Ghid practic pentru o DICȚIE mai clară

Felicitări!

Dacă ai deschis acest ghid înseamnă că ai făcut deja primul pas pentru o dicție de
invidiat.

Vei găsi aici mai multe exerciții prin care poți să te ”antrenezi”.

Exerciții de încălzire

Exercițiile de dicție sunt 100% aplicabile, utilizate de actori și cei care susțin prezentări
de orice fel.

Acest tip de exerciţii previne rigiditatea muşchilor şi contribuie la o mai bună flexibilitate
şi o agilitate în rostire. Vom începe cu o serie de exerciții de încălzire.

#1. Încălzim musculatura facială

 Timp de 30 de secunde, ne vom strâmba fața cât mai exagerat. Mișcăm toți
mușchii feței, în special cei aflați în zona gurii.

#2. Încălzim buzele

 Încălzim buzele prin sunetul motorului: Brrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr . La acest

exercițiu, suflăm pe buze astfel încât ele să vibreze. Repetă de 3 ori.
#3. Următorul exercițiu de încălzire este unul dintre cele mai eficiente.

 Rostește rar, tare și clar.

BRA BRE BRI BRO BRU BRĂ BRÎ

CRA CRE CRI CRO CRU CRĂ CRÎ
DRA DRE DRI DRO DRU DRA DRÎ
FRA FRE FRI FRO FRU FRĂ FRÎ
GRA GRE GRI GRO GRU GRĂ GRÎ
HRA HRE HRI HRO HRU HRĂ HRÎ
JRA JRE JRI JRO JRU JRǍ JRÎ
MRA MRE MRI MRO MRU MRǍ MRÎ
PRA PRE PRI PRO PRU PRǍ PRÎ
SRA SRE SRI SRO SRU SRǍ SRÎ
TRA TRE TRI TRO TRU TRǍ TRÎ
ŢRA ŢRE ŢRI ŢRO ŢRU ŢRǍ ŢRÎ
VRA VRE VRI VRO VRU VRǍ VRÎ
XRA XRE XRI XRO XRU XRǍ XRÎ
ZRA ZRE ZRI ZRO ZRU ZRĂ ZRÂ

200 de exerciții de dicție speciale numite și „ încurcă limba ”

 Cum se realizează:
1. La inceput, exercițiile trebuie pronunțate cât mai rar si clar, astfel încât să se
audă fiecare sunet.
2. Se deschide bine gura, chiar putin exagerat;
3. Doar după ce ne descurcăm cu 1 și 2, putem pronunța exercițiile din ce în ce mai
repede și mai tare ca volum!

P.S. Lucrând exercițiile încurcă limba, vom putea îmbunătăți pronunția. Putem lucra și
foarte specific. Și anume, dacă avem probleme de pronunție cu litera F, lucrăm în mod
special acele exerciții pentru corectarea pronunției pentru litera F. Ai prins ideea. 
Litera A

1. Armura arămie a asprului atrid Agamemnon atragea, atîrnată asupra altarului

antic, atrăgea așadar atenția armatorilor anatolieni, amici ai aprigului Ahile.
2. Oaia aia e a ei, eu i-o iau. (Frază formată numai din vocale.)
3. Tam tam-tam Hipopotam / S-a-ngrășat un kilogram / De la pîine cu salam / Tam
Tam-tam cel dolofan / A spart cana și-un borcan.
4. Acele fete au pus acele-n pernițe.
Litera B

5. Berbecul Becu înșuruba becul.

6. Balaban Bălăbănescu bîlbîiește bîlbîituri bîlbîite pe negîndite.
7. Bunul bunel ne-mbunează cu bomboane bune.
8. O babă bălană mănîncă o banană babană.
9. Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia cînd s-a întors Bucurel bucuros de la
București.
10. Bucur și Bucura se bucura că Bucurel e bucuros în București.
11. Boul breaz bîrlobreaz în vacile bîrlobrezene, cu greu a dezbîrlobrezit breazul
boilor bîrlobrezeni!
12. Bob breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenilor / Nu e anevoie de a zice: / Bou
breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenior; / Ci e nevoie de a dezbîrlobrezi / Bou
breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenilor.
13. Brad si Bard au văzut un leopard.
14. Trei babe mofluze, fără dinți și buze.
15. O barză brează face zarvă pe-o varză.
16. Bubulina, gospodina, macină pînă se termină făina! Bubulina, gospodina, nu-ți dă
pace pînă nu face ce-ți place!/ Bubulina, gospodina, gătește pîn' se stinge lumina.
Litera C

17. Cărămidarul cărămidărește cu cărămida cărămidarului din cărămidărie.

18. Colo-n vale pe-un pietroi stă o codobatură și un codobăturoi, codobăturoiu
codobăturește codobatura, codobatura nu poate codobături codobăturoiu...
19. Un codobăturoi a putut sa codobăturească pe o codobăturiță, dar o codobăturiță
nu a putut să codobăturească un codobăturoi.
20. Un caricaturist a caricaturizat o caricatură.
21. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza
caricatura sa.
22. Un caricaturist a caricaturizat o caricatură. Poți tu să caricaturizezi caricatura
caricaturizată de acel caricaturist?
23. Cred c-ai spus c-ai doi cai.
24. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu
e rac, nu-i gîndac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.
25. Pe cap un capac, pe capac un ac.
26. Cînd am zis c-am zis c-om zice, că tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis
c-om zice, da tu zici c-am zis c-om zice.
27. Nici n-a zis și zici c-am zis, cînd oi zice chiar oi zice ca să zici c-am zis ce-oi zice.
28. Cine a zis că am zis că-i zice? Eu n-am zis și nici n-oi zice. Cînd voi zice atunci să
zică, c-am zis eu c-am zis că-i zice.
29. De ce-ai zis tu c-am zis eu c-a zis ăla nu știu ce? N-am zis ș-ai zis c-am zis. Cînd oi
zice tot oi zice, ca să zici c-am zis c-oi zice.
30. Tot am zis și-am zis c-oi zice, dar de zis tot zice-oi, să nu zici c-am zis c-oi zice.
31. Tăt am zîs c-am zîs c-oi zîce, da’ dă zîs io tăt n-am zîs. Da’ dă zîs io tăt oi zîce, ca să
știu c-am zîs c-oi zîce
32. Nici n-a zis și zici c-am zis, cînd oi zice, chiar oi zice ,ca să zici c-am zis ce-oi zice.
33. Creață isteață, zîmbitoare și glumeață, scandează cu dicție fără interdicție fel de
fel de poezii - azurii - cu copii și făclii, pe hîrtii, mii și mii apoi pe-un cal merg la bal
triumfal.
34. Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepisconstantinopolizeze.
35. Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape capul caprei-n cinci,
precum a crăpat clinciul-n cinci.
36. Capra neagră calca-n clinci,/ Crăpa-i-ar capu caprii-n cinci/ Cum a călcat capra-n
clinci.
37. Capra calcă piatra. Piatra crapă-n patru. Crăpa-i-ar capul caprei precum a crăpat
piatra-n patru.
38. Capra neagră-n piatră calcă, cum o calca-n patru crapa! Crapă capul caprii-n
patru, cum a crăpat piatra-n patru!
39. Capra paște lîngă casă, capu caprii crape-n șase!
40. Capra noastră n-are lapte, crăpa-i-ar coarnele-n șapte!
41. Cărămidarul cărămidărește pe cărămidăreasă, dar cărămidăreasa nu poate
cărămidări pe cărămidar.
42. Pînă cînd a cărămidărit cărămidarul pe caramidăriță, a cărămidărit cărămidarița
pe cărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriță.
43. O coropișniță și-un coropișnițoi se coropișniteau la noi pe gunoi. Nu coropișnița
coropișnițea pe coropișnițoi, ci coropișnițoiul coropișnițea pe coropișniță.
44. Cîntecul cîntat de cîntăreață încîntătoare încînta cîntărețul încîntat de cîntarea
cîntăreței.
 45. Un cocostîrc s-a dus la descocostîrcărie, unde se descocostîrcăreau și alți
cocostîrci nedescocostîrcăriți, ca să se descocostîrcărească de cocostîrcăria lui.
46. Cocostîrcărel s-a dus la cocostîrcărie să se descocostîrcărească de
cocostîrcăroaica lui.
47. Constantin Constantinevicescovici
48. Cupa cu capacul lacătelor rococo cotcodăcea croncănind clocotitor.
49. Dă-mi un pic de pic să pic pe picătura de pe plic.
50. Ceea ce cerea celebrul Cicero celor cinci sute cincizeci și cinci de ciraci ai săi.
51. Cerce cei ce cer cercei.
52. Ciubotarul are o ciubotărie unde ciubotărește ciubote și ciuboțele.
53. Cel ce știe că nu știe nimic știe mai mult decît cel ce nu știe că nu știe nimic.
54. Croitorul croiește și coase rochii pentru croitoreasă.
55. Ochii lui Chirică privesc chitara prin ochelari.
56. Un căscat cu cască, cască lîngă cascadă.
57. Cupă cu capac, capac cu cupă.
Litera D

58. Duminica dis de dimineata dusei Danei Dobrescu, desenatoare, doua dalii
59. Domnule director, doamna Dida Drăgan dorește două dude din dudul
dumneavoastră de dincolo de drum.
60. Domnule Dudău, dă-mi două dude din dudul dumitale de dincolo de drum!
61. Doisprezece cocostîrci pe casa lui Kogălniceanu.
62. Danilă îi dă lui Nilă dalta dată de Daniela ca să dăltuiască-n dale dalii dantelate.
63. Dragă Doamne, Dumnezeul dumnezeilor, Domnul domnilor, Domnitorul
domnitorilor, dă dragoste și duh de dărnicie, de descoperire, de dumnezeire
dornicilor doritori de daruri divine!
64. Domnule Dudescu, dați-mi două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de
drumul dinspre Dudești.
65. Domnule dudar, dă-mi două dude dulci din dudul dumitale de dincolo de Dunăre!
66. Dacă și cu Parcă se plimbau într-o barcă. Dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
67. Dacă și cu Oare s-au dus să se-nsoare. Dacă Dacă nu era, oare Oare se-nsura?

Litera F

68. Florin s-a dus la florărie să cumpere de la florăreasă flori pentru Florica.
69. Fata are flori pe prispă, prispa are flori, fata are flori pe prispă, prisma are flori.
70. Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face fum.
71. Fofiță fondofirliță, forofifo-fenderliță și fifoi fondofirloi, forofifo-fenderloi.
 72. Florica, fata fostului funcționar, face fasole fiartă fără foc, fiindcă focul face fum.
73. Fata fierarului Fănică face fasole frecată fără foc, fiindcă focul face fum.
74. Fata-i fată pînă-i fată și cînd fată, fata fată.
75. Fata fostului funcționar francez fierbe fasolea fără foc, fiindcă focul face fum.
76. Florica Firea, fata fostului fochist Fănică Florea, face fasole fiartă fără foc, fără
fum, fiindcă focul face fum.
77. Fusu-i ici, fusu-i colea, fusu-n poală la lelea.
78. Ia ai! Ca să-l ai la fusai! Folosindu-l, n-ai să ai bai nici la foale, nici la mai! (în
Aredeal: foale "stomac", mai "ficat")
79. Cum s-a întîmplat că regelui îi fu frică de a-i fi frică și cum s-a întîmplat că lui
Chicot îi fu frică de a nu-i fi fost frică. (Al. Dumas, Doamna de Monsoreau)
80. Fluture pe masă, fluture pe casă, fluture prin casă, fluturi pe toți p-ai noștri, pre ăi
din casă.
Literele G, J

81. Lîngă un gard gînsacul și gîsca gîgîie îngîndurați: ga-ga-ga, ga-ga-ga!

82. Gîndindu-mă că te gîndești / Că mă gîndesc la tine, / Gîndește-te că mă gîndesc /
Că te gîndești la mine.
83. Rege Paragarafaramus, cînd te vei dezoriginaliza? Mă voi dezoriginaliza cînd cel
mai original dintre originali se va dezoriginaliza. Dar, cum cel mai original dintre
originali nu se va dezoriginaliza, nici regele Paragarafaramus nu se va
dezoriginaliza.
84. Geamgiii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu triajele gergevelelor.
85. Am o vîjîietoare care vîjîie ca un avion vîjîietor. Vîjîie tare vîjîietoarea, dar mai
tare vîjîie avionul vîjîietor.
86. Eu mă joc în cojoc, / Dar deodată aud: poc! / Mi s-a rupt cojocul, / Se vede
mijlocul!
Litera H

87. Horia are-n harbuzărie harbuji. Harbujii din harbuzăria lui Horia sînt hrănitori.
88. Hrib fiert, hrib fript, hrib nefript, hrib nefiert, tot una-i.
89. Hangiul si hangița au un han cît un an!
Litera L

90. Luni la lumina lumînării luminată de lună prin luminator i-a luminat o luminiță în
lumina ochilor.
91. Lumînările leliței Leonora legalizaseră rămurelele lalelelor liliachii.
 92. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-
un opal oval, pal, real și natural, fără rival, egal și actual.

Litera M

93. Cîțiva melci-codobelci au fost la un meci.

94. Mormolocii momiți mimetic comemoraseră ramificațiile milimetrice
înmagazinînd endometacinul lucidității memorialisticii înmărmurite numismatic.
95. Un băiat cu minte nu minte, ci cu minte cumințește celui care minte.
96. “D-na Smith: Nu mușca de undeva!
97. Dl. Martin: Nu mișca de undeva! Dl. Smith: Nu mușca de unde miști, nu mișca de
unde muști! D-na Martin: Musca mișcă! D-na Smith: Mișcă musca! Dl. Martin:
Muști mișcați! Dl. Smith: Muștele mușcă mușcata! D-na Martin: Musca mușcă
mușcata ta! D-na Smith: Mușca-ți-ar musca mușchiul! Dl. Martin: Domnule Smith,
ești mușchiul mușcat! Dl. Smith: Domnule Martin, mustul mustește! D-na Martin:
Doamnă Smith, muștele mustesc în mușchiul mușcat. D-na Smith: Doamnă
Martin, mușcă musca mușcată, mușchiul mustește.” (Eugen Ionescu, Englezește
fără profesor)
Litera P

98. Pipotele priponite în panoplia paralelipipedelor pompau pipăind pampoanele

laptopurilor.
99. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică!
100. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor
provinciali.
101. E pestriță prepelița pestriță, dar mai pestriți sunt puii prepeliței pestrițe.
102. Preaplecat primesc poruncă
103. Privind punga prea plinuță, Pizmuind pe prințul pașă Pentru piatra perlă
prinsă.
104. Pili-aș cu pila lungă, pila-n pungă, punga-n pilă.
105. Papucarul papucărește papucii nepapucăriți ai papucăresei, dar
papucăreasa nu poate papucări papucii nepapucăriți ai papucarului care
papucărește papuci nepapucăriți.
106. Eu pup poala popii, popa pupă poala mea.
107. Un vulture stă pe pisc, c-un pix în plisc.
108. Agățați-ai poamele calului de poalele podului.
 109. Pila-n pungă, punga-n pilă, pilalău cu pila lungă pilește pila pilii cu pila
lungă pe
110. dungă pilii, pînă cînd punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă.
111. Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.
112. O găină porumbacă
113. În porumbar s-a urcat, În porumbar, porumbaca Tot porumbul a mîncat.
114. Am o prepeliță pestriță cu paisprezece pui de prepeliță pestriți. E mai
pestriță prepelița pestriță decît cei paisprezece pui de prepeliță pestriți, iar mai
pestriț decît prepelița cea mai pestriță este prepelițoiul cel pestriț.
115. Pimpirel cu pila lungă
116. Și-a pilit pila pe pungă Punga-n pilă, Pila-n pungă Pimpirel cu pila lungă !
117. Pila-n pungă, punga-n pilă, pilalău cu pila lungă pilește pila pilii cu pila
lungă pe
118. dunga pilii pînă cînd punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă.
119. Pitulicea pitică s-a pitulat.
120. Puiul de găină se vindecă, dacă ia as-piri-piri-pirină.
121. O pită lipită, două pite lipite, trei pite lipite, patru pite lipite, cinci pite
lipite, șase pite lipite, șapte pite lipite, opt pite lipite, nouă pite lipite, zece pite
lipite.
Litera R

122. Rică nu știa să zică "rîu, rățușcă, rămurică". Dar de cînd băiatu-nvață
poezia despre rață, Rică a-nvățat să zică "rîu, rățușcă, rămurică".
123. Un oarecare cărturar cronicar, originar de oriunde, face o înfiorătoare
parafrazare.
124. Rar morar fără mărar, morăriță și mai rar.
125. Răsărita s-a trezit la răsăritul soarelui și i-a zis răsărita soarelui: "Știi că sora
soarelui pe pămînt e floarea-soarelui?"
126. Un rîs s-a luat la-ntrecere cu alt rîs care a rîs mai mult decît primul rîs.
127. Treier fără greier / Parcă ăsta-i treier? / Greier fără treier / Parcă asta-i
greier?
Litera S

128. Un sforar a dat sfoară-n țară că i-au furat rufele de pe sfoară, a tras lumea
pe sfoară, a fost legat c-o sfoară și-acum sforăie de se omoară. (C. Dragomir)
 129. Un sas cu glas de bas cam gras și ras pe nas stă la taifas de-un ceas la
parastas despre un extras din pancreas.
130. Spre sfînta sa soră Suzana se suie / Spășită din suflet suspinu să-și spuie /
Și-n susul sarcastic suspinu-și șoptește / Și-odată pe scara sucită se oprește.
131. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?
132. Sisoie se suie seara sus să sară scara singur.
133. Stan sta-n castan. Stanca sta-n castan ca Stan.
134. Stella se uita la stele, Ella scrie-n sailt la Stella, Stella vreu si eu o stela,
roaga Stella un baiat.
135. O sapa lată, două sape late, șapte sape late ș-alte șapte sape late.
136. Stanca sare punînd sare în sarmale.
Litera Ș

137. Știu că știi că știuca-i știucă. Dar mai știu că știi că știuca-i pește. Și că
știuca se mănîncă. Și că știuca se prăjește.
138. Știu că știi că știuca-i pește, dar mai știu că știi că știuca-i știucă.
139. Știu că știu că știu că-i știucă și mai știu că știuca mușcă.
140. Șase sași în șase saci soseau pe șosea, șase sași în șase saci în șase sate.
141. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea.
142. Cosașul Sașa cînd cosește, cît șase sași Sașa cosește.
143. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește Sașa și-n șosea.
144. Și șase case Sașa-și știe.
145. Ce șansă!… Sașa-și spuse sieși…
146. -Spune-mi cine sosește pe șosea?
147. Pe șosea sosește un sas cu un sac și aici mai sunt șase sași cu șase saci.
148. Eu l-aș certa dacă l-aș ști laș.
149. Ursul ursește; creanga trosnește; toporul pocnește; găina cotcodăcește.
150. Sașiul stă pe șasiu și șușotește.
151. Șase sași cosași cosesc șase saci săsești.
152. Șase sute șaizeci și șase de sași în șase sute șaizeci și șase de saci.
153. E "mișto" pajiștea mătușii Sura.
154. În pajiștea mătușii Sura e un pom.
155. E mișto pomul pajiștei mătușii Sura.
156. Pomul pajiștei mătușii Sura are un trunchi.
157. E mișto trunchiul pomului pajiștei mătușii Sura.
158. În trunchiul pomului pajiștei mătușii Sura e o scorbură.
 159. E mișto scorbura trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura.
160. În scorbura trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura e un cuib.
161. E mișto cuibul scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura.
162. În cuibul scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura este o pitulice.
163. E mișto pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii
Sura.
164. Pe pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura
sunt pene.
165. Sunt mișto penele pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei
mătușii Sura.
166. În penele pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii
Sura sunt purici.
167. Sunt mișto puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului
pajiștei mătușii Sura.
168. Puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei
mătușii Sura au piciorușe.
169. Sunt mișto piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburii
trunchiului pomului pajiștei

Litera T

170. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei
tidvei.
171. Unui tîmplar i s-a-ntîmplat o întîmplare. Alt tîmplar, auzind de întîmplarea
tîmplarului de la tîmplărie a venit și s-a lovit cu tîmpla de tîmplăria tîplarului cu
întîmplarea.
172. Triedru tridreptunghic.
173. În trecut, un trecător cu trecere, neîntrecut, s-a oprit în treacăt, să treacă
printr-o trecătoare neîntrecută pînă atunci decît de o trecătoare cam trecută.
174. O întîmplare întîmplătoare s-a-ntîmplat din întîmplare.
175. O-ntîmplare-ntîmplatoare,
176. S-a-ntîmplat din întîmplare: Că tîmplarul a tîmplat... Pe tîmplariță... Drept
în cap a nimerit-o... Și-a tîmpit-o!
177. S-a'ntîmplat o'ntîmplare pe strada'ntîmplării:
178. tîmplarul s-a lovit cu tîmpla de tîmpla tîmplăresii!
 179. În tîmplăria unui tîmplar s-a întîmplat o întîmplare. Alt tîmplar, care, din
întîmplare, auzise de întîmplarea întîmplată tîmplarului, s-a dus să vadă ce i s-a
întîmplat tîmplarului în tîmplărie și, din întîmplare, s-a lovit cu tîmpla de tîmpla
tîmplarului și a tîmpit.
180. Stă trîntit Tîndală-n tindă. Trîndav trîntorul se-ntinde.
Litera Ț

181. Țînțarul soț însoți soața țîțîind sancționînd înțepînd nesățios.

182. Un țap țintat în frunte țintește într-un țînțar, țînțarul îl înțeapă pe țap în
ținta din frunte.
Litera V

183. Prin Vulturi vîntul viu vuia.

184. Vînturai vara mălai, vînturunga punga lungă.
185. N-am venit că am venit, am venit că n-am venit.
186. Într-o zi am visat că visam, și în visul visului visam că visam...
187. Mama-i vie și-i în vie, vie cine-o fi să vie.
188. Vărul meu Vasile pe nevrute s-a lovit c-un vas în frunte.
189. Vinerea viitoare verișoara Veruța vine în vacanța de vară la Văleni la
verișoara Viorica s-o vadă vinerea viitoare.
Litera Z

190. Cele șapte muze cu priviri de zuze scriu, ca să se amuze, versuri andaluze!
191. Șase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi farfuze.
192. Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu unghiuri obtuze și ipotenuze!
193. Patru buburuze, roșii archebuze, bîzîie ursuze zburînd pe peluze!
194. Trei babe mofluze fără dinți și buze trag turte pe spuze, fără să se scuze.
195. Două autobuze lovite de-obuze au lumini difuze și defect la diuze.
196. Una din ecluze la uși cu mezuze luptă cu taluze punîndu-și ventuze.
197. O barză brează face zarvă pe-o varză.
198. Boul breaz, bîrlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a
dezbîrlobrezi bîrlobrezitura din boii bîrlobrezenilor
199. Zece broaște-n baltă zac
200. Și adună apă-n sac. Dacă balta o să sece Să rămînă saci vreo zece.
Unde mă găsești?

Dacă ți-a fost util acest ghid, te invit să intri pe pagina mea de facebook ”Catalin
Popa ” sau pagina ”Cum să ai o voce irezistibilă” și să dai Like și Follow.

Să ai o voce minunată!