Liliana-Mihaela Vidican Rodica-Ioana Haș

Mariana Indrie Gabriela-Diana Fiț

Conectare - Relație - Emoție

în Abordarea Floortime

Ghid pentru profesori

Produs final al proiectului Erasmus+ KA1:

asCES - Cerințe educaționale specifice în
Tulburarea din Spectrul Autismului

Editura Didactica Militans - Casa Corpului Didactic Oradea

Oradea, 2022
Liliana-Mihaela Vidican Rodica-Ioana Haș
Mariana Indrie Gabriela-Diana Fiț

Conectare - Relație - Emoție

în Abordarea Floortime

Ghid pentru profesori

Produs final al proiectului Erasmus+ KA1:

asCES - Cerințe educaționale specifice în
Tulburarea din Spectrul Autismului
Nr. ref. 2019-1-RO01-KA101-062032

Editura Didactica Militans - Casa Corpului Didactic Oradea

Oradea, 2022
Autori:

• Mihaela - Liliana Vidican - profesor de psihopedagogie specială pentru o

catedră de educație specială la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Ora-
dea;
• Mariana Indrie - profesor psihopedagog la Centrul Școlar de Educație Incluzivă
Nr. 1 Oradea; psiholog cu drept de liberă practică;
• Rodica - Ioana Haș - profesor psihopedagog la Centrul Școlar de Educație In-
cluzivă Nr. 1 Oradea; psiholog cu drept de liberă practică;
• Gabriela - Diana Fiț - profesor educator la Centrul Școlar de Educație Incluzi-
vă Nr. 1 Oradea; psiholog cu drept de liberă practică.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Conectare - relaţie - emoţie în abordarea floortime : ghid
pentru profesori / Liliana-Mihaela Vidican, Rodica-Ioana Haş,
Mariana Indrie, Gabriela-Diana Fiţ. - Oradea : Editura Didactica
Militans - Casa Corpului Didactic Oradea, 2022
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-986-032-8
I. Vidican, Liliana-Mihaela
II. Haş, Rodica-Ioana
III. Indrie, Mariana
IV. Fiţ, Gabriela-Diana
37

Acest proiect este finantat de Programul Erasmus+ al Uniunii

Europene. Continutul prezentului material reprezinta
responsabilitatea exclusiva a autorilor, iar Agentia Nationala si
Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul în care va fi
folosit continutul informatiei.

ISBN: 978-606-986-032-8
 CUPRINS
Noi abordări, noi provocări …………..….……………….7
Modelul DIR ............. ……………………...……..…………...…...8
Copacul învățării .. ………………….…..……….….….……..10
Rădăcinile …………..………………………………...………...….12
Modularea senzorială ………………………..………….12
Planificarea motorie și secvențierea ………..……..14
Procesarea vizual-spațială ………….……………..… 15
Modularea emoțională ………………..…….….….…….18
Trunchiul …………………………….……………………………...19
Atenția împărtășită ………...……………………..……..19
Angajamentul și conectarea cu lumea .……..…...20
Interacțiune și comunicare ………….….……...….….21
Rezolvarea problemelor …………………….……...…..22
Înțelegerea semnificativă a ideilor ..…..……...…...23
Gândirea logică ………………...………………..…….…...24
Gândirea multicauzală ……………………….....….…..25
Gândirea comparativă ………….……...………...…….27
Gândirea reflexivă..…………………….…………...…….28
Crengile ………………………….……………………………..…..29
Citirea funcțională …………………………………..…....29
Exprimara orală și scrisă ……………………….……...30
Exprimarea logică a ideilor ……………………….…..31
Gândirea matematică și raționamentul …....…..31
Abilitățile de organizare …………….…….……….......33
Abordarea Floortime …………………………………...…...34
Bibliografie ………………………………………….……..…….36

5
6
 NOI ABORDARI, NOI PROVOCARI

Copilul cu cerinte educative speciale cunoaste un traseu diferit

în dezvoltarea lui individuala, care conduce la provocari profesionale
continue pentru cadrele didactice, în identificarea de metode si strategii
adaptate acestuia.
FLOORTIME, este o noua abordare terapeutica adresata cadrelor
didactice, o alta cale de a ajunge la copil, o abordare a dezvoltarii
învatarii, care ia în considerare toate simturile, dar cel mai important,
recunoaste rolul pe care îl au emoțiile în modelarea mintii copilului.
Informatiile prezentate nu sunt o expunere stiintifica a abordarii
Floortime. Autorii ofera o perspectiva personala bazata pe participarea
la cursul „The GREENSPAN Floortime Approach”, studierea materialelor
teoretice si a experientei practice, în activitatea cu copilul cu CES.
In perioada 26 - 30 iunie 2021, 4 cadre didactice de la Centrul
Scolar de Educatie Incluziva Nr. 1 Oradea, au participat la cursul de
formare, mai sus mentionat, în cadrul proiectului KA1 (Actiunea Cheie
1) Erasmus+ asCES ”Cerinţe educationale specifice în Tulburarea din
Spectrul Autismului”, finantat de Comisia Europeana prin ANPCDEFP
(www.erasmusplus.ro).
Cursul de formare s-a desfasurat în Atena, Grecia, si a fost
sustinut de catre Tim Bleecker, directorul Centrului Floortime din
Maryland, SUA. Aceasta mobilitate ne-a oferit oportunitatea de a ne fa-
miliariza cu abordarea Floortime, de a interactiona si a face schimb de
idei cu specialisti din scoli si centre si, nu în ultimul rand, oportunitatea
de a socializa, de a petrece timp pretios cu echipa, oferindu-ne astfel sa
tisfactii atat pe plan profesional cat si personal.
Experienta noastra poata fi definita prin trei cuvinte: dezvoltare,
colaborare si energie pozitiva.

7
Modelul DIR
D - dezvoltare

I - diferente individuale NU DIAGNOSTICUL

CONTEAZĂ, CI CEEA CE
R - relatii
VĂD!

In 1975, Dr. Stanley Greenspan, Biologia poate fi modificata,

împreuna cu un grup de pediatri, daca identificam problemele din timp
psihiatri si psihologi au început sa si exersam cu copilul acele lucruri
studieze cum se dezvolta din punct care nu-i vin în mod natural usor.
de vedere emotional si cognitiv
copiii tipici, care sunt etapele prin
care trec copiii tipici si de ce uneori
apar probleme. Copacul învatarii
este rezultatul multor ani de
cercetare. Este o abordare a
DEZVOLTARII învatarii care ia în
considerare toate simturile si
sistemul motor, dar cel mai
important recunoaste rolul pe care îl
au emotiile în modelarea mintii
copilului. Toate emotiile apar în
RELATIE cu persoanele din jurul
Dr. Stanley I. Greenspan in 1989
nostru, emotiile fiind dirijorul mintii. demonstrated his teaching methods with a
Toti avem calitati si defecte, mother and her son.Credit...Marty Katz/
adica suntem DIFERITI. Chiar si washingtonphotographer.com
persoanele cu IQ foarte ridicat. De
exemplu Albert Einstein, evita sa
vorbeasca limba engleza, desi a trait
mai bine de 20 de ani într-o tara în
care engleza era limba oficiala.

8
 ”Te așezi pe podea și te joci. Dar este un
joc special. În Floortime jocul incită interesele
copilului, îl motivează să se conecteze cu tine
și îl provoacă să fie creativ, curios și spontan –
toate acestea îl fac să progreseze intelectual și
emotional. Floortime este un mod de a fi
împreună, indiferent unde te afli.”
(Stanley, 2010, pag.20)

RELAȚIE - CONECTARE - EMOȚIE

9

COPACUL ÎNVĂȚĂRII
- Rădăcina
- Trunchi
- Crengi
COPACUL ÎNVĂȚĂRII – Este ultima
varianta descoperita Dr. Stanley
Greenspan pentru a explica modelul
DIR. El credea ca ne va fi mai usor sa
întelegem felul în care un copil se
dezvolta si care-i sunt punctele tari si
slabe. Copacul este o metafora folosita
pentru a sublinia ingredientele
esentiale ale învatarii.
Rădăcinile - autoreglarea.
Radacinile sunt modalitati diferite prin
care copiii îsi iau informatia si îsi
planifica actiunile (de exemplu, cum
decodeaza ei ce vad, ce aud, ce miros,
ce simt). Autoreglarea reprezinta baza
învatarii si este cea care ne permite sa
fim calmi, organizati si atenti, pentru a
putea învata din ceea ce se întampla în
jurul nostru.
10
”Inainte de a ajuta un copil cu
dificultati de învatare, trebuie sa-i
întelegem punctele tari si punctele
slabe din toate domeniile, deoarece
adresandu-ne problemelor de
suprafata s-ar putea sa-l ajutam
putin sau deloc. ”
(Stanley pag. 9)
Trunchiul - reprezinta nivelurile de
dezvoltare emotionala functionala.
Reprezinta abilitatile de gandire,
dezvoltarea acestora si utilizarea
lor, nu doar în domeniul academic,
dar si în relatiile interpersonale.
Crengile - competentele superioare
ale copiilor. Sunt abilitatile
academice de baza: citit, scris,
matematica, vorbit si
autoorganizare.
Susținere
Conectarea emotionala, bazata pe
caldura, securizare si empatie,
conduce la dezvoltarea armonioasa
a copilului.
„Copilul trebuie sa stie ca tu faci
parte din universul lui”.
(Tim Bleecker)
Traducere echipa Floortime
 Asa cum un copac are nevoie de radacini
puternice si un copil are nevoie de o
Copacul fundatie emotionala puternica care sa stea
învățării la baza dezvoltarii lui sociale, emotionale si
cognitive.
Sunt 5 elemente care stau la baza
RĂDĂCINILE reglării emoționale (abilitatea de a sta
calm, organizat si receptiv la informatia
1. Modularea care i se ofera si pe care o poate întelege).
senzoriala 1. Modularea senzorială
Știu......
Copiii Este abilitatea de a recepta diferite senzatii
reactioneaza si de a avea un raspuns adecvat ca durata si
diferit la senzatii , intensitate.
unii sunt
hiposenzoriali,
altii
hipersenzoriali.
Cei mai multi au
nevoie de ajutor
în a-si modula
reactiile în
învatare.
Miller, 2006

Primim informatii din exteriorul corpului

prin cele 5 sisteme senzoriale de baza

si din interiorul corpului prin simturile

noastre ascunse:

12
 Tulburarile de procesare senzoriala sunt, pur si
simplu ceea ce se întampla cand informatia
senzoriala din mediu si din interiorul corpului nostru
Copacul
nu este organizata si interpretata corect si eficient de
învățării catre creier.
(sensoryprocessingmadesimple.com)
RĂDĂCINILE Din pacate, unii copii au dificultati de modulare
senzoriala. Ei receptioneaza senzatiile si reactioneaza
1. Modularea excesiv sau nu au nicio reactie. In cazul unui copil
senzoriala hipersensibil tactil, atingerea mamei care ar trebui sa
fie ceva placut, îl determina sa planga, sa tipe, sa nu
se bucure de o experienta care ar trebui sa fie placuta
si în consecinta, va încerca sa evite si de fiecare data,
cand cineva va dori sa-l ia în brate, va fi anxios. Dr.
A. Jean Ayres, parintele integrarii senzoriale, asocia
creierul cu o intersectie în care vin multe masini
(informatii senzoriale). Un creier autoreglat senzorial
este o intersectie cu o circulatie fluenta, în care unele
masini trec, unele asteapta si unele se opresc pana
cand li se va permite sa intre în intersectie. Intr-un
creier disregulat, regulile nu mai sunt respectate,
masinile (informatiile senzoriale) nu mai respecta
nicio regula, se produc ambuteiaje (supraîncarcare
senzoriala)
Dificultatile de modulare senzoriala afecteaza
învatarea.

Aplic…….
• Identific profilul senzorial al copilului.
• Adaptez/modific mediul pentru a creste sau
diminua stimulii si a reduce supraîncarcarea.
Tineti minte! Lumina, sunetele, atingerea,
supraîncarcarea senzoriala pot sa DOARĂ.
• Scoala trebuie sa puna la dispozitie spatii
amenajate pentru a satisface nevoile senzoriale ale
copiilor.
• Predau strategii de coping pentru a face fata
supraîncarcarii.
• Realizez activitati de desensibilizare.
• Contrabalansez.
• NU încep nicio activitate pana cand ma asigur ca

13 elevul este autoreglat senzorial.

 2. Planificarea motorie și secvențierea
Știu......
Copacul Este abilitatea de a avea o idee, a face un plan si
învățării a-l pune în aplicare.
De exemplu:
RĂDĂCINILE Idee - Mi-e sete
Plan: - Unde gasesc apa?
2. Planificarea - In ce îmi pun apa?
motorie si - Cum îmi pun apa în pahar?
secventierea - Cata apa îmi pun în pahar?
Executarea planului
Cu cat repet mai mult, cu atat îmi va fi mai usor
Putem
data viitoare. Din pacate, pentru multi copii nu
recunoaste cu
este atat de simplu, nu sunt capabili sa vina cu un
usurinta copilul
plan si stau pe covor, pentru ca nu stiu cum sa-si ia
care are
o jucarie. Acesti copii pierd oportunitatea de a
dificultati de
explora mediul si pierd multe oportunitati de a
planificare
obtine ceva, inclusiv pe cea de a cere ajutor.
motorie si
Pentru a o lua pe mami de mana e nevoie de
secventiere. Este
planificare neuromotorie. Limbajul si comuni-
acel copil care
carea de baza, prin gesturi, presupun planificare
este ales ultimul
motorie si secventiere. Pentru ca acesti copii au
în echipa, care nu
dificultati în a face un plan, facem noi planul, îi
poate învata sa
modelam pentru a învata patternul. Ii învatam
mearga pe
cum sa urce scarile, cum sa ceara ajutor, cum sa se
bicicleta si care
exprime prin gesturi. Din pacate, nu aceasta este
cauta scuze sa nu
solutia, ei vor fi toata viata niste executanti, vor
participe la
depinde de cei din jurul lor. Problema cu acesti
activitati
copii este ca ei devin fie apatici, fie traiesc mult
sportive.
disconfort emotional, deoarece nu stiu cum sa
interactioneze cu mediul. In consecinta, ei devin
dereglati emotional.

Aplic…….
• AJUT COPILUL SĂ VINĂ CU IDEEA/
INIȚIATIVA.
• Ajut copilul sa faca el planul si sa-l
implementeze.
• Impart sarcinile noi în pasi mici.
• Repet, repet - acesti copii au nevoie de mai
multe repetitii pentru a învata sarcinile noi.
• Ofer prompt-uri vizuale/auditive/fizice pentru o
parte din sarcina, pentru a asigura reusita.
14 • Implic în învatare punctele lui tari.
 3. Procesarea vizual - spațială

Știu......
Copacul Este abilitatea nu doar de a vedea, ci de a
învățării întelege ce vedem.
Ca adult, avem aceasta experienta cand
RĂDĂCINILE mergem într-o alta tara. Ajungem într-un
aeroport si nu vorbim limba. De unde stim unde
3. Procesarea sa mergem? Cineva cu o procesare vizuala buna,
vizual-spatiala va observa imaginile sau se va orienta dupa
oameni, dar daca nu ai o procesare vizuala buna,
De felul cum te vei simti anxios, vei astepta ca multimea sa
interpretam ceea dispara si vei încerca sa te calmezi si sa te
ce vedem gandesti pe cine sa întrebi. Copiii cu probleme de
depinde procesare vizuala se vor simti la fel în camera,
utilizarea nestiind cum sa o gaseasca pe mami. Imaginati-
imaginilor în va cum se va simti cand va merge pentru prima
învatare, gandire data la scoala!
si rezolvare de E nevoie sa avem în minte imaginea
probleme. persoanelor, cum este organizat mediul, cum se
simte corpul nostru în acel mediu. Cei mai multi
copii au imagini cu multe detalii din mediu, dar
nu au imaginea de ansamblu a mediului.

Aplic…….
• Adaptez mediului si sarcinile prin eliminarea
obiectelor care-l distrag pe copil. De exemplu
pentru a putea citi izolez silaba, cuvantul sau
propozitia, acoperind restul textului.
• Implic în învatare PUNCTELE LUI TARI.
• Predau strategii prin care sa îmbunatatesc
discriminarea vizuala:
Recunoastere si denumirea unor obiecte
din perspective diferite.
Potrivirea unor obiecte, identificarea lor
dintre alte obiecte care prezinta diferente
majore.
Gasirea unor obiecte într-un mediu din ce
în ce mai aglomerat.
Identificarea unor obiecte care sunt partial
acoperite.
Memorarea unor patternuri vizuale si
reproducerea lor.
Secventieri bazate pe sarcini vizuale.
15
 Povestea lui Andrei
Andrei are 8 ani si este elev în clasa a II-a. Este un
Copacul copil vesel, istet si sociabil. Ii place scoala, pana cand
învățării trebuie sa scrie. Scrisul nu este prea caligrafic, dar nu
aceasta e problema cea mai mare, ci faptul ca din
cuvinte lipsesc litere. Si la citit mai inventeaza ultima
RĂDĂCINILE parte a cuvantului, dar acolo îi sunt înca acceptate
micile stangacii.
3. Procesarea Invatatoarea si parintii i-au cerut lui Andrei sa
vizual - spatiala exerseze copiatul, în speranta ca problemele lui se vor
remedia, dar acest lucru nu a facut decat sa-i produca
lui Andrei mai multa frustrare si sa exclame „Urasc
scrisul!”. Parintii lui Andrei se simt vinovati ca l-au dat
prea devreme la scoala, Andrei fiind cel mai mic din
clasa, dar învatatoarea spune ca Andrei se descurca
cognitiv foarte bine, doar ca ar trebui sa munceasca mai
mult.
Intr-o zi, mama i-a spus lui Andrei ca, daca reuseste
sa copieze o propozitie de 4 cuvinte fara litere lipsa,
este liber sa se joace. Dupa 9 încercari nereusite, mama
l-a întrebat ce sunete aude în fiecare cuvant si a
observat ca Andrei identifica toate sunetele, fara
greseala. I-a cerut sa-si dicteze cu voce tare toate
sunetele atunci cand scrie cuvintele si spre fericirea
tuturor, propozitia era scrisa corect.
Intamplator, mama gasise solutia (îi cerea lui Andrei
sa-si foloseasca punctele tari, adica discriminarea
auditiva), dar tot nu întelegea de ce Andrei greseste,
atunci cand trebuie sa copieze cuvinte. Mai tarziu, în
urma aplicarii testului EASI, a venit si raspunsul:
dificultati de procesare vizuala. Si parintii aveau toate
piesele de puzzle. Intelegeau de ce lui Andrei nu-i
placea sa construiasca, sa faca lego si de ce cand trebuie
sa aduca un lucru din camera lui, se întoarce fara el.
Acest exemplu arata cum o problema de învatare,
poate fi doar varful icebergului. De cele mai multe ori,
copiii care întampina dificultati de citit-scris au
probleme în partile inferioare ale Copacului învatarii,
solutia fiind o abordare sistemica, nu tehnici remediale
de citit-scris.
Povestea lui Andrei este povestea multor copii cu
dificultati de învatare. Desi problemele apar la nivel
academic (crengi) adevaratele probleme se afla la
nivelul radacinilor.
16
 4. Procesarea auditivă
Știu......
Copacul Este abilitatea noastra nu doar de a auzi, ci de a
învățării întelege ce auzim.
Daca suntem implicati într-o activitate, auzim
RĂDĂCINILE cand ni se da o comanda auditiva, dar s-ar putea
sa nu o executam, deoarece nu am procesat
4. Procesarea comanda, fiind implicati în alta activitate. La fel se
auditiva întampla si cu copiii care se joaca, îi strigam si nu
raspund la nume.
Copiii cu tulburari de procesare auditiva pot sa
Decodarea
manifeste una sau mai multe dificultati:
sunetelor este o
 pot avea dificultati în a întelege vorbirea într-
abilitate
un mediu aglomerat.
fundamentala în
 cateodata par sa nu auda, cerand repetarea
dezvoltarea
comenzii sau clarificari suplimentare.
limbajului,
 în clasa, cand trebuie sa realizeze o sarcina nu
învatarea cititului
se bazeaza prea mult pe ceea ce aud, ci pe alte
si întelegerea
informatii. De exemplu, fac ce fac colegii lor,
cititului.
sau îsi scot caietul de matematica, pentru ca în
orar este ora de matematica, desi i s-a spus ca
vor lucra la tabla.
 au dificultati de a discrimina sunetele
asemanatoare

Aplic…….
• Adaptez mediul. Elimin/reduc stimulii auditivi
neesentiali.
• Adaptez sarcinile. Tin cont de dificultatile pe
care le întampina copilul, simplific sarcinile
auditive, raresc ritmul vorbirii si minimalizez
distractorii auditivi.
• Nu ma bazez doar pe punctele slabe, adaug
indicii vizuale pentru a suplimenta mesajul
oral.
• Implic în învatare PUNCTELE LUI TARI.
• Realizez activitati prin care sa sprijin
îmbunatatirea discriminarii auditive:
 jocuri ritmice,
 discriminarea între sunete asemanatoare,
 jocuri de sortare a sunetelor,
 cresterea numarului de mesaje orale, în
functie de progresele pe care le înregistreaza
17 copilul.
 5. Modularea emoțională

Știu......
Copacul Este asemanatoare cu reglarea senzoriala:
învățării preluam stimulul emotional, îl analizam si
raspundem printr-o reactie emotionala.
RĂDĂCINILE In fiecare zi suntem expusi unor stimuli care
determina multiple reactii emotionale.
5. Modularea Dereglarea emotionala este definita ca fiind
emotionala dificultatea de a controla influenta dispozitiei
emotionale în organizarea si calitatea gandirii,
actiunilor si interactiunilor.
Invatarea
La fel ca si în cazul emotiilor, raspunsul poate fi
depinde de
exagerat sau minimizat. Dr. Jean Ayres credea ca
abilitatea noastra
modularea emotionala este cea care mediaza
de a raspunde
modularea senzoriala. Daca auzul unui sunet ne
emotional
face placere, vom cauta acel sunet, dar daca ne
adecvat situatiei
provoaca disconfort, îl vom evita, vom deveni
care a produs
anxiosi în prezenta lui.
emotia. Din
pacate unii copii Aplic…….
sunt • Copiii care nu au abilitati de autoreglare
hiperreactivi, altii emotionala DEPIND de reglarea emotionala a
hiporeactivi. adultului.
• Un copil care nu are limbaj, nu poate fi
pedepsit, nu întelege cauza-efect, ci modulezi un
raspuns echivalent functional.
• Daca un copil experimenteaza o emotie
negativa, adultul balanseaza cu o emotie pozitiva.
• Emotia sta la baza comportamentului.
• Nu putem preda informatii cognitive fara a
implica emotia. Emotia ne ajuta sau ne împiedica
sa învatam. Emotia limiteaza atentia.
• Participarea înseamna implicare emotionala.
• Sunt atent la nevoile senzoriale, care au o mare
influenta asupra reactiilor emotionale. Copiii
hipersensibili exagereaza emotia negativa, de
aceea este nevoie sa contrabalansam cu mult mai
multe emotii pozitive. Dar aceasta nu este o
solutie pe termen lung. Floortime vine cu
urmatoarea solutie: îl învatam sa comunice și să
simbolizeze.
• Uneori TREBUIE SĂ FACI UN PAS ÎN SPATE si
sa calmezi copilul pentru a putea finaliza sarcina.
18
 1. Atenția împărtășită
Știu......
Copacul Cand un nou-nascut deschide ochii si ia contact
învățării cu noua lume, una dintre primele amintiri sunt
parintii, mama sau tata, aplecandu-se asupra lui,
TRUNCHIUL uimiti de a lui existenta. El zambeste, simte
atingerea, aude vocea adultului si vede ceva, care
1. Atentia peste timp, devine chipul parintelui, pe care îl
împartasita distinge mult mai clar.
Vocea calda, atingerea si expresiile faciale îl atrag
spre adult si îi produc placere. Aceasta este emotia
Dezvoltata în
care este starnita în el, bucuria pe care o simte, care
primele zile ale
îl face sa se întoarca spre parinte si sa fie atent.
vietii
Copilul foloseste orice simt pentru a-l primi si
descoperi pe adult, deoarece, cel mai intrigant lucru
Raspunsurile
în lumea lui, este cealalta persoana.
intentionate la
sunete, miscare,
Aplic......
atingeri si alte
• Ofer copilului imagini si sunete, mirosuri si
experiente
atingeri, comportamente de miscare si emotii
senzoriale
diferite.
• Observ semnalele date de copil.
• Urmez copilul.
• Ma alatur jocului copilului.
• Identific si folosesc interesele copilului
(activitati, obiecte, persoane etc).
• Raman cel mai fascinant obiect în universul lui.

https://pixabay.com/ro/photos/bebelus-%c3%aengrijire-dormit-nou-nascut-20339/

19
 2. Angajamentul și conectarea cu lumea
Știu......
Copacul De la 2 luni, copilul devine pregatit sa stabileasca
învățării o legatura cu parintele. Cand, la un zambet al
copilului, celalalt raspunde într-un mod ritmic sau
TRUNCHIUL interactioneaza prin voce, se creeaza o puternica
2.Angajamentul legatura, pe care se construiesc, în urmatorii ani
si conectarea cu abilitati, atat din punct de vedere emotional, cat si
lumea intelectual. Este începutul unei relatii puternice, de
a primi si a darui bucurie. Angajamentul si legatura
Dezvoltate între relationala este un mod de a învata ca exista o lume
2 si 5 luni în afara noastra. Deoarece, trunchiul copacului se
extinde foarte repede în primii ani, copilul va trece,
Cresterea în curand, la nivelul urmator de gandire.
experientelor
personale si cu Aplic......
celalalt • Ma asigur ca, copilul este atent si angajat si are o
legatura cu noi, înainte de a cauta sa construim,
cu acesta, o interactiune si relatie mai complexe.
• Caut obstructionarea jocului, prin crearea de
„obstacole fizice”, pentru a-l face pe copil,
constient de prezenta noastra.
• Folosesc energia personala, prin vocalizare,
gesturi, cuvinte, pentru a arata copilului interes,
fata de activitatile în care este implicat.

https://
pixabay.com/ro/
images/search/
bebelus/

20
 3. Interacțiune și comunicare

Știu.............
Copacul
învățării Imediat dupa 4 luni, copiii sunt pregatiti sa
treaca la urmatorul nivel, cel de interactiune. Acum,
TRUNCHIUL copilul citeste semnalele adultului, interactioneaza si
raspunde la acestea. Interactiunea înseamna
3. Interactiune si conversatie, verbala sau nonverbala, este un flux
comunicare continuu, un cerc al comunicarii. Adultul, împreuna
cu copilul, poate deschide cercuri ale comunicarii, cu
sunete sau gesturi, iar celalalt îl închide, raspunzand
Dezvoltate între direct.
4 si 10 luni In timpul jocului sau al interactiunii spontane,
adultul poate spune daca deschide sau închide
O serie de cercuri ale comunicarii, cu gesturi si/sau cuvinte.
interactiuni, Pentru copiii mici, nonverbali, interactiunea
expresii
contine multe gesturi, iar pentru copiii mai mari,
emotionale,
sunete, gesturi, aceste cercuri ale comunicarii, devin adevarate
transmise conversatii .
intentionat Aplic.......
• Folosesc jocul senzorial pentru a-l face pe copil sa
se bucure de relatia si interactiunea cu noi
(presiune, învartit, leganat, etc.)
• „A face pe prostul”- în jocul cu copilul - ma prefac
ca nu stiu cum sa fac ceva, sau nu stiu la ce se
asteapta copilul.
• Folosesc ceea ce aduce copilul în interactiunea cu
noi, pentru a încuraja ,,deschiderea,, a cat mai
multe cercuri ale comunicarii. Un subiect si/sau
obiect de interes
pentru copil, poate
ajuta
la ,,deschiderea,, a
mai mult de 10
cercuri ale
comunicarii.

21 https://slideplayer.com/slide/6283614/
 4. Rezolvarea problemelor sociale
Știu..........
Copacul Dupa varsta de 11 luni, cand copilul are un
învățării sens în comunicarea bidirectionala, gandirea lui
trece spre urmatorul nivel. Acum, prin gesturi si
sunete, el poate da semnale despre ce doreste.
TRUNCHIUL Atunci cand copilul obtine ce vrea, simte
importanta lui în lume. Aceste abilitati de
4. Rezolvarea rezolvare a problemelor, apar timpuriu si
problemelor so- continua pe tot parcursul vietii. La fel ca si nivelul
ciale timpuriu al interactiunii si comunicarii, acestea
sunt fundatia pentru toate nivelele superioare ale
Dezvoltata între gandirii. In fapt, este baza gandirii stiintifice,
10 si 18 luni experimentale si inovatoare.
Copiii care nu au o buna capacitate de
rezolvare de probleme, par adesea dezorganizati
Interactiunile si impulsivi, lipsiti de logica, pentru ca nu au gasit
sociale si modalitati optime de a-si exprima dorintele. Ei nu
emotionale au rol pot sa-si organizeze propriile actiuni si cuvinte, ca
în rezolvarea de sa obtina ceea ce vor.
probleme
Aplic.......
• Creez cat mai multe situatii-problema, care
trebuie rezolvate, folosind cat mai multe
cercuri de interactiune.
• Schimb problema si solutia în aceeasi
activitate de învatare.
• Sunt atent la nivelul de frustrare al copilului,
atunci cand propun rezolvarea de noi situatii-
problema.
• Cateodata,
trebuie sa ,,fac
un pas în spate,,
sa calmez
copilul, pentru
ca el sa poata
finaliza situatia-
problema.
https://www.copilul.ro/copii-1-2-ani/dezvoltare/
copilul-la-1-an-si-9-luni-a9115.html

22
 5. Înțelegerea semnificativă a ideilor
Știu..........
Copacul In jurul varstei de 2 ani, copilul începe sa
învățării paraseasca etapa de întrebare, prin indicare si sa
treaca la stadiul de întrebare, prin cuvant. Adultii
TRUNCHIUL extind întelegerea semnificatiei cuvintelor
copilului, aratand interes fata de parerile acestuia,
5. Intelegerea iar mai tarziu, la o varsta mai mare, discutand si
semnificativa a întrebandu-l despre probleme cotidiene. Imediat
ideilor ce copiii folosesc cuvintele, ei pot experimenta
imaginatia. Copilul ,,decoleaza” spre fantezie
atunci cand, subiectul de discutie este ceva în care
Dezvoltata între acesta a investit. Imaginatia îi conduce pe copii la
18 luni si 3 ani inventarea de cantece, povesti, crearea de noi
reguli pentru jocuri, introducerea de noi pasi în
dans. Scoala poate fi un loc foarte important
Abilitatile de pentru creativitate si imaginatie. Gandirea
folosire a inovatoare este fundatia pentru stiinta, tehnologie
cuvintelor si si arta, si nu se vrea accent pe învatarea prin
propozitiilor, memorare, care sa submineze acest lucru.
jocul interactiv Abilitatile copiilor pentru gandirea abstracta si
cu îngrijitorii si rezolvarea de probleme, în general, vor depinde
semenii mai mult de nivelul de creativitate, decat de orice
alte abilitati ori aptitudini. Aceasta nu înseamna sa
ignoram faptele si experientele, ci sa promovam
creativitatea.

Aplic......
• Combinand creativitatea cu experientele si
faptele, îl voi sprijini pe copil sa-si aminteasca,
mult mai usor, informatiile. Cu ajutorul
creativitatii, copilul îsi va aminti faptele si va
întelege sensul conceptelor.
• Creez situatii noi, în care copilul sa-si
foloseasca cuvintele si ideile, care sunt în
stransa legatura cu interesele lui.
• Folosesc cuvinte, actiuni si emotii.
• Incurajez imaginatia copilului, prin punerea în
scena a unor interactiuni familiare, în jocul
simbolic.
• Ofer copilului posibilitati de a face „ce vrea” si
„unde vrea”.

23
 6. Gândirea logică
Știu.........
Copacul Gandirea cauzala evolueaza prin parcurgerea, cu
învățării succes, a fiecarui nivel anterior. Gradual, copilul va
putea întelege cum un eveniment conduce la celalalt,
cum un eveniment îl precede pe urmatorul „vantul
TRUNCHIUL mi-a dat jos casa din carton” cum functioneaza ideile
6. Gandirea logica si gandurile în timp si spatiu si cum se influenteaza
ideile si gandurile –„daca sunt cuminte acum, mai
tarziu voi merge în parc”, ,,mama nu este aici, dar ea
Dezvoltata între este aproape”. Gandurile pot explica emotiile - „sunt
3-4 ani 6 luni fericit pentru ca am primit o jucarie” si pot organiza
întelegerea lumii.
Legaturile logice Uneori, copiii încep noul nivel de dezvoltare si
între ideile au nevoie sa fie sprijiniti, sa faca acest salt cognitiv.
semnificative Odata cu dezvoltarea gandirii avansate,
personalitatea copiilor începe sa straluceasca si sa se
evidentieze. Se evidentiaza ceea ce le place sau nu le
place copiilor, starile pozitive si negative ale
acestora, dar si relationarea cu celalalt. Pe parcursul
urmatoarelor nivele de dezvoltare, copilul va
dezvolta idei logice, complexe si sofisticate, cu mai
multe nuante ale starilor emotionale si va începe sa
se cunoasca mai bine.

Aplic.......
• Provoc copilul cu întrebari închise si deschise,
care sa înceapa cu „Cine”, „Ce?”, „Unde?”, „Cand?”,
„De ce?”, „Cum?”.
• Ii ofer copilului raspunsuri multiple, variate,
atunci cand acesta evita sa-mi raspunda.
• Ma prefac ca sunt confuza, atunci cand raspunsul
copilului nu este logic si nu are sens.
• Il ajut sa înteleaga, sa dea sens fiecarei
experiente traite.
• NOI TREBUIE SĂ FIM RECOMPENSA COPILULUI!

24
 7. Gândirea multicauzală
Știu.........
Intre 4-5 ani, copilul este pregatit sa exprime
Copacul motive diferite pentru actiunile, starile si trairile
învățării emotionale proprii. Gandirea logica a nivelului
anterior de dezvoltare, unde copilul raspunde, avand
TRUNCHIUL ca explicatie, un singur motiv, este baza. Gandirea
multicauzala este cu un pas înaintea gandirii logice,
7. Gandirea copilul fiind deschis spre o discutie reala, cu
multicauzala posibilitatea pentru mai multe întrebari si pareri sau
perspective.
Dezvoltata între Spontan, în conversatia obisnuita, copilul
4 si 6 ani. foloseste gandirea multicauzala în mod natural, de
cele mai multe ori, fara sprijinul adultului. Este
Capacitatea de a important ca întotdeauna sa oferim alegerea
întelege senti- dezirabila si apoi, alegerea nedorita. In acest fel,
mente si idei copilul nu poate sa aleaga moduri de raspuns, doar
prin repetarea ultimului lucru spus.
Gândirea multicauzală și emoțiile - relatiile
sociale ne dau o mare deschidere spre întrebari
despre emotii. Poti fi curios care au fost motivele
copilului tau, de a se juca cu un prieten, în locul
altuia. Unii copii pot aduce doua sau trei motive, ca
sa explice alegerea facuta, altii pot oferi mai mult de
cinci sau sase motive. Treptat, în functie de interesul,
aratat de catre copil, pentru subiectul propus, poate
creste numarul motivelor oferite, creand spatiu,
pentru a scoate la suprafata sentimente mult mai
profunde.
Vorbind despre diferitele emotii si trairi, inclusiv
despre anxietate, aceasta permite copilului sa aplice
gandirea multicauzala vietii sale emotionale si, prin
urmare, tuturor aspectelor vietii.
Gândirea multicauzală și realitatea- gandirea
multicauzala ofera o testare mai puternica a realitatii
decat gandirea logica. Daca copilul întelege
varietatea emotiilor sale, el începe sa le aprecieze si
pe ale celorlalti. Ei pot fi fericiti, tristi, furiosi sau
conflictuali.

25
 7. Gândirea multicauzală
Capacitatea de a descoperi emotiile si reactiile este
esentiala pentru abilitatile sociale si pentru adaptarea
Copacul emotionala a copilului.
învățării
Aplic..........
TRUNCHIUL • Intreb „De ce?”.
• Compar lucrurile în contrast.
7. Gandirea mul- • Pun copilul sa ierarhizeze ideile si interesele
ticauzala personale, în functie de importanta lor.
• Daca copilul devine blocat într-un raspuns, pot sa
Dezvoltata între sugerez mai multe alternative, ca sa aiba
4 si 6 ani posibilitati multiple de a face alegeri.

Capacitatea de a
întelege senti-
mente si idei

https://pixabay.com/ro/images/search/5%20ani/

26
 8. Gândirea comparativă
Știu ....
Copacul Aceste abilitati se dezvolta de-a lungul anilor,
învățării devenind tot mai complexe. Gandirea în gri înseamna ca
un copil poate întelege intensitatea, sau influenta
relativa, a diferitelor sentimente, evenimente si
TRUNCHIUL fenomene. Ceea ce este important este ca, copiii merg în
aceasta directie. Multi adulti, chiar daca au competente
8. Gandirea
profesionale, nu dezvolta abilitati de gandire
comparativa comparativa si în gri. Ei traiesc dupa principiul „totul sau
nimic”.
Dezvoltata între Sa vezi nuante de gri, este foarte important pentru
6-10 ani dezvoltarea emotionala si intelectuala a copilului. Il ajuta
sa treaca de la a fi un ganditor polarizat, vazand lumea în
Capacitatea de a alb sau negru, pentru a deveni un ganditor mai subtil,
întelege senti- care vede nuante si complexitati în relatii, idei si oameni.
mente si idei In unele zone ale vietii, trebuie sa avem reguli de „totul
sau nimic,, cum ar fi sa nu ranesti pe altcineva, dar acele
zone sunt foarte putine. Viata intelectuala, precum si
viata emotionala, exista în zona gri. Cand copilul este
mic, în jurul varstei de 3-4 ani, ne asteptam la gandirea
„totul sau nimic” si aceasta este asociata cu negativismul
si încapatanarea lor, deoarece copilul este capabil sa
gandeasca doar în termeni de doua optiuni.
Intelegand nuantele de diferente, aceasta îl ajuta pe
copil, sa lase loc ratiunii, dezbaterii, negocierii si
compromisului.

Aplic...........
• Ofer copilului experiente de învatare, care sa-l ajute
sa faca trecerea de la gandirea polarizata, în alb si
negru, la gandirea în gri.
• Il ajut pe copil sa înteleaga paleta de emotii.

27
 9. Gândirea reflexivă
Știu .......
Copacul Aceasta permite unui copil sa-si evalueze
învățării propriul comportament, ganduri si emotii, si este
esentiala pentru toate relatiile, precum si pentru
TRUNCHIUL activitatile academice avansate. Gandirea reflexiva
este „a gandi despre gandire”.
Este abilitatea de a gandi despre sine si a analiza
9. Gandirea
sinele si propria performanta. Ea devine mai
reflexiva
puternica de la începutul adolescentei pana la varsta
Dezvoltata între adulta, pe masura ce complexitatea vietii adauga noi
experiente, la care sa reflectam. Multi adulti nu
9 ani si continua
stapanesc pe deplin acest nivel al gandirii, în
sa se dezvolte pe detrimentul lor, din punct de vedere academic,
tot parcursul profesional si social. Abilitatea de a reflecta, a analiza
vietii sinele în context inter relational si în interactiunea
cu celalalt, este o abilitate importanta. Gandirea
reflexiva este importanta pentru feedback,
autoanaliza si ne permite sa învatam din experienta,
Abilitatea si punand fiecare experienta în perspectiva potrivita.
capacitatea de a
evalua si si Aplic......
reflecta la nivel • Il învat pe copil sa exprime pareri despre
propriul comportament si emotii („sunt mai
de simtire,
furios, decat sunt de obicei, în astfel de situatii”).
autoreflectie si • Discut mai mult cu copilul, îi cer parerea.
sinele interior, • Pun mai multe întrebari si apoi astept ca si
evenimentele copilul sa ofere motive pentru raspunsuri.
vietii • Il las pe copil sa se ocupe de problemele sale si sa
vina singur cu solutii.

https://ro.jf-staeulalia.pt/collection-pictures-children-helping

28
 1.Citirea funcțională
Știu.......
Pentru întelegerea lecturii, copilul are nevoie de
urmatoarele elemente de baza: diferentierea
Copacul sunetelor, asocierea unui sunet cu reprezentarea lui
învățării vizuala, secventierea, întelegerea conceptele despre
care a citit si a scris, a întrebarilor simple si
CRENGILE complexe, dar si de a se conecta la ideile altei
persoane, avand nevoie de gandirea logica.
1. Citirea Intelegerea cititului înseamna a fi atent si a realiza
functionala conexiuni logice, pentru a întelege ceea ce citesti sau
citeste celalalt. Abilitatile de citire de baza sunt
„Cititori bazati influentate de catre abilitatile de gandire de baza. Nu
pe gandire", poti întelege dincolo de nivelul la care gandesti.
care dau O abordare a întelegerii lecturii cuprinde atentia
textului, viata, la ceea ce se citeste, implicarea copilului în citire,
pentru ei însisi emotiile si interactiunile din lectura, rezolvarea
comuna a problemelor si utilizarea cu sens a ideilor,
pentru a intra în taramul imaginatiei. Folosirea
gandirii logice si conectarea ideilor împreuna îi
permite copilului sa ajunga la un nou nivel de
descriere a cauzei si efectului.
Intr-o etapa ulterioara, cea a interpretarii mai
sofisticate, un copil poate aplica gandirea
multicauzala, comparativa si în zona gri în lectura sa.
In cele din urma, copiii pot începe sa aplice gandirea
reflexiva, critica si analitica lecturii lor, comparand
fiecare pasaj cu alte scrieri si cu propriile experiente
si preferinte. Ei devin capabili sa se proiecteze în
poveste. Copiii pot avea o varietate de alte probleme
care le distrag atentia de la întelegerea a ceea ce
citesc, manifestate prin incapacitatea de a distinge
cuvantul în pagina si dificultati în a-si misca ochii
usor de la stanga la dreapta sau de la dreapta la
stanga.

Aplic.......
• Il învat sa fie atent.
• Il învat sa înteleaga sensul
celor citite.
• Il învat sa patrunda
emotional, lectura.

29
 2. Exprimarea orală și scrisă
Știu........
Copacul Inainte de a-si dori sa-si împartaseasca ideile,
învățării copiii trebuie mai întai sa aiba experiente si pareri.
Expunerea la situatii noi la care se conecteaza la
nivel personal, este o parte importanta a dezvoltarii
CRENGILE abilitatilor de a scrie eseuri, ceea ce va creste gama
de idei ale acestora.
2. Exprimarea
Uneori, pentru a dori sa scrie despre ei, copiii au
orala si scrisa nevoie de experiente care sa-i entuziazmeze. In
cadrul acestor experiente învata cuvinte noi, facand
asocieri emotionale si exprima opinii despre ceea ce
„Miezul” reprezinta ele. Copilul devine mai constient putand
sa îsi formeze opinii despre ele. „A vrea sa o spui”
exprimarii
înseamna a avea un punct de vedere pe care vrei sa-l
orale si scrise
împartasesti.
este motivatia Valorizarea propriului punct de vedere si dorinta
copilului, de a-l exprima este prima experienta a copilului în
atunci cand formarea de opinii. Poti cultiva aceasta atitudine la
scrie despre copii, indiferent de varsta, prin cele mai simple
ceva care are o conversatii. Totul este sa te interesezi de ceea ce este
semnificatie în mintea copilului: sa-l asculti cu atentie si sa-l
emotionala încurajezi sa-si exprime interesul, facand comentarii,
pentru el - punand o întrebare sau împartasind o experienta
buna sau rea. proprie.

Aplic........
• Expun copilul la situatii si experiente noi.
• Il încurajez sa aiba pareri si opinii personale.
• Il ascult cu atentie.
• Ma arat curios si preocupat de parerile lui.

30
 3. Explicarea logică a ideilor oral și în scris
Știu..........
Copacul Conectarea ideilor în mod logic este cruciala
învățării pentru dezvoltarea continua a capacitatii copiilor, de
a întelege ceea ce vad, aud si de a se exprima.
Daca cineva - copil sau adult - gandeste fara
CRENGILE implicare emotionala, gandurile sale vor fi aleatorii.
Pe masura ce copilul devine logic, e important
3. Explicarea sa-l provoci sa prezinte mai multe motive pentru
logica a ideilor fiecare idee exprimata.
Un copil care poate sa-si prezinte logic ideile, are
In afara logicii
un fundament bun pentru a le expune în scris.
totul este Exprimarea ideilor evolueaza de la nivelul de
întamplare ( L. baza, la nivelul de gandire multicauzala,
Wittgenstein) comparativa, în zona gri si nivelul gandirii reflexive.

Aplic………...
• Provoc copilul sa comunice.
• Il ajut sa aduca încarcatura emotionala mesajului
transmis.
• Il încurajez sa aiba cat mai multe idei despre
subiectele discutate.

31
 4. Gândirea matematică și raționamentul
Știu.........
Copacul Gandirea matematica se construieste pe baza
învățării procesarii vizual-spatiale. Copiii încep sa înteleaga
notiunea cantitate în jocul lor, acesta fiind punctul în
CRENGILE care ei se simt bine, învata conceptul de „mai mult”
versus „mai putin” si „mare” versus „mic”. Odata
4. Gandirea însusite aceste notiuni, se poate trece la pasul
matematica si urmator, adunarea si scaderea.
rationamentul Unii copii lucreaza cu usurinta cu numerele si pot
învata sa adune si sa scada, chiar sa împarta si sa
înmulteasca destul de usor, dar întampina dificultati
în rezolvarea de probleme. Ei au dificultati în a
Procesul de transpune în limbaj matematic situatiile problema.
învatare (vine +, pleaca -).
emotionala nu Odata ce copiii stapanesc elementele de baza
este nicaieri într-un context experiential, atunci este important ca
mai bine ei sa poata opera atat cu formele verbale, cat si cu
exprimat decat cele vizuale ale matematicii, aceasta ajutandu-l sa
în gandirea jongleze între gandirea matematica verbala si cea
matematica si
vizuala.
rationament
Aplic.........
• Il învat sa înteleaga, aratandu-i.
• Ii demostrez.
• Folosesc exercitiul practic, experiential.

32
 5. Abilitățile de organizare
Știu...........
Copacul Multi copii sunt diagnosticati cu „dificultati de
învățării organizare a învatarii (problemele de atentie,
secventiere si organizare). Impreuna aceste abilitati
formeaza functia executiva.
CRENGILE Aceasta presupune: sa poti vedea imaginea de
5. Abilitatile ansamblu, sa identifici detaliile cu care trebuie sa
de organizare lucrezi, sa descoperi pasii necesari realizarii sarcinii,
si sa ramai în sarcina pana la finalizarea acesteia.
Functia executiva înseamna: planificati imaginea
Vei fi uimit de
de ansamblu, ramaneti concentrat, urmariti detaliile,
gandurile
copilului tau si urmariti evenimentele, faceti calculul si apoi evaluati
vei vedea cat sau reflectati asupra procesului.
de bine se Cu cat nivelul de gandire al unui copil este mai
poate organiza bine dezvoltat, cu atat va fi mai buna capacitatea lui
si planifica, de a se concentra, de a ordona, de a organiza si de
atunci cand a-si mentine atentia în sarcina. La nivelul gandirii
este implicat reflexive, el este responsabil de actiunile, emotiile si
în proces motivatiile sale subiacente, putand fi constient de
consecinte. Scopul nostru este sa crestem interesul
copilului, pentru ca activitatile academice sa devina,
daca nu la fel de distractive precum mersul pe
bicicleta sau jocul cu prietenii, atunci cel putin
suficient de accesibile, încat copilul sa nu le evite.

Aplic..........
• Il învat sa vada în ansamblu.
• Ii mentin atentia concentrata.
• Il implic activ în proces.
• Fac activitatile academice, distractive.

33
 Știu......
Abordarea Floortime este o metoda de
Abordarea interventie, folosita în munca cu copiii si
Floortime adolescentii cu TSA (Tulburari de spectru autist)
si alte tulburari de dezvoltare.
”Indiferent de Este o metoda dovedita stiintific prin studii
varsta copilului stiintifice si are la baza :
vei face 3 lucruri: • Teoriile lui Piaget, Erickson si Freud;
 Lasa-l pe copil • Analiza relatiei mama-copil, în dezvoltarea
sa te conduca! copiilor tipici;
 Provoaca-l sa • Teoria atasamentului, a lui Jhon Bowlby,
fie creativ si conectarea fiind cheia în dezvoltarea
spontan! armonioasa a copilului.
 Extinde Interventia se numeste Floortime,
actiunile si deoarece parintele/terapeutul coboara, pe
interactiunile podea, acolo unde copilul se joaca. Intalnesti
pentru a implica copilul la nivelul lui de dezvoltare si construiesti
toate sau cat mai pe punctele lui tari.
multe simturi, Interventia se face prin activitati placute
abilitati motorii si pentru copil, intri în jocul copilului, îl lasi pe copil
emotii diferite” sa conduca.
(Stanley, 2010, „Uneori e greu sa tinem minte ca JOCUL
p21). ESTE AL COPILULUI, NU AL NOSTRU. El are rolul
de conducator, iar tu esti, de cele mai multe ori
un actor neintruziv care sprijina. Pentru cei mai
multi este un rol anormal, motiv pentru care
putini sunt cei care vor castiga un Oscar. E greu
sa renunti la rolul de sef pentru cel de urmaritor.
Cu siguranta e nevoie de practica, dar acesta este
lucrul de care ai nevoie”. (Stanley, 2010, p21).
Floortime îsi propune sa ajute copilul sa
parcurga etapele dezvoltarii, acest lucru
contribuind la cresterea emotionala si
intelectuala.
„Inchiderea si deschiderea cercurilor de
comunicare” este un obiectiv principal. Un cerc
de comunicare consta în orice fel de actiune si
raspuns, indiferent ca sunt verbale sau
nonverbale, atat timp cat are rol de comunicare.
Mai tarziu, terapeutul urmareste extinderea
cercurilor de comunicare.

34
 Aplic......
Povestea lui David
Abordarea David are 10 ani si este un baiat foarte vesel si
Floortime istet. Fiind diagnosticat cu TSA, la varsta de 2 ani,
a urmat numeroase terapii care au dus la progrese
 Lasa-l pe copil cognitive substantiale. Citeste cursiv, raspunde la
sa te conduca! întrebari simple, calculeaza si rezolva cu succes
 Provoaca-l sa sarcini simple. Cu toate ca este capabil sa se
fie creativ si exprime prin cuvinte, interactiunile lui cu cei din
spontan! jur se limiteaza la a cere lucrurile de care este
 Extinde interesat, folosind o propozitie sau un cuvant.
actiunile si Evita interactiunile deoarece cei din jur, tot
interactiunile timpul îi cer sa faca ceva.
pentru a implica
toate sau cat mai Lasă-te condus de copil!
multe simturi, In prima întalnire
abilitati motorii si terapeutul l-a observat pe
emotii diferite” David în sala de clasa si i
(Stanley, 2010, s-a alaturat jocului. A
p21). observat ca lui David îi
place sa sparga baloane si
sa urmareasca emotia de
pe fetele celor din jur.
Implică-te și relaționează!
Implică-te arătând inte-
res în activitatea copilului!
Terapeutul i-a oferit multe baloane, iar David
s-a distrat spargandu-le pe toate si urmarind
reactia de pe fata terapeutului, care parea de
fiecare data surprins .

35
 Aplic......
Obstrucționează jocul!
Abordarea In a doua întalnire,
Floortime terapeutul i-a dat lui David
cateva baloane, dupa care a
 Lasa-l pe copil pus baloanele pe dulap, într
sa te conduca! -un loc vizibil, dar
 Provoaca-l sa neaccesibil pentru David,
fie creativ si determinandu-l sa le ceara.
spontan!
 Extinde
actiunile si
interactiunile Apoi
pentru a implica comunicarea a mai crescut cu
toate sau cat mai un cerc. Terapeutul a luat
multe simturi, doua baloane si a întrebat ce
abilitati motorii si culoare sa aiba balonul.
emotii diferite”
(Stanley, 2010,
p21). Prefă-te prostuț!
Terapeutul a pus baloanele la
vedere în diferite locuri si s-a
prefacut ca nu stie unde sunt baloanele, întrebandu
-l unde sunt baloanele. David a indicat si comunicat
verbal, locul acestora.
Mai tarziu i-a cerut sa se aseze în diferite
locuri pentru a prinde balonul, apoi sa-l ajute sa-l
sparga.....

CONECTARE- RELAȚIE - EMOȚIE

36
BIBLIOGRAFIE
1. Anne G. Fisher, Elisabeth A Murray, Anita C.
Bundy - ”Sensory Integration”, F.A Davis
Company, Philadelphia, 1991
2. https://pixabay.com/ro/photos/bebelus-%c3%
aengrijire-dormit-nou-nascut-20339/
3. https://pixabay.com/ro/images/search/
bebelus/
4. https://slideplayer.com/slide/6283614/
5. https://www.copilul.ro/copii-1-2-ani/
dezvoltare/copilul-la-1-an-si-9-luni-a9115.html
6. https://pixabay.com/ro/images/search/5%
20ani/
7. https://ro.jf-staeulalia.pt/collection-pictures-
children-helping
8. https://www.nytimes.com/2010/05/05/
us/05greenspan.html
9. https://www.autismspeaks.org/floortime-0
10. https://slideplayer.com/slide/6283614/
11. Stanley I. Greenspan, M.D. And Nancy Thorndike
Greenspan—„The learning tree”, Overcoming
Learning Disabilities From the Ground Up,
Editura First Da Capo Press/Lifelong books,
edition 2010
12. Tim Bleecker—,,The Learning Tree and The
Greenspan Floortime Approach ”, curs 2022

37
Atena, Grecia - iulie, 2021

ISBN: 978-606-986-032-8