Nicolae Ploscariu

invat s înveti
mic ghid de învare rapid _i eficient
clasele VIl -

XII

editura°
Delfin
intrebri la care numai tu
iti poi rspunde
1. De ce înveti ...
.. de teama prinilor ori a cadrului didactic, de frica de a nu lua
not mic sau de
o a nu
pierde un examen, ori din dorina de a te
perfectiona, a-ti dezvolta personalitatea, abilitile,
de
aptitudinile,
de a cunoa_te i de a-ti forma
propriul viitor?
2. Când învei...
. doar înaintea tezelor, testelor, a examenelor, sau aloci în mod
constant oparte din timpul tu pentruînvarea constant i organizat?
8. Cum învei..
iti irose_ti timpul _i energia trecând de la un subiect de stu-
diu la altul, sau îti vei organiza programul astfel încât s _tii în orice
moment când vei studia un subiect sau altul, cât timp îi aloci, ce
obiective vrei s atingi?

4. Cât timp înveti..

... îti dedici timpul de studiu subiectelor u_oare, preferând ca
la urm, în speranta c nu i se vor
pe acelea mai dificile s le la_i
mai întâi pe su-
mai prea atât de grele, sau iti canalizezi energia
avea nevoie de mai multe
biectele dificile, con_tient fiind c vei
lor?
resurse pentru rezolvarea

6. In ce loc învei . oaz de lini_te si

intr-un loc numai al tu, unde i-ai creat o
ceva?
unde apuci", în sperana c oricum vei reine
Contort, sau ,pe

întrebárile de mai sus. Numai ast-

cu sinceritate
la
Raspunde-ti ori de pertec ionat în
ai de îndreptat,
Tel vei putea afla ce anume

stilul de învare.

Succes! 3
 . Mistere dezlegate
ale creierului _i memoriei

Creierul unui om cânt re_te doar 2% din masa total a corpului

acestuia, dar este r spunz tor de consumul a 20% din necesarul de
energie _i oxigen al întregului corp.

Creierul este constituit din ap în proporie de 73%. In cazul

în care el se deshidrateaz cu 2%, pot aprea tulburri de atenie
_i memorie. Dac timp de 5 minute creierul nu prime_te oxigen, el

poate suferi leziuni care nu se mai vindec.

In studiile de specialiate se estimeaz c creierul uman conine

în jur de 80 de miliarde de celule nervoase. Creierul omului ajunge
la maturitate deplin în jurul vârstei de 25 de ani.

Se crede c, în medie, creierul uman genereaz între 50 000 S

70 000 de gânduri pe zi.
Creierul omului este activ tot timpul; în cursul
noptii, creleru
este mai activ decât ziua.

In urma unor studii atente, oamenii de

_tiint au ajuns la conciu
zia c râsul stimuleaz memoria de scurt durat.
4
 Capacitatea creierului de a
retine este nelimitat. De aceea,
el ajunge niciodatä la saturaie. E mai
nu va
u_or s-ti aminte_ti lu-
eruri dac închizi ochii. Când ne
gândim la o intâmplare din trecut
ne amintim mai puine detalii decât atunci când vorbim ea. despre
Cei mai muli neurologi consider c informatiile stocate de
cre
ier nu se pierd niciodat , Ci sunt împinse undeva în spate, unde nu
mai sunt atat de accesibile, cee ce nu înseamn c sunt imposibil
de readus la suprataä. Deci, pentru a-ti aduce aminte ceva ce ai
aflat în trecut, trebuie s faci un efort de concentrare mai mare.

Creierul uman este în permanent c utare de noutate. El 1

dore_ste tot timpul lucruri neobi_nuite, interesante, noi _i neatep-
tate. Din acest motiv, creierul înmagazineaz doar informatiile care
conteaz _i le ignor pe acelea obi_nuite i plictisitoare.
care nu
Pentru a reine anumite informatii, dintr-un domeniu
diverse trucuri, prin iti
care s
iti face plcere, trebuie s apelezi la
deosebit de importante.
convingi creierul c aceste informaii sunt
aceste intormail,
Daca il vei convinge, atunci el se va concentra pe
un material nou i il
vei re-
iar tu vei înelege mai u_or _i mai rapid
timp mai îndelungat.
tine un

numai c te obose_te foarte

pe de rost, fortat,
nu
Inv tarea încerc m s
mari roade. Atunci când
mult, dar nici prea
nu are
durata reinerii lui de c tre c r e
cuvânt cu cuvänt,
memorám un text
ideile principale, coninutul
esenial
mic . In schimb,
er este mai Cercet rile au deomn-
durate mari de timp.
sunt retinute pentru a unui text
6 luni, reproducerea tidel
strat c, spre exemplu,
dup ideilor
c e reproducerea
propor ie de 21%, în timp
se poate tace în de 60%.
face în propor ie
principale s e poate
mai îndelung
ceea ce spune _i
mult mai bine i
timpul unei lectii,
Omul rein nu
dac in
exemplu,
Tace in acela_i timp. Spre vei reine pån a 15% din intorma ie.
c e auzi,
notezi nimic din ceea
audio-vizual, vei reine în jur de
prezentate
Dac informatiile sunt unor aplicaii practice ori a unor

în urma
S0% din ele. In schimb, 90% din intorma ile primite.
vei reine în jur de
demonstra ii
5
 I. Ajut-i creierul s te ajute!

Somnul

Pentru buna funcionare a organismului nostru, somnul are o im-

a creierului uman
portanta covår_itoare. E antreneaz acea parte
responsabil cu creativitatea. Intorma ile pe care creierul le prime_te
în timpul zilei sunt procesate i tixate de acesta în timpul somnului.
Un studiu realizat pe un grup de adolescen i _i publicat în re

vista Sleep Journalîn 2015 a scos în eviden faptul c somnul care

dureaz mai puin de _ase ore pe noapte cre_te considerabil riscul
de instalare a unei depresii severe.
Somnul de noapte are un impact puternic asupra felului in care

creierul funcioneaz în urmätoarea zi. Somnul consolideazà lega-

extrem de
turile dintre celulele nervoase ale creierului, un aspect
important în procesul de învare i memorie.

Retine!
Dac nu dormi suficient, ori dac nu ai un somn odihn
tor, trebuie s te a_tepi la unele probleme de memorie pe
parcursul zilei.

6
 Odihna activ

Odihna activ presupune,

printre altele,
fizice, a unui sport, mersul pe jos, mersul practicarea exerciilor
pe biciclet, excursiile
etc.,In timpul activitilor fizice,
creaz în ritm accelerat: ele
toate organele _i sistemele lu
lini_tesc mai mult ca orice medicament

creierul obosit de munca intelectual, favorizeaz atenia, favori-

zeaz procesele de creaie, claritic
problemele urmrite _i lini_tesc
gândurile, creeaz un anumit climat emoional, schimbând în bine

dispoziia sufleteasc, fiind un mijloc minunat pentru echilibrarea

sistemului nervos, contribuie la consolidarea relaiilor interperso-
nale." este de p rere psihologul Aurelian Danu'.

Retine!
s înlocuiasc orice
Mi_carea poate, prin efectul su,
leac, dar toate leacurile lumii la un loc nu pot înlocui efectul
mi_crii. Torquato Tasso

http://adevarul.ro/locale/brasov/cum-explica-psihologii-conceptul-odihna-

a c t i v a - a r e - e f e c t - d e c o n e c t a n t - f o a r t e - p u t e r n i c - p r e g a t e s t e - o m u l - s o m n -

1_56667cc77d919ed50e0049ba/index.html

7
 Hrana

Studiile de specialitate arat c alimentaia sntoas

eaza pozitiv capacitatea de a memora de a influen-
i reactiona adecvat în
fata sarcinilor pe care le ai de
îndeplinit în cursul unei zile.
Creierul folose_te
Cand nivelul
glucoza din organism pe post de combustibil.
glucozei scade, abilitile creierului scad i ele. Cerea-
ele, spre exemplu, încetinesc
aborbia glucozei, ceea ce îii permite
creierului s î_i procure în util de timp combustibilul care are nevoie.

Supermâncare
pentru creier

Chiar Avocado
daca gustul acestui ruct poate
grasimile nesaturate pe careleor
Ele proteioarate miracoie.
Ele
protejeaza membrana celulelor
Varz de Bruxelles
ontine itamineieBK, magneziu,
potdsius mu ai nutrent.
i imbunte_te considerabil activitatea creierului.

OSumu
CoacaZe-
de coacaze atenueaz
indepårteaz stres a e memorie,
t a t e a ViZual .

Continutulbogar ale
ctivitatea celulelarenataeste
i asigur acestuia un nivel suplimentar de energie.

SpanaG
Antioxidanti pe care Contine ntin
B
utuf ne
ceuee ajutä la o bun oxigenare
ale toxinelor din organism. aL uS Spore_te
Este osurs Broccoli
nepretuitá de utrienti e realizeazaco
Jnie
care ajut buna functionare a creierului
VitaminaKimbuinatareste abilae conitave.
2 neuronale in creier.

in modrequlat au o memorie foarte bun.

Consumul de nuci protejeaza creierul de boli grave _i reduce

riscul de degenerare neuronala. Nitratil pe care ii
conin varza ro_ie,
sfecla ro_ie, ridichile îmbuntesc circulatia sângelui ctre creier si
sporesc capacitatea de
concentrare.

Acizii gra_i Omega 3 (din peste, legume cu frunze verzi, nuci),

acizii gra_i Omega 6 (din porumb, fioarea-soarelui, susan) sunt sti-
mulenti puternici ai memoriei.

Retine!
Oamenii nu pot gåndi bine, nu pot Iudi bine, nu pot dormi

dac nu au mâncat bine înainte.

bine,
Virginia Woolf
8
 Ce nu te ajut?
In timp ce
fumeaz, omul inhaleaz monoxid de carbon, ceea
ce înseamn reducerea cantittii de
termen
oxigen din sânge. Fumatul pe
lung are,
creierului, influente distructive: fumul de
asupra
tigar produce o subtiere a cortexului (stratul
unde se dest_oar superior al creierului),
procese cognitive fundamentale, ca limbajul
_i memoria.

Consumul de alcool în cantiti

exagerate _i pe termen lung are
o intluen
negativ direct asupra creierului. Pierderile de memo-
rie, halucinaile i scderea
generala activitii cerebrale sunt doar
cateva dintre consecintele grave ale acestui tip de comportament.
In ceea ce
prive_te consumul de droguri: ,,un abuz pe termen
lung perturbä activitatea lui (a creierului, n.a.) aproape iremedia-
bil pot aprea leziuni cerebrale grave. $tim c, dac punem un
bec la tensiune mai mare decât la cea la care a fost proiectat s
funcioneze, avem toate _ansele ca, mai repede sau mai târziu, s se
ard. A_a e i cu creierul nostru: dac-l suprastimulm sau îl privm
de orice senzaie fireasc,
pe termen lung fie îl ex-
tenu m, fie îi diminuäm
1

capacitile fire_ti.Nu e
de mirare c, în astfel de
cazuri, avem consumatori
de droguri obosii, apa-
tici, fr chef de via, fär
motivatie, fr
fereni,
ttile
voin,
cu atenia,
de memorare i abi
indi-
capaci- VAL
litile de calcul sc zute."?

2 Adrian Nicolae Popescu, Efectul adrogurilor asupra minii i trupului,

http://www.revistamagazin.ro/content/view/6860/31/

9
 I . Trucuri pentru a nu l sa
creierul s leneveasca

Piramida învtrii

Un dicton asiatic spune: Aud uit, väd - rein, fac - înteleg.

Aceasta înseamn c experien a personal , aciunile concrete sunt

cele care ne ajutä s întelegem i s reinem mai u_or _i pentru mai

mult timp anumite informati.
Cercetrile desf_urate în legtur cu mijloacele prin care noi
întelegem _i retinem o intormaie au scos la iveal c ascultarea
informatiei sau simpla lectur a acesteia sunt metode nu foarte pro-
ductive de învare.
La polul opus se afl metoda de învare care ar putea fi numit
Invat-i pe cei din jurul tu.

1. Imagineaz-i c predai!
Imagineaz -ti, în timp ce parcurgi un material, c va trebui s
predai altcuiva ceea ce tu ai învat.

3In anul 1969, Edgar Dale elaboreaz a_a numita Piramid a experientei
educa ionale, cunoscut i sub numele de Piramida lui Dale sau Scara lui Dale.
Pedagogul american consider c experienta direct este cea mai eficientä
forma de invare. (n.a.)
10
 Pentru învareaca s fie cât mai
rezultatele cât eficient, iar
mai încurajatoare, îi vei
împrt_i unei alte persoane (care nu _tie
nimic despre subiectul materialului
parcurs de tine) cuno_tinele
dobândite, folosind cuvintele tale proprii.

5% auzim

10% vedem

20% auzim _i vedem

30% demonstraia profesorului

50% discutie de grup

75% exerciiu practic

90% inväarea celorlalti
Procentul de informaie pe care il reinem prin diferite mijloace,
conform unui studiu al National Training Laboratories, Bethel Maine, SUA.

Deexemplu, dac parcurgi un text de Istorie, când preda vei cu-

cuvintele i formul rile din

no_tintele însu_ite, nu vei folosi întocmai
va fi
cu cuvintele tale. lar tonul vocii
text ci vei reformula informaia
care îl ai atunci când discui cu un
unul cald _i apropiat tonului pe
cum vrei s i se adreseze cineva ie, a_a va trebui
prieten bun. A_a
Dac nu exist o per-
s i te adresezi _i persoanei câreia îi predai.
tu
ie însuti
soan c reia s îi transmii cuno_tintele tale, îi poi explica
i folosind cuvintele tale.
ceea ce ai aflat, reformulând propoziiile

2Vizualizeaz informaiile!
unui text. Dac, lucrând cu
mult în elegerea
Imaginile u_ureaz sau orice
diagrame logice, tabele,
un text, îti vei construi scheme, c e e a ce
de a întelege
al suport vizual cât mai sugestiv, posibilitatea mult.
temeinic informaiile primite cre_te foarte
citesti _i de a reine

Retine! de
cu pân la 90% capacitatea
Imaginile îmbun t esc
î n t e l e g e r e _i m e m o r a r e .

11
 în-
permanent
în
o. Pune- i
treb ri! Citirea interogativ
unui
recitirea
Doar
citirea i in-
suficiente pentru
text nu sunt
mai ales,
telegerea
acestuia _i,
informa iilor pe
re inerea
pentru

termen lung. atunci

succes
avea
Pentru a

adreseaz -t i, în per-
când înveti,
întreb ri în leg tur
manent ,
citit. De Ce?,
Cine?,
cu textul
scop?, Unde?, Cum
Când?, In ce
de
anume?, Ei _i? sunt exemple
orien-
îintreb ri care, de pild, îti
cu-
teaz atenia spre extragerea text _tiinific
unul istoric, un
no_tintelor dintr-un text de român ,
singur la aceste întrebri, vei fi ca-
S.a.m.d. Incercând srspunzi din c e e a ce ai citit
cât a n u m e ai reinut
foarte u_or
pabil s constai
_i cât de mult ai aprofundat materia. sco-
Titlurile în
pe care le vezi cuprinsul
unei cri îi sugereaz
lat
pul continuturilor _i sugereaz m e r e u întreb ri.
introduce în ea

din acest capitol?, tiu deja

câteva: Oare care este ideea principal
atlu
ceva despre aceast tem?, Ce a n u m e mi-ar face plcere s
din acest capitol?

Retine!
Creierul înva u_or _i retine cuno_tin e doar atunci cand
lucreaz cu ele. Intrebrile _i r spunsurile îl ajut s lucreze
cu informatiile pe care le prime_te. Fii, în acela_i timp, _i pro-
fesorul care pune întrebäri i elevul care rspunde.

12
IV. Câteva metode de învtare
temeinic

a unui material
IM.1. Lectura progresiv

material de studiu
Pentrureu_i s înelegi pe
a
deplin un

Dac vei reu_i va fi doar

te forezi s îl memorezi.
nu trebuie s unui material se tace în
a
Lectura t e m e i n i c a
scurt timp.
pentru
trei pa_.

de la început pân la sfâr-

întâi textul cu atenie,
1. Citeste mai a reine intorma ii, ci pentru
a

lectur nu se pentrutace
_it. Aceast a n u m e îti treze_te
a vedea ce
textului, pentru
te familiariza cu tema
diticil la
ce
o prim vedere, îti
ce i se pare
imediat curiozitatea,
place sau nu.

lent, cu o
într-un ritm mai
doua lectur ,
Reia textul la ajuta s
oa
2 Aceast lectur te va

mare a aten iei.

Concentrare mai încerca s reii aceste

ale textului. Nu
identifici ideile principale ti descoperit ce
sem-
tr c a tu s
creierul s le preia Trebuie s fii preocupat
idei fortând dintre ele.
are
fiecare
forma
nificatie _i ce înteles a me
leag între ele pentru
aceste idei se
de modul în c a r e
sajul textului.
13
 J

8. A treia lectur, dac primele dou etape au fost corect par

curse, este lectura în creia vei face rezumatul a ceea ce ai
timpul
citit. Este lectura cu creionul în mân. Acum îti notezi ideile princi-

pale i secundare
pe care le-ai identificat, definitiile cuprinse în text,
formulezi argumente pro _i contra, îi exprimi punctul de vedere,
tragi concluziile.
Succesul activitii tale va fi asigurat numai dup ce vei face re
capitularea informaiilor pe care tocmai le-ai aflat în urma lecturii _i
analizei materialului. Aceast recapitulare presupune i ea trei pai:
a. recitirea conspectului (rezumatului),
b. reproducerea conspectului (rezumatului), fr s îti arunci
,un ochi pe el",
C. o reproducere a rezumatului dupâ un anumit interval de timp
(câteva ore), tot får s îi arunci,un ochi pe el". Dac nu
vei simi nevoia sä te uii peste însemn rile tale, acest lucru
inseamn c ai reu_it s învei corect.

Retine!
Repet în absenta materialelor de învat sau cel mai bine
în prezenta unui coleg care s te asculte. Reproducerea este
primul examen dat de tine însui în învtare.
Pavel Mure_an

14
 IV.2. Fragmentarea materialului

Dac volumul materialului pe care îl ai de studiat este foarte

mare, ai grij s nu cazi în capcana împrtirii lui pe num r de pagini:
Ast zi înv 10 pagini, mâine 10 etc.". Nu vei face nimic altceva
decât s ti supui creierul la o memorare mecanic _i fr de folos.
Materialul trebuie fragmentat în uniti logice: capitole, subca-
pitole, teme, astfel încât fiecare parte s aib o unitate logic. Dacã
incerci s învei o tem întreag _i doar o jumtate din alt tem nu
vei reu_i decât o de scurt durat .
memorare

Fiecare fragment va fi studiat dup metoda lecturii progresive,

iar rezultatele vor ti pe msura a_teptrilor.
Atunci când te atli în situaia de a studia un material cu un nu-

fi u_or s ie_i cu succes din impas dac

mr mare de capitole, îi va

procedezi astfel:
te
1. Cite_ti întregul material de la început la sfâr_it, pentru
a

familiariza cu con inutul.

metoda descris la lV.1.
. Inveti primul capitol dup
8. Inveti dup aceea_i metod
al doilea capitol.
dou
4 Recapitulezi primele
trece la cel
capitole înainte de a

de al treilea.
în-
Procedezi în acest mod Cu
de fie-
tregul material, având grij
care dat ca, înainte
de a începe
le recapitulezi
s
un capitol nou,
lui. In acest mod,
pe cele dinaintea
le-
creierul va face în permanen a
textului i
gaturi între fragmentele
va retine rapid i pe
durat lung
ceea ce tu asimilezi.
15
 Retine! s învei, dup ce te-ai fa.
când te apuci
De fiecare dat care vor fi rezultatele
stabileste clar
miliarizat cu con inutul, face dup ce ai învätat
vei putea
activit tii tale: ce vei _ti, ce

un material.
întotdeauna
ce nu ai înteles, porne_te
Nu încerca s retii
de la simplu la complex. dac nu vei porni de la
foarte mult în învare
Te va ajuta
îmi place", ,E prea
de felul ,Nu pot", ,Nu _tiu", ,,Nu
afirmaii
greu".

IV.3. Metoda RICAR

traduce prin: R sto-

Numele acestei metode de învare se

Citire activ Amintirea (rememorarea coninu-

ieste Intreb ri
-

tului) - Recapitulare.

Prin urmare, atunci când ai în ta un material spre studiu,

e bine s ai în vedere pa_ii de mai jos.

1. Rasfoie_te-I får grab , pentru a vedea ce îti atrage aten ia,

ce anume iti trezeste interesul, curiozitatea.

Imagineaz-i c tepentru prima dat într-un loc necunos-

atli
cut _i vrei s ,arunci o privire" în jur, pentru a-ti face oimpresie
general despre acest loC.

2. Pe m sur ce il r sfoiesti, formuleaz întreb ri la care te

a_tepti s afli r spuns citind materialul pe care îl ai în fa. Poi

formula întrebäri legate de titlul lucrrii sau al unui capitol, legate
de tema abordat, de importanta ei fatä de altele.
Nu uita, creierul omului este foarte curios. Dac pui întrebäri,
il determini s caute ráspunsuri, s cerceteze, s exploreze. Este
bine ca, pe msur ce o întrebare îti apare în minte, sã o notezi. La
16
sfâ
eit vei confrunta lista întrebrilor cu cea
putea vedea vedea dac ai tãcut, sau nu,
a
rspunsurilor
progrese semnificative.
_i vei
8. Cite_te textul, incercând s
Lectura unui text trebuie
stabile_ti ideile principale.
întotdeauna s aib
e ai rsfoit un material Si te-ai
tamiliarizat
un scop. Dup
el, cu
descoperi. Ie atli într-un ora_ nou. Vei stabile_te
ce
doresti tu så
încerca s îti
faci o primå impresie despre el. Dar, dupaceea, îti vei stabili
ce a_teptri ai de la acel ora_,
pornind de la impresia pe care ti-a
l sat-o.

4 Reia lectura lucrrii, recapitulând ceea ce ai reinut i ob

servând în ce másur ai înteles _i reinut ideile principale. Dup
câteva minute de la încetarea lecturii, aproape jumtate din ceea
ce am citit se uit. Din acest motiv, recapitularea celor învate
inseamna o masurare a cantitä ii de intorma ie pe care o tiai la
un moment dat i a celei pe care o _tii în prezent. Dac diferen ele
sunt foarte mari, înseamn c ai memorat mecanic.

17
 IV.4. Inva s iei notie

limbii române ne spune ca notite în

Dictionarul explicativ al Curs, o lectie
Insemn ri rezumative dup un
seamn , printre altele: ,

etc.; note.
Intelegem prin aceasta Ca a lua
nu înseamna a
nota cuvânt cu
notie
cuvânt tot ceea ce se pred în clas,
cuvant cu cuvant tot ceea
sau a copia
ce cite_ti.
Notitele cuprind ideile principale
ale unei teme (citite sau ascultate),
schematic pe caiet sau
a_ezate în mod
lucru.
pe o fi_ de
Luarea notitelor te ajut s organizezi, asimilezi, reii _i tolose_ti

informatii mult mai bine.

câ-
Exist, desigur, personal de a lua notie. Totu_i, sunt
un stil
de fiecare.
teva tehnici generale, care pot fi adoptate cu u_urin
lat unele exemple de astfel de tehnici:
folose_te prescurtri pentru unele cuvinte: pt. (pentru),
adapt. (adaptare), alct. (alctuire), art. (articol), autobiogr.
(autobiografie), aut, (autor), biogr. (biografie), cap. (capitol),
cercet. (cercettor), cca. (circa), cl. (clasa), coment. (comer
tariu), cf. (contorm), coop. (cooperare), cor. (corect), cron.

(cronologic, cronologie), def. (definiie), diagr. (diagramä),

fig. (figurä), graf. (grafic), il. (ilustraie), incompl. (incomplet),
introd. (introducere), intocm. (intocmit), leg. (legtur), orig
(original), pag. (pagin), pl. (plan_), prelim. (preliminar),
(urmare, ur-
presc. (prescurtat), rez. (rezumat), tit. (titlu), urm.

m tor), vol. (volum) etc.; po i inventa, în egal m sur , un

cod al tu, personalizat, de abreviere i prescurtare;

folose_te semne, simboluri, acolade acolo unde este po-
sibil: si devine +, sau devine /, pentru ideile care necesita
atenie sau sunt importante folose_te semnul exclamrii
18
numeroteaz ideile principale sau categoriile enumerate;
folose_te scheme, figuri, desene, diagrame, schie, sgei
în luarea notielor; acestea permit întelegerea conceptului
prezentat, a ideilor principale sau a legturilor dintre ele;
materialele intuitive, concrete, se memoreaz mai u_or _i
mai repede i pentru mai mult timp decât cuvintele izolate,
noiunile, trazele;
marcheaz cuvintele cheie prin sublinieri, accenturi, scris
Atunci
înclinat, majuscule, scris de tipar, stelue, încercuiri etc.
reaminti ce am
când recitim notitele, aceste marcaje ne vor

considerat important atunci când am luat notitele;

utilizeaz culori pentru a pune în eviden idei, cuvinte

cheie, tragmente de text, definitii,

citate, opinii personale
culoare devine eti-
sau ale protesorului etc. Marcarea prin
stabilit un anumit cod. Utilizarea
cient atunci când exist
unui material spo-
culorilor pentru a organiza con inuturile
durata proce-
cu aproape
50% precizia, rapiditatea i
reste
sului de memorare;

luare a notielor
(dezvoltat de profe-
Sistemul Cornell
de mod
te ajut s înregistrezi într-un
în 1950)
sorul Walter Pauk studiat i apoi
sintetizezi mterialul
analizezi, s
sistematic, s metod înseamn împrirea
lui. Aceast
s reflectezi asupra
modelul de mai jos.
paginii dup

Cuvinte-cheie întreb ri Notite

Conexiuni Reflectii personale

Rezumaat

19
 V. Memorarea rapid

V.1. S întelegem mecanismele memoriei

Memoria noastr are trei trsturi importante: este activ , selec-

tiv i logic. Aceasta înseamn c informaile sunt în permanent
analizate i selectate, re inându-se esenialul în funcie de anumite
nevoi ale noastre, apoi ele sunt structurate, organizate i stocate.

Exist diferite tipuri de memorie: logic _i mecanic, intentio-

nat (voluntar) i neintenionat (involuntar), de scurt durat _i
de lung durat .

In procesul inväri, pertormanele

memoriei sunt intluen ate de natura
materialului studiat (organizat _i struc
turat sau neorganizat, abstract sau in-
tuitiv, explicativ sau descriptiv), canti-
4

tatea sau volumul acestuia, gradul de

familiarizare a noastr cu acest mate-
rial, modul lui de prezentare, ambianta
in care lum contact cu el, timpul în
care acest contact se produce.
20
 Oamenii memoreaz mai u_or _i pentru mai mult timp informa-
tiile care sunt concise, clare _i simple, care au
tematizare i
un
grad mare de sis-
organizare _i care sunt cât mai
apropiate de
sentimentele i idealurile noastre. emotiile,

Retine!
Atunci când învm, trebuie s activm memoria logic,
intenionat _i de lung durat.
Recunoa_terea este de 2-3 ori mai u_oar decât reprodu-
cerea, memorarea frazelor este de 25 de ori mai
decât memorarea cuvintelor productiv
izolate, iar cunoa_terea sau pre-
cizarea scopului memorrii determin o
cre_tere de 5-6 ori a
randamentului."
Pavel Mure_an

Memorarea con_tient, logic, creativ este

rrii
superioar memo-
mecanice, fr înelegerea informaiilor, fr prelucrarea _i o-
ganizarea coninuturilor de învare.

V.2. Recomandri pentru antrenarea

memoriei

Pentru a evita memorarea mecanic, trebuie s ai în vedere câ-

teva reguli a cror respectare te va ajuta s dep_e_ti multe dintre
clipele dificile care pot s apar atunci când înveti.
Concentreaz-te asupra textului de citit pentru a identifica
ideile transmise de acesta.
Reia pasajele mai dificile, care conin elemente mai greu de
retinut.
Caut informaii legate de domeniul vizat de text. Când nu
stii multe lucruri despre un subiect, acesta este mai dificil
de retinut.
21
 l a câte o scurt pauz în timpul ci-

tiri, mai ales dup pasajele dificile.

>La sfâr_itul zilei de lucru, înainte de
culcare, incearc o recapitulare ge-
neral a informatilor dobándite.
Acestea se vor întipri mai bine în
memorie în timpul somnului.

Acord - i, pentru fiecare perfor

mant în memorare, o notá, o re-

o înCurajare etc.
Compens ,
mai întâi s înelegi, apoi s
Atunci când cite_sti, încearc
memorezi.

Când înveti, din mai multe surse. Contrunt

informeaz -te

sursele, stabile_te asem n ri _i deosebiri între informaiile

asimilezi.
pe care dore_ti s le
Nu te limita la preluarea ca atare a unei intormaii, analizeazáa
Incearc
aceast informaie prin propriul tu mod de gândire.
s transpui informaia în limbajul tu propriu.
trecerea unui examen ci
>Nu înva pentru not pentru
sau

pentru a cunoa_te i pentru viaa.

V.3. Metoda gruprii

Ingeneral, oamenii pot stoca

doar între patru _i _apte informaii
diferite în memoria de scurt durat .
O metod prin care aceast limit
este
poate fi dep_it aceea a gru-
const
prii (chunking method), care A-314

in gruparea mai multor elemente

diferite într-un întreg cu o singur
semnificaie.
22
 Spre exemplu, avem lista urm toare de cuvinte: bloc, aluminiu,
mas, turn, aur, palat, itonier, argint, aluminiu, scaun, noptier, zinC
cetate, fier, pat, teatru. Pentru a le retine avem nevoie de un oare

care efort. Dar, dac citim lista cu atenie, vedem c aceste cuvinte
mobilier
pot fi grupate in trei domenii: metale, construcii,
Un alt exemplu: se d urm toarea list de lucruri: sarmale,
turism. Este evident c nu exist nicio
perie, ornitorinc, rgu_eal,
legtur între aceste cuvinte. Dar, dac e_ti nevoit s le reii, poti
lucru _i obii cuvântul sport.
forma un cuvânt folosind iniiala fiecrui
fiecare cuvânt decât in
In acest mode, este mai u_or îi aminte_ti
cazul in care s le memorezi în mod individual
iti propui

alfabetice, metoda
V.4. Metoda ordon rii
asociatiilor, procedeul sintagmei

care trebuie s
de denumiri pe
de termeni sau
Dac aio list denu-
termeni s a u aceste
în ordine altabetic ace_ti
o retii, a_az alfabetic aceast
list.
reconstituie
miri, apoi de ora_e, capitale, ri,
Aceast metod te ajut s reii nume

domnitori, substante _.a.m.d.

asociaz în
omului
Creierul
cu ceva
un lucru
automat
mod
când auzi
anume. De exemplu,
asocierea
imediat
Cuvântul priz,
electric. Prin ur-

se tace cu curent
cuvintele sunt
dintr-un text,
mare, asociate
dac sunt
retinute mai u_or cu o
tenomen,
cu un
Cu o idee, asocia-
de
stare. lat
câteva tipuri
aturnci când
face
care le poi
i pe cauz -etect (lipsa
asocia ie
inveti:
apei-sete), asem nare (triunghi-pi

ramid ), contrast (cald-rece).

23
 Prin procedeul sintagmei (1. Neacsu, 1985) se pot retine liste de
termeni care altfel pot prea plictisitori sau dificili.

Exemplu
Trebuie s reii cronologia trecerii popoarelor migratoare prin
Dacia. In loc s faci efortul unei memor ri forate, poi construi
o sintagm neobi_nuit : Go-hu-ge-a/Sla-bul-un/Pe-cu-ta, ceea ce
înseamn goti, huni, gepizi, avari, salvi, bulgari, pecenegi, cumani,
ttari. Aproape c seamn cu o formula de magie, tolosit de un
vrajitor. Dar tocmai acest aspect neobi_nuit îi atrage creierului atenia.
Inventeaz astfel de sintagme, cât mai originale i haioase,
atunci când ai de studiat materiale seci _i neatr g toare.

Situatiile în care ai de memorat liste de termeni sau denumiri nu

sunt foarte dese atunci când învei.
Mult mai dese sunt situaiile în care ai de a face cu materiale
unitare, cu un anumit coninut, o anumit structur , o logic i un
mesaj specifice. Acestea pot fi parcurse i învate prin implicarea
ta efectiv _i creativ.

Exemple

O demonstraie matematic se reine mai temeinic dac este

construit de subiect (de ctre cel care înva, n.a.) i nu parcursä
doar prin citire. Denumirile i amplasarea spaial a unor a_ezri ge-
ografice (forme de relief, ape, ora_e etc.) sunt mai rapid memorate
când sunt cutate _i identificate pe hart, decât dac sunt înväate
fr un suport intuitiv, deci pe dinafar, din carte. Se înva mai bine
gramatica atunci când construim singuri diferite structuri gramati-
cale, decât atunci când acestea ne sunt furnizate de-a gata... .Cu-
vintele unei limbi strine se memoreaz mai u_or când sunt învtate
într-un context, decât atunci când sunt învate izolat. In memorarea
unui text literar sau _tiinitic, rezumarea i conspectarea sunt mult
mai eficiente decât sublinierea sau recitirea." (Pavel Mure_an)
24«
 VI.
Recapitularea
ai învtat
a ceea ce

Ai auzit adeseori
spunându-se cRepetiia este mama înv-
rii. Pentru a folosi cu adevrat
cuno_tintele pe care le dobânde_ti
nu este suticient
doar sle repei, pentru a fi convins c nu le uii.
Scopul învrii nu este de a retine pe termen nelimitat informaii ci
este acela al aplicrii în practic a cuno_tinelor pe care le-ai achizi-
tionat. Nu îi va fi de folos s _ti, spre exemplu, regula conform c-
reia între subiect i predicat nu se pune virgul, dac în redactarea
unui text nu aplici aceast regul.

Retine!
Num rul repetitiilor nu asigur calitatea reproducerii
ai reinut un material
unui text. Poi verifica în ce m sur
dac la un num r mic de repetiii obii o reproducere cât
acestuia, fr multe erori i chiar adugat
mai complet a

de tine în mod creativ. Spre exemplu, dac

_i îmbogit scris de Mi
a poeziei Sara pe deal,
dup a treia repetiie
c nu reii foarte bine mai puin
hai Eminescu, descoperi la
imaginile din poezie te fac s te gânde_ti
de 3 versuri _i este limpede c poezia este
anumite de
opere
art plastic,
aproape învat.

25
 Modul în care repei i recapi.
tulezi un material depinde foarte
de volumul aces
mult de m rimea,
cand ai de recapitulat
tuia. Atunci
un capitol intreg,
de exemplu, nu

avea succes
dac tragmen.
nu il
vei
tezi _i nu îl e_alonezi în timp. Inter
valele de timp pe care le stabile_ti

nu trebuie s tie nici prea scurte

îi oterá timp pentru
(deoarece nu

sedimentarea, a_ezarea in memorie

a informaiei), nici prea lung (deoa-

rece apare riscul uitrii _i al relurii materialului de la capt). Din
acest motiv, trebuie sretii cât de important este planificarea ri
guroas a timpului de studiu.

VI.1. 10 reguli ale unei repetiii eficiente

1. Dup una sau dou lecturi ale unui material, încearc sîl
reproduci (fr s îl consult) în gåand sau cu voce tare, singur sau
in prezenta cuiva care iti verific fidelitatea reproducerii.

Confrunt reproducerea
pe care ai t cut-o cu materialul.
Acord-i o not sau o recom-
pensa pentru calitatea reprodu-
cerii tale.

8.Repetarea se face la scurt

timp dup învtare. Este foarte
important ca repetarea s
aib loc seara, înainte de cul-
care. Aminte_te-ti c în timpul
26
somnului, creierul tixeaz în memorie
informatiile pe care le-a primit
in stare de veghe. Repetarea în cursul diminetii, înainte de tez sau
de examen, nu iti asigur in mod automat succesul.

4. Recapitularea materialelor voluminoase se face prin e_alo-

narea în timp a continuturilor, dupä un grafic stabilit i respectat
de tine.

6. Numärul de repetitii nu este obligatoriu s fie foarte mare,

deoarece atunci intervine memorarea mecanic . Vei repeta mai

mult la început, apoi din ce în ce mai puin.

n.a) este de o zi, a doua de dou

,Prima pauz (intre repetiil,
zile i a treia de trei zile.
sunt necesare 3-5 repetri,
Pentru prima zi destinat repetiiilor
treia zi, 1-2 repetri.
pentru a doua _i a
citit material
repetai în a doua i dup ce ai un
Nu trebuie s
zi."
cincea, a aptea, a opta i a noua

SI nici în a patra, a
Pavel Mure_an

etect suprainc rcarea, plictiseala,

prea dese
au ca
6. Repetitiile uitarea.
rare favorizeaz
iritarea. Repetiiile prea
oboseala _i
27
 Evit întotdeauna reproducerea cuvânt cu cuvânt a unui ma-
terial. Realizeaz o list a celor mai importante no iuni, idei cong
nute de acesta.

. Urm re_te nu însu_irea _i reproducerea cuno_tin elor ci apli-

carea lor, operarea concret cu acestea.

9. Verific în mod constant calitatea reproducerilor pe care

le taci, corecteaz gre_elile _i umple lacunele pe care le constai.
Dac amâni acest lucru, vei fi nevoit s o iei de la cap t cu studiul

materialului.

10. Incearc, atunci când recapitulezi, s faci corelatii între dife-

rite discipline de studiu. Dac, spre exemplu, studiezi un text lite-
rar, incearca så iti imaginezi ce experimente dintre cele realizate la
fizicã ar putea fi t cute de ctre personajele din textul citit. Aceste
corelatii trezesc interesul creierului _i îl transform din receptor

pasiv de informaii într-unul activ _i creativ.

VI.2. Ce trebuie s faci ca s nu uii

ce ai înv at?

1. Vei face recapitularea cuno_tinelor

în scris, sub form de rezumat organizat,
concis _i clar, u_or de parcurs i de retinut.

Un factor important pentru a pre-

veni uitarea este somnul. In timpul învrii
pentru un examen, spre exemplu, organis-
mal simte nevoia de mai mult somn. Acest
lucru se întâmpl _i din cauz c creierul are nevoie de mai mult
timp pentru organizarea i stocarea informaiilor. Ori el face foarte
bine acest lucru atunci când noi dormim.
28
 Retine!
Perioada optim de în
somn perioada pregtirii exame
nelor este de 8 ore.
Criza de timp nu poate fi eliminat prin reducerea perioa-
dei de somn ci prin folosirea optim a timpului în cursul zilei.
Utilizarea unor stimulente precum cafeaua nu ajut creierul
s retin mai mult, dimpotriv , îl obose_te _i mai tare (din ca
uza lipsei tale de odihn). Nu dormi pe cuapucate, întreruperi
8. Reia periodic, în minte, lucrurile despre care ai învat.
4 Consult însemn rile tale asupra materialului ori de câte ori
constai c nu poti umple lacunele pe care le ai în momentul în care
încerci s reproduci sau s aplici ceea ce ai învat.

. Repetarea unui material se dovede_te ineficient dac re-

iei întregul material. Repetarea are rolul de a umple eventualele

goluri, deci vei relua numai poriunile din materialul studiat la care

constati c ai aceste goluri.

6. Dup 40-50 de minute de concentrare intens, trebuie s

a lsa creierul s se , odih-
iti iei o pauz de câteva minute, pentru
neasc ". In caz contrar intervine surmenajul i suprasolicitarea
ner-

de stres vor fi mai

voas. Informaiile dobândite în acest condiii
rapid uitate.

tu de studiu nu
. Trebuie sfii atent în organizarea programului
unei zile, ci pe intreaga sptmân. Capacitatea
numai pe parcursul
în prima i ultima zi a sptmâni, cre_te
de învtare este mai redus
zilele de joi i vineri.
in zilele de miercuri, începând s scad în
marti _i

8. Acord o atenie
deosebit st rii suflete_ti în care te afli
sau încre
atunci când învei. Bucuria, tristeea, neincrederea în tine
modul în care asimilezi si
derea prea mare, nefondat , intluenteaz
reii cuno_tintele în procesului de învare.
timpul
29
VII. Fi_a de studiu _i planul
de idei

Ai aflat în paginile anterioare despre cât de importante sunt no

tiele în activitatea de învare. In cele ce urmeaz sunt prezentate
câteva aspecte legate de fi_a individual de studiu, pe care trebuie
s o tolose_ti fie c este vorba despre activitatea de însu_ire de noi
Cunostine tie c este vorba despre cea de recapitulare.

Ce este fi_a de studiu?

Aceasta este o modalitate de consemnare în mod sintetic a

rezultatelor activitii de parcurgere a unui material de studiat. Ea
contine un rezumat al intorma ilor cu care vii în contact dar _i ob-
servatiile _i comentariile tale personale.

Ce informaii conine o fi_ de studiu?

In timp ce studiezi un material, în fi_ vei consemna:

>denumirea materialului (titlul), fie c este vorba despre o carte
întreag, fie c este vorba despre un capitol din material;
30
 domeniul temei pe care o abordeaz materialul studiat: lite-
ratur, matematic, biologie, istorie etc.
însemnárile tale personale _i comentariile
legate de tema
pentru care ai întocmit o astfel de fi_.

De ce este necesar fi_a de studiu?

Fi_ele pe care le realizezi te vor ajuta s ai acces în orice mo-

ment la intorma ile principale dintr-un text studiat.
Ele pot fi oricând îmbogite cu noi informatii, surse, date.
Fisele de studiu pe discipline îti permit s realizezi cu u_urinä
lucrri interdisciplinare i s faci legturi eficiente între cuno_tinele
din diferite domenii ale cunoa_terii.

Ce contine planul de idei?

din
In timpul parcurgerii unui material de studiu se desprind
acesta mai multe idei principale. Aceste
idei sunt consemnate se-
într-o ordine logic. Cu alte cuvinte, pla-
parat, într-un plan de idei,
enumerare a noiunilor eseniale dintr-un text.
nul de idei este o
s sistematizezi rapid in-
Planul de idei nu numai c te ajut
dar te ajut i s memorezi aceste
formatiile cu care vii în contact,
tixarea temeinic a cuno_tintelor.
informaii, el fiind un suport în folosi-
Pentru a-ti fi cu adev rat
tor, în planul de idei trebuie s intro
duci i unele complet ri cu exemple,
demonstraii, claritic ri care au leg-
tur cumaterialul studiat.
Realizarea unui plan de idei presu-
atent materialului de
pune lectura
a

studiu, identificarea ideilor principale

_i secundare, ordonarea acestora în
conformitate cu mesajul textului.

31<
 CUPRINS

Intrebri la care numai tu poi rspunde

I. Mistere dezlegate ale creierului i memoriel.
I. creierul s 6
Ajut-i te ajute .

II. Trucuri pentru 10

a nu lsa creierul sleneveasca
V. Câteva metode de înväare temeinic .... 13
V.1. Lectura progresiv a unui material... 13
IV.2. Fragmentarea materialului 15
...
IV.3. Metoda RICAR ..... .
16
V.4. Inva s iei notie 19

V. Memorarea rapid .... 20

V.1. S în elegem mecanismele memoriei ... 20
V.2. Recomand ri pentru antrenarea memoriei 21
V.3. Metoda gruprii ....... 22
V.4. Metoda ordonrii alfabetice, metoda asociaiilor,
procedeul sintagmei 23
VI. Recapitularea a ceea ce ai înv at...... 25
VI.1. 10 reguliale unei repetiii eficiente. 26
VII. Fi_a de studiu _i planul de idei 28