "eclaraiile contradictorii cre ntr-un sistem
absolut se exclud reciproc, acum, toate pot fi corecte. $i, dup cum 4eoria 1elativitii a lui
6instein a introdus !ndiri tiinifice revoluionare, prin distru!erea obiectivitaii timpului si
a spaiului, n acelai mod 4eoria 1elativitii Bravitaionale a revoluionat modul nostru de
!ndire, prin distru!erea credinei noastr ca fora !ravitaionala este o I for D.
Cercetarea tiinific trebuie s lucreze n limitele sale naturale. 8rincipiul
incertitudinii a lui 7erner Meisenber!, formulat n *)30, a stabilit o inexactitate inevitabil n
observaiile tiinifice ale oamenilor. Meisenber! a demonstrat c este imposibil s se
specifice sau sa se determine exact att poziia cat si impulsul unei particule, n acest caz un
electron, orict de exact ne-am dori acest lucru. Cu ct determinm mai precis pe una dintre
ele, cu att mai puin o tim pe cealalt. "e obicei, din cauza cantitii mari de timp
implicate, 8rincipiul %ncertitudinii nu ne este de folos n experiena noastr obinuit, dar este
de o foarte mare importan n experimente atomice i n implicaiile sale filosofice.
"ar, dei niciodat absolute i complete, cunostiintele pot fi nc de ncredere. Limitrile nu
sunt deficiene, ci doar aspecte ale realitii. 8osibilitatea de a omniscien, visul lui =aplace,
al secolului al ^;%%%-lea, este distrus pentru totdeauna.
*
Acest lucru nu necesit o ntoarcere
la misticism, caracteristic va! a erei prestinifice. =imitarile de cunotine au fost stabilite
tiinific. 8rincipiul incertitudinii nu este o declaraie de faliment tiinific, nu este o profesie
de i!noran. 1ecunoaterea noastr c exist restricii la ceea ce poate fi cunoscut, nu ne
face mai puin si!uri pe cunotinele noastre, ci mai de!rab fortific noile noastre idei
despre ceea ce inseamna cunoasterea.
.%,B%0+/%/E S%, 4EDE/ERM+4%RE
Pn acest noua conceptie a lumii mecanice, determinismul nu mai este acceptat ca
fiind absolut i atotcuprinztor. 8rincipiul Cartezian de cauzalitate, pe care, edificiul nostru
tiinific s-a bazat n prealabil, trebuie s fie reconsiderat acum, o sarcin dificil pentru
oamenii de stiint i pentru publicul educat deopotriv. Abordarea tiinific a fost ndreptat
spre explorarea forelor naturale, n scopul de a explica toate evenimentele observabile, ceea
ce distin!e !ndirea tiinific de cea mistic, care explic anumite evenimente prin
influena unei forte demonice sau pe seama unor forte mistice imposibil de verificat, cum ar
fi spirite sau deochiuri.
:amenii de tiin din trecut nu au putut accepta DexplicaiileD misticuluiG i nici cei de azi nu
pot. =a inceput, oamenii de tiin, prin observarea evenimentelor incercau sa !aseasca
ener!ii si fore demonstrabile pentru a afla care este DcauzaD producerii evenimentelor
respective. Conceptul de cauzalitate este deterministA o cauz are ntotdeauna acelai efect,
cnd celelelate condiii sunt aceleai. : cauz este definitiv, absolut, indiscutabil, si!ur.
Pn acest sens, principiul de cauzalitate spri5in modelul absolutist i mecanic de !ndire
caracteristic unei societi autoritareG nici o libertate de ale!ere nu este admis sau nici macar
*
Laplace presupunea c toti, aceia care &tiau tot ceea ce se %nt*mpl %n univers la un moment dat, ar putea
prezice tot ceea ce se va %nt*mpla vreodat( 1cest lucru ar fi adevrat numai %n cazul %n care ar e)ista o relatie
a'soluta cauz - efect %ntre toate evenimentele(
ima!inabil. %deea c un anumit efect se datoreaz unei anumite cauz a fost nsi esena
metodei tradiionale tiinifice. "ar astzi conceptul mecanic al vieii i al universului este
lent, renuntnduse la el. D8robabilitate statisticD fiind inlocuitoarea certitudinilor 8rincipiului
de Cauzalitate. >izicianul modern observ c in momentul in care mprstie electronii ntr-o
sin!ur direcie, unii se abat ntr-un mod imprevizibil, mer!nd de departe pe un drum !reit
fara nici un motiv aparent. Cu toate acestea, ma5oritatea electronilor atin! obiectivul conform
ateptrilor. 'u exist nici o certitudine, dar exist un !rad ridicat de probabilitate statistic.
8redictiile sunt posibile n ceea ce privete fenomenelor de mas, dar cursul particulelor
individuale nu poate fi prezis cu exactitate. "e exemplu, nimeni nu poate explica de ce
electronii ntr-un atom i pot schimba brusc orbita n 5urul nucleului. 8are s fie un alt factor
responsabil pentru aciunea in cazul numerelor mari, altul dect !enerala DcauzD.
Controversele filosofice despre acest fenomen nc sunt la moda printre fizicieni. 9nii
sunt dispui s vorbeasc despre calitile psiholo!ice n domeniul ener!iei, altii se opunor
unei astfel de presupuneri. "ar un lucru este si!urA D&ansaD a fost recunoscut ca o fiind parte
inte!rant a procesulor naturale.
Cei crescui n tradiia !andiri mecanico-deterministic le-ar putea fi dificil sa
accepte sau chiar s nelea! acest nou concept. & dm un exemplu din experiena noastr
umanA numrul de sinucideri n orice ora poate fi prezis cu exactitate destul de bun pentru
anul urmtor. Anumii factori DstabilescD, aceast cifr. "e exemplu, rata sinuciderilor creste
odat cu cresterea preului la cereale, i scade n timpul revoluiilor, rzboaielor, i in timpul
catastrofelor naionale. 8utem spune c factorii socio-economici DcauzeazaD, creterea sau
scderea n procenta5ul de sinucideri a unei populaii date. "ar desi putem prezice numere, nu
putem ns prezice dac o anumita persoan , se va sinucide sau nu, anul viitor. :rict de
exacte sunt predicile noastre despre numerele mari , nu putem pretinde nici un fel de
asi!urare a ceea ce va avea loc la nivel individual.
Astfel ne confruntm cu un nou proces dinamicA DlibertateaD micilor unitti, fie c este
vorba de electroni sau indivizi umani. 8resupunerea indeterminist a lui Adler, c individul
are libertatea de a-i ale!e propriile lui scopuri, primit cu scepticism de ctre oamenii de
tiin n acelor vremuri, a !sit spri5in din partea de cercetare, din domeniul cel mai de
ncredere al tiinei, fizica.
3
Cercetarea a confirmat, de asemenea, o alt ipotez de baz a lui
Adler, i anume, c abilitatea de creatie la om este strns le!at de inte!ritatea omului ca
individ. Adler i-a numit coal s de !ndire D8siholo!ia %ndividualD pentru a indica faptul
c la baza teoriilor lui este recunoaterea omului ca o unitate completA termenul de DindividD
este utilizat, n acest sens, ca ceva care nu poate fi descompus n pri, ceva ce este
DindivizibilD.
4eoria privind inte!ritatea personalitatii, acceptat la scar lar! este nc dificil de
neles.
: clarificare tiinific despre cum funcionez ntre!ul H care este mai mult dect suma
prilor componente H furnizeaz o nou nele!ere i explic libertatea omului de a decide
asupra propriilor aciuni. "in cauza asta, ar trebui s descriem pe lar! teroriile lui &muts, cel
care deduce ideile de baz ale dinamicii ntre!ului.
.
3
A se vedea pamfletul D @ecanisme teleolo!ice D J'eV Wor#A 'eV Wor#, Academia de $tiine, *)2+L.
.
G( 3( Smuts, Molism and 6volution 4$e5 6or,: Facmillan, 9:I;=( Cuvntul grecesc Holos nseamn ntreg. Timp de
o perioad ndelungat de timp, s-au acut cercetri !tiin"iice privind n"elegerea semniica"iei ntregului. #si$ologia %estalt a insistat asupra totalit"ii iin"ei,
asupra conigura"iei sau a ormei care are atri'ute ce transcend suma prilor componente(
1(0+SM,0
Molismul evideniaz importana Zntre!urilorE, o caracteristic fundamental a realitii.
Conform acestei teorii, obiectele naturale, animate sau neanimate, sunt ntre!uri i nu un
ansamblu de elemente i pri. Pntruct, ntre!urile sunt mai mult dect suma prilor, simpla
unire a prilor nu va forma un ntre! i nu le va explica caracterul sau comportamentul. "e
fapt, aa numitele pri nu sunt reale. "e obicei, acestea sunt distincii abstracte i artificialeG
ele nu exprim clar i suficient ce a determinat formarea lucrului ca ntre!.
Pn trecut, metoda tiinific s-a bazat pe o analiz a corpurilor compuse din elemente destul
de constante sau pri, a cror sum explica comportamentul corpului sau or!anismului. Pntr-
o asemenea schem, structurile materiale determin funciile corpurilor nsufleite, chiar i
!ndirea este explicat prin mecanisme fizice i procese. Molismul implic dou abateri de la
aceast prim schem tiinific i ortodox. Pn primul rnd, susine c materia, viaa i
!ndirea nu sunt compuse din elemente fixe, constante, neschimbate. Pn al doilea rnd,
ntre!ul, a crui existen a fost cu !reu recunoscut, devine un factor activ, mai important
dect prile sau elementele componente.
Pntre!ul evouleaz. &muts explic aceast evoluie n felul urmtorA cnd prile formeaz un
ntre!, ia natere ceva ce este mai mult dect prile componente. Pn momentul n care
ntre!ul este format. Zceva complexE ia natere din Zceva simpluE. -ormarea %ntregurilor
face universul s fie %ntr-o continu evoluie(
"e-a lun!ul istoriei 8mntului, formele de via au evoluat de la cele mai simple i mai mici
or!anisme la formele foarte or!anizate din prezent, culminnd cu personalitatea uman. :
teorie evoluionist mai veche susine c evoluia a fost n principal o dezvoltare a formelor
de5a existente n formele de via incipiente. Conceptul de evoluie nu putea fi acceptat
deoarece, dac efectul nu ar putea fi niciodat mai mare dect cauza, pro!resul creativ nu era
posibil. 4otui, descoperirile din !eolo!ie, paleontolo!ie i embriolo!ie par s indice c
vechea evoluie d natere unor forme noi care nu pot fi reduse la cele vechi i nu pot fi
explicate sau rspunztoare de formele vechi. &pecii i rase noi apar n urma mutaiilor care
formeaz or!anisme complet noi. 8rocesul de dezvoltare este un act de evoluie al naturii pe
care nite !eneticieni mecaniciti vor s l atribuie razelor cosmice sau unor ZforeE nc
necunoscute.
1ecunoaterea evoluiei creaiei consider noiunea de ZcauzE ca fiind conceput prea
abstract i restrns. 6fectul poate, i uneori chiar transcende cauza.
Cauza pur mecanic, care poate este o pur invenie, este static, dar cauza holistic, fiind un
proces n sine, este evolutiv i caut s explice evoluia din natur.
Conceptul de ntre! rezolv vechea controvers dintre libertate i determinare. 'oiunea de
cauz stabilete e!alitatea dintre cauz i efect, astfel cauza determin complet efectul.
:ricum, dac acest concept este !reit atunci trebuie s se renune la noiunea de necesitate(
"ac totui, n formarea ntre!urilor, exist un element evolutiv nedeterminat care nu este
atribuit elementelor cauzale conspiratoare, atunci exist nederminare &i li'ertate. 6lementul
creativ poate fi extrem de mic i practic nesemnificativ n cauzalitatea fizic deoarece aceasta
presupune un fenomen de mas relativ ri!id. Creativitatea este mult mai evideniat i
apreciat n evenimentele biolo!ice, i, chiar i mai mult n flexibilitatea proceselor mentale.
=ibertatea este astfel recunoscut ca find inseparabil naturii umane, iar Z!radulE de libertate
crete o dat cu evoluia pn ce atin!e, la nivel uman, dimensiuni considerabile i pune
bazele responsabilitii morale. Pn acest fel, libertatea este privit ca o calitate a universului i
nu neaprat ca un atribut al voinei umane.
;echea chestiune a liberului arbitru este vzut ntr-o nou lumin. :amenii de tiin,
adepii principiului determinismului erau mpotriva noiunii de liber arbitru, spre deosebire
de teolo!i care l susineau. Acetia din urm susineau c omul este n mod fundamental
diferit de orice alt fiin, fiind creat dup chipul lui "umnezeu. 'umai omul are cunotina
binelui i a rului, doar el are libertatea de a ale!e, darul liberului arbitru. Pn prezent, auto-
determinarea, poate fi privit nu numai ca o calitate a omului, dar i ca un principiu
universal. :riunde exist o unitate care funcioneaz ca un ntre!, exist i o independen
care provine de la factori cauzativi determinai. 'umai dac numrul acestora este mare
putem vorbi de determinismG probabilitatea statistic a unui efect d impresia determinrii
cauzale.
RE%0+/%/E% .% +4/ER%.6+,4E
"atorit efortului tiinific de a nele!e factorii naturali, am realizat c, foarte rar, un factor
izolat poate opera ntr-o situaie vizibil. Am nvat c, curentul electric trece printr-un fir
pentru a aprinde o lamp. Acesta este un exemplu bun de anticipare a unei cauze - diferena
de ener!ie potenial dintre polul pozitiv i cel ne!ativ H care produce curent electric. Pn
prezent, percepem curentul electric ca un rezultat al unui numr mare de schimburi de
ener!ie, care au loc %n Eurul, i nu %n firul de le!tur. &paiul din Eurul firului face posibil
transmiterea curentului electric care poate mipedica sau chiar reseta fluxul ener!iei electrice.
Astfel spus, un proces poate fi neles numai dac se observ i ntrea!a sfer n care acesta a
avut loc. Pn consecin, cerecetarea tiinific trebuie s fie pluridimensional. =ucrurile nu
mai sunt la fel de simple pe cum preau nainte. %nteraciunea este constant, niciun proces
nu are loc n izolare. @ereu va fi o cauz i un efect. Ceea ce este adevrat sau nu este
relativ, n funcie de situaie. 4otul se schimb, nimic nu este definitiv. 8utem susine
afirmaiile filosofului Meraclit Z4otul cur!e.E
6xist diverse cercetri tiinifice care ntresc acest punct de vedere.
Semantica generala a lui XorszUbs#U susine o nou flexibilitate tiinific n opoziie cu
ri!iditatea doctrinei lui Aristotel privind lo!ica. >aptul c fiecare cuvnt folosit n viaa de zi
cu zi are multe sensuri scoate la iveal o subiectivitate care nu este recunoscut n domeniile
considerate de oameni a fi obiective i precise. 4oi folosim aceleai cuvinte, dar nu spunem
mereu acelai lucru. Semantica generala subliniaz imperfecinuea unei asemenea
presupuneri. 'u mai putem fi la fel de si!uri ca nainte. 'u mai putem lua lucrurile drept
bune. 4rebuie s vedem toate aspectele, ntrea!a situaie, din toate punctele de vedere i din
toate perspectivele.
'u mai putem trece cu vederea schimbrile constante care au loc n felul nostru de a !ndi i
de a vedea lucrurile. @uli se sperie i sunt tulburai de aceast schimbare. Chiar i unii
oameni de tiin se revolt contra acestei presupuneri de nesi!uran, ca principiu universal,
contra posibilitii c binele i rul sunt relative, c contradiciile lo!ice devin irelevante n
anumite circumstane. @uli i-ar dori s menin status Suo-ul. Pi doresc si!uran, i nu
team. ;or s i tie poziia, pe scurt, vor teorii corecte. $tiina nu mai pote oferi aceast
si!uran. "in contr, distru!e presupuneri preuite de oameni. $tiina impune o constant
reexaminare i o reorientare.
Pns, este adevrat c o schimbarea constant poate duce la nesi!uran, c valorile a'solute
sunt necesare pentru reorientare, c doar o ima!ine alb-ne!ru a binelui i rului ne indic un
comportament adecvatO Cei care nu tiu s noate pot s intre n panic la !ndul c se pot
afla ntr-o ap adnc. "ar, cnd nva s noate, se mic liberi i si!uri n noul mediu.
Sentimentul de siguran este %n ei %n&i&i( Singura 'az a siguranei este con&tientizarea
propriei puteri, propriei capaciti de a face fa oricrei situaii. Atunci, fiecare poate s
nfrunte cu cura5 ntmplrile neprevzute, s peasc nainte indiferent de ce se ivete i
chiar s profite de asta.
Pn prezent, mai mult ca niciodat, avem nevoie de o atitudine cura5oas. ;echile ndrumri
ale autoritii do!matice au fost spulberate. :mul trebuie s nvee s se bazeze pe propria
persoan, pe interaciunea lui cu propriul mediu. 4rebuie s i descopere puterea i fora
deoarece ima!inea noastr despre lume, conceptul nostru despre om se schimb. 6ste o parte
inte!rant a universului plin de aceleai puzzeluri, de tendine contradictorii, de faete
neltoare i de evoluia neprevzut a lumii din 5urul su.
.apitolul 99 I (mul i societatea
Am fost obinuii s privim fiecare proces ca o consecin a unei anumite cauze sau a unei
serii ntre!i. Ca atare, individul apare ca fiind produsul societii n care triete. Aa zisele
influene sociale sunt exercitate numai de persoane care controleaz un numr mare de
oameni, precum re!i, lideri politici i !enerali. 4oate celelalte influene sociale nu au aproape
nicio importan. 9n astfel de concept se potrivea unei societi autoritare, cnd masele erau
considerate inferioare, lipsite de inteli!en sau simmnt. 'umai re!ii i conductorii
decideau ce este bun pentru popor deoarece erau binecuvntai de "umnezeu cu inteli!en.
Pn acest context, schimbarea social nu reprezenta dect supunere i conformare.
P,/ERE% +430,E46E0(R +4D+)+D,%0E
6ste mai mult dect ntmpltor c aceste concepte noi despre univers i natura uman au
aprut n acelai timp. Acestea vor avea un impact mare asupra structurii societii noastre.
8uterea nuclear din interiorul celui mai mic atom a fost descoperit n aceeai perioad cu
puterea intrinsec a fiecrui individ. Aceste schimbri, att n tiin ct i n societate, sunt
revoluionare. 6le deschid noi perspective n fizic dar i n tiinele sociale. Cine ar fi crezut
c atomul, la ct e de mic, ar putea ascunde o asemenea putereO
"ei nu ezitm s recunoatem aceast nou descoperire a fizicii, nc admitem cu ntrziere
puterea i influena fiecrui individ. 6ste dificil s ne facem o idee clar despre faptul c
fiecare dintre noi deine o putere extraordinar deoarece am fost mpovrai de att de mult
timp cu ipoteza propriei noastre nensemnti.
&-a a5uns la concluzia c noi, influenai de condiiile sociale de mediu influenm la rndul
nostru timpul. 6ste o interaciune constant. Bndurile i aciunile noastre afecteaz nu
numai oamenii din 5urul nostru, dar prin intermediul lor alte sute de oameni. Aceasta este una
din primele lecii pe care un om trebuie s o nvee ntr-o democraie, i anume, s devin
contient de importana i puterea sa individual.
Aceast influen personal nerecunoscut Iomului nensemnatE n comunitatea sa a fost
dramatizat n filmul I: via minunatE, care relateaz povestea unui cetean InensemnatE
ce nu putea avansa sau studia deoarece a trebuit s preia micul ma!azin al familiei dup
moartea tatlui su. Pn schimb i-a trimis fratele la coal. A muncit din !reu s i cti!e
existena. %ar atunci cnd a Ia fost acuzat pe nedreptE a ncercat s se sinucid. "umnezeu i-a
trimis un n!er s l salveze. Pn!erul i-a artat cum ar fi fost comunitatea sa dac nu ar mai fi
trit. 6l nu a realizat ct de drastic i influenase ntrea!a comunitate. 4otui, tot ceea ce
fcea el era ceea ce faci tu i eu, sau tot ceea ce ar face oricine altcineva. "ar, cu excepia
unui basm nu putem vedea niciodat ntre!ul impact al eforturilor noastre.
"ac i noi am avea un n!er care s ne relateze faptele am putea fi surprini de influena pe
care o exercitm. "eoarece ceea ce facem pare nesemnificativ, cu !reu ne putem ima!ina
msura n care faptele noastre au afectat oamenii din 5urul nostru. 9n cuvnt accidental i
poate schimba unei persoane drumul vieiiG prin el i prin ceea ce face, altcineva poate fi
influenat. 6xprimndu-ne !ndurile, prerile i opiniile putem schimba lumea din 5urul
nostru.
;ieile noastre obinuite sunt modelate de atmosfera social n care trim, de convenii i
valori. Pn acelai timp modul nostru de a ne descurca cu problemele afecteaz condiiile i
moravurile comunitii noastre.
'oi fie promovm noi standarde, fie le fortificm pe cele vechiG consolidm anumite valori n
comunitate i micorm altele. 1elaia cu familiile noastre nu este n niciun caz o afacere
privat. >ie c ne btem copii sau ne abinem de la a-i lovi afecteaz prietenii lor i relaia
acestora cu prinii lor. Atmosfera familiei este conta!ioas. Atitudinea noastr la munc
influeneaz ntrea!a or!anizaie, promoveaz sau distru!e moralul i competena.
'oi descoperiri din dinamicile unui !rup arat c atmosfera i confi!uraia oricrui !rup este
influenat nu numai de liderul acestuia dar i de fiecare membru n parte. 9n lider i pierde
puterea atunci cnd i pierde subordonaii. Pntr-o atmosfer democratic orice efort de a
domina !rupul este de obicei de scurt durat, pentru c subordonatul trebuie luat n
considerare, iar liderul trebuie s se bazeze pe acesta pentru spri5in.
&ocietatea nu este impus indivizilorG ea este format din acetia. 4indem s uitm acest
lucru deoarece ne subestimeaz nsemntatea noastr social. Avem aceeai atitudine !reit
fa de societate aa cum o avem i fa de viaA le considerm ca fiind exterioare nou, dei,
att viaa ct i societatea sunt reprezentate de noi. &untem via i societate. Credem c
vecinii notri ne pot influena viaa n bine sau n ru, dar suntem i vecinii vecinilor notri.
&untem interdependeniG fiecare dintre noi influeneaz i este influenat.
.E ES/E >S.1+M?%RE%=E
%nteraciunea dintre individ i societate pune problema schimbrii sociale ntr-o nou lumin.
"ac nu recunoatem aceast interaciune, vedem schimbarea social ca fiind simpl i bine
definit, ce consist n dorina i abilitatea de a se adapta, de a se comporta n conformitate
cu cererile !rupului, de a accepta i de a se supune le!ilor i conveniilor sociale de5a
existente.
Pntr-o societate autocratic orice individ are locul su specific prin natereG el exist n cadrul
unui domeniu bine definit i ntr-o manier bine definit, deoarece motenete din !eneraie
n !eneraie moravurile, valorile i re!ulile privind un comportament adecvat. "ar, ntr-o
societate democratic mobil funcia i locul fiecrui individ se schimb. :rice persoan
poate s promoveze sau s coboare pe scara socialG fiecare poate ptrunde n !rupuri sociale
cu valori i moravuri diferite. $i fiecare !rup poate s i stabileasc propriile convin!eri i
valori n contextul !eneral !eneral al culturii noastreG n consecin descoperim c exist o
mare varietate de valori n interiorul sferei de influen al fiecrui individ. 6l i poate ale!e
propriile sale apartenene reli!ioase, sociale i politice. Caracterul corespunztor fa de
re!ulile de baz ale unui !rup nu presupune acelai caracter i fa de un altul. 9n copil care
poate respecta n totalitate re!ulile i se adapteaz mediului familial nc poate !si dificil s
se adapteze re!ulilor colare sau codului de conduit a cole!ilor si. =a munc un muncitor
poate fi perceput ca bine adaptat, n timp ce uniunea cole!ilor poate s l priveasc, 5ustificat,
ca neloial. &chimbarea social nu mai este identic cu conformitatea. 9n alt factor complic
problema schimbrii sociale ntr-o societate democratic. Pntr-o societate static, autocratic,
schimbrile au avut loc ncet. &chimbrile de valori, de convenii i de moravuri au aprut
treptat. Pn asemenea circumstane, individul are puine oportuniti s ia parte activ pentru a
produce schimbarea. "ac o persoan nu a trit ntr-o perioad de criz i schimbare subit i
nici nu a fcut parte dintr-un !rup implicat n stimularea unor astfel de schimbri, durata
vieii sale a fost inte!rat ntr-un tipar prestabilit. Pn contrast, era noastr cultural este
caracterizat de schimbri rapide i !reu de atins. %ndividul de astzi nu are doar
oportunitatea, dar i responsabilitatea de a lua parte activ la conturarea lumii din 5urul su.
:bli!aiile sale fa de societate includ contribuiile la mbuntirea sa i o posibil opoziie
la valorile i conveniile de5a existente. %ndividul triete pe dou planuriA n interiorul unei
comuniti, cu propriile sale standarde i valori stabiliteG n interiorul omenirii, cu evoluia sa
fa de noi moravuri i valori.
Cum ne putem adapta la ambele !rupuri de cereri cnd cele dou difer att de des i att de
multO 6ste posibil s te adaptezi la un sin!ur aspect, iar la cellalt nuO Pn conformitate cu
re!ulile i conveniile existente, putem deveni cu uurin obstacole la schimbare i pro!res.
8e de alt parte n!ri5orarea sincer privind nevoia mbuntirii i al pro!resului poate viola
conveniile de5a existente i poate prea inadaptabil. "ecizia unei persoane care este n criz
de timp depinde de tendina evoluiei sociale i de punctul de vedere al observatorului. "ac
rzvrtitul eueaz, el este un criminalG dac reuete, devine un erou. Acionm ntr-un
mediu cu un echilibru precar, expus simultan presiunii status-Suo-ului i nevoii de schimbare
i mbuntire. "ei este !reu s se ia o hotrre satisfctoare a acestor cereri sociale
contradictorii, nu este nc imposibil. Pn confuzia !eneral de idealuri, interese i scopuri, se
pot accepta dou consideraii. Pn primul rnd, avem nevoie de o percepie clar asupra
tendinelor evoluiei sociale astfel nct s putem cunoate ce devieri din status-Suo sunt
necesare i dorite. Pn al doilea rnd, trebuie s cunoatem condiiile de baz pentru
participarea i inte!rarea social.
Pndeplinind aceste idealuri n contactul cu oamenii, nu ne supunem pericolului de a crea un
anta!onism exa!erat n realizarea idealurilor noastre. Pn mod contrar, abilitatea noastr de a
coopera cu alii ne mrete ansele a promova mbuntirile. Pn acest mod putem combina
consideraiile fa de nevoile !rupului cruia i aparinem cu consideraiile viitoarei
comuniti pe care vrem s o construim.
D+RE.6+% E)(0,6+E+ S(.+%0E
&chimbrile sociale la care suntem martori sunt adesea atribuite pro!resului tehnic. Pntr-
adevr tiina transform lumea noastr nentrerupt i rapid. 8mntul devine mai mic cu
orice nou extindere n domeniul transportului.
4rsturile vieii de familie variaz o dat cu apariia fiecrui aparat de radio nou, a
televiziunii, a mncrilor con!elate, a dispozitivelor mena5ere mecanice. Comunitatea este
afectat de pro!resul medical printr-o rat a mortalitii crescnd la persoanele n vrst i
descresctoare la copii. "ar aceast schimbare n constituirea lumii noastre este nensemnat
n comparaie cu transformrile ce apar o dat cu viteza crescnd n ordinea social.
6!alitatea crescnd dintre femei i brbai, puterea de munc crescnd, cererile sociale ale
!rupurilor minoritare, i cunotina acut a interdependenei noastre internaionale transform
lumea noastr n cadrul unei !eneraii.
Acest aspect dual al evoluiei noastre ar trebui s ne rein de la o evideniere exa!erat a
laturii fizice a pro!resului. =atura fizic este ntr-adevr important i nu trebuie s fie
ne!li5at. 4rebuie s ne ndreptm atenia spre coli mai bune, spre faciliti educaionale i
recreative mai bune, i!ien mental i prevenirea bolilor, proiecte culturale, mbuntire
civic, toate pentru ameliorarea estetic a comunitii i conducerea eficient a or!anizaiilorG
pentru c aceste mbuntiri reflect !ri5a noastr ca cetean obinuit, demnitatea, i dreptul
la o via fericit i deplin. "ar aceasta constituie numai un aspect superficial a unei evoluii
fundamentale mai mari. 8reocuparea pentru necesitile zilnice obinuite nu ar trebui s ne
mpiedice s recunoatem c societatea actual are nevoie de mai multe nevoi de bazA
a5utorul acordat att nou ct i celorlali pentru a deveni fiine umane mai bune.
;isul de mplinire a omenirii a stimulat o mare parte din evoluia social a omului. >ilozofii,
fondatorii reli!iilor i conductorii micrilor politice s-au dedicat definirii i mplinirii
acestui obiectiv. "orinele i idealurile sunt fore sociale puternice.
Apartenena la o comunitate implic mult mai mult dect reunirea la o biseric sau
participarea la activiti sociale. %mplic obli!aia de a ne !ndi la ce tip de comunitate ar
trebui s fie, la cum ne putem a5uta reciproc, nu numai material, nu numai prin dezvoltarea
unor instituii, ci spiritual sufletul, prin tipurile de relaii pe care le stabilim.
:ricine este preocupat de semnificaia evoluiei sociale devine o for puternic pentru
libertate, pentru drept, pentru dreptate, pentru e!alitate, pentru toate visele omenirii care
ateapt s fie ndeplinite.
"esi!ur, fiecare dintre noi are idei diferite despre modurile n care se atin!e o via panic,
armonioas i deplin. Pn trecut orice metod conceput, incluznd violena i rzboiul, a fost
folosit pentru ca idealurile s fie impuse celorlali. Pn prezent direcia evoluiei devine mai
clar definitG poate asi!ura o msur pentru a evalua idealurile i ncercrile. %dealul
umanitii este e!alitatea social.
%nformaia conform creia relaia de e!alitate este sin!ura baz pentru traiul social stabil i
armonios permite o evaluare a oricrui pas menit s duc la pro!res. :rice promoveaz
e!alitatea social merit spri5inul nostru. 4rebuie s ne opunem presiunii acelora care se tem
de schimbare, parial, deoarece ei nu tiu la ce s se atepte i parial deoarece ei beneficiaz
din status-Suo-ul privile!iilor speciale.
Atitudinile noastre sociale- conceptele noastre despre umanitate- sunt exprimate prin
aciunile noastre. Pncrederea sau nencrederea n demnitatea unei persoane determin
interaciunile noastre cu copii notri, cu membrii sexului opus, cu prietenii i vecinii notri,
cu superiorii i subordonaii. "ac nu am neles semnificaia e!alitii sociale nu putem
stabili relaii de lucru n familiile, n comunitile, sau n slu5bele noastre. 8romovarea
e!alitii sociale n comunitatea noastr este cea mai important sarcin din zilele noastre.
PR+4.+P++0E P%R/+.+P5R++ S(.+%0E
8entru a ne atin!e scopurile trebuie, n primul rnd, dup cum am vzut de5a, s fim si!uri de
statutul nostru de e!alitate. :rice ndoial ne-ar mpiedica s i tratm pe ceilali ca e!ali.
:are valoarea noastr depinde de ceea ce cred alii n le!tur cu noi, de renumele strzii pe
care locuim, de ci bani avemO 'u. Astfel de presupuneri, dei sunt perpetuate de ctre
vecinii notri, sunt neltoare. Prin simpla sa e)isten, fiecare om are un loc al su. 'oi toi
reprezentm o parte a comunitii n care locuim, indiferent de felul n care suntem tratai de
alii. ndiferent de ceea ce este un om, el are o parteG el are un loc, are drepturi i ndatoriri. 6
posibil ca alte persoane s-i refuze dreptul de a fi acolo si e posibil s-i creeze impresia c nu
este acceptabil ca membru al societii. "ar acest fel de interaciune, indiferent de ct de
neplcut sau ostil ar fi, dovedete faptul c fiecare dintre noi avem un rol n comunitatea din
care facem parte. Atta timp ct nu vom ceda n faa eforturilor altora de a ne face s ne
simim inferiori, atta timp ct vom fi suficient de cura5oi pentru a ne apra drepturile, vom
nvin!e orice eforturi de a fi privai de locul cruia i aparinem. $i prin a fi cura5oi, servim
nu doar propriile noastre interese, ci i celor mai bune interese ale comunitii.
&entimentul nostru de apartenen nu poate depinde doar de ceea ce cred alii n
le!tur cu noi, deoarece nu putem spera vreodat s trim ntr-o comunitate n care toat
lumea s fie de partea noastr. Pn lumea de tranziie n care locuim, nu putem scpa de
antipatie, invidie, dispre, anta!onism i ostilitate. 9neori aceste atitudini pot fi mascate de
bunele maniereG alteori pot izbucni pe neateptate. "ac devenim dependeni de ce cred alii,
ne vom cltina precum frunzele n btaia vntului. 'imeni nu ne poate umili, atta timp ct
noi nu ne simim umilii.
8entru a funciona ntr-un cadru social, trebuie s contientizm faptul c aparinem,
altfel nu vom fi pe deplin capabili s participm la concesiile mutuale ale vieii sociale.
>iecare nepotrivire personal, precum i toate comportamentele distructive i au ori!inea
ntr-o presupunere a ideii de a nu avea valoare n cadrul !rupului. Condiionat de-a lun!ul a
mii de ani de existen social, omul se nate cu potenialul interacionrii sociale.
&entimentul apartenenei este mult mai important pentru dezvoltarea sa, dect orice
satisfacie a aa-numitelor dorine instinctuale. 'icio ncercare sau nenorocire nu se poate
compara cu suferina pierderii statutului.
Acest lucru s-a dovedit ntotdeauna a fi adevrat. &entimentul apartenenei a le!at
individul de mpre5urimile sale, atunci cnd e!alitatea nu reprezenta mai mult dect un vis.
>r ndoial, ne putem simi apropiai de alii, fr a ne considera e!ali cu ei. 9n copil
prote5at peste msur se poate simi n si!uran n dependena sa fa de mama iubitoare. &e
poate ca el s experimenteze un sentiment subiectiv al apartenenei, n ciuda - sau poate
datorit- slbiciunii i nea5utorrii sale. "ar n ziua de azi copilul nu mai este mulumit de
protecia mamei, deoarece zilele protectorilor au apus de mult. Pn scurt timp, aa cum am
vzut, el i va nrobi protectorul i se va servi de slbiciunea sa pentru a-l tiraniza pe cel
puternic. 1tmosfera social a democraiei face ca presupunerea egalitii s fie esenial
pentru dezvoltarea unui sentiment al apartenenei. Atunci cnd sclavii din &ud au fost
eliberai, ei au pierdut securitatea servituii. 6i au fost obli!ai s nvee cum s triasc, fiind
oameni liberi i muli dintre ei- pn recent- nc au preferat dominaia protectoare a &udului.
'ecesitatea recunoaterii fiecrei persoane ca fiind e!al cu alii este n !eneral
ne!li5at. Atomsfera noastr social este competitivG o anumit persoan ori se simte
inferioar, ori se lupt pentru a prote5a o superioritate simulat. 8rin urmare, noi toi trim
ntr-o stare de distanare i aprare, chiar n propriile familii i cu att mai mult n
comunitile noastre. Pn mod special printre oreni, ndeprtarea din punct de vedere social
reprezint o re!ul. 4otui, lumea modern a observat o ilustrare dramatic a ct de lipsit de
necesitate este aceast stare a aprrii individuale, n timpul bombardamentelor din =ondra.
Pn timpul celui de-al "oilea 1zboi @ondial, oamenii au trit n cele mai !rele i
dezastruoase mpre5urri. "imineaa, cnd ieeau din casele lor, nu tiau dac se vor mai
ntoarce, sau nu tiau dac n cazul n care ar supravieui, s-ar ntmpla la fel cu cei dra!i, cu
prietenii sau rudele lor. Acele timpuri au reprezentat cea mai extrem insecuritate fizic. Cu
toate acestea, starea sufleteasc a populaiei era surprinztoare. 9n mare numr de oameni
triau ntr-o stare apropiat de buna dispoziie, i existau puine semne de fric, temere sau
resentimente. Ceea ce a afectat populaia, mai mult dect pericolul iminent, a fost experiena
unei neateptate apropieri sociale. Pn adposturile antiaeriene, toi erau la fel, toi erau e!ali.
'u contau diferenele n materie de bo!ie, poziie social, abiliti personale i statut.
8entru prima dat n viaa lor, acei oameni au experimentat o omo!enitate social, care a
dobort zidurile ce pn atunci ncon5urau fiecare individ i fiecare familie n parte.
Atunci cnd oamenii se afl mpreun n perioade de stres, ei uit de deosebirile
individuale i sociale i experimenteaz un sentiment al apartenenei, care surclaseaz de
departe natura neplcut i nenorocit a situaiei lor comune. Pn schimb, atunci cnd ntrea!a
inte!rare social este imposibil, rivalitile surclaseaz pericolele reale i creaz mai multe
suferine dect o poate face orice ncercare de natur fizic. ntegrarea social sau lipsa ei
este cea care determin fericirea sau suferina fiecrui individ.
Astfel descrie "r. 6.:. =eVis, preedinte al &eciei de 8sihiatrie al &ocietii 1e!ale
de @edicin, ntinderea i pericolele izolaiei emoionale ale populaiei urbane.
Bradul de coeziune este reprezentat de contrastul puternic dintre viaa social a
comunitilor urbane i rurale. Pn districtele zonale le!turile familiale sunt puternice i
oamenii se cunosc bine unii pe alii i de obicei sunt extrem de interesai de problemele
locale. ;iaa social din marile noastre orae este foarte diferit. Atitudinea londonezului
obinuit fa de oamenii pe care-i ntlnete n fiecare zi, poate fi descris ca uor paranoic.
1elaia cu vecinii este o art pierdut n marile noastre orae. :amenii triesc treizeci sau
chiar mai muli ani n aceeai cas, fr a arta niciun dram de interes fa de problemele
locale. "ac suntem scuzai pentru o dubl !reeal a paradoxului i hiperbolei, putem spune
c populaia dintr-un cmin studenesc poate fi descris ca o a!lomerare amorf de fiine
nesociabile.
9rbanizarea pare a fi o concomitent inevitabil a civilizaiei moderneG dar
dezinte!rarea vieii sociale din marile noastre orae este duntoare pro!resului cultural i
politic. "in nefericire, distraciile n mas oferite de cinema, formele de comunicare fr
cablu i sporturi a!raveaz aceast tendin a dezinte!rrii sociale... Pns o !loat reprezint
antiteza unui !rup social real, n care brbai i femei se ntlnesc n numr mic pentru a
discuta i schimba opinii le!ate de politic, administraie local, educaie, muzic i subiecte
culturale. Aceste discuii permit brbailor i femeilor s nelea! punctele de vedere ale
celorlali i chiar dac nu a5un! la un consens, pot fi adoptate anumite modaliti de aciune
n problemele practice. "eclinul !rupurilor de acest fel din marile noastre orae n ultimele
zeci de ani a cauzat nenumrate n!ri5orri asistenilor sociali. $u este nicio e)agerare
afirmarea faptului c democraia depinde %ntr-o mai mare msur de coeziunea social din
marile noastre ora&e.
2

8e msur ce societatea este din ce n ce mai polarizat n !rupuri mutuale
anta!oniste, comunitile sunt mai strnite ca niciodat. 4otui, sunt puine aciuni combinate
i acolo unde acestea exist, !rupurile i unesc forele pentru a lupta mpotriva unui lucru
2
8rocedurile &ocietatii 1e!ale de @edicina, ;ol. 22, *),*, p!. **0.
sau a unei persoane. Pn ma5oritatea cazurilor, fiecare familie este o unitate izolat, adeseori
sfiat de anta!onismele din chiar interiorul su. Comunitatea ar putea deveni locul n care
toate tendinele diver!ente i anta!onismele s fie discutate. "e fapt, comunitatea este n mod
potenial cel mai puternic mi5loc de a construi o le!tur a nele!erii reciproce i a
cooperrii, pe baza e!alitii sociale.
E2%0+/%/E% S(.+%05
6ste !reu crezut c ideea unei e!aliti sociale poate fi aproape complet strin
!ndirii noastre. Acest lucru reprezint un paradox, de vreme ce n &tatele 9nite am dobndit
mai mult e!alitate, dect oricare alt popor din aceast lume. "e exemplu, n nicio alt parte
nu au dobndit femeile drepturi apropiate de cele ale brbailor, n acelei mpre5urri, n
nicio alt parte nu au copiii aceleai privile!ii precum cele care le sunt acordate n America.
4otui, posibilitatea ca fiecare individ s aibe acelai statut social este respins de muli
americani. 6i nu pot cuprinde nelesul e!alitii sociale, care pentru ei este un concept va!
sau respins n ntre!ime.
Aceast ciudat stare a lucrurilor probabil poate fi explicat dac aruncm o scurt
privire asupra istoriei americane. 9nul dintre primii analiti sociali ai 1evoluiei Americane,
"e 4ocSueville, a considerat Zprincipiul e!alitiiE ca fiind cea mai remarcabil trstur a
democraiei americane. Atunci cum de a disprut mai trziu de pe scena americanO Pn
perioada reacionar din 5urul anilor *+((, sub influena lui Mamilton i Adams, proprietarii
funciari nstrii s-au mpotrivit drepturilor dobndite din ce n mai mult de oamenii
needucai. 6i au condamnat termenul de ZdemocraieE i au preferat s vorbeasc despre
&tatele 9nite ca i cum ar fi o Zrepublic.E Pn acele timpuri, termenul Ze!alitateE a fost
nlocuit cu doctrina Z e!alei oportunitiE, care s-a meninut de-a lun!ul anilor.
=upta de a minimaliza importana e!alitii a fost evideniat n mod clar n
schimbrile pe care Tefferson a fost obli!at s le fac n formularea "eclaraiei de
%ndependen. Pn schia sa ori!inal, el nu a declarat doar c Ztoi oamenii sunt creai e!aliE,
ci a continuatA Zdin momentul acelei creaii e!ale, ei dobndesc drepturi inerente i
inalienabile.E 6l a trebuit s ndeprteze aceast seciune n urmtoarele sale schie. &untem
fcui s credem c suntem creai e!ali, dar c din acel moment nu mai suntem e!ali. "oar
cei care se folosesc de oportunitile lor i dezvolt anumite trsturi i abiliti, pot fi
asi!urai de valoarea ce o auG cei care nu profit de oportunitile lor, cad la mar!ine de
drum. 4ot ceea ce le rmne din "eclaraia de %ndependen sunt Zanumite drepturi
inalienabileEA Zviaa, libertatea, i !oana dup fericire.E "repturile inerente dobndite n urma
faptului c au fost creai e!ali nu mai sunt menionate. >ormularea expresiei Zoportuniti
e!aleE linitete contiina celor care nc Zcred nE e!alitate i vorbesc despre ea, dar care nu
au nici cea mai va! idee despre ceea ce nseamn aceasta.
"e fapt, nici mcar oportunitatea e!al nu a existat vreodatA oportunitile au variat
odat cu mediul familial. @ai mult de att, chiar dac am putea oferi fiecrui copil faciliti
educaionale identice i fiecrui cetean aceleai anse de an!a5are, oportunitile tot nu ar fi
n mod e!al. Copiii din aceiai familie, este evident c nu au aceleai oportuniti, din
diferite motive inerente n dinamica din !rupul familial. Conceptul oportunitii e!ale este
fundamental !reitG nu personific- mai de!rab nea!- realizrile de baz ale e!alitii
sociale. Atta timp ct idealul oportunitii e!ale este utilizat ca un substitut al adevratei
e!aliti omeneti, pro!resul este ntrziat, deoarece acest concept corupe eforturile noastre.
:portunitatea e!al nu doar c este un substitut slab al e!alitii, ci de fapt o nea!. Astfel,
1aUmond Aron spuneA
Cu ct o societate este mai mbibat de spiritul competitiv, cu att mai mult admite
ine!alitatea ntre indivizi. &ocietatea occidental ia o atitudine sportiv fa de e!alitateA
Maidei s lsm pe oricine s se aeze la linia de start, i fie ca cel mai bun s cti!e.
,

Tohn M. &chaar exprim aceleai sentimenteA
8rincipiul oportunitii e!ale este ndelun! ludat, ca fiind o expresie autentic a
temperamentului i idealului democratic... este o de!radare crud n ce privete nele!erea
democratic autentic a e!alitii. "octrina e!alitii oportunitii este produsul unei societi
competitive i fra!mentate... 1spndete mentalitatea de pia n toate domeniile vieii.
%deea e!alitii oportunitii, n timp ce pare a susine e!alitatea, n realitate susine
doar ca dreptul e!al s nu devin ine!al prin competiia ntre alte persoane. 8rin urmare, fiind
departe de a aduce oamenii mpreun, doctrina oportunitii e!ale i strnete unii mpotriva
altora.
-
Conceptele e!alitii i democraiei, dei utilizate i aclamate pretutindeni, sunt cu
!reu nelese i sunt dificil de acceptat i de pus n practic. @ultora li se pare c e!alitatea
nu va putea fi atins niciodat, c aceasta este mpotriva naturii umaneG ine!alitatea este
privit ca parte a vieii sociale. 6xist unele 5ustificri pentru aceste presupuneri. %storia
omenirii este plin de tot felul de ine!aliti sociale. 4otui, lupta pentru o societate
e!alitarian exprim dorina omului pentru armonie social, care nu a existat pn acum.
8rima form de dezvoltare democratic a avut loc n Brecia, posibil datorit influenei
Budismului. "emocraia, !uvernarea de ctre popor, a nlocuit oli!arhia, !uvernarea fcut
de civa oameni, iar stoicii !reci au spus c democraia necesit recunoaterea e!alitii ntre
oameni. 6ste adevrat faptul c !recii au euat n acordarea unui statut e!al tuturor
oamenilorA ei au limitat e!alitatea pentru brbai i ceteniG femeile i sclavii erau exclui.
Pns &olon din Atena, de exemplu, a restricionat etalarea de bo!ii, pentru a contracara o
presupunere a superioritii i a expus calitile conducerii democratice prin talentul su de a
reconcilia diferenele, fr a fi de partea nici a celor bo!ai, nici a celor sraci. 6l a susinut
c e!alitatea nu d natere la nicio revoluie.
%nfluena stoicilor !reci a a5uns la 1oma, iar stoicii romani au aplicat e!alitatea la
le!e. 8entru prima dat, e!alitatea a fost pus n practicG fiecare cetean roman era e!al n
faa le!ii. &ub influena stoicilor !reci, primii cretini au creat prima societate e!alitarian n
comunitile lor.
"ar n timp ce ideea de e!alitate se rspndea n toate domeniile culturale, nu a durat
mult. Pn secolul al cincilea, doctrina au!ustinian a predestinrii a nlocuit ideile stoice-
cretine a e!alitii oamenilor, dnd astfel natere ortodoxiei medievale. Conform !ndirii
medievale, ine!alitatea din aceast lume reprezenta o parte a planului divin i era consecina
cderii omului din har, fapt care a fost hotrt de "umnezeu. Cultura roman i bizantin au
fost distruse de ctre barbari, iar scurta er a democraiei a fcut loc epocii ntunecate a
feudalismului.
:rientarea democratic, care a dobndit un suflu nou n timpul 1enaterii, a condus n
cele din urm la revoluiile franceze, americane i ruseti, lucru ce a acordat o importan
crescnd e!alitii i drepturilor oamenilor, atin!nd punctul culminant dup cel de-al
"oilea 1zboi @ondial n &tatele 9nite i %srael.
,
1aUmond Aron, 8ro!res i "ezam!ireA "ialectica societii moderne J'eV Wor#A >rederic# A. 8rae!er, %nc.,
*)-+L.
-
Tohn M. &chaar, D6!alitatea de anse i mai departeD n 6!alitate, T.1. 8ennoc# i T.7. Chapman, eds. J'eV
Wor#A Atherton 8ress, *)-0L.
&ituaia noastr prezent provine din faptul c, n timp ce toi am devenit e!ali din
punct de vedere le!al, nu tim cum s ne tratm unii pe alii ca fiind e!ali. 6!alitatea social
este caracterizat de lipsa de dorin a oricrei persoane de a se supune ordinelor. "ar n loc
s creeze mai mult armonie, statutul e!alitii le!ale a intensificat btlia dintre toate
!rupurile iniial dominante i cele supuse. Cu toate acestea, nu putem da timpul napoiG
trebuie s trecem prin etapa durerilor naterii ale unei noi societi. $u e)ist suferine create
de democraie, care s nu poat fi vindecate prin &i mai mult democraie. 1spndirea
revoluiilor n ntrea!a lume a fost adeseori comparat cu revoluiile care au z!uduit 6uropa
n *+2+. Pn acele timpuri oamenii se luptau pentru libertatea politicG n zilele noastre se lupt
pentru participarea la luarea deciziilor.
Pn timp ce frmntrile din societatea din zilele noastre sunt evidente, puini oameni
realizeaz natura acestui conflict. 'e!rii lupt pentru drepturi civile, muncitorii i femeile se
rzvrtesc, copiii i tinerii sunt implicai n rzboiul dintre !eneraii. >iecare !rup consider
cazul su ca fiind special. $i puini, printre care i Aron, realizeaz !eneralitatea conflictuluiA
Adolescenii nu refuz s asculte sfatul unei persoane mai n vrst, ci ei nu se mai
supun ordinelor celor vrstnici. >emeile cer adevrul, nu e!alitatea teoretic. "oar un ne!ru
de naionalitate american crede c separarea este incompatibil cu e!alitatea, astfel nct
femeile nu mai accept o delimitare a muncii care s le priveze de o participare complet la
chestiunile de natur profesional i civic. 6le nu mai accept s se dedice n!ri5irii
!ospodriei i a copiilor, de parc acesta ar fi destinul lor natural.
0
Aron pune urmtoarea
ntrebareA Z4rebuie s concluzionm faptul c, n ultimele cercetri, obstacolele de nenvins
ale e!alitii reprezint chiar natura omului socialOE 4ot el rspundeA Z;a trebui s ne
mulumim, spunnd c ordinea social va dobndi pace atunci cnd dorina pentru distincii
i presti!iu se va exprima n ceva care s nu depeasc ca nocivitate snobismul.E
Aici ns, nu pot fi de acord cu el. &nobismul intelectual i moral este mai duntor
dect pot crede alii. Pmpiedic reabilitarea celor care sunt defectuoi. 8unctul crucial este
incapacitatea- sau, ar trebui s spunem, lipsa de dorin- a ma5oritii savanilor sociali de a
accepta o stare a lucrurilor n care propria lor superioritate ar fi ameninat.
9n exemplu tipic n acest sens este oferit de ctre 7ilson. 8entru a respin!e termenul
de e!alitate, 7ilson ncurc cu totul concluziile.
Avem n faa noastr, se pare, un numr de idei unite, le!ate strns ntre ele, cu toate
acestea distincteG i nu este prea clar care idei sunt exprimate n mod normal sau mai folositor
prin cuvntul Ze!alitate.E Concepte precum e!alitate, libertate, i democraie nu sunt deloc
uor de suinut n cele din urm.
Api ns, clarific modalitatea prin care o persoan poate nele!e i accepta
ine!alitatea. 6l d ca exemplu ine!alitatea ntre sexeA 6manciparea feminin este o
excentricitate, aproape limitat societilor tenholo!ice moderne. Pn !eneral, n alte pri se
susinea faptul c femeile, fiind totui superioare copiilor, animalelor, valornd mai mult
dect mobila, ar trebui, din anumite motive, s fie clasificate mpreun acestea, nu cu
brbaii. 8uteau avea drepturi, dar nu erau e!ale...
"ei femeile din societatea noastr pot fi emancipate n sensul c au drept de vot, sunt
e!ale cu brbaii n faa le!ii, avnd dreptul de a deine proprieti, de a avea o carier, i aa
mai departe, muli brbai vor admite sincer c ele nu sunt emancipate din punct de vedere
psiholo!ic. 6le nu doresc s fie tratate ca i cum ar fi e!ale. Pn cele din urm, ele vor ca
dorinele brbailor- sau a unui anumit brbat- s conteze mai mult dect cele ale lor. 6le pot
dori s fie tratate cu respect, apreciate, iubite i preuite i ca n unele situaii, s se in cont
0
Aron, Progres &i deziluzie(
de prerile lorG dar ele nu doresc s li se dea dreptul de a avea un cuvnt de spus n luarea
deciziilor. 'ici nu este clar dac brbaii doresc s le acorde acest drept.
+
6 posibil ca Z7ilson s aib dreptateA multe femei se comport aa cum o indic el,
deoarece nu s-au eliberat nc dintr-o sclavie a mentalitii. Pns chiar el este o victim a
aceleiai sclavii, neavnd ncredere n oameni, n mod special n femei.
@cXeon realizeaz c un mare pericol pentru e!alitate l reprezint cei care respin!
tocmai ideea de e!alitate.
'e aflm n pericolul de a uita ceea ce a a5uns s nsemne e!alitatea, n secolele de
discuii n le!tur cu sensul ei. 'e aflm de asemenea n pericolul de a pierde e!alitile
dobndite de-a lun!ul secolelor de lupt pentru e!alitate. Am uitat nelesul e!alitii ntr-o
asemenea msur, nct savani de renume i dedic in!eniozitatea i erudiia tiinific,
pentru a demonstra c oamenii nu sunt e!ali. 'e-am pierdut motivaia moral le!at de
e!alitate, presupunnd c e!alitatea este n cel mai bun caz o fraz molipsitoare eficace, dei
am!itoare, sau scuznd lipsa de aciune prin faptul c timpurile sau circumstanele nu sunt
potrivite pentru a pune e!alitatea n practic.
)
Tohnson pune n opoziie urmtoarele sentimenteA
Cnd baza pentru e!alitate este cutat n domeniul faptelor, rezultatele sunt att de
ne!ative, nct nu ne mirm de ce savanii i-au meninut interesul atta timp n aceast
cercetare....4estul final al democraiei const n capacitatea oamenilor ca ntre! de a
descoperi o aristocraie autentic a capacitii i a caracterului. Cutarea e!alitii umane ntr-
un sens faptic devine tot mai dezam!itoare cu ct este mai mult continuat.
*(
Ali savani nea! de asemenea posibilitatea e!alitii umane. Bine-cunoscutul
psiholo! B.>. &#inner, de exemplu, a spus urmtoareleA
4radiia central a !ndirii occidentale, care a preuit demnitatea esenial i libertatea
individului, pur i simplu nu mai poate fi pstrat n lumina descoperirilor tiinifice n
le!tur cu natura omului... %ndividul nu este responsabil pentru ceea ce face i nu are rost s-
l ludm sau s-l nvinovim. : asemenea viziune tiinific este deza!reabil pentru
ma5oritatea persoanelor care au fost puternic afectate de filozofia democrat.
**
7illiam B. &umner a detestat i a condamnat accentul pus pe e!alitate, oportunitate i
drepturile omului. Z'evoia de e!alitate a fost o dorin arztoare,E a spus el.
*3
&ituaia n care ne aflm noi nine- nevoia de a ne potrivi ntr-o nou er a libertii-
nu este nou. Aceeai situaie a avut loc cu mai bine de .,(( de ani n urm, cnd @oise i-a
scos din 6!ipt pe copiii lui %srael, din sclavie ntr-o ar liber. "ar nici lui @oise, nici unei
alte persoane care a trit n sclavie, nu i s-a permis intrarea n ara promisG dup 2( de ani de
rtcire prin deert, toi cei care fuseser cndva sclavi, au murit. Pn contrast, noi trebuie s
crem o nou societate, n timp ce muli oameni din 5urul nostru vor ne!a posibilitatea
nfptuirii acestui lucru. %ns noi nu putem atepta pn cnd aceti oameni vor muri.
@a5oritatea americanilor ar considera axiomatic ideea conform creia ar trebui s
existe e!alitate n faa le!ii. "ar este acest lucru posibilO Aron exprim confuzia
contemporan. 6l realizeaz faptul c Ze!alitatea 5uridic nu este nimic fr e!alitate
economic i social.E
*.
"ar el nu crede c e!alitatea social ar putea fi posibil.
+
Tohn 7ilson, 6!alitate J=ondraA Mutchinson, *)--L.
)
1ichard @cXeon, D9tilizarea practic a unei filosofii de e!alitateD, n Aspecte ale e!alitatii umane, =. BrUson,
6"& si altii, ed. J'eV Wor#A Marper K 1oV, *),0L.
*(
6rnest Tohnson, DConceptul de e!alitate umanaD
**
B.>. &#inner, Comportamentul or!anismelor J'eV Wor#A Appleton-CenturU, *).+L.
*3
7illiam B. &umner, $tiina &ocietii J'eV Maven, ConnA 9niversitatea Wale 6ditata in *)30L.
*.
Aron, Progres &i deziluzie(
'e confruntm cu ntrebarea le!at de e!alitatea statutului social- egalitatea social.
8oate fi aceasta atins, sau este mpotriva naturii umaneO 6u susin c ine!alitatea este
arbitrar i c este mpotriva naturii umane, dei societatea mprit pe clase i caste a existat
de-a lun!ul civilizaiei noastre. @ai mult de att, natura arbitrar a ran!urilor impuse este
demonstrat de schimbrile care au avut loc n ZcalificrileE pentru superioritate.
8entru o lun! perioad din istoria omului, sin!ura baz a superioritii a constat n
natere. : anumit persoan se ntea ori n nalta societate, ori n ptura de 5os a societii,
iar acest lucru i determina statutul. "ac se ntea n nalta societate, fiind un membru al
aristocraiei, trebuia tratat cu reverene, ce nu aveau de-a face cu vreo calitate personal.
"ac se ntea cu o condiie mai 5oas, trebuia s fie umil. Acest lucru a fost valabil pn la
sfritul perioadei feudalismului. :are faptul c superioritatea prin natere a existat mai
multe sute de ani, dovedete c a fost ceva ZnaturalEO 6venimente recente au demonstrat c
distincia a fost la fel de arbitrar, ca i orice alt form de superioritate. "e asemenea, prin
prbuirea societii feudale, toate celelalte forme de superioritate s-au demodat ncetul cu
ncetul. 'oi nu mai recunoatem superioritatea nobilimii. 1an!urile nu mai sunt respectateG
cei care le dein adeseori nu le mai folosesc.
Apoi a aprut superioritatea financiar. 4oat lumea avea aceeai valoare precum
contul existent n banc. @area criz a avut !ri5 de asta. Pnalta preuire pentru cei bo!ai nu
valoreaz prea mult. Acelai declin a avut loc n ce privete superioritatea masculin. @ai
sunt nc unii care cred n ea, ns numrul lor este n scdere. 8utem spune de asemenea c
statutul tradiional inferior al ne!rilor a disprut pentru vecieG ei nu mai accept supremaia
albilor.
8utem presupune c indiferena actual, fa de attea forme precedente de dominaie
i superioritate, ar trebui s ne deschid ochii la eroarea ideii conform creia orice calitate
individual poate oferi superioritate. "eparte de a fi aa. :amenii caut o nou ri!l pentru a-
i msura statutul social- i cel puin pentru moment, au !sit unulA superioritatea moral i
intelectual. Cu toate acestea, putem presupune de asemenea c aceast form a unei noi
superioriti cti!ate, va mer!e i ea pe calea tuturor celorlalte forme tranzitorii.
8ericolul competiiei, oferind bazele superioritii personale, capt din ce n ce mai
mult recunoatere, cu toate c n trecut, competiia reprezenta o cerin necesar pentru
mobilitatea social. &fritul feudalismului a dat fiecrui individ ansa de a urca pe scara
social ct de mult putea. Competiia personal era inevitabil. 8rin competiie s-a realizat
mult pro!res, astfel nct multe persoane nu pot crede c oamenii vor face tot ce le va sta n
putin, fr a avea parte de competiie. Caracteristic pentru societatea noastr este faptul c
toat lumea ncearc s se ridice, micndu-se pe un plan vertical,
*2
avnd ca motivaie teama
de a fi pierdut i de a nu eua, n cazul n care nu poate fi superior altor persoane. "ar
competiia social a supravieuit utilitii ei. Pi ntrt pe oameni unul mpotriva celuilalt,
ptrunznd n fiecare familie. &imbolul ei, marele devotamentG n zilele noastre nu le-am dori
nici celor mai ri dumani ai notri s fie tratai aa cum se trateaz fraii ntre ei, fiecare
cutnd folosul propriu.
9nul dintre motivele pentru dificultatea n recunoaterea pericolului competiiei i
eliminrii ei, l reprezint lipsa de informare a cum i cu ce poate fi nlocuit competiia.
Avem numeroase evidene asupra modalitii n care att familia, ct i coala pot aciona
mai armonios i mai eficient, atunci cnd certurile competitive sunt nlocuite prin cooperare.
Creterea i realizarea pot fi dobndite atunci cnd toat lumea muncete pentru un scop
comun, funcionnd ntr-un plan orizontal, pro!resnd n dorina de a contribui, de a
*2
=vdia &icher, D6ducaie pentru =ibertateD. Turnalul american de psiholo!ie individual, ;ol. **, *),,. pp.
)0-*(..
experimenta, de a extinde, fr a se afla n competiie cu alii. Aceasta este modalitatea prin
care nva copiii, nainte de a mer!e la coal, bucurndu-se de ceea ce fac, fr a fi urmrii
de anxietate i teama de a nu eua, lucru ce caracterizeaz ma5oritatea activitilor din sala de
clas.
&e poate s ne ntrebm dac este corect s inducem copiilor ideea de a nu concura
unii cu alii, din moment ce mai devreme sau mai trziu, vor trebui s intre n climatul extrem
de competitiv al comunitilor noastre. %deea e urmtoareaA cu ct mai puin competitiv este o
persoan, cu att mai mult va face fa competiiei. : asemenea persoan nu este preocupat
de ceea ce fac alii, ci doar de ceea ce poate face ea nsi. : persoan extrem de competitiv
poate rezista competiiei doar dac ea nvin!eG este astfel vulnerabil la orice nfrn!ere.
8rinii i profesorii pot, dac doresc acest lucru, s nfiinezez o atmosfer cooperantG cu
toate acestea, muli prini i pun copiii s concureze unul cu cellalt, determinndu-l pe cel
bun s pro!reseze, iar pe cel mai slab, s re!reseze. "ac prinii ar pune capt acestui
conflict competitiv, ar putea crea o situaie n care fiecare copil ar putea fi Zsuprave!hetorul
fratelui su.E
Pn scurt timp !raba nebun pentru propria nlare va fi considerat nu doar ca o
ameninare pentru sntatea i echilibrul interior al individului, ci i drept cauza eecului i
nfrn!erii. 4oat lumea ncearc s-i !seasc locul n via prin realizri i posesiuni. :
persoan poate dobndi succes, putere, bani i iubire, dar niciodat nu va putea obine
si!uran interioar prin acestea. @uli oameni care nu obin nimic valoros, a5un! s fie
disperai. 'imeni nu se poate simi n si!uran datorit lucrurilor pe care le primete sau le
obineG dac nu realizeaz c are un loc prin nsi simpla sa e)isten, nu va dobndi
niciodat si!urana.
>iind afectai de o mentalitate de sclavi, noi credem c trebuie s inem biciul nu
deasupra noastr, ci deasupra altora. Ameninm, nspimntm, i ne descura5m reciproc.
"e fapt, dac nu suntem mulumii de ceea ce suntem, avem toate ansele ca s nu fim
mulumii niciodat. "oar dac vom face pace cu noi nine, i vom avea cura5ul s fim
imperfeci, vom pro!resa cu adevrat.
@arU era un predicator minunat. ;orbea n limbi n!ereti i oamenii veneau de
departe i de peste tot, ca s o asculte. Pntr-o zi, un prieten a ntrebat-oA
- @arU, cum de ai devenit un predicator att de minunatO
6a s-a !ndit cteva clipe i apoi a spusA
- &incer, nu tiu. $tiu doar c eram vizitat de diavol dup fiecare predic. Pntr-una
din zile a venit i m-a btut pe umr, spunndu-mi ct de minunat a fost predica. "ata
urmtoare mi-a tras un ut, deoarece predica era cam slbu, i de fiecare dat a trebuit s-l
respin! pe diavol. $i din moment ce nu m mai viziteaz, presupun c m descurc bine.
@arU i-a dat seama de diavolul mndriei. 6a, precum alii, se nchina vielului de
aur al succesului personal. "ar, n momentul n care nu mai suntem preocupai de succes,
scpm de teama de eec.
%ndiferent de ceea ce suntem i indiferent de ceea ce facem, noi facem parte din via,
din comunitate. Beneraiile vin i trec. Astzi suntem pe scena vieii. >iecare !eneraie i
fiecare din noi ne aducem contribuia, facem ca traiul s fie mai bun sau mai ru, promovm
ori mpiedicm pro!resul. >uncia noastr nu este de a dovedi ct de buni suntem, ci de a
arta cum putem contribui la bunstarea altora. 4oi facem parte dintr-o orchestr n care
fiecare i are rolul su, mai mult sau mai puin important.
.E ES/E DEM(.R%6+%E
6 curios faptul c niciodat nu se cere definiia democraiei. 'u credem oare cu toii
n democraie, n procesul democraticO 'oi, americanii, am mers att de departe, nct am
ncercat s exportm conceptul nostru de democraie n restul lumii, fr a avea mcar o idee
clar despre ceea ce nseamn acesta. "ac ideile noastre despre democraie ar fi fost clare,
nu am fi avut o asemenea !am lar! de opinii contradictorii.
4ermenul ZdemocraieE a fost iniial utilizat- i nc este utilizat de mule persoane n
zilele noastre- pentru a exprima !uvernarea de ctre popor, care i exercit conducerea prin
reprezentani. "ar democraia este n mod evident, mai mult dect attA ea este preocupat de
drepturile oamenilor. @uli oameni cred c democraia i d fiecruia dreptul de a face ce
vrea, atta timp ct nu face ru altei persoane. Xant, de exemplu, a considerat c Zfiecare
persoan este ndreptit s-i caute propria fericire, cum consider c este mai bine, atta
timp ct nu ncalc libertatea altora n strdaniile de a !si un a5utor similar pentru ea nsi.
*,
%dei similare sunt exprimate de ctre Merbert &pencerA Z>iecare om este liber s fac ceea ce
vrea, cu meniunea de a nu nclca libertatea e!al a altei persoane.E
*-
@uli oameni mprtesc aceste sentimente. "ar nu devenim pur i simplu
democratici, atunci cnd ncetm s mai fim autocratici. Cderea autocraiei poate duce la fel
de simplu la anarhie, dac nu se urmresc anumii pai. Pntr-adevr, schimbul constant de la
abordarea autocratic la cea permisiv reprezint o parte din dilema noastr de a defini
democraia.
"emocraia este preocupat de drepturile fundamentale ale omului. Aceste drepturi se
bazeaz pe recunoaterea e!alitii tuturor cetenilor. Anumite aspecte ale e!alitii au fost
discutate anteriorG altele sunt acceptate cu uurinG iar altele nu sunt nelese sau sunt chiar
respinse, avnd efecte devastatoare asupra procesului democratic.
@uli oameni consider termenul democraie ca fiind ambi!uu. >rondizi a descris
astfel situaiaA 4ermenul de democraie a fost utilizat i nc este utilizat, avnd o mare
varietate de nelesuri, unele dintre ele fiind incompatibile cu celelalte. 8a!ini dup pa!ini pot
fi umplute cu citate, evideniind prerile diver!ente din aceast lume... Cuvntul democraie
nu este nici ambi!uu n nelesul su. Ambi!uitatea depinde de modul n care el este folosit.
Pnelesul su ambi!uu sau exact depinde de felul n care l folosim sau de cel n care l
definim.
*0
Asemenea Znenele!eriE nu sunt incidentale. 8e de o parte, fiecare are dreptul s
defineasc democraia n propriul su fel, astfel nct aproape orice individ din zilele noastre
s se simt 5ustificat n a se numi democratic i pro!resiv, cu toate c se poate s fie cel mai
!roaznic autocrat, opunndu-se oricrei idei de e!alitate. =asVell exprim ideile celor care se
opun democraiei, printre ei aflndu-se numeroi psihoanaliti i cercettori ai
comportamentului umanA
=a baza eecului dialo!ului democratic se afl un factor ne!ativ mult mai
fundamental, omul democratic. %ndividul este un slab 5udector al propriului su interes.
8romovarea de discuii ntre toate interesele implicate, de obicei complic dificultile
sociale, deoarece discuiile despre interese, de departe personale, d natere unei psiholo!ii a
conflictului, ce produce valori obstructive, fictive i irelevante. Bndirea noastr a fost
indus n eroare prea mult timp, de terminolo!ii banale ale democraiei versus dictatur, ale
*,
%mmanuel Xant, 8rincipiile politicii J6dinbur!hA Clar#, *+)*L.
*-
Merbert &pencer n 5ustiia politica, 1.B. Brant, ed. J6n!leVood, 'TA 8rentice-Mall, *)-3L.
*0
1isieri >rondizi n "emocraia ntr-o lume de tensiuni, 1. @cXeon, ed. JChica!o, 9niversitea din Chica!o
6ditata in *),*L.
democraiei versus aristocraie. Ar trebui s fim condui de cei mai bine pre!tii pentru a
discerne adevrul i de a administra relaii armonioase, anume de administratori sociali i
savani sociali.
*+
: cauz a confuziei n ce privete e!alitatea const n diferitele nelesuri aplicate
termenului. Pn alte limbi, sunt utilizate dierite cuvinte, pentru a defini diferitele nelesuri ale
acestui cuvnt. "e exemplu, nemii fac distincie ntre dou sensuri, Gleich-'erechtigung i
Gleich5ertigheit, care nseamn drepturi e!ale i respectiv, valoare e!al. Conceptul de
drepturi e!ale este acceptat n !eneral, dar presupunerea valorii e!ale pentru toat lumea
ntmpin rezisten. >rancezii folosesc de asemenea doi termeni, dar deosebirea lor ntre
dou feluri fundamentale de e!alitate este aproape diferit. 6i vorbesc despre egalite de droit
i egalite de fait, e!alitatea practic i le!al, sau e!alitatea n teorie i practic.
@uli cred cu fermitate c nzuina nspre e!alitatea valorii- adevrata democraie-
reprezint un scop imposibil de vreme ce asemenea e!alitate nu s-a mai vzut vreodat. "ar
a avut loc. 8rimii cretini i multe alte !rupuri reli!ioase au practicat e!alitatea. :cazional,
au existat rapoarte despre !rupuri care preau s aib cu adevrat o e!alitatea social. 8rintre
primele cinci !rupuri primitive examinate de @ar!aret @ead n insulele din sudul
8acificului, un trib din 'oua Buinee, Arapesh, a atins un remacabil nivel al e!alitii. 4ribul
Arapesh nu avea nicio form de conducere a celor btrni, de felul celor existente n multe
societi primitive, n care vrstnicii i domin pe tineri. 6i i!norau semnificaia social a
vrstei, adresndu-se unei persoane cu apelativul de bunic, frate, sau fiu, fr a ine avea
reineri fa de vrsta sa. 6i nu atribuiau superioritate brbailor sau femeilor, ci ambele
!rupuri mpreau un uimitor !rad de responsabilitate i funcii. 6i nu foloseau pedeapsa sau
recompensa n ce privete creterea copiilor. Aparent, ei au reuit s construiasc o
comunitate bazat pe respect reciproc, cooperare, ncredere i stim fa de toi oamenii.
*)
PR(.ES,0 DEM(.R%/+.
Constituia unei ri democrate include de obicei msuri de precauie pentru drepturile
politice e!ale i reprezentri e!ale. Pns aceast procedur ideal nu a fost aplicat nicieri.
"e ceO
@arxitii au o replic simpl. 6i su!ereaz c atta timp ct exist o ine!alitate
economic, cei care stpnesc puterea economic vor preveni reprezentarea e!al i dreptul
de exprimare e!al, i c n cazul n care sistemul capitalist ar fi nlocuit de socialism, atunci
ar putea fi ntemeiat o democraie cu adevrat politic. 4otui statele comuniste ce pretind a
fi democrate, sunt re!imuri autocratice care nea! fiecrui cetean o libertate politic.
'ici e!alitatea politic, nici cea economic nu sunt posibile atta timp ct nu exist o
e!alitate social. "oar atunci cnd toi membrii societii vor fi recunoscui i tratai ca e!ali,
va putea fi stabilit o armonie politic, economic i social. Alternativa este reprezentat
prin continuarea rzboiului actual dintre !rupurile care se lupt pentru drepturile lor la infinit.
8roblema devine evident atunci cnd ncercm s aplicm principiul democratic n
toate domeniile relaiilor interumane. Z>elul democraticE face parte din multe aspecte ale
vieii sociale i este folosit pentru a descrie forme specifice ale proceselor interpersonale i
ale celor din cadrul !rupului. Pn domeniul relaiilor interpersonale domnete confuzia, n
ciuda tuturor studiilor efectuate n cadrul tiinelor politice i comportamentale. Pn mod
*+
Marold ". =asVell, Analize de comportament politic J=ondraA 1utled!e K 1e!an 8aul, *)2+L.
*)
@ar!aret @ead, "e la mrile din sud.
evident, conceptele !reite i exercit influena lor duntoare. 8roblemele noastre rezult
din faptul c nu tim cum s trim ln! ali oameni, tratndu-i ca e!ali. Avem nevoie de noi
tehnici i abordri- n familie, n coli, n comunitate, n industrie i politic.
Pnc suntem stpnii de o tradiie autocratic i vom continua s eum dac vom
ncerca s ne emancipm. Pn urma confuziei rezultate, nu realizm capacitatea noastr de a
crea diferite climate sociale, unele contribuind la procedurile democratice, altele
mpiedicndu-le i ntrziindu-le.
Xurt =eVin demonstreaz toate acestea n 6xperimentele %oVa, care sunt de o
semnificaie crucial pentru situaia noastr actualA el a experimentat trei Zclimate socialeE
diferite n cluburile de biei. 6l a pre!tit lideri n vederea a trei abordri de bazA autocraie,
democarie i anarhie de tipul laissez-faire. =iderul autocrat le spunea bieilor ce s facG cel
democrat i a5uta s proiecteze i s duc la ndeplinire unele proiecteG iar liderul laissez-faire
i lsa pe biei s fac ceea ce vroiau. 1ezultatele sunt de o importan profund. Brupurile
autocratic i democratic s-au descurcat bine, n mod e!al, n timp ce !rupul laissez-faire nu a
produs nimic.
3(
6ste clar c acest experiment atra!e atenia asupra ctorva lecii. Pn primul rnd,
democraia nu ar trebui confundat cu anarhia. Al doilea fapt important implic diferenele n
activitile bieilor. Brupul !uvernat autocratic putea lucra doar atunci cnd era prezent
liderul. Altminteri, se luptau ntre ei. 8uteau funciona doar sub control. Pn contrast, !rupul
condus n mod democratic i continua munca atunci cnd liderul era absent i se nele!eau
unii cu alii. Aveau un control interior.
Cea mai tulburtoare i semnificativ observaie a fost fcut atunci cnd liderii au
inversat rolurile. Atunci cnd liderul democrat a devenit autocrat, nu s-a ntmplat nimic. 6l
cti!ase de5a ncrederea bieilorG ei au continuat alturi de el, i n scurt timp s-au
comportat precum !rupul condus n mod autocratic. "ar ce s-a ntmplat atunci cnd
liderului autocrat i s-a spus s devin democratO &-a deschis casa de nebuni. =iderului i-a luat
cam o sptmn pn ca bieii s se potoleasc i s devin un !rup democratic.
Atunci cnd nceteaz presiunea autocratic asupra unui !rup, rezult anarhia.
:amenii devin liberi s fac ceea ce doresc, fr a avea simul necesar al responsabilitii. Pn
cazul bieilor lui =eVin, ei au avut un lider care i-a a5utat s devin democratici. Pn
societatea noastr noi nu avem astfel de lideri. 8rin urmare, copiii, la fel ca i adulii,
abuzeaz de libertatea oferit de evoluia democratic. Aceasta reprezint dilema zilelor
noastre.
Partea a I)!a
.(430+./E0E -+ S(0,6++0E 0(R
.apitolul 9; I Procesul polarizrii
Atmosfera noastr cultural este caracterizat de abuzul libertii democratice.
&ocietatea este sfiat n buciG toat lumea ia n calcul doar propriile drepturi, i
nesocotete drepturile altora. =ibertatea democratic a unei persoane de a face ce dorete
3(
X. =eVin, 1. =ippitt, i 1.X. 7hite, D@odele de comportament a!resiv n climatele sociale create
experimentalD, Kournal de Psihologie Sociala, ;ol. *(, *).), p!. 30*-3)).
accentueaz diferenele dintre !rupuri de diferite rase, sexe i vrst. Acest anta!onism
mutual se numete polarizare.
( .(M,4+/%/E DEB?+4%/5
"iferite se!mente ale populaiei au creat acum un inamic comunA Z%nstituiaE. 9imitor
este faptul c toat lumea are o noiune diferit n le!tur cu natura %nstituiei. Pn ce privete
ne!rii, %nstituia este reprezentat de rasitii albiG pentru femei, de patriarhatG pentru
muncitori, de exploatatori, pentru copii, de aduli. @uli indivizi aparin uneor !rupuri pe
care ceilali le consider ca fiind %nstituia, i muli, la rndul lor, lupt mpotriva etichetei de
%nstituie. Pn loc s ntreasc lupta lor mpotriva nedreptii, dominaiei, i a lipsirii de
drepturi, fiecare !rup i duce propria btlie. %ar aceast btlie este adeseori foarte brutal.
Cei aflai n poziii de autoritate nu pot nele!e aceste lucruri. 6i nu realizeaz c are
loc un rzboi civil, un rzboi care 5ustific uciderea inamicului. ;ietnamul a avut partea sa n
ideolo!ia conform creia, n lupta mpotriva inamicului pot fi utilizate orice metode
ima!inabileG rzboiul din ;ietnam a declanat anta!onismul intern mpotriva autoritilor.
"ar, chiar dac nu ar fi fost rzboiul din ;ietnam, tot ar fi fost !site alte 5ustificri pentru
ostilitile interne.
'e aflm ntr-o direcie ce duce la conflicte i din moment ce se pare c nimeni nu
tie cum s rezolve conflictele, ne aflm ntr-un pericol !rav.
Pn &tatele 9nite cele mai intense conflicte implic ne!rii i albii. : revolt
ntortocheat i imposibil de descurcat este reprezentat de revolta studenilor i a altor
!rupuri care lupt mpotriva societii. Cei cu lipsuri din punct de vedere economic,
criminalii- chiar i prizonierii aflai n nchisori- cer s fie tratai cu respect. $i fiecare !rup
care se pln!e n le!tur cu nedreptatea i opresiunea %nstituiei face tot ceea ce-i st n
putin pentru a provoca %nstituia. 4rim sub impresia c doar prin conflicte- adeseori
conflicte violente H poate fi obinut orice fel de pro!re. >r ndoial c unele mbuntiri
pot fi obinute n acest fel, dar cu ce preO =upta va continua i va deveni mai intens, pn
cnd se vor cunoate i aplica metode care s rezolve conflictele ntr-un mod democratic. :
alt form de polarizare are de asemenea locA ntre cei care fac apel la le!e i ordine, spernd
s suprime revolta mpotriva formelor de putere, i cei care sunt de partea neprivile!iailor i
n mod tacit sau deschis, le spri5in revolta. "ar nicio metod nu va duce la o soluionare a
conflictului. 'u va exista le!e sau ordine pn cnd nu vom avea pace i ordine n
comunitile noastre. Atta timp ct autoritile sunt induse n eroare de propriile idei de a
restabili ordinea prin opresiune, acestea nu vor face altceva n afar de stimularea de noi
revolte. ;iolena i distru!erea nu vor fi mpiedicate prin ameninri sau prin acte brutale de
rzbunare. 4rebuie utilizate noi metode pentru ca recur!erea la violen s devin
nefolositoare i inutil, att pentru rufctori, ct i pentru or!anele de ordine.
9nul dintre mi5loacele de poticnire pentru o societate nou l reprezint codul nostru
le!islativ. Codul funcioneaz pe baza presupunerii c pedeapsa poate fi eficient i evitat.
@uli din studenii la drept recunosc aceast eroare, dar societatea nc pare a fi refractar n
renunaarea la ideea c Zpedeapsa ar trebui s fie pe msura frdele!ii.E %nstituiile noastre
penale de obicei ofer instruire pentru o carier de criminal. Pnchisorile sunt locurile propice
pentru nfptuirea mai multor frdele!i, i situaia este nrutit prin condiiile inumane
care se !sesc n multe nchisori, i cu care se confrunt chiar i delicvenii adolesceni
Acei care ncalc le!ile au nevoie de reabilitare, iar pedeapsa nu i va reabilita
niciodat. 6xist modaliti mai bune de a trata delicvenii i n unele instituii a fost de5a
ntemeiat un pro!ram de reabilitare. 8rizonierii particip la luarea de decizii, i
reexamineaz i modific valorile n discuiile de !rup. "ar ma5oritatea contemporanilor
notri consider acestea ca fiind nite ZmofturiE ale delicvenilor
&piritul pedepsei este evideniat prin felul n care sunt tratai delicvenii. Cu puine
excepii, poliia este prea puin instruit n a face fa oricrui delicvent. Pn mod special
printre ne!ri, sraci i cetenii din cartierele ru-famate ale oraelor, poliistul este privit ca o
autoritate ce trebuie nvins. ;a fi nevoie de un efort considerabil i de timp pentru a
schimba ima!inea poliiei n aceste zone, o ima!ine care prea adesea este consolidat de
rspunsul poliiei la provocarea prin brutalitate. Astfel, poliistul este considerat un duman i
mpucarea unui duman este o practic acceptat de muli. :amenii se simt liberi s decid
cine este inamicul lor, indiferent dac acesta este ;iet Con! sau poliia. 6i nu vd nici un
motiv pentru a face o deosebire ntre cele dou i prin urmare poliitii sunt adeseori primele
victime ale unui rzboi civil.
=a momentul actual nu ne ocupm cu probleme care s conduc la frdele!i.
Adeseori sunt folosite slabe substitute n sperana de a ameliora situaia. "e exemplu, exist o
relaie ntre frdele!e i lipsuri culturale i economiceG totui, numai banii nu vor schimba
rata criminalitii. Banii nu vor schimba conceptele sracilor n le!tur cu propriul statut i
rol n societate. Asi!urarea educaiei nu va a5uta deasemenea prea mult, deoarece abordrile
noastre educaionale sunt adeseori inadecvate, n special n abordarea celor neprivile!iai.
6ducaia poate i ar trebui s 5oace un rol ma5or n formarea societii noastre
viitoare. 4otui, la momentul actual, influena colii asupra !eneraiei urmtoare este sczut
n mod deplorabil. Conflictele ncep n coala !imnazial, devin mai intense n liceu i
conduc la insatisfacii ale studenilor din faculti. Pn loc s ofere cele mai nalte idealuri
tinerilor notri de elit, instituiile de nvmnt superioare invit la revolt, deoarece ele nu
sunt democratice i deoarece curriculum-ul nu ntmpin nevoile studenilor. 6i au nevoie de
o revizuire fundamental. : asemenea schimbare n structura i funionarea universitii va
avea o influen considerabil asupra liceeelor. "eficienele din sistemul nostru educaional
sunt mai evidente la nivelul liceului. Aflndu-se sub presiunea deciziei de a stabili cine are
dreptul de a mer!e la facultate i cine nu, metodele actuale duntoare ale notrii nu pot fi
eliminate. "ei, dac scopul de a mer!e la facultate ar fi acela de a dobndi mai multe
cunotine, atunci nu ar fi nevoie de nici o notare. "oar acei studeni care ar vrea cu adevrat
s nvee, ar mer!e la facultate- i ar mer!e fr teama de eec, care este n mod sistematic
promovat n multe universiti.
.(430+./E0E .(0E./+) DE .(4D,.ERE ! .0%S% M,4.+/(%RE
Conflictul dintre colectivul de conducere i clasa muncitoare constituie o alt surs
ma5or de diver!ene, i n momentul de fa, nu prea exist speran pentru o soluie
imediat.
Clasa muncitoare a cti!at treptat putere n timp ce colectivul de conducere a pierdut
din ea, dar lupta dintre cele dou !rupuri pare a fi la fel de statornic precum lupta dintre doi
frai. Pntr-adevr, puini sunt cei care cred c btlia va nceta vreodat, n ciuda preului
cumplit pe care colectivul de conducere i clasa muncitoare l pltesc pentru ZdrepturileE lor.
&ocietatea sancioneaz btlia continu, acceptnd principiul ne!ocierii, ceea ce nseamn
c andou prile vor ncerca s obin ct mai mult posibil i s dea ct mai puin posibil. 9n
studiu de caz nsumeaz relaiile industriale actuale ntr-un mod perfect. 9niunea a studiat
situaia financiar a companiei i a descoperit c i-ar putea permite o cretere a salariilor cu
0 procente. Acest lucru a fost tiut, att de uniune ct i de companie, dar pentru a obine
cele 0 procente, uniunea a considerat c trebuie s cear *( procente i compania, pentru Za
daE 0 procente, a oferit ,. "ac uniunea ar fi cerut 0 procente la nceputul ne!ocierilor, nu ar
fi obinut niciodat 0 procenteG dac compania ar fi oferit 0 procente ar fi sfrit pltind mai
mult.
&unt puine lucruri care s indice faptul c acest proces de a se pcli unul pe altul
este recunoscut pentru semnificaia sa social. Pn acest 5oc murdar ambele !rupuri ncetinesc
pro!resul i eventuala armonie social. "ar haidei s adncim puin subiectul pentru a face
fa presupunerii paranoice conform cruia colectivul de conducere are un sin!ur scopA de a
controla clasa muncitoare. J Aceasta nu nseamn c presupunerea nu este uneori valid. L
Baritz ne ofer un calcul al atitudinilor colectivului de conducere i a clasei
muncitoare.
*
Ceea ce este nspimnttor este faptul c ne ofer un raport complet al
metodelor folosite pentru a promova pacea i nele!erea, metode dezvoltate n cei peste 3(
de ani, iar apoi le denun ca fiind procedee de nrobire a clasei muncitoare. "in multele
citate pe care le furnizeaz, putem !hici c el exprim opinii acceptate n mod !eneral, dar
dac l credem pe el i pe cei din ale cror lucrri citeaz, nseamn c nu exist nici o ans
pentru a aduce pacea i armonia n industrie. 8rin urmare, Baritz ntrete opinia lar!
rspndit conform creia omul nu este capabil s triasc n pace alturi de tovarii si.
'evoia pentru pace industrial reprezint mai mult dect o necesitate economic.
@unca este una dintre sarcinile fundamentale pe care oricine trebuie s le ndeplineasc. 8rin
munc se nele!e aducerea unei contribuii utile societii. 6ste mai mult dect o datorieG
este o parte din funcia ce o are un om n via- i este una foarte important. "ca toat
lumea ar obine suficieni bani pentru a-i satisface toate nevoile, inclusiv nevoia de lux,
probabil c muli ar nceta s munceasc- dar oare pentru ct timpO =a Alcatraz cea mai
eficient form de ZpedeapsE era excluderea de la munc.
8rin munc se nele!e mai mult dect asi!urarea existenei i nu este nevoie de
rzboi ntre efi i an!a5ai. 6xploatarea unui !rup de ctre cellalt nu e necesar s existe. "e
fapt, este un aspect al vieii prea important pentru a fi controlat de oameni care s se
exploateze unul pe cellalt.
Conflictele din munc au la baz aceeai natur, ca i toate celelalte conflicte din
timpurile noastre. 6le se bazeaz pe competiie, lupta pentru putere, dobndirea de mai multe
drepturi, i pentru nepsarea fa de drepturile altora.
"e la ncheierea celui de-al "oilea 1zboi @ondial, s-a pro!resat mult deoarece
cerinele tradiionale autocratice s-au dovedit a fi suficiente n obinerea de rezultate.
Colectivele de conducere au ne!li5at adeseori elementul umanA tiau ce s fac cu aparatura,
dar nu i cu oamenii. : mare varietate de tehnici psiholo!ice i sociale au fost descoperite
pentru a promova armonia i a evita conflictele. Cele mai importante descoperiri s-au fcut n
materie de dinamica !rupului. "iscuii libere ntre toate se!mentle industriei- nu doar ntre
maitri i muncitori- pot mbunti relaiile i rezolva problemele pe care le au cei din
conducere, maitrii i muncitorii. Tocul de rol descoper n mod eficient conflictele i
nemulumirile de baz i a5ut la rezolvarea lor. 8articiparea la luarea de decizii creaz o
nele!ere mutual i dorin de cooperare.
@ulte companii au descoperit modaliti de a dobndi aceste rezultate. 8rintre
procedurile sistematice dezvoltate se afl 4eoria motivaiei i!ienei a lui Merzber!
3
i a
numeroilor si asociai, care ncearc s ia n considerare nevoile de baza ale omului. &e
*
=oren Baritz, >uncionarii puterii J@iddletoVn, ConnA 9niversitatea din 7esleUan 6ditata in *)-(L
3
>rederic# Merzber!, @otivaia de a munci J'eV Wor#A 7ileU K &ons, *),)L.
pare c activitatea productiv a unui om H succesul i eecul su n munc- i afecteaz
profund statutul su moral. @Uers, un asociat de-al lui Merzber!, pune ntrebareaA ZCe-i
motiveaz pe an!a5ai s munceasc eficientOE $i rspundeA : slu5b care ridic provocri i
care permite sentimente de realizare, responsabilitate, cretere, pro!res, bucurie fa de slu5ba
n sine, precum i dobndirea stimei.
Ce i nemulumete pe muncitoriO @a5oritatea factorilor care sunt periferice slu5bei,
re!ulile la locul de munc, nepsarea, pauzele de cafea, documentele, drepturile acordate
pentru vechime, salariile, cti!urile suplimentare, i alte asemenea lor.
Cnd devin nemulumii muncitoriiO Atunci cnd oportunitile pentru realizri cu
adevrat importante sunt eliminate, iar ei devin susceptibili cu privire la mediul lor i ncep
caute !reeli.
.
Conform cu Baritz, toate eforturile de a crea pacea pentru clasa muncitoare sunt
respinse de ctre muli purttori de cuvnt ai clasei muncitoare i de simpatizanii ei. 9n
asemenea purttor de cuvnt a numit sistemul de participare ca fiind viciosG alii, Zn cel mai
bun caz, patern, i n cel mai ru, despotic.E "ei sistemul de participare de fapt Za
transformat muncitorii radicali n an!a5ai avnd o orientare ctre colectivele de conducereE,
convin!erile clasei muncitoreti conform crora metodele democratice sunt destinate s
eueze n industrie se potrivesc cu o ndoial puternic din partea colectivului de conducere.
"e fapt, lupta clasei muncitoreti nu are loc doar ntre clasa muncitoare i colectivul de
conducere- ci de asemenea ntre uniune i muncittor, ntre muncitor i maistru, ntre
colectivul de conducere i conducere.
Cele mai bune planuri nu vor funciona atta timp ct vor continua nencrederile
reciproce. Pmprirea de profit a avut loc n unele situaiiG n altele nu a avut loc, deoarece
muncitorii nu au avut ncredere c an!a5atorii i vor declara onest cti!urile. Avem din nou
aceeai situaieA acolo unde exist lupte i anta!onisme, nimeni nu are nimic de cti!at. "oar
ntr-o tranzacie democratic, bazat pe respect reciproc, poate fi rezolvat vreunul multele
probleme ale societii noastre.
PR(?0EME0E E.(4(M+E+
&ocietatea noastr se afl sub asediul problemelor economice. 'icio naiune nu poate
spune c nu le areG niciun individ nu le poate i!nora. %ndiferent de ct bo!ie avem, toi
mprtim frica de foamete i lipsuri, de re!resiune economic i de consecinele acestora.
"e ce am euat n rezolvarea problemelor noastre economice- sau cel puin n
abordarea lor prin pro!rame bine definiteO
=a fel ca i n celelalte domenii n care ne strduim s !sim rspunsuri, ne!li5m
elementul uman din economie. 'u suntem nici mcar contieni n ce msur factorul uman
afecteaz economia, piaa de desfacere, ciclul monetar, pro!resul or recesiunea.
4eama i nesi!urana, succesul sau eecul, anticiparea- evident c toate au un efect
puternic asupra dezvoltrii economice. 4otui diferite idei se contrazic unele pe altele, i
exist puin nele!ere a dinamicii psiholo!ice care a condus diferii economiti la
dezvoltarea propriilor teorii.
Au fost oferite multe planuri pentru soluiile la problemele economice. 4oat lumea
ine cu dinii de propriile idei i nu vrea s dea din influena autoritii altor planuri.
.
@. &cott @Uers, DCare sunt muncitori dvs. motivatiOD Marvard Business 1evieV, ;ol. 23, *)-2.
Pn aceste zile nu ne aflm n situaia de a prevedea care sistem economic va servi n
cele din urm cel mai bine nevoilor societii ia membrilor si. 'imeni nu tie dac sistemul
va fi o economie liber sau controlatG la fel de bine, s-ar putea s fie o economie mixt,
combinnd unele elemente de planificare cu unele ale spiritului ntreprinztor. Averea unei
persoane ar putea deveni la fel de nesemnificativ, precum rasa, reli!ia sau convin!erile sale
politice. Atunci cnd calitile individuale sau realizrile nu vor mai determina un statut de
superioritate, vom putea descoperi c suntem capabili s acumulm bo!ie fr a primi mai
multe beneficii dect cei care colecioneaz timbre sau antichiti. "oar ntr-o asemenea
situaie vom putea fi !ata s !sim o soluie la problemele noastre economice, care pot cauza
n aceste momente numeroase !reuti.
DEM(.R%6+E P(0+/+.5
"emocraia politic prin statutul ei nu asi!ru dobndirea unei adevrate e!aliti. Pn
ciuda asi!urrilor Constituiei, !rupurile minoritare, femeile, i tinerii sunt nc privai de
drepturi politice e!ale.
Conveniile politice ale ambelor pri implicate reprezint exemple tipice ale
modelului nostru de democraie. "reptul fiecrui dele!at de a opri procedurile este
ntmpinat ca un exemplu minunat de democraie. "ar atunci cnd toate se destram i
trebuie luat o decizie, acel dele!at ce care vorbeam, acel individ mrunt, nu mai are dect
foarte puine lucruri de spus. Z$efiiE decid doar ntre ei chestiunile ce trebuie discutate.
Aceast parodie a democraiei, din nefericire nu se limiteaz doar la arena politicG poate fi
ntlnit oriunde !rupurile puternicecontroleaz instituiile. %nstituionalismul nostru, cu
consecinele sale duntoare, a fost evident n special n or!anizaii de tot felul. Pn
or!anizaiile naionale, n zona tiinelor sociale, sau n educaie, anumite !rupuri dominante
menin adeseori un monopol care este aproape imposibil de distrus. $i tot acest control este
exercitat cu o capacitate aproape nemaipomenit de a menine aparena procedurilor
democratice. =e!ile trecute n !rab i manipulrile extrem de abile, fcute prin observaii
aparent scrupuloase, permit !rupurilor dominante s-i exercite controlul.
Cu toii suntem contieni de procedurile acceptate care determin ca ZdemocraiaE
noastr actual s fie mai dezaprobat dect orice manifestare autocratic a puterii.
Autocraia, cel puin, este n !eneral fr ipocrizie. 8retenia faptului c rezult inevitabilul,
atunci cnd principiile democratice sunt proclamate, dar nu i aplicate, au adus dezonoare
pentru ntrea!a via democratic. 4rebuie s ne clarificm nele!erea i aplicarea a ceea ce
nseamn democraie, nainte de a fi capabili, prin entuziasmul i convin!erile noastre, s-i
a5utm pe alii s recunoasc beneficiile de net!duit ale unei societi democratice.
&-ar putea s trebuiasc s ne revizuim !ndirea n ce privete re!ula ma5oritii.
Pncrederea n ma5oritate, n numr, nltur capacitatea de a 5udeca problemele n funcie de
valorile lor lo!ice, morale sau intelectuale. "ac ma5oritatea i impune voina asupra
minoritii, aceasta va accepta doar cu mare !reutate decizia i va lupta mpotriv. Astfel,
niciodat nu a5un!em la un acord, ci doar la o schimbare de putere. "up cum principiul
oportunitii e!ale este un slab substitut al e!alitii reale, tot aa este impus conducerea de
ctre ma5oritate. 'oi lum de bun principiul ma5oritii, deoarece nu cunoatem o cale mai
bun pentru a reconcilia opinii i interese n contrast, dar motivul pentru aceast deficien l
reprezint lipsa noastr de conducere democratic. :riunde exist aceast conducere, i face
simit influena n capacitatea de a ne!ocia i de a clarifica lucrurile, pn ce se a5un!e la un
acord comun n ce privete modalitatea de aciune. &untem obinuii s numim acea calitate
de conducere ZdiplomaieE, nu fr un oarecare dispre, deoarece n trecut a fost folosit n
special pentru a se ocupa de putere i de !rupurile puternice, ntr-un fel mai de!rab
ntortocheat. Conducerea in!enioas se folosete de diplomaie, dar nu n sensul tradiinal.
Conducerea in!enioas este acea conducere de care are nevoie un profesor pentru a ndruma
o discuie avut de elevii si, de care are nevoie prinii pentru a cti!a spri5inul copiilor, de
care are nevoie 5udectorul pentru a rezolva problemele clasei muncitoreti, i de care are
nevoie a!enii !uvernamentali pentru a face fa anta!onismului rasial.
Xurt =eVin a demonstrat importana conducerii democratice, care poate produce
sin!ur activiti constructive de !rup. Acest fel de conducere nseamn mai mult dect
diri5area sau ndrumarea unei discuii. =iderul democrat trebuie s fie n stare s reconcilieze
interesele i punctele de vedere aflate n opoziie, s poat a5un!e la un consens fr de care
procesul democratic nu ar putea avea loc. Cea mai ur!ent sarcin din acest moment al
istoriei noastre este aceea de a instrui lideri competeni care s nu-i impun ideile lor asupra
!rupului, ci s-i a5ute pe discipolii lor s dezvolte idei i modalitai de a a5un!e la o
nele!ere.
4oi prinii i profesorii necesit instruirea n conducere, dac doresc s-i recti!e
influena asupra copiilor i a tinerilor. Asemenea conducere este necesar n mod particular
dac vom ncerca- i trebuie s ncercm- s ncura5m ntlniri benefice n comunitile
noastre ntre !rupurile ostile i reciproc anta!oniste ce amenin pacea ntre!ii comuniti.
>r conducere, asemenea ntlniri nu pot avea loc, i dac ar avea, ar conduce la mai multe
ar!umente i la o ostilitate n cretere. "irecia conflictului pe care ne aflm noi acum nu
poate fi oprit fr o asemenea conducere, n special n momente de criz i conflict.
"isponibilitatea unor asemenea lideri n fiecare comunitate este o condiie primar pentru
ncetarea ostilitilor i prevenirea repetrii acelor situaii. Avem nevoie de conductori dintre
i pentru tineri, conductori care s fie capabili s stimuleze dezvoltarea conceptelor, a
atitudinilor, i n special a valorilor. "oar prin discuii de !rup pot fi valorile schimbate cu
succes, deoarece !rupul este un a!ent formator al valorilor. 9n profesor instruit, care poate
folosi !rupul n mod eficient, va putea schimba valorile morale ale studenilor si.
Cutarea de valori i nelesuri mai bune se face simit probabil peste tot, n special
n rndul tinerilor, dar i n cel al adulilor. 4oi au nevoie de participarea n !rup pentru
ntemeierea i pstarea noilor valori. 1eli!ia este un a!ent al acestor schimbri. 6a este
preocupat de valorile fundamentale ale vieii.
.apitolul 9A ! 3unc"ia religiei
:mul nu poate rezista de unul sin!ur. 6l poate funciona i se poate simi n si!uran n tria
sa doar n cadrul !rupului. &ocietatea este mediul de care are el nevoie pentru a tri. 'evoile
lui pot fi ndeplinite doar dac este pe deplin inte!rat n societate. %nte!rarea ri!uroas n
societate necesit stimuli emoionali i rspunsuri emoionale.
&timulii emoionali care scot la iveal tot ce este mai bun din fiecare om se numesc
Zspirituali.E Acest termen a fost utilizat pentru a defini nu doar motivaiile divine, dar i cele
intelectuale i morale, de care este capabil o fiin uman. "e-a lun!ul istoriei omului,
reli!ia a fost cel mai eficace instrument pentru satisfacerea nevoilor spirituale. :mul a cutat
i a !sit n experiena spiritual sentimente puternice de coeziune i apartenen. 8rin reli!ie,
omul a fost ridicat deasupra suferinelor zilnice i i s-a ndreptat atenia nspre o perspectiv
mai bun a vieii. Astfel, de-a lun!ul secolelor, reli!ia a servit nevoilor fiecrei persoane. "ar
reli!ia are de asemenea i o funcie pentru societate. "e la primele ei forme de or!anizare ale
societii, a ncercat s cultive n membrii si atitudini care s corespund necesitilor ei.
>iecare !rup are stabilite propriile convenii i standarde. Acceptarea re!ulamentului social
este obli!atoriu pentru viaa social. Pn multe societi, directivele reli!ioase au afectat
!ndurile i aciunile membrilor si. 1itualurile reli!ioase le-au strnit emoii i i-au inte!rat
ntr-un sin!ur !rup. Pn zilele noastre, cnd civilizaia tinde s-i automatizeze pe membrii si,
strnindu-i unul mpotriva celuilalt, ntr-o competiie fr de sfrit, reli!ia ncepe s aibe o
importan deosebit. "ar reli!ia or!anizat eueaz adeseori n oferirea de coninut
intelectual, de ritualuri i simboluri spirituale care s serveasc nevoilor specifice ale
democraiei, cu tendinele sale e!alitariene. 4otui, faptul c rebelii societii, luptnd
mpotriva instituiei occidentale, sunt adeseori dornici s exploreze reli!iile orientale n
cutarea unei sentiment de comunitate i bucurie, pare s demonstreze nevoia continu
pentru o nou experien reli!ioas.
"iscuiile despre reli!ie se axeaz de obicei asupra reli!iilor contemporane.
@a5oritatea definiiilor despre reli!ie reflect doar viziunea unor anumite crezuri- n lumea
occidental de obicei este Cretinismul. 8rin urmare, asemenea definiii eueaz n luarea n
calcul a unor aspecte mai vaste ale experienei cretine. "eoarece reli!ia i-a schimbat
nelesul i coninutul cu fiecare cultur diferit, perspectiva istoric ne va a5uta probabil s
recunoatem funcia esenial a reli!iei.
Pn societatea primitiv reli!ia era de natur mistic. "in moment ce societatea
primitiv era puternic colectiv, reli!ia primitiv era n mod predominant colectivist.
%ndividul era puternic inte!rat n !rupul su. 1eli!ia primitiv i avea ori!inea n contiina
tribal sau de clan. 'u avea loc pentru o zeitate individual, din moment ce individul nu era
conceput astfel, ci mai de!rab ca parte unui !rup. Atunci cnd colectivismul tribal a nceput
s se destrame, i individul a aprut ca o particul izolat n structura social etero!en a
civilizaiei, au aprut de asemenea zeiti individuale. A devenit o experien individual
profund.
2
1eli!ia primitiv a fost preocupat de forele naturaleG la fel a fost i reli!ia n primele
etape ale civilizaiei. "up aceea, accentul a czut pe problemele sociale. 8rin cultura !reac
i n special prin rspndirea misterelor lui :rfeu, reli!ia a nceput s se centreze n 5urul
conceptelor despre pcat i ispire individual. Conceptul comuniunii individuale cu
zeitatea a cti!at teren, n special ca rezultat al scderii puterii statului n ultima perioad
elenist. _eitile individuale se comportau precum o fceau indivizii n societate. 8entru a
a5un!e la o autoritate social care s cuprind totul, societatea s-a ndreptat nspre autocraie
unificatoareG la fel au fcut i zeii. 9n zeu a dobndit stpnire asupra rivalilor si, cam n
acelai fel n care o fceau cei mai puternici conductori ai imperiilor. @onoteismul, creat de
ctre evrei, avnt accentul pus pe ordine social i 5ustiie, a devenit conceptul reli!ios
predominant n epoca contestatei re!uli de conducere prin putere. Apoi a aprut orientarea
ctre democraie, aflndu-se departe de lupta nefolositoare pentru putere i superioritate.
&toicii !reci, sub influena budismului primar, au formulat ideea e!alitii fundamentale a
omeniriiG ei au fost primii din cultura occidental care au dezvoltat o reli!ie pe care o putem
numi Zmodern.E =-au privat pe _eus de natura sa ZdivinE i l-au identificat cu
ZraiuneaEuniversal i iminent, sau lo!os. 1eli!ia panteist a stoicilor nu a fcut loc
divinitilor i a supranaturalului.
2
Aceast descriere a dezvoltrii reli!iei urmeaz teoriile evoluioniste acceptate n principiu, n special cele
propuse de Alfred Bartholet, Xultur und 1eli!ion JBottin!en, *)32L.
Budismul a respins de asemenea metafizica brahmanilor i a fost ZateistE n forma sa
ori!inal. Z1e!resiuneaE Budismului de la o formul simpl pentru trire la concepte
supranaturale caracterizeaz reli!ia la sfritul culturii antice.: dezvoltare similare poate fi
observat n Cretinism. 8rimii cretini credeau e!alitatea ntre oameni i puneau acest lucru
n practic. @ntuitorul era un om, un nvtor, o fiin uman. J 6 interesant de notat faptul
c, de asemenea Buddha, a fost mai trziu considerat de discipolii si drept fiu al lui
"umnezeu. L Conceptele reli!ioase democratice primare au corespuns cu micarea ce a vzut
nceputul unei or!anizri sociale democratice, dar aceast micare s-a ncheiat odat cu
colapsul %mperiului 1oman. &ocietatea a re!resat la o form politic de or!anizare feudal i
autoritarianG ortodoxismul au!ustinian a nlocuit spiritul e!alitarian al credinei cretine.
4ermenul ZraionalismE a aprut prima dat n cadrul reli!ios din timpul 1enaterii, odat cu
redescoperirea conceptelor democratice istorice. 9manitii 1enaterii au fost inspirai de o
repulsie fa de ncrederea medieval n autoritate i de subordonarea raiunii fa de eaG ei au
ncercat s susin autonomia raiunii fa de autoritatea crilor i a instituiilor. 1aiunea era
considerat a poseda ea nsi capacitatea pentru toate adevrurile, incluzndu-le pe cele
reli!ioase i morale. "o!ma pcatului ori!inar, sau a coruperii raiunii prin cderea omuluui,
era respins.
8e msur ce societatea modern a nceput s respin! conducerea autocratic n
favoarea unei relaii ntre oameni e!ali, suveranitatea lui "umnezeu ca simbol al puterii
supreme ce prote5a dreptul conductorilor pmnteti de a-i menine superioritatea asupra
altora a fost contestat de asemenea. :mul, devenind contient de valoarea i demnitatea sa,
a detronat nu doar re!ii, mpraii i tiranii, ci i aristocraia divin. @ilioane de oameni i-au
pierdut credina ntr-un dumnezeu personal. Pnc o dat, revolta mpotriva supranaturalului a
coincis cu orientarea nspre democraie.
8e msur s-a diminuat influena reli!iei or!anizate, muli oameni s-au aflat n
situaia de a fi pierdui, fr a mai avea parte de cluzire i direcie. Alii s-au ndreptat n
nevoia de stimulare i direcionare nspre micrile de !rup. 'aionalismul i micrile
politice i ideolo!ice de tot felul au nlocuit reli!ia, oferind stimuli pentru devoiune,
cooperare i inte!rare. "ar aceste micri au euat deoarece ele sunt esenial separatoare.
'icio ideolo!ie nu a oferit pn acum o filozofie complet pentru viaa zilnic din cultura
noastr.
( RE0+2+E % DEM(.R%6+E+
Pn mod tradiional, democraia pune sub semnul ntrebrii existena supranaturalui,
dar acest lucru nu nseamn c democraia detest reli!ia. Z'evoile spiritualeE ale omenirii
nu solicit existena unor puteri supranaturale. :amenii nc revendic o orientare care, pe
de-o parte, i poate nla dincolo de izolarea zilnic i poate perpetua valori nalte n vieile
lor, i pe de alta, poate oferi societii modalitatea de comunicare a conceptelor i
perspectivelor, a moravurilor i valorilor sale. >iecare perioad cultural din trecut i-a !sit
reli!ia adecvatG se poate afirma c perioada cultural a democraiei i va !si de asemenea
expresia reli!ioas. Cu si!uran, aceast reli!ie nou i universal nu exist nc, i nimeni
nu poate spune cum va fi ea. "ar anumite aspecte ale reli!iei democratice ncept s devin tot
mai clare. 'oua reli!ie va fi umanist. Pn centrul preocuprilor sale se va afla omul, nu
"umnezeu. Conceptul unui "umnezeu personal, a unei puteri aflate dincolo de existena
noastr natural, a unei fore supranaturale, nu se potrivete cu felul nostru de viaG nici nu
se potrivete unor indivizi care sunt contieni de independena i auto-motivarea lor, de
puterea i fora dinluntrul lor.
Adevrul ei va fi de natur empiric. Acest adevr va fi de o natur fundamental
diferit fa de cea vizualizat de culturile i !eneraiile anterioare. 'u vor exista afirmri
do!matice a Zadevrului absolutE nici ncercri tiinifice de a ZdescoperiE adevrul. 8utem
descoperi doar aproximri ale adevruluiG relativitatea va nlocui absolutul.
8rescrierea unei noi reli!ii va alimenta noi valori morale. 8e msur ce noile valori
morale vor iei la suprafa n evoluia democratic, multe concepte consacrate se vor
prbui. &chimbrile n standardele comportamentului nostru se vor reflecta n structura
valorilor noastre morale. Ambiia persoanl, dreptatea, un puternic sentiment al datoriei,
conformitatea, perfecionismul, i alte caliti similare care sunt stimulate i preuite n
societatea noastr nu mai sunt suficiente pentru a motiva oamenii liberi s i atin!
potenialul maximG aceste valori devin adesoeri o surs pentru eec i insuficien. 'u mai e
suficient s fii bun i s ai succes. Pmplinirea din viaa unui om, de a tri n pace i armonie
cu semenii si- i cu el nsui- poate necesita modificri considerabile ale codurilor de5a
stabilite. Pn loc de ambiie, s-ar putea s avem nevoie de entuziasmG n loc de dreptate,
prietenie i nele!ereG n loc de un sentiment al obli!aiei, un sentiment al apartenenei,
empatie i participare. &impla conformitate nu va stimula desvrireaG cura5ul de a fi
imperfect se va dovedi a fi mult mai sntos i benefic dect perfecionismul.
'oua reli!ie va oferi noi simboluri. 8robabil c cea mai mare deficien a
umanismului modern const n faptul c a euat s ofere simboluri eficiente i n !eneral
acceptate. &imbolurile sunt indicatoare de direcie, ce specific atitudini specific personale.
6le sunt o scurttur n calea persuasiunii i a motivaiei. 6le strnesc rspunsuri aproape
automate de la cei care le accept. &imbolurile nu necesit explicaii, deoarece sunt nelese.
6le sunt necesare pentru coeziunea !rupului i a micrii de !rup. :rice nou reli!ie va avea
nevoie de simboluri, deoarece fr ele nu poate fi o for social.
8utem doar specula asupra simbolurilor ce vor aprea. Pns, putem fi destul de si!uri
c simbolul de baz al reli!iei ortodoxe- conceptul pcatului- va fi absent. 8catul este
ntruchiparea a tot ceea ce este malefic, a tot ceea ce ar trebui evitat. "ar conceptul de pcat
necesit o autoritate care s declare ceea ce este pcatul. Pn or!anizarea social democratic,
pcatul este un atavism. :amenii se comport !reit nu datorit naturii lor pctoase, ci
datorit faptului c sunt cluzii n mod !reit. 'u sunt ZriE, ci doar descura5ai. :ricine
este nedrept sau ZruE, are nevoie de a5utor, nele!ere i tratament, nu de condamnare sau
pedeaps. 8edeapsa i-a pierdut din eficiena sa ca procedur corecional ntr-o er
democratic, n care nimeni, nici mcar un copil, nu poate fi forat s se comporte cuviincios.
>rica de pedeaps a fost o parte inte!ral a reli!iei ortodoxe. Ameninarea cu
pedeapsa pe acest pmnt i n viaa de apoi a fost creat pentru a provoca team ca o piedic
mpotriva nclcrii le!ii. "ar n zilele noastre, frica a devenit cel mai mare obstacol n calea
mplinirii i a funcionrii, a respectului de sine i a realizrii prin puterile proprii. Pn contrast,
cura5ul este unul dintre lucrurile cerute pentru libertate. :mul modern are nevoie de cura5
pentru a nfrunta nesi!uranele, de vreme ce si!urana este !arantat doar n autocraie. :mul
modern are nevoie de cura5, ntruct i recunoate propria spontaneitate i creativitate- i
astfel are nevoie de cura5 pentru a fi spontan. "oar o persoan cura5oas, care este contient
de puterea sa i are ncredere n el nsui, poate avea ncredere n aliiG doar o asemenea
persoan poate accepta schimburile mutuale ale vieii sociale. : nou reli!ie, indiferent de
necesitatea altor simboluri, va avea nevoie de un simbol care s evoce cura5ul, credina n
propria putere i capacitate.
'oua reli!ie va oferi un nou ritual. 'oul ritual reli!ios va consta n a5utor reciproc.
&pri5inul spiritual i moral de care avem nevoie cu toii n ncercrile vieii de zi cu zi, poate
veni doar din cadrul unui !rup n care toi suntem ntr-adevr frai unul cu cellalt. Avem
nevoie de a5utor reciproc n eforturile noastre de a fi la fel de buni precum am vrea s fim, de
a fi ct de eficieni putem. Avem nevoie unul de cellalt pentru a ne aminti de idealurile
noastre i de a ne oferi perseveren n atin!erea lor. Avem nevoie unul de cellalt pentru a
ne stimula devotamentul fa de binele comun, de a ne nflcra dorina de a simi unii cu
alii, de a tri alturi de ceilali, de a ne aparine unul altuia n mplinirea celui mai strvechi,
preuit i ndelun! ateptat vis al humanitiiA fria omului.
!%D!CE
%
Adams, Do+n, EFG
Adler, 0lfred, i/, /, E%, E&, %%,HI,HJ, &&,
EKG, EGJ
@odificarea, HE, EII
1evolta adolescenilor de ELL ff.
1u!ciunea 0lcoolicilor 0nonimi, KG
Arapesh, EJJ
Aron, 8aMmond, EFI
Au!ustine 4octrine, EEF, EFF
Anti- su!estie, %H
Abori!enii din Australia, EI
4radiie autocratica, %J, GH, JG
?
Baritz, Loren, %LJ, %EE
Bartholet, 0lfred, %EI
D Btlia cu oboseala,A %G
Apercepie prtinitoare, &I ff.
Budismul, %EF
.
Cauzalitate, EGI ff.
4ulburri de caractere, I%
ChauncU, NenrM, JF
8rimii cretini, EFF,%EF
$tiina cretinismului, IK
Bunul sim, HJ ff.
8ericolul concurenei EJH ff.
1ezolvarea conflictelor, ELF ff.
Contiina, HJ
Contient, HI ff.
Acordul de la Copenha!a, EGG
Cura5ul, KH ff., G& ff.
Cura5ul de a fi imperfect, EL
8enal, KF, IK, %LG
Codul 8enal, %LG
D
@oartea, EGE ff.
"emocraia, /, /ii, KJE
anii, /iii
definiia, EJI ff.
paradoxul, %EK
Atmosfera democratic, E&
evoluia, /ii, /iv, EH, IF
interaciunea, E&
metode, IF
"ennU, 8eaul, EH
'evoia de dependen, %J, FF
"eVeU, Do+n, JG
"in#meUer, 4on, ELK
"onan, Blen, JF
;isele, ,, ff.
4unlap, Onig+t, %H
"islexia, JI
E
6conomia, %EE ff.
6instein, 0lbert, &K, GG
Copii Aperturbati emotionalA , IE
>uncia 6moiilor, &L ff.
Pncura5area, ELK, E%L ff.
6!alitatea, / ff.
%ntre copii, FL ff.
6!alitatea de anse, EFG ff.
%nstituirea, %L&
1olul 0teptrilor KL, KE
3
Credina, HK
A'aderea individului,A, &
>uncia fricii, 3, ff., -,
>rancis, 1obert, E%F
<ranPl, 9iPtor, HL
"e bunvoie, EI%
<reud, 5igmund, EG, EGH
>ri!iditatea, *.2
>romm, 6rich, 2(, 2*
>romm-1eichman, >rieda, IL
<rondi#i, 8isicri, E%F
2
Babrielson, .. 0., JJ
Bemeinschafts!efuehl, iv
&emantica Benerala, EIK
8rpastia dintre !eneraii, ELE
8siholo!ia lui Bestalt, EIL
Blazer, at+an, HL
=ipsa bunei cretere a copiilor, FH, JE ff.
=e!ea gravitaie, i/
&coala Bordon, EL&
BreU, Loren, ELH
&entimente de vin, %L, K%, KK
1
Mamilton, 0le/ander, EFG
Meisenber!, Qerner von &G, EGI
Meraclitus, EIK
Merzber!, <redericP, %EL
Mitler, 0dolf, v
Molismul, EIL ff.
@edicina holistica, EF
8siholo!ia umanista, I&
Mipnoza, K, H, KL
+
%ncompatibilitatea, EKF ff.
&copul nehotrrii, GE
%ndeterminismul, EGI
%nferioritatea biolo!ic, E&K
cosmic, E&F
comple/, GJ ff.
sentimentelor, 0 ff., -0 ff.
social, E&&
%nfidelitatea, EH%
%nsomnia, %K
*
Tohnson, 1rnest, EJ%
Tuvenile delinRuencM, I%, II, EL&
M
Xant, 3mmanuel, EJI
XinseU, Alfred, EH&
Oors#MbsPM, 0., EIK
Xvaraceus.7. '., II
0
@unca-mana!ement, 3() ff.
Laplace, EGI
=asVell, N. 4., EJF
'evoia liderului, %EH
=eVin, Ourt, %LL ff.
=eVis, 1. ,., EF&
&tilul de via, &I
D)asarea norocoasa,A &
M
1e!ula ma5oritii, %EK
&ocietatea de pia, HL
@arx, Oarl, EE
8rotestul masculin, EKG
@aturitU, F&
@cXeon, 8ic+ard, EJE
@ead, .argaret, IF, EJJ
@emoria, HI ff.
Boli mintale, IL
=eziuni minimale ale creierului, JG
Breeli, EE ff.
@onoteism, %EF
@ontessori, .aria, IJ, JF
$colile @ontessori, JG
@oore, ,. O., JF
Boli de micare, %H, K% ff.
@Uers, ..5., %EE
4
Consecine naturale, *3. ff.
eill, 0.5.,JG
'evroze, %F, IE
&imptome 'eurotice, 3., %H
iet#sc+e, <riedric+, KK
"efiniia normalitatii, i/
P
8anica, %G ff.
8articiparea la luarea deciziilor, EL& ff., %LI
8astore, ic+olas, IE
%ntenia paradoxala, HL
=initea mintii, &F
%nstituii penale, %LG
8ermisivitatea, JG
8rocesul de 8olarization, HL
8oliia, %LI
8re5udiciu mpotriva noastra, Iff.
mpotriva copiilor, FK ff.
=o!ica privata, %H, HJ ff., EEK
8articiparea la profit, %EE
8siholo!ie de utilizare, I
@edicina 8si+osomatica, EI
8sihoze, IL ff.
%nutilitatea pedepsei, EH
R
"isponibilitatea de citire, JI ff.
1eisman, 4avid, HL
1elativitatea, &
teoria EGG
>uncia 8eligiei %EG ff.
umanista, %%L
primitiva, %EI
1enaterea, %EJ
"ra!ostea romantica, EKK
5c+aar, D. N., EFI
&chizofrenia, I%
Auto-concept, H ff.
Auto-control, EJ ff.
Auto-determinare, /, EG, EI, EEK
Auto-ncura5are, .3
Auto-evaluare, .*
'od se/ual, EKK ff., EHH
%nsatisfacie, *2( ff.
A conducerii,A EGK ff.
&icher, LMdia, EJH
&#inner, =. <., EJ%
@entalitatea de sclav, %J,GJ, EJ&
&muts, B. '., EIL
6!alitatea social, HE, EF& ff.
climatul, %LL
interesul, i/, /, G& ff.
=o!ica de via, i/
&ocrates, G 5olt#,
;ic#i,3+, ELK
&pencer, Nerbert, EJI
&toics, EFF, %EF
Consiliul &tudentesc, EL&
&ucces i eec, EE ff., KI
&uicidul, EGJ
&umner, Q. B., EJ%
&zasz, 2+omas, IE
/
4eleolo!ie, EGJ
>uncia de gandire, GL
4urnul =abel, /ii
,
8rincipiul incertitudinii, &G, EGI
N
&lbiciune, puterea, %E
8uterea lui Qill, %L
7ilson, Do+n, EJE
@amele muncitoare, EHJ