Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GHID
PENTRU STUDII UNIVERSITARE
DE MASTERAT
1
2
CUPRINS
3
4
I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET – COMPONENTĂ
DE BAZĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ROMÂNESC
7
– asigură un învăţământ formativ, capabil să ofere viitorilor
absolvenţi deprinderea de a-şi perfecţiona pregătirea de specialitate şi
de cultură generală;
– contribuie la educarea studenţilor în spiritul demnităţii,
toleranţei şi respectării drepturilor şi valorilor fundamentale ale
omului;
– aduce aportul propriu la cultivarea sensibilităţii faţă de
problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului
pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.
Prin conţinutul şi modalităţile de realizare a misiunii şi
obiectivelor sale strategice, Universitatea Spiru Haret se
individualizează în spaţiul naţional şi european al învăţământului
superior.
3. Structura Universităţii
În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa, 25 de
facultăţi, cu 85 de programe de studii universitare de licenţă,
acreditate sau autorizate să funcţioneze în conformitate cu prevederile
legale, şi 24 de programe de studii universitare de masterat, acreditate
de către ARACIS.
8
fiind stabilite în Carta universitară şi desfăşurându-şi activitatea pe
baza unor regulamente proprii, ce detaliază principiile Cartei.
Structurile de conducere sunt asistate în activitatea lor de comisii
permanente sau comisii ad-hoc, după caz.
Universitatea are următoarele structuri de conducere:
• Senatul universitar şi Consiliul de administraţie, la nivelul
Universităţii;
• Consiliul facultăţii;
• Consiliul departamentului;
• Consiliul ştiinţific, la nivelul Institutului central de cercetare
ştiinţifică;
• Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, la nivel de
IOSUD.
Funcţiile de conducere din Universitatea Spiru Haret sunt:
• rectorul, preşedintele Consiliului de administraţie, prorectorii,
directorul general administrativ, la nivelul Universităţii;
• decanul, prodecanii, la nivelul facultăţii;
• directorul de departament, la nivelul departamentului de
studii;
• directorul Institutului central de cercetare ştiinţifică;
• organismele deliberativ-decizonale ale Universităţii sunt:
Senatul universitar, Consiliul de administraţie, consiliile
facultăţilor.
Hotărârile Senatului sunt transparente, fiind comunicate operativ
de către membrii Senatului decanilor, iar aceştia personalului didactic.
Hotărârile consiliilor facultăţilor sunt aduse imediat la cunoştinţa
membrilor departamentelor.
Organismele executiv-operative sunt: rectorul, preşedintele
Consiliului de administraţie, decanul, directorul de institut, directorul
de departament.
Organismele consultative sunt formate din reprezentanţi ai
mediului economic şi personalităţi din mediul academic, cultural şi
profesional extern.
Prin Hotărârea Senatului din 8 iunie 2010, conf. univ. dr.
Aurelian A. Bondrea a fost ales rectorul Universităţii Spiru Haret,
9
alegere confirmată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, prin Ordinul ministrului nr. 4237/17.06.2010.
În structurile de conducere ale Universităţii studenţii sunt
reprezentaţi, proporţia fiind cea prevăzută de dispoziţiile legale în
vigoare. Alegerea studenţilor este efectuată în mod democratic,
transparent şi nediscriminatoriu, urmărindu-se neîngrădirea dreptului
studenţilor de a fi reprezentaţi.
Pe pagina web a Universităţii Spiru Haret sunt prezentate atât
informaţiile de interes public, cât şi cele de interes pentru membrii
comunităţii academice. Pentru entităţile din structura Universităţii este
rezervat spaţiu de prezentare pe pagina web.
6. Cercetarea ştiinţifică
Obiectivele esenţiale ale cercetării ştiinţifice desfăşurate în
Universitatea Spiru Haret au în vedere: integrarea acesteia în aria
europeană a cercetării, dezvoltării şi inovării; îmbunătăţirea
permanentă a calităţii cercetării ştiinţifice, în concordanţă cu cerinţele
învăţământului superior modern, la nivel european şi mondial;
dezvoltarea relaţiilor pragmatice dintre învăţământ-cercetare şi
comunitate, în folosul celei din urmă.
Cercetarea ştiinţifică în Universitatea Spiru Haret se desfăşoară
în conformitate cu Strategia cercetării ştiinţifice pe perioada
2007-2013, aprobată de Senatul Universităţii, şi se încadrează în liniile
directoare ale Planului naţional al cercetării, dezvoltării, inovării,
pentru perioada 2007-2013, şi Strategiei Naţionale de Dezvoltare
Durabilă a României.
Universitatea Spiru Haret a fost atestată să desfăşoare activitate
de cercetare ştiinţifică de către ANCS şi CNCSIS şi este înscrisă în
registrul CORDIS FP7 al Uniunii Europeane.
13
Implementarea concretă a măsurilor de dezvoltare şi
monitorizare a cercetării ştiinţifice, prevăzute în Strategia Universităţii
Spiru Haret, se realizează pe baza regulamentelor, metodologiilor şi
procedurilor specifice, ţinând seama de Codul etic de bune practici
pentru derularea activităţilor de cercetare ştiinţifică în Universitate.
Conducerea, desfăşurarea, monitorizarea şi evaluarea cercetării
ştiinţifice sunt asigurate de prorectorul pentru cercetarea ştiinţifică,
Comisia pentru cercetare ştiinţifică a Senatului şi consiliile ştiinţifice
ale institutelor de cercetări ştiinţifice, care raportează, semestrial,
Senatului Universităţii, realizările.
La nivelul departamentelor funcţionează centre de cercetare,
dotate corespunzător, coordonate metodologic de Institutul Central
de Cercetări Ştiinţifice.
În cadrul lor îşi desfăşoară activitatea de cercetare colectivele de
cadre didactice, cercetători, doctoranzi, masteranzi şi studenţi.
Universitatea Spiru Haret a investit în pregătirea profesională a
responsabililor cu cercetarea ştiinţifică şi a directorilor de centre de
cercetare, în vederea dobândirii cunoştinţelor necesare alcătuirii şi
gestionării de proiecte cu finanţare din fonduri europene structurale,
nerambursabile, şi au fost extinse oportunităţile de finanţare a
proiectelor de cercetare, inclusiv prin dezvoltarea cooperării cu
companii private şi autorităţile locale.
Finanţarea cercetării ştiinţifice se realizează din:
• sume obţinute din granturi/ proiecte de tip european (FP7,
Erasmus, Leonardo da Vinci, COST, Fondul Social
European, POSDRU, ş.a.) ori naţionale (Academia Română,
CNCSIS, ANCS ş.a.), din cercetarea ştiinţifică aplicativă (pe
bază contractuală);
• contracte cu diferiţi parteneri privaţi sau comunităţi locale;
• un fond special, în funcţie de necesităţi, aprobat de către
Senatul universitar, dedicat finanţării unor proiecte de
cercetare ştiinţifică de interes pentru Universitate.
Ţinta de viitor în sfera cercetării ştiinţifice vizează diversificarea
surselor interne şi externe de finanţare, perfecţionarea activităţii de
identificare şi atragere a granturilor şi proiectelor de cercetare,
corespunzătoare ofertei de angajament inovativ a Universităţii. În
acest sens, a fost publicată şi difuzată o broşură care prezintă
14
potenţialul de cercetare ştiinţifică al Universităţii Spiru Haret, aceasta
adresându-se, deopotrivă, organelor administraţiei publice centrale şi
locale, agenţilor economici din domeniul privat şi de stat, agenţiilor de
dezvoltare regională şi locală, instituţiilor de cercetare ştiinţifică,
universităţilor.
Din anul 2009 a fost instituit un Registru unic al
proiectelor/contractelor de cercetare şi consultanţă ştiinţifică, în
conformitate cu criteriile CNCSIS şi adaptat practicilor interne ale
Universităţii. Acest instrument permite o mai bună cunoaştere şi
monitorizare a activităţii de cercetare ştiinţifică, precum şi o evaluare
corectă a potenţialului, a domeniilor de interes ştiinţific şi a
partenerilor ori finanţatorilor.
Cercetarea ştiinţifică în cadrul Universităţii Spiru Haret
cuprinde două direcţii majore de active, şi anume:
a) cercetarea ştiinţifică fundamentală (focalizată pe
îmbunătăţirea permanentă a cursurilor universitare şi a dezvoltării
ştiinţei, în general);
b) cercetarea ştiinţifică aplicată, reflectată în volumul din ce
în ce mai mare de contracte de cercetare şi consultanţă ştiinţifică.
Urmărind realizarea obiectivelor strategice, stabilite prin
Strategia de consolidare a excelenţei în cercetarea ştiinţifică
2014-2020, şi în mod special obiectivul vizând integrarea în
European Research Area (ERA), Universitatea Spiru Haret a făcut
toate demersurile necesare pentru a deveni partener eligibil în
Programul-Cadru 7 (FP7), respectiv obţinerea şi validarea codului PIC
986311521, precum şi desemnarea LEAR (Legal Entity
Representative), pentru a avea acces în portalul electronic al
participanţilor.
În anul 2012, USH a fost acceptată în grupul de lucru 4 al HR
Strategy for Research, participând, în 29 octombrie 2012, la prima
întâlnire de lucru de la Bruxelles. Universitatea Spiru Haret a fost
singura universitate din România a cărei candidatură a fost acceptată,
având astfel şansa de a se implica direct în fundamentarea strategiei de
Resurse Umane, în cercetare la nivel european.
În ultimii ani, Universitatea Spiru Haret a derulat peste 100 de
contracte de cercetare, cu finanţare naţională şi europeană.
15
Universitatea colaborează cu comunităţi locale, organizaţii
profesionale, cu mediul privat de afaceri în domeniul cercetării şi
consultanţei ştiinţifice, în cadrul a peste 50 contracte.
Rezultatele cercetării sunt diseminate în reviste de specialitate,
volume de comunicări ştiinţifice, cărţi, manuale, în resurse de studiu
oferite studenţilor ş.a.
În prezent, în cadrul Universităţii Spiru Haret există un număr
de 19 de publicaţii ştiinţifice active. Dintre publicaţiile ştiinţifice
active, 17 publicaţii sunt în limba engleză (89,5%), iar una dintre
reviste publică articole în limbile romană, engleză şi franceză. Un
număr de 16 publicaţii au vizibilitate online, iar 12 au website
propriu (aproximativ 63,5%), 7 publicaţii sunt indexate în baze de
date internaţionale de prestigiu (37%), un număr de 4 publicaţii
fiind cotate CNCSIS în categoria B+ (21%).
În ultima perioadă au fost propuse 8 titluri noi de
publicaţii ştiinţifice, dintre care 4 în limba engleză.
7. Baza materială
Universitatea Spiru Haret şi-a dezvoltat şi consolidat an de an
baza materială proprie, astfel încât, în prezent, dispune de 34 imobile
cu o suprafaţă de peste 112.702 m², pentru desfăşurarea, în condiţii
optime, a procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică,
cultural-educative şi sportive, în Bucureşti, Braşov, Constanţa,
Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel.
Cele 75 amfiteatre şi săli de curs, 182 săli de seminar, peste 168
laboratoare cu peste 6.000 de calculatoare racordate la Internet,
Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică şi Centrele de cercetare,
dotate cu mobilier, aparatură, echipamente, tehnică şi tehnologie de
ultimă oră, oferă cele mai bune condiţii pentru învăţământ şi cercetare.
În Universitatea Spiru Haret funcţionează 19 biblioteci cu
21 săli de lectură, având un fond de peste 150.000 de volume
(manuale, tratate şi cărţi de specialitate) şi reviste de specialitate, în
limba română şi în limbi de circulaţie internaţională.
Universitatea oferă studenţilor săi condiţii deosebite de cazare,
servirea mesei, destindere, practicarea activităţilor cultural-sportive, în
16
cadrul căminelor studenţeşti, Clubului multifuncţional şi Complexului
sportiv, care cuprinde: stadion, cu o capacitate de 10.000 mp, cu
6000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet.
8. Colaborarea externă
Universitatea Spiru Haret are preocupări constante în
identificarea nevoii educaţionale reale a pieţei muncii şi adaptarea
flexibilă a programelor de studiu pe care le oferă. Din punctul de
vedere al relaţiilor internaţionale, obiectivul central al strategiei USH
este multidimensional:
● creşterea vizibilităţii universităţii prin reducerea discrepanţei
dintre cunoaşterea oferită şi nevoile pieţei muncii;
● adăugarea de valoare educaţională, publicistică şi ştiinţifică
cuantificabilă şi recognoscibilă.
Iniţiator al Alianţei Universităţilor din Europa Centrală şi de
Răsărit, USH depune eforturi de a-şi dovedi, transparent, potenţialul
de angajare regională şi transfer de cunoaştere, orientat pe
responsabilizare asumată creativ, la nivelul întregii comunităţi.
Procesul de regândire a curriculei este proactiv, bazat pe: ● validitate
● reinserţia cunoaşterii de top în domeniu ● comparabilitate cu
programele curriculare din universităţile europene de elită
● fezabilitate şi motivarea aplicării creative cu ajutorul
reprezentanţilor IMM. Lărgirea numărului de schimburi academice
este, de asemenea, o preocupare permanentă.
După crearea unei infrastructuri şi a unei logistice puternice,
USH a intrat într-o nouă eră, în care priorităţile sunt: ● creşterea
vizibilităţii ● dobândirea recunoaşterii pe care o merită ● alinierea la
standardele internaţionale ● creşterea ofertei de programe naţionale şi
internaţionale, oferite studenţilor prin noi şi strategice colaborări şi
parteneriate. Universitatea Spiru Haret este, printre altele, membră a
numeroase organisme internaţionale: Agenţia Universităţilor
Francofone (AUF), Asociaţia Internaţională a Universităţilor,
Association of European Institution of Higher Education etc.
Semnatară a Cartei de la Bologna, USH este afiliată, prin corpul
profesoral care îşi desfăşoară activitatea în diferite facultăţi, în peste
50 de asociaţii profesionale şi ştiinţifice internaţionale. Numărul a
crescut în fiecare an, cuprinzând universităţi europene (Italia, Franţa,
17
Serbia, Bulgaria, Grecia, Elveţia, Israel), dar şi universităţi din Asia,
America Latină, Statele Unite ale Americii. În prezent, USH
desfăşoară o activitate concertată de deschidere internaţională, atât în
cadrul Alianţei Universităţilor din Europa Centrală şi de Răsărit, a
Clubului Euro-Asiatic al oamenilor de ştiinţă, înfiinţat cu ocazia
Forumului Mondial de la Astana (din care fac parte şi 30 de laureaţi ai
Premiului Nobel), cât şi al Institutului Euro-Mediteranean de
Cercetare, al Societăţii de Studii Complexe cu sediul la Paris.
În corpul profesoral USH se află cadre didactice cu expertiză şi
experienţă didactică în universităţi reprezentative din întreaga lume.
USH a fost promotor al tuturor acţiunilor Programului European
FuturICT, fiind iniţiatorul proiectului FuturICT meeting Romania. De
asemenea, USH este susţinător al Strategiei Dunării şi Dezvoltării
Oraşelor – lansată în prezenţa Cancelarului Angela Merkel şi a
comisarului Hahn, prin organizarea primului Forum SUERD la
Regensburg, în noiembrie 2012. Catedra onorifică SUERD
organizează în prezent cursuri de formatori în domeniul strategiei
Dunării la universitatea noastră.
Activitatea de creştere a vizibilităţii activităţii de cercetare
ştiinţifică internaţională se reflectă şi prin semnarea contractului de
colaborare cu Institutul Mediteranean de Cercetare EMRBI, împreună
cu care se pregătesc mai multe proiecte educative – ERASMUS; şcoli
de vară etc – în care USH este partener principal.
De asemenea, organizarea, la Bucureşti, în cadrul Conferinţei
Internaţionale EMRBI de la Estoril Spania, a unui workshop virtual,
cu participarea reprezentanţilor USH din toate facultăţile noastre, în
domeniul Social Innovation Facing the Bio Economy, reprezintă un
livrabil autentic cu vizibilitate ISI Thomson în zona cercetării
internaţionale.
Au fost încheiate acorduri cu 56 de instituţii academice, de
cercetare ştiinţifică, de promovare a relaţiilor culturale etc., ce
prevăd schimburi de profesori, cercetători şi studenţi, pentru stagii
didactice, susţinere de cursuri şi conferinţe, proiecte comune de
cercetare, schimb de publicaţii ş.a.
În cadrul Programului ERASMUS au fost încheiate acorduri
bilaterale cu o serie de universităţi europene, care oferă posibilitatea
atât studenţilor, cât şi profesorilor, să efectueze stagii de studii,
18
perioade de predare, să participe la proiecte comune de implementare
de curriculă.
Universitatea Spiru Haret a participat şi participă la manifestări
ştiinţifice de anvergură naţională, la evenimente educaţionale
internaţionale, ceea ce asigură vizibilitatea Universităţii în spaţiul
european şi internaţional al educaţiei.
Dintre evenimentele la care Universitatea Spiru Haret a fost,
de-a lungul vremii, prezentă, sunt semnificative următoarele:
• decernarea titlului de Doctor Honoris Causa Sanctităţii Sale
Papa Ioan Paul al II-lea, cu prilejul celebrării a 25 de ani de
Pontificat; primirea la Roma a Preşedintelui şi Rectorului
Universităţii Spiru Haret de către Suveranul Pontif, dar şi de
către Papa Benedict al XVI-lea;
• participarea la lucrările Consiliului American pentru
Educaţie (ACE), alături de preşedinţii universităţilor
americane, de preşedinţi şi rectori ai altor universităţi din
lume (Washington şi Phoenix);
• participarea la a 16-a Conferinţă Permanentă a Preşedinţilor
Universităţilor Deschise şi la Distanţă (SCOP), Barcelona;
• prezenţa la Târgurile Mondiale ale Educaţiei de la Lisabona,
Beirut, Beijing, Berlin, Nisa ş.a.
USH se preocupă şi de informarea studenţilor în legătură cu cele
mai importante procese şi fenomene economice ale vremii. Astfel, a
organizat şi primit vizite din străinătate ale unor profesori renumiţi,
care au conferenţiat în faţa studenţilor şi cadrelor noastre didactice. Un
simplu exemplu este evident – profesorul Steve Keen de la University
of Western Sydney – unul din primii 7 specialişti în economie şi
finanţe care au anunţat criza încă din anul 2005 şi care, alături de
Nouriel Roubini, a primit în 2012 celebrul Premiu Revere.
Întreaga comunitate a Universităţii Spiru Haret dovedeşte prin
preocupările sale o atitudine proactivă responsabilă, contribuie la
realizări de vârf în domeniile de activitate cu puternică tentă realistică,
în raport cu nevoile economiei şi societăţii, participă la conferinţe
internaţionale recunoscute ISI Thomson, organizează sesiuni şi
workshop-uri ştiinţifice de recunoaştere internaţională, face parte din
echipe de lucru interuniversitare în proiecte FP7, în cadrul cărora
19
promovează valorile europene, ca surse ale propriilor valori, în diferite
stadii de recunoaştere. Dincolo de marginile ţării, USH susţine şi
adaugă, astfel, valoarea educaţională la cea europeană, contribuind la
îmbunătăţirea imaginii învăţământului românesc pe plan european şi
internaţional, şi a creşterii prestigiului României pe scena
internaţională contemporană.
20
II. PREZENTAREA FACULTĂŢII DE PSIHOLOGIE
ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI, BRAŞOV
Personalul didactic
Nr.
Numele şi prenumele Grad didactic
crt.
1. Tomşa Gheorghe Prof. univ. dr.
2. Andronic Răzvan-Lucian Prof. univ. dr.
3. Todor Otilia Conf. univ. dr.
4. Lepădatu Ioana Conf. univ. dr.
5. Ticuşan Marilena Conf. univ. dr.
6. Andronic Anca-Olga Conf. univ. dr.
7. Babonea Adina Lector univ. dr.
8. Hurjui Elena Lector univ. dr.
9. Vancea Florin Lector univ. dr.
10. Bălan Cristiana Lector univ. dr.
Procesul de învăţământ
Disciplinele propuse în acest program de studii universitare de
masterat sunt în concordanţă cu programele de la instituţiile de
formare similare din ţară şi din străinătate şi vizează să asigure baza
de cunoştinţe necesare practicării profesiunii de consilier educaţional
în viziune europeană şi creării unui cadru de colaborare cu instituţii
europene de profil.
Alături de deschiderea spre contemporaneitate, către tendinţele
dezvoltării asistenţei psiho-pedagogice pe plan mondial şi european,
programul propus reprezintă o punte de legătură cu cercetarea psiho-
pedagogică avansată, precum şi cu perfecţionarea pregătirii
22
psihologilor şi educatorilor în cadrul programelor de studii
universitare de doctorat.
Programul se întinde pe durata de 4 semestre, devenind parte a
studiilor universitare (studii universitare de masterat); fiecare semestru
cuprinde trei discipline de studiu şi un program de practică de
specialitate şi aplicativă, acoperind un număr de 120 credite
transferabile, în conformitate cu noua structură a învăţământului
universitar, aşa cum a fost proiectată prin reforma Bologna şi în
conformitate cu cerinţele de pregătire pentru acreditarea profesiei de
consilier cu drept de liberă practică, din ţară şi din străinătate.
Pentru practica de specialitate, masterandul trebuie să
efectueze un număr de 28 de ore de practică în cabinete de consiliere
educaţională (în acest sens, Facultatea de Psihologie şi Pedagogie
are contracte de colaborare cu Centrul Judeţean de Resurse şi
Asistenţă Educaţională Braşov, Cabinete Interşcolare de Asistenţă
Psihopedagogică, precum şi cu diverse organizaţii neguvernamentale
de pe tot teritoriul judeţului Braşov, dând astfel posibilitatea
masteranzilor să realizeze variate activităţi de consiliere educaţională
cu diferite grupuri-ţintă: elevi, copii cu CES, adulţi cu diferite
probleme de natură psihologică). La finalul orelor de practică,
masterandul elaborează un raport de practică, pe care-l supune
aprobării şi notării coordonatorului de practică – titular de disciplină.
Fiecare disciplină se derulează prin cursuri, seminarii şi activităţi
practice, desfăşurate, de regulă, în formă comasată, la sfârşitul
săptămânii, dând tuturor studenţilor posibilitatea de a participa la
cursuri, inclusiv celor încadraţi în muncă. Evaluarea pregătirii
studenţilor la fiecare disciplină se face continuu şi prin examen final.
Evaluarea continuă se face prin susţinerea în faţa titularului de curs a
unei lucrări de curs, a unui portofoliu de sarcini aplicative individuale
sau colective. Evaluarea finală se face faţă în faţă cu titularul de curs
şi cel puţin un alt cadru didactic, prin prezentarea orală a unui proiect
sau a unei teme de curs, prezentată masterandului în plic închis, dintr-
o tematică prestabilită, adusă la cunoştinţa masterandului la începutul
cursului. Alegerea plicului se face de către masterand.
Prin parcurgerea programului de studii universitare de masterat
„Consiliere educaţională”, absolventul acestuia va dobândi
următoarele competenţe:
23
– de a evalua şi a pune în evidenţă probleme psihoemoţionale,
disfuncţionale şi de comportament ale unor indivizi, grupuri, colective
de muncă sau educaţionale, din sfera practicii sale de specialitate;
– de a elabora şi aplica programe de consiliere educaţională a
persoanelor de diferite vârste, familiilor, grupurilor educaţionale,
manageriale sau de muncă, a persoanelor sau grupurilor care
îndeplinesc sarcini cu grad ridicat de risc, a persoanelor private de
libertate, atunci când intervin situaţii de dificultate psiho-emoţională,
comportamentală, de comunicare sau decizională;
– de a acorda sprijin de specialitate pentru optimizarea
comportamentului şi îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale, pentru
creşterea nivelului de conştientizare a persoanei sau grupului, a
capacităţii de autoevaluare şi autocontrol, de adaptare la diferite
situaţii de viaţă, de muncă individuală sau colectivă, de decizie privind
munca sau viaţa;
– de a oferi sprijin de specialitate pentru creşterea
performanţei individuale şi colective a activităţii de învăţământ şi
educaţie din şcoli, grădiniţe şi instituţii speciale de asistenţă şi
ocrotire, pentru combaterea devianţei şcolare, a dezinteresului pentru
învăţătură, a absenteismului sau violenţei;
– de a desfăşura activităţi de cercetare fundamentală şi
aplicativă individual sau în colective de cercetare în domeniul
consilierii educaţionale şi de a disemina şi aplica rezultatele cercetării
în mediul ştiinţific şi al practicii psihopedagogice;
– de a evalua, de a promova şi de a respecta în întreaga
activitate regulile de bune practici şi normele eticii şi deontologiei
profesionale.
Cercetarea ştiinţifică
Pentru cercetarea ştiinţifică, masterandul alege, începând cu
semestrul al doilea, una dintre temele de cercetare din Planul de
cercetare publicat în prezentul Ghid, corespunzător disciplinelor
parcurse pe timpul semestrului, şi elaborează un Plan individual de
cercetare ştiinţifică, avizat de coordonatorul direcţiei de cercetare.
Tema aleasă poate fi dezvoltată în cadrul Disertaţiei de masterat.
Admiterea
Pot fi masteranzi ai acestui Program de studii universitare de
masterat candidaţii care lucrează sau doresc să lucreze în domeniul
consilierii educaţionale sau care doresc să dobândească o calificare
universitară prin masterat şi doctorat în acest domeniu, absolvenţi cu
diplomă de licenţă ai specializărilor din domeniile de studii
universitare de licenţă PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI.
Absolvenţii cu diplomă de licenţă, proveniţi din alte domenii
fundamentale de ştiinţă, artă, cultură, trebuie să facă dovada că au
acumulat cel puţin 60 credite ECTS în domeniile de studii universitare
de licenţă PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI. Aceste
credite se pot obţine la orice instituţie de învăţământ superior
acreditată sau prin susţinerea, contra cost, a unor examene în cadrul
Facultăţii de Psihologie şi Pedagogie, în sesiunile de examene de peste
an sau cumulat, în sesiunea de examene de toamnă. Lista disciplinelor
pentru examen care pot acoperi cele 60 de credite, precum şi modul de
acces la bibliografia aferentă, sunt specificate în anexă.
Admiterea în cadrul programului de studii universitare de
masterat se face pe bază de concurs. Comisia de admitere la masterat se
numeşte prin decizie a rectorului universităţii şi este formată, de regulă,
din trei membri, dintre care unul este preşedinte. În afara documentelor
legale de identificare a candidatului şi a celor de studii, dosarul de
înscriere mai cuprinde, facultativ, un memoriu de activitate profesională
şi ştiinţifică şi o scrisoare de intenţie, în care se motivează opţiunea
25
pentru programul de studii universitare de masterat „Consiliere
educaţională”.
Admiterea se face pe baza analizei de către Comisia de admitere a
documentelor de la dosar (media la examenul de licenţă, media la
absolvirea facultăţii, notele obţinute în timpul studiilor universitare la
disciplinele relevante pentru specializarea Consiliere psihologică şi
educaţională etc.), a promovării, după caz, a 60 de credite în domeniile
de licenţă Psihologie şi Ştiinţe ale educaţiei şi a participării candidatului
la un interviu, în cadrul căruia comisia de admitere evaluează motivaţia
înscrierii şi aşteptările candidatului, activitatea sa profesională,
ştiinţifică şi publicistică, informarea bibliografică în domenii de interes
pentru consilierea psihologică şi educaţională, disponibilitatea
candidatului pentru activitatea de consiliere şi pentru activitatea
ştiinţifică independentă etc. Dacă numărul candidaţilor înscrişi
depăşeşte numărul locurilor aprobate, se organizează o selecţie a
candidaţilor, după următoarele criterii succesive:
1. media generală la examenul de licenţă;
2. media generală a anilor de studii;
3. media obţinută la disciplina Consiliere educaţională sau
Metodologia cercetării psihologice şi pedagogice (sau
echivalente);
4. candidaţii care depăşesc numărul locurilor, dar au aceeaşi
medie cu ultimul admis, potrivit criteriului al treilea, se declară
admişi.
Rezultatul admiterii se comunică în cel mult 24 ore de la
încheierea acesteia, prin afişare la sediul Facultăţii de Psihologie şi
Pedagogie şi pe INTERNET.
Între facultatea organizatoare şi masterand se încheie un contract
anual de studii, în care sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile părţilor,
modul de plată a taxelor şcolare, facilităţi, penalităţi şi alte prevederi
contractuale legale.
Baza materială
Facultatea dispune de săli şi laboratoare dotate cu aparatură
modernă:
26
– laborator de psihologie experimentală – dotat cu
aparatură modernă, în vara lui 2011;
– laborator de psihodiagnostic – dotat cu teste psihologice cu
licenţă şi aparatură, în vara lui 2011;
– Centrul de cercetări în Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei –
dotat cu facilităţi de editare de text, calcul, printare şi
multiplicare, în vara lui 2011;
– Comisia de Consiliere şi Orientare în Carieră pentru
centrul Braşov – dotată cu teste de orientare în carieră;
– laboratorul de tehnologie didactică – dotat cu aparatură
pentru prezentări multimedia, volume de specialitate şi
numeroase jocuri didactice;
– laboratorul de statistică şi prelucrarea informatizată a
datelor – dotat cu program SPSS cu licenţă şi calculatoare de
ultimă generaţie;
– bibliotecă şi săli de lectură – numeroase titluri de actualitate
din sfera consilierii; licenţă la JSTOR, din octombrie 2011;
din ianuarie 2013, Universitatea Spiru Haret este membru
afiliat la Asociaţia Universităţilor, Institutelor de cercetare-
dezvoltare şi Bibliotecilor Centrale Universitare din România –
ANELIS.
Direcţii de acţiune
Creşterea vizibilităţii externe a facultăţii şi, implicit, a masteratului
de Consiliere Educaţională, prin acţiuni în care să fie implicaţi masteranzi
şi absolvenţi, pe lângă cadrele didactice. Avem în vedere:
– apariţii în media locală şi naţională;
– lansări de cărţi;
– implicarea masteranzilor şi absolvenţilor în programele de
cercetare ale facultăţii;
– organizarea de dezbateri şi constituirea de parteneriate cu
angajatori importanţi;
– organizarea unor dezbateri în unităţile şcolare care dispun de
cabinet de consiliere şcolară;
– acţiuni de tip „Porţi deschise”;
– actualizarea permanentă a site-ului facultăţii etc.
27
Creşterea calităţii ofertei educaţionale a facultăţii
Pentru realizarea acestei ţinte, considerăm că sunt necesare:
– efectuarea unui studiu comparativ al ofertei educaţionale a
facultăţii, prin raportare la oferte de programe de studiu similare ale
unor universităţi de prestigiu;
– menţinerea şi accentuarea orientării ofertei educaţionale,
spre formarea de competenţe, prin raportarea la cadrul european şi
naţional al competenţelor pentru învăţământul superior;
– actualizarea suporturilor de curs şi manualelor, conform
standardelor ARACIS;
– efectuarea de către Comisia pentru calitate a unei analize a
calităţii ofertei educaţionale;
– creşterea ponderii utilizării la curs, de către cadrele
didactice, a mijloacelor multimedia de instruire;
– stabilirea de noi contacte cu organizaţii profesionale, prin
intermediul cărora să se poată asigura locuri de practică de specialitate
relevantă pentru inserţia profesională a absolvenţilor şi construirea
identităţii lor profesionale;
– menţinerea şi dezvoltarea unei relaţii profesor-masterand,
care să fie caracterizată de profesionalism, integritate şi suport
psihologic.
28
Colaborări naţionale şi internaţionale
– se va acţiona pentru stabilirea de parteneriate cu instituţii
prestigioase din ţară şi de peste hotare, pentru realizarea unor proiecte
comune de interes reciproc;
– cadrele didactice vor fi încurajate să participe la manifestări
ştiinţifice internaţionale şi să publice rezultatele cercetărilor în jurnale
ştiinţifice indexate în baze internaţionale de date.
Anexe
A. Metodologia de admitere la programul de masterat
„Consiliere educaţională”
B. Planul de învăţământ 2019-2021
C. Fişele disciplinelor prevăzute în planul de învăţământ
D. Ghid pentru redactarea lucrării de disertaţie
29
30
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE
EDUCAŢEI, BRAŞOV
METODOLOGIA DE ADMITERE
PENTRU PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE
DE MASTERAT INTERDISCIPLINAR
„CONSILIERE EDUCAŢIONALĂ”
2019-2021
31
numeşte prin decizie a rectorului universităţii şi este formată, de regulă,
din trei membri, dintre care unul este preşedinte. În afara documentelor
legale de identificare a candidatului şi a celor de studii, dosarul de
înscriere mai cuprinde, facultativ, un memoriu de activitate profesională
şi ştiinţifică şi o scrisoare de intenţie, în care se motivează opţiunea pentru
programul de studii universitare de masterat „Consiliere educaţională”.
Admiterea se face pe baza analizei de către Comisia de admitere
a documentelor de la dosar (media la examenul de licenţă, media la
absolvirea facultăţii, notele obţinute în timpul studiilor universitare la
disciplinele relevante pentru specializarea Consiliere psihologică şi
educaţională etc.), a promovării, după caz, a 60 de credite în domeniile
de licenţă Psihologie şi Ştiinţe ale educaţiei şi a participării
candidatului la un interviu, în cadrul căruia comisia de admitere
evaluează motivaţia înscrierii şi aşteptările candidatului, activitatea sa
profesională, ştiinţifică şi publicistică, informarea bibliografică în
domenii de interes pentru consilierea psihologică şi educaţională,
disponibilitatea candidatului pentru activitatea de consiliere şi pentru
activitatea ştiinţifică independentă etc. Dacă numărul candidaţilor
înscrişi depăşeşte numărul locurilor aprobate, se organizează o selecţie
a candidaţilor, după următoarele criterii succesive:
1. media generală la examenul de licenţă;
2. media generală a anilor de studii;
3. media obţinută la Consiliere educaţională sau Metodologia
cercetării psihologice şi pedagogice (sau echivalente);
4. candidaţii care depăşesc numărul locurilor, dar au aceeaşi
medie cu ultimul admis, potrivit criteriului al treilea, se declară
admişi.
Rezultatul admiterii se comunică în cel mult 24 ore de la
încheierea acesteia, prin afişare la sediul Facultăţii de Psihologie şi
Ştiinţele Educaţei şi pe INTERNET.
Între facultatea organizatoare şi masterand se încheie un contract
anual de studii, în care sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile părţilor,
modul de plată a taxelor şcolare, facilităţi, penalităţi şi alte prevederi
contractuale legale.
Decan,
Conf. univ. dr. Otilia TODOR
32
Anexă:
LISTA DISCIPLINELOR
DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT AL SPECIALIZĂRILOR
PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE
LA CARE SE POT SUSŢINE EXAMENE
PENTRU ACUMULAREA A CEL PUŢIN 60 CREDITE ECTS
Număr
de
Nr. crt. Disciplina
credite
ECTS
1. Fundamentele psihologiei, 1,2 12
2. Psihologia dezvoltării 1,2 11
3. Neuropsihologie 5
4. Metodologia cercetării psihologice şi 12
pedagogice 1,2
5. Psihologia personalităţii 5
6. Psihologia educaţiei 6
7. Fundamentele pedagogiei 6
8. Logică 2
9. Psihologie socială 1,2 8
10. Psihologie clinică 6
11. Psihologie experimentală 5
12. Statistică psihologică şi prelucrarea 5
informatizată a datelor
13. Istoria psihologiei 5
14. Psihologie cognitivă 4
15. Bazele teoretice ale evaluării psihologice 5
16. Psihologia muncii 6
17. Introducere în psihoterapie 4
18. Testarea psihologică 1,2 12
19. Defectologie şi logopedie 6
20. Psihologia familiei 6
21. Psihologie organizaţională şi managerială 6
22. Psihologie judiciară 6
23. Psihologia creativităţii 6
33
24. Consiliere educaţională şi a carierei 6
25. Teoria instruirii 6
26. Istoria pedagogiei 5
27. Teoria şi metodologia curriculum-ului 6
28. Instruire asistată de calculator (I.A.C.) 2
29. Teoria şi metodologia evaluării 7
30. Managementul clasei 6
31. Consiliere şi orientare şcolară 6
32. Educaţia adulţilor 4
33. Devianţa juvenilă 2
34. Pedagogie alternativă 5
35. Educaţie interculturală 3
36. Sociologia educaţiei 5
37. Pedagogia învăţământului preşcolar şi primar 7
Decan,
Conf. univ. dr. Otilia TODOR
34
ANUL I
• Planul de învăţământ
• Fişele disciplinelor
35
36
FIŞA DISCIPLINEI
37
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice 25
de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 4
Examinări 4
Alte activităţi: -
3.7 Total ore studiu individual 108
3.8. Număr de ore din NOSI alocat activităţilor practice:
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Număr de credite 6
psihopedagogice a acestora.
4. Utilizarea adecvată în relaţia de consiliere şi de comunicare
interpersonală a teoriilor de bază specifice intervenţiei psihopedagogice
din cadrul activităţii de consiliere.
5. Interpretarea situaţiilor concrete de asistenţă psihopedagogică la
nivelul individului şi grupurilor educaţionale.
6. Elaborarea strategiilor de intervenţie, în vederea rezolvării
problemelor cu care se confruntă elevii, profesorii şi părinţii în mediul
educaţional.
38
Competenţe transversale
39
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1.Activităţile fundamentale de Prelegerea Cărţile indicate
sprijin – dezvoltarea personală, Tehnicile audio- la bibliografie
consilierea şi psihoterapia. vizuale
2.Relaţia dintre consiliere, Prelegerea Cărţile indicate
psihoterapie şi educaţie. Tehnicile audio- la bibliografie
vizuale
3.Fundamentele teoretice ale Prelegerea Cărţile indicate
consilierii. Tehnicile audio- la bibliografie
vizuale
4.Personalitatea consilierului şi Prelegerea Cărţile indicate
competenţele sale. Tehnicile audio- la bibliografie.
vizuale
5.Conţinutul activităţilor de Prelegerea Cărţile indicate
consiliere educaţională. Tehnicile audio- la bibliografie
Probleme generale. vizuale
6.Consilierea şi orientarea Prelegerea Cărţile indicate
carierei. Tehnicile audio- la bibliografie
vizuale
7.Procesul de consiliere a Prelegerea Cărţile indicate
carierei. Tehnicile audio- la bibliografie.
vizuale
8.Consultanţa şi modelele Prelegerea Cărţile indicate
fundamentale de consultanţă. Tehnicile audio- la bibliografie
vizuale
9.Procesul de consultanţă. Prelegerea Cărţile indicate
Tehnicile audio- la bibliografie
vizuale
10.Consultanţa în instituţiile Prelegerea Cărţile indicate
educaţionale. Tehnicile audio- la bibliografie
vizuale
11.Abordările psihodinamice Prelegerea Cărţile indicate
ale consilierii şi psihoterapiei. Tehnicile audio- la bibliografie
vizuale
12.Abordările comportamentale Prelegerea Cărţile indicate
şi cognitiv – comportamentale. Tehnicile audio- la bibliografie
vizuale
13. Abordările umaniste sau Prelegerea Cărţile indicate
40
experienţiale. Tehnicile audio- la bibliografie
vizuale
14. Abordările integrativ – Prelegerea Cărţile indicate
eclectice. Tehnicile audio- la bibliografie
vizuale
Bibliografie
1. Băban, A. (coord.), 2001; 2011, Consiliere educaţională. Ghid pentru
orele de dirigenţie, Cluj-Napoca, Imprimeria Ardealul; Cluj-Napoca,
Editura ASCR.
2. Bernard, H. W.; Fullmer, D. W., 1997, Principles of Guidance,
New York, Thomas y Crowel Company Inc.
3. Benito, J., 2003, Copiii supradotaţi, Educaţie, dezvoltare emoţională şi
adaptare socială, Iaşi, Editura Polirom.
4. Blocher, H. D., 2000, Counseling. A Developmental Approach, ed. IV,
John Willey and Sons, New York.
5. Buzducea, D., 1997, Terapia realitate – transparenţă, umor şi
responsabilitate – primul pas spre schimbare, în Mitrofan, I., coord., 1997,
Psihoterapie experienţială, Bucureşti, Infomedica.
6. Caplan, G., 1991, The theory and practice of menthal health
consultation, New York: Basic Books.
7. Corey, G., 1991a, Theory and Practice of Counseling and
Psychotherapy, Books/Cole of Publishing Company Pacific Grove,
California.
8. Corey, G., 1991 b, Case Approach to Gestalt Therapy, in xxx, Case
Approach to Counseling and Psychotherapy, Wadsworth Inc., Belmont,
california.
9. Creţu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Iaşi, Editura Polirom.
10. Cucu-Ciuhan, G., 2001, Psihologia copilului hiperactiv. O abordare
experienţială, Bucureşti, Editura Sylvi.
11. Dafinoiu, I., 2000, Elemente de psihoterapie integrativă, Iaşi, Editura
Polirom.
12. Dinkmeyer, D. Jr. Et al., 1994, Consultation: School menthal health
professionals an consultants, in Accelerated Development.
13. Dinkmeyer, D. Jr.; Carson, J., 2006, Consultation, Creetising School –
Based Interventions, Routledge, Taylor and Frances Group, New York,
London.
14. Dietrich, G., 1996, Psicologia General del Counseling. Barcelona,
Editorial Herder.
15. Dryden, W., coord., 2010, Manual de terapie individuală, Iaşi, Editura
41
Polirom.
16. Dumitru, I. Al., 2008, Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi
sugestii practice, Iaşi, Editura Polirom.
17. Gibson, R. L., et. al., 1993, Counseling in the Elementary School,
Boston, Allyn and Bacon.
18. Golu, M., 1993, Dinamica personalităţii, Bucureşti, Editura Geneze.
19. Hansen, J. C.; Himes, B. S.; Meyer, S., 1990, Consultation. Concepts
and Practices, Englewood Cliffs, New Jersey.
20. Holdevici, I., 1998, Elemente de psihoterapie, Bucureşti, Editura All.
21. Ionescu, G., 1990, Psihoterapia, Bucureşti, Editura Ştiinţifică.
22. Jigău, M., 2001, Consilierea carierei, Bucureşti, Editura Sigma.
23. Lemeni, G., Miclea, M., 2004, Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie
pentru carieră, Cluj – Napoca, Editura ASCR.
24. Luca, A., 1997, Psihoterapia rogersiană centrată sau experienţa
creşterii afective, în, Mitofan, I., coord., 1997, Psihoterapie experienţială,
Bucureşti, Editura Infomedica.
25. Meyer, P. D., 1992, Introduction to Psychology and Counseling, Baker
Book House, Company, Michigan.
26. Mitrofan, I., Nuţă, A., 2005, Consilierea psihologică. Cine, ce şi cum?,
Bucureşti, Editura SPER.
27. Mureşan, P., 1990, Învăţarea eficientă şi rapidă, Bucureşti, Editura Ceres.
28. Nelson – Jones, R., 2009, Manual de consiliere, Bucureşti, Editura Trei.
29. Stancu, I., 2005, Mic tratat de consiliere psihologică şi şcolară, Bucureşti,
Editura SPER.
30. Stănescu, M.L., 2002, Instruirea difirenţiată a elevilor supradotaţi, Iaşi,
Editura Polirom.
31. Stănescu, M.L., 2003, Introducere în consilierea psihologică, Craiova,
Editura Arvin Press.
32. Tomşa, R., 2011, Implicaţii psihologice ale migraţiei economice a
părinţilor asupra adolescenţilor, Focşani, Editura Terra.
33. Tomşa, Gh., 2002, Competenţele şi abilităţile implicate în procesul de
consiliere, în: Păun, E., Potolea D. (coord.), 2002, Pedagogie. Fundamentări
teoretice şi demersuri aplicative, Iaşi, Editura Polirom.
34. Tomşa, Gh.(coord.), 2003, Dicţionar de consiliere şi orientare, Bucureşti,
Universitatea din Bucureşti, Editura CREDIS.
35. Tomşa, Gh., 2006, Consilierea şi orientarea în şcoală, Bucureşti,
Universitatea din Bucureşti, Editura CREDIS.
36. Tourette – Turgis, C., 1996, Le Counseling, Paris, PUF.
42
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Seminar organizatoric. Dezbaterea
Prezentarea tematicii şi a
bibliografiei
2.Activităţile de sprijin în Dezbaterea Cărţile indicate
procesul educaţiei. Relaţia Tehnicile audio- la bibliografie
dintre consiliere, psihoterapie şi vizuale Studiul de
educaţie. caz/Simularea
3.Consilierea educaţională ca Dezbaterea Cărţile indicate
principal tip de activitate al Exerciţiul la bibliografie
consilierului şcolar. Tehnicile audio-
vizuale
4.Consilierea şi orientarea în Dezbaterea Cărţile indicate
carieră ca tip de activitate al Simularea la bibliografie
consilierului şcolar. Tehnicile audio-
vizuale
5.Consultanţa în mediul şcolar. Dezbaterea Cărţile indicate
Concepte şi modele Tehnicile audio- la bibliografie
fundamentale de consultanţă. vizuale
Simularea
6.Procesul de consultanţă şi Dezbaterea Cărţile indicate
etapele sale. Exerciţiul la bibliografie
Simularea
Tehnicile audio-
vizuale
7.Consultanţa în instituţiile Dezbaterea Cărţile indicate
educaţionale Exerciţiul la bibliografie
Simularea
Tehnicile audio-
vizuale
8.Abordările psihodinamice ale Dezbaterea Cărţile indicate
consilierii şi psihoterapiei. Exerciţiul la bibliografie
Analize şi exerciţii. Tehnicile audio-
vizuale
9.Abordările comportamentale Dezbaterea Cărţile indicate
şi cele cognitiv – Exerciţiul la bibliografie
comportamentale. Analize şi Tehnicile audio-
exerciţii (I ). vizuale Simularea
10.Abordările comportamentale Dezbaterea Cărţile indicate
şi cele cognitiv – Exerciţiul la bibliografie
43
comportamentale. Analize şi Simularea Tehnicile
exerciţii (II ). audio-vizuale
11. Abordările umaniste sau Dezbaterea Cărţile indicate
experienţiale Analiye şi Exerciţiul la bibliografie
exerciţii. (I ). Tehnicile audio-
vizuale
12.Abordările umaniste sau Dezbaterea Cărţile indicate
experienţiale. Analize şi Exerciţiul la bibliografie
exerciţii (II ). Simularea
Tehnicile audio-
vizuale
13. Abordările integrativ – Dezbaterea Cărţile indicate
eclectice. Analize şi exerciţii Exerciţiul la bibliografie
Simularea Tehnicile
audio-vizuale
14.Seminar evaluativ Colocviu
Analiza prezenţei şi a
intervenţiilor
Bibliografie
A. Suport de curs principal
B. Material de aprofundare
C. Alte surse utile
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3 Pondere
evaluare evaluare din nota finală
10.4. Curs Cunoştinţe din Evaluare finală – 40%
materialul de la evaluarea
curs cunoştinţelor
aprofundate la
Parcurgerea curs
bibliografiei
obligatorii
44
10.5. Seminar/ Prezenţa Cunoştinţe din 60%
laborator Intervenţiile la materialul de seminar
seminar
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
................................
45
FIŞA DISCIPLINEI
46
Tutoriat 4
Examinări 4
Alte activităţi ……… -
3.7 Total ore studiu individual 72
3.9 Total ore pe semestru 100
3.10 Număr de credite 4
47
Utilizarea nuanţată şi pertinentă de criterii şi metode de evaluare,
pentru a elabora şi aplica programe constructive de consiliere
educaţională a persoanelor şi grupurilor specifice din instituţii de
învăţământ, de formare profesională, de asistenţă şi ocrotire,
sportive, manageriale sau de detenţie, organizaţii
Competenţe
profesionale
neguvernamentale.
Elaborarea de proiecte profesionale şi/sau de cercetare, pentru
dezvoltarea domeniului consilierii educaţionale, utilizând
inovativ un spectru variat de metode cantitative şi calitative.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Psihosociologia grupurilor expunerea- Suportul de
umane – disciplină interdisciplinară: dezbatere curs este
obiect, problematică şi evoluţie distribuit
istorică. studenţilor
pe cale
48
electronică, la
debutul
activităţii
2. Grupul uman şi interacţiunea expunerea- idem
socială. Teorii psihosociologice dezbatere
asupra grupului uman.
3. Structurile şi procesele grupale expunerea- idem
şi implicaţiile lor psihosociale. dezbatere
4. Influenţa socială şi expunerea- idem
conformismul social. dezbatere
5. Liderii şi rolul lor în dinamica expunerea- idem
grupurilor. dezbatere
6. Afectivitatea şi formarea expunerea- Idem
spiritului de grup. dezbatere
simularea
7. Dinamica şi dezvoltarea expunerea- idem
grupului social. Factorii care dezbatere
influenţează dinamica grupurilor - problematizarea
abordare psihosociologică.
8. Conflictele intra- şi intergrupale. expunerea- idem
dezbatere
modelarea
9. Rezolvarea de probleme şi expunerea- idem
deciziile în grup. dezbatere
problematizarea
10. Creativitate şi inovaţie în grup. expunerea- idem
Tehnici de activare a creativităţii de dezbatere
grup.
11. Metode şi tehnici de cercetare expunerea- idem
în psihosociologia grupurilor dezbatere
umane. problematizarea
12. Interviul; interviul focalizat de expunerea- idem
grup. dezbatere
problematizarea
13. Studiul de caz. expunerea- idem
dezbatere
problematizarea
14. Tehnica sociometrică şi expunerea- Idem
utilizarea ei în analiza dezbatere
psihosociologică a grupului social. exersarea
49
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MINIMALĂ:
1. Amado, G., Guittet,A.,(2007), Psihologia comunicării în grupuri,
Editura Polirom, Iaşi.
2. Boudon, R., (coord.), (1997), Tratat de sociologie, Editura Humanitas,
Bucureşti Boncu, S., (2002), Psihologia influenţei sociale, Editura
Polirom, Iaşi.
3. Chelcea, S., (1998), Metodologia cercetării sociologice: metode
cantitative şi calitative, Editura Economică, Bucureşti.
4. Curseu, P.L.,(2007),Grupurile în organizaţii, Editura Polirom, Iaşi.
5. David, E., (2014), Sociologie, Editura Psihomedia, Sibiu.
6. David, E., Lazar, C., (2008), Dimensiuni actuale ale consilierii
psihologice şi educaţionale, Editura Psihomedia, Sibiu, 2008.
7. De Visscher, P., Neculau, A., (coord.), (2001), Dinamica grupurilor,
Editura Polirom, Iaşi.
8. Elster,John, (2013),Comportamentul social,Editura ALL.
9. Yin, K., R., (2005), Studiul de caz, Editura Polirom, Iaşi.
10. Iluţ, P., (2009), Psihologie socială şi psihosociologie, Editura Polirom,
Iaşi.
11. Hânceanu,M-G, (2014), Reţelele sociale. Teorie, metodologie şi
aplicaţii., Editura Polirom, Iaşi.
12. Moscovici, P., (2011), Influenţă socială şi schimbare socială, Editura
Polirom, Iaşi.
13. Moscovici, S., Markova, I., (2011), Psihologia socială modernă,
Editura Polirom, Iaşi.
14. Neculau, A., (1977), Liderii în dinamica grupurilor, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti.
15. Neculau, A., (2007), Dinamica grupului şi a echipei, Editura Polirom,
Iaşi.
16. Krueger, A., R., Casey, M., A., (2005), Metoda focus grup, Editura
Polirom, Iaşi.
8.2 Seminar/laborator Metode de Observaţii
predare
1. Modele ale dezvoltării expunerea- Se recomandă
grupului uman. dezbatere consultarea
bibliografiei
indicate
Idem
2. Proiectarea, formarea şi expunerea- Idem
reconstrucţia grupurilor de dezbatere
50
muncă şi a grupurilor şcolare modelarea
3. Valori, atitudini şi structuri Modelarea Idem
motivaţionale în cadrul simularea
grupurilor de muncă.
4. Comportamentul colectiv şi de expunerea- Idem
individualizarea dezbatere
5. Perturbarea comunicării expunerea- Idem
intragrupale şi principalele dezbatere
modalităţi de ameliorare
6. Modalităţi de prevenire şi Modelarea Idem
reducere a conflictelor
intragrupale
7. Studiul de caz şi rolul lui în Modelarea Idem
cercetarea fenomenelor şi
proceselor de grup
Idem
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ:
1. David, E., (1997), Climatul psihosocial din perspectiva integrării
socio-profesionale, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu.
2. Dumitru, I.,Al., (2008 ),Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi
sugestii practice, Editura Polirom, Iaşi.
3. Yin, K., R., (2005), Studiul de caz, Editura Polirom, Iaşi.
4. Gass, R.H., Seiter, J.S., (2009) Manual de persuasiune, Editura
Polirom, Iaşi.
5. Gueguen, N., (2007), Psihologia manipulării şi a supunerii, Editura
Polirom, Iaşi.
6. Stan, E., (2009), Managementul clasei, Institutul European, Bucureşti.
51
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere
din nota
finală
Curs Elaborarea unui Aprecierea modului 40
eseu, pe o temă de
aleasă din lista prezentare/argumenta
inclusă în re a unui eseu (la
suportul de curs alegere) din
portofoliul de studiu
Evaluare finală Creativitate,
stăpânirea Evaluare orală / 5
conceptelor poster
utilizate, (vezi tematica
fluiditate şi examenului oral de la
impact în începutul suportului
prezentarea de curs)
proiectului
Standard minim de performanţă
• Realizarea a cel puţin 50 % din sarcinile supuse evaluării pe parcurs şi
a evaluării finale.
............................................. ........................................
.......................................
52
FIŞA DISCIPLINEI
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Noţiuni generale despre Problematizare Suportul de curs este
evaluarea copilului şi distribuit studenţilor
adolescentului şi colectarea de pe cale electronică, la
informaţii despre aceştia debutul activităţii.
2. Lumea socială şi cea Prelegere Se recomandă
emoţională a copiilor mici. studenţilor
parcurgerea prealabilă
Harwood R., Miller
S.A., Vasta R. (2010).
Psihologia copilului.
Polirom, Iaşi.
p. 500-536
55
3. Stadiile dezvoltării Problematizare Accesare site-uri de
psihosociale/ Teorii ale profil
dezvoltării. Consultarea Piaget şi
Vîgotski
4. Atitudinile şi abilităţile Demonstrare Accesare site-uri de
necesare în construirea şi profil
menţinerea unei relaţii Consultarea
terapeutice eficiente bibliografiei
5. Tehnici, strategii şi metode Problematizare Accesare site-uri de
de consiliere a copilului şi Prelegere profil
adolescentului Consultarea
bibliografiei
6. Jocul şi filmul - elemente Prelegerea cu Accesare site-uri de
al consilierii suport profil
multimedia, Consultarea
dezbatere bibliografiei
7. Constelaţia familială - Dezbatere Accesare site-uri de
Constelaţia frăţească profil
Consultarea
bibliografiei
8. Sistemul familial şi Aplicaţii Accesare site-uri de
abordarea copilului şi profil
adolescentului în sistemul Consultarea
familial bibliografiei
9. Eliminarea limitelor Prelegere Accesare site-uri de
emoţionale şi a prejudecăţilor profil
referitoare la diferite moduri Consultarea
de gândire ale copilului şi bibliografiei
adolescentului
10. Metafora şi poveştile, Prelegere Accesare site-uri de
premisă pentru schimbarea profil
comportamentelor nedorite.
11. Consilierea şi psihoterapia Studii de caz Consultarea
de grup a copiilor şi a bibliografiei
adolescenţilor.
12. Abordările Dezbatere, Accesare site-uri de
psihoterapeutice specifice studii de caz profil
problematicii crizelor de
identitate a adolescenţilor.
13. Sinele şi identitatea/ Dialog, Consultarea
56
Teoriile sinelui problematizare bibliografiei
14. Disciplină fără ţipete şi Dezbatere, Accesare site-uri de
palme- tehnici şi soluţii studii de caz profil
concrete pentru problemele de
comportament ale copiilor şi
adolescenţilor
Bibliografie:
Geldard D., Geldard K, Yin Foo R. (2013) Consilierea copiilor. O
introducere practică, Polirom, Iaşi.
Harwood R., Miller S.A., Vasta R. (2010). Psihologia copilului. Polirom,
Iaşi.
Holdevici I., Neacşu V. (2006). Consiliere psihologică şi psihoterapie în
situaţiile de criză. Dual Tech, Bucureşti.
Holdevici I., Crăciun B. (2013). Psihoterapia eficientă, Trei, Bucureşti.
Holdevici I., Crăciun B. (2019). Orientări moderne în psihoterapie şi
consiliere psihologică, Trei, Bucureşti.
Filipoi, Sempronia, (2012), Basme terapeutice pentru copii, adolescenţi şi
părinţi, ASCR, Cluj-Napoca.
Mitrofan Iolanda, Vasile Diana Lucia. (2001). Terapii de familie. SPER,
Colecţia Alma Mater, Bucureşti.
Papalia D.E., Olds S.W., Feldman R.D. (2010). Dezvoltarea umană, Trei,
Bucureşti.
Peseschian Nossarat, (2007). Psihoterapie pozitivă, Editura Trei,
Bucureşti.
Telleri F., (2003). Pedagogia familiei, Didactica, Bucureşti.
Vîşcu I., l.; Watkins E., K. (2019). Metode şi tehnici de intervenţie în
consilierea şi psihoterapia copilului şi adolescentului. Editura Universul
Academic, Bucureşti.
Bibliografie:
Abraham, Ada. (2004). Desenul persoanei, Editura Profex, Bucureşti.
Burns George W. (2011). 101 poveşti vindecătoare pentru copii şi
adolescenţi. Folosirea metaforelor în terapie, Trei, Bucureşti.
Burns George W. (2012). 101 poveşti vindecătoare pentru adulţi.
Folosirea metaforelor în terapie, Trei, Bucureşti.
Benga, Oana. (2002). Jocuri terapeutice, ASCR, Cluj-Napoca.
Cojocaru Daniela. (2008). Copilăria şi construcţia personalităţii. Polirom,
Iaşi.
Coleman John. (2013). Adolescenţii şi sexul, Trei, Bucureşti.
Cury, Augusto. (2011). Minţi sclipitoare, minţi antrenate, Editura For
You, Bucureşti.
Cury, Augusto. (2011). Copii străluciţi, elevi fascinanţi, Editura For You,
Bucureşti.
Day, Jennifer. (1998). Vizualizarea creativă împreună cu copiii. Editura
Teora, Bucureşti.
Dolto, Françoise. (1994). Despre educaţie în copilărie. Bucureşti: Editura
Image.
Dolto, Françoise. [1971] (1993). Psihanaliza şi copilul. Editura
Humanitas. Bucureşti.
Dumitru I. Al. (2008). Consiliere psihopedagogică, Editura Polirom, Iaşi.
David D., Dobrean A., Goţiu M. (2015). Retman şi Retmagia. Desene
animate psihoterapeutice. Conţine filmul cu DVD, Trei, Bucureşti.
Filipoi, Sempronia.(1998). Basme terapeutice pentru copii şi părinţi,
Fundaţia Culturală Forum, Cluj.
Hammond M. (2012).Cum să fii un părinte bun pentru adolescent,
Bucureşti:Trei.
Hawood R., Miller S., Vasta R., (2010), Psihologia copilului, Polirom,
Iaşi.
Holdevici, Irina, (1996). Elemente de psihoterapie, Editura All, Bucureşti.
Holdevici, Irina. (1995). Ameliorarea performanţelor individuale prin
tehnici de psihoterapie, Editura Orizonturi, Bucureşti.
Huebner D. (2015). Ce să faci când nu-ţi convine nimic, Trei, Bucureşti.
Kast V. (2014). Fiicele tatălui, fiii mamei. Căi de ieşire din complexele
paterne şi materne. Bucureşti:Trei.
Minulescu Mihaela, (2006). Relaţia psihologică cu copilul tău. Editura
Psyche, Bucureşti.
Mitrofan, Iolanda. (coord). (2001). Psihopatologia, psihoterapia şi
59
consilierea copilului. SPER, Bucureşti.
Mitrofan Iolanda. (2003). Cursa cu obstacole a dezvoltării umane,
Polirom, Iaşi.
Peseschkian N.(2005). Poveşti orientale ca instrument de psihoterapie,
Trei, Bucureşti.
Răşcanu, Ruxandra. (2007), Psihologie aplicată. Bucureşti: Editura
Universităţii din Bucureşti.
Salomé J. (2007). Mami, tati, mă auziţi? Editura Curtea Veche, Bucureşti.
Santagostino P. (2004). Cum să te vindeci cu o poveste. Humanitas,
Bucureşti.
Wycoff Jerry, Unell Barbara C. (2008). Disciplină fără ţipete şi palme.
Soluţii concrete pentru problemele de comportament ale preşcolarilor.
Meteor Press, Bucureşti.
Satir V. (2010). Arta de a făuri oameni. Trei, Bucureşti.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere
din nota
finală
10.4.1. Curs Implicarea în Se înregistrează 10%
prelegere, în activitatea din timpul
dezbateri, în cursului
atelierele de
lucru, cu
întrebări,
comentarii,
exemple de
analiză.
60
10.4.2. seminar Implicarea în Se înregistrează 20%
dezbateri cu activitatea în timpul
comentarii, seminarului
exemple de Crearea şi
analiză şi studii prezentarea unui
de caz. basm terapeutic
10.5 Evaluare Coerenţă în Examen oral ce 70%
finală exprimare şi constă în prezentarea
prezentarea unui portofoliu -
adecvată a studiu de caz, cu
informaţiei, aplicaţii şi soluţii
utilizarea concrete pentru
terminologiei de problemele de
specialitate şi comportament ale
utilizarea de copiilor şi
metode de adolescenţilor, şi
prezentare descoperirea a
adecvate minimum unui film,
ca instrument
terapeutic, potrivit
studiului de caz
respectiv. Susţinerea
orală a portofoliului
10.6. Standard minim de performanţă
1. Cunoaşterea şi înţelegerea conţinutului cursului
2. Interpretarea critică a informaţiei teoretice
3. Utilizarea terminologiei de specialitate
Data completării
1.09.2019
Conf. univ. dr. Lepădatu Ioana Conf. univ. dr. Lepădatu Ioana
.................................... ...............................
62
Examinări 1
Alte activităţi: -
3.7 Total ore studiu individual 108
3.8. Număr de ore din NOSI alocat
activităţilor practice:
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Număr de credite 6
63
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice
acumulate)
7.1 Obiectivul • Familiarizarea masteranzilor cu cadrul
general al disciplinei conceptual general şi practic al utilizării ştiinţelor
comunicării în consilierea educaţională
7.2 Obiectivele • să asigure studenţilor reperele ştiinţifice în
specifice exercitarea consilierii educaţionale, din
perspectiva teoriei comunicării; - să angajeze
studenţii în realizarea unor canale de comunicare
adecvate contextelor particulare ale activităţii de
consiliere educaţională; - să folosească cu
pricepere valenţele comunicării în consiliere; - să
identifice, să evite şi să înlăture barierele de
comunicare în consiliere; - să sprijine persoanele
şi grupurile consiliate pentru creşterea capacităţii
de comunicare în mediul social şi profesional
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Cursul 1 Locul şi rolul Expunerea, Sportul de
comunicării în consiliere. exemplul curs este
Caracterizarea generală a demonstrativ postat şi pe
comunicării platforma de
învăţare
Blackboard
Cursul 2. Modele ale comunicării Expunerea, Id.
I : Comunicarea ca relaţie exemplul
emiţător-receptor demonstrativ,
problematizarea
Cursul 3. Modele ale comunicării Expunerea, Id.
II: Comunicarea ca interacţiune exemplul
demonstrativ,
problematizarea
Cursul 4. Funcţiile comunicării Expunerea, Id.
exemplul
demonstrativ,
problematizarea
Cursul 5. Tipologia comunicării. Expunerea, Id.
64
Tipuri de comunicare din punctul exemplul
de vedere al actorilor demonstrativ,
problematizarea
Cursul 6. Tipologia comunicării. Expunerea, Id.
Tipuri de comunicare din punctul exemplul
de vedere al mijloacelor demonstrativ,
problematizarea
Cursul 7. Psihologia comunicării. Expunerea, Id.
Factori determinanţi ai exemplul
comunicării demonstrativ,
problematizarea
Cursul 8. Comunicarea Expunerea, Id.
interpersonală şi atitudinile I exemplul
demonstrativ,
problematizarea
Cursul 9. Comunicarea Expunerea, Id.
interpersonală şi atitudinile II exemplul
demonstrativ,
problematizarea
Cursul 10. Tehnici de culegere a Expunerea, Id.
informaţiilor în consiliere. exemplul
Caracterizarea interviului demonstrativ,
nondirectiv problematizarea
Cursul 11. Tehnici de intervenţie Expunerea, Id.
în interviul nondirectiv exemplul
demonstrativ,
problematizarea
Cursul 12. Aspecte ale Expunerea, Id.
comunicării în tehnicile de grup exemplul
demonstrativ,
problematizarea
Cursul 13. Macrobariere de
comunicare în consiliere
Cursul 14. Microbariere de
comunicare în consiliere
Bibliografie
Ionel Narita, Comunicare şi comportament, Editura de Vest, 2019.
Dr. Martin L. Kutscher, Copiii erei digitale, Editura Univers, 2018.
Gill Hasson, Cum să-ţi dezvolţi abilităţile de comunicare. Ce ştiu, fac şi
65
spun experţii în comunicare, Editura Polirom, 2012.
Băban, A., (coord.), Consiliere educaţională – Ghid metodologic pentru
orele de dirigenţie şi consiliere. Cluj-Napoca: Editura ASCR, 2009.
Dumitru, I. Al., Consiliere psihopedagogică:baze teoretice şi sugestii
practice. Iaşi: Editura Polirom, 2008.
Coman Alina, Tehnici de comunicare, Editura CH Beck, 2008.
Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicării. Teorii şi metode, Editura
Polirom, 2002.
Craia, Sultana, Teoria comunicării, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2000.
Lazăr, Cornel, David, Eugen, Comunicare, devianţă şi psihosociologia
grupurilor în consilierea psihologică şi educaţională, Editura Psihomedia,
Sibiu, 2007.
David, Eugen, Lazăr, Cornel, Dimensiuni actuale ale consilierii
psihologice şi educaţionale, Editura Psihomedia, Sibiu, 2008.
67
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor
comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi
din domeniul aferent programului
Conţinutul cursului se centrează pe dezvoltarea unor competenţe
profesionale şi transversale în concordanţă cu nevoile angajatorilor din
mediul preuniversitar, precum şi în acord cu rigorile RNCIS din România.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3 Pondere
evaluare evaluare din nota finală
10.4.1. Curs Implicarea în Se înregistrează 5%
prelegere cu frecvenţa şi
întrebări, soliditatea
comentarii, interacţiunii la
exemple de analiză orele de curs
10.4.2. Implicarea în Se înregistrează 5%
Seminar/ pregătirea şi frecvenţa şi
laborator discutarea soliditatea
problemelor interacţiunii la
abordate la orele orele de seminar
de seminar
10.4.3. Criterii de evaluare Se apreciază 30%
Redactare a redactării portofoliul din
portofoliu portofoliului: punctul de
pentru examen - redactare vedere al
oral portofoliu; condiţiilor
- interpretarea corespunzătoare
critică a criterilor de
informaţiei evaluare
teoretice cuprinse
în portofoliu;
- predarea în
termen a
portofoliului.
68
10.5. Evaluare finală Examen oral 60%
Examenul oral
Condiţia de admitere în examenul final este predarea portofoliului.
Cerinţa examenului final: demonstrarea însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei.
Criterii de evaluare şi punctaj (un punct reprezentând 10% din nota totală).
69
FIŞA DISCIPLINEI
71
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice
acumulate)
7.1 Obiectivul general al • Familiarizarea masteranzilor cu
disciplinei principalele teorii explicative, metode şi
tehnici din domeniul consilierii
psihopedagogice, cu scopul dobândirii unor
abilităţi de intervenţie educativă şi suport
educaţional.
7.2 Obiectivele specifice - Operarea cu conceptele fundamentale ale
consilierii psihopedagogice;
- Definirea corectă a obiectului de studiu al
consilierii educaţionale;
- Operarea cu concepte şi strategii care
privesc consilierea educaţională în situaţii
educative concrete;
- Elaborarea unor planuri de intervenţie
educativă, care să vizeze formarea atitudinilor,
achiziţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor
interpersonale la elevii şcolari şi preşcolari;
- Respectarea normelor de deontologie
profesională (a codului deontologic al
profesorului), fundamentate pe opţiuni
valorice explicite, specifice specialistului în
ştiinţele educaţiei.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
Nu este cazul
Bibliografie
73
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 10.3 Pondere
Metode de din nota finală
evaluare
10.4. Activitate - calitatea şi relevanţa Prezentare
100 %
practică activităţii de practică în orală
raport cu tema aleasă;
- preocuparea
masterandului pentru
aplicarea cunoştinţelor
acumulate la cursuri la
condiţiile concrete ale
instituţiei şi populaţiei
cuprinse în activitatea
practică;
- valoarea concluziilor şi
propunerilor formulate.
10.5. Standard minim de performanţă: realizarea la nivel satisfăcător a
sarcinilor de practică stabilite
Data completării:
Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
1.09.2019
Lector univ. dr. Elena Hurjui Lector univ. dr. Elena Hurjui
74
FIŞA DISCIPLINEI
75
Alte activităţi: elaborare proiect pe una din tematicile prezentate 4
3.7 Total ore studiu individual 72
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Număr de credite 4
77
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
Etică şi deontologie în cercetare. Prelegere Suportul de curs este
Concepte de bază în cercetarea distribuit studenţilor
ştiinţifică, modele de cercetare sub formă de manual
de lucru, la începutul
activităţii didactice
Formularea ipotezelor, etape, tipuri Prelegere- Studenţii lucrează pe
de cercetări şi studii demonstraţie manual
şi vizualizează pe
computer
demonstraţiile
practice
Metoda observaţiei Prelegere- Studenţii lucrează pe
demonstraţie manual
şi vizualizează pe
computer
demonstraţiile
practice
Metoda experimentală Prelegere- Studenţii lucrează pe
demonstraţie manual şi
vizualizează pe
computer
demonstraţiile
practice
Interviul, metoda focus-grup Prelegere- Studenţii lucrează pe
demonstraţie manual şi
vizualizează pe
computer
demonstraţiile
practice
Metoda anchetei. Definire, Prelegere- Studenţii lucrează pe
clasificare. demonstraţie manual şi
vizualizează pe
computer
demonstraţiile
practice
78
Operaţionalizarea conceptelor Prelegere- Studenţii lucrează pe
demonstraţie manual
şi vizualizează pe
computer
demonstraţiile
practice
Chestionarul Definire, clasificare. Prelegere- Studenţii lucrează pe
Construcţia şi aplicarea demonstraţie manual
chestionarelor şi vizualizează pe
computer
demonstraţiile
practice
Studiul de caz Definire, clasificare Prelegere- Studenţii lucrează pe
demonstraţie manual şi
vizualizează pe
computer
demonstraţiile
practice
Întocmirea unui proiect de cercetare Prelegere- Studenţii lucrează pe
Realizarea unui raport de cercetare demonstraţie manual şi
vizualizează pe
computer
demonstraţiile
practice
Bibliografie
1. Baban, A. (2002). Metodologia cercetării calitative, Cluj-Napoca: Editura
Presa Universitară Clujeană.
2. Bulai, A. (2000). Focus-grupul în investigaţia socială. Bucureşti: Editura
Paideia.
3. Chelcea, S. [2002] (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode
cantitative şi calitative. Bucureşti: Editura Economică.
4. Cocoradă, Elena. (2014). Metode de cercetare calitativă în psihologie şi
ştiinţele educaţiei. Braşov: Editura Universităţii Transilvania.
5. Culic, Irina. (2004). Metode avansate în cercetarea socială. Analiza
multivariată de interdependenţă. Iaşi: Editura Polirom.
6. Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea. Metode calitative de abordare.
Observaţia şi interviul. Iaşi: Editura Polirom.
7. Dincă, Margareta, Mihalcea, A. (2016). Metode de cercetare în psihologie.
Bucureşti: Editura Universitară.
79
8. Rotariu, T., Culic, Irina, Bădescu, G., Mezei, E., Mureşan, Cornelia.
(2006). Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale, Iaşi: Editura Polirom.
Bibliografie
1. Butaru, L. (2015). Introducere în metodologia cercetării calitative.
Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
2. Krueger, R.A, Casey, Mary Anne. (2005). Metoda Focus Grup. Ghid
pentru cercetarea aplicată. Iaşi: Editura Polirom.
80
3. Popa, M. (2008). Statistica pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii SPSS.
Iaşi: Editura Polirom,.
4. Rateau, P. (2004). Metodele şi statisticile experimentale în ştiinţele umane.
Iaşi: Editura Polirom.
5. Sava, F. (2004). Analiza datelor în cercetarea psihologică. Cluj-Napoca:
Editura A.S.C.R.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de evaluare10.3 Pondere
evaluare din nota
finală
10.4 Curs Cunoştinţe Evaluare finală – 40%
din materialul evaluarea cunoştinţelor
de la curs aprofundate la curs
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
10.5 Seminar/ Cunoştinţe 60%
laborator din materialul Evaluare finală -examen
de seminar oral, susţinere portofoliu
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Activitate
de seminar
81
10.6 Standard minim de performanţă
Prezenţa la seminarii minimum 70%
Prezenţa la examenul oral
Demonstrarea (în cadrul evaluării finale) însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei. Promovarea este condiţionată de
obţinerea a minimum 50% (3.5p) din punctajul de la evaluarea finală.
Construirea unui chestionar de opinie cu autoadministrare individuală, având
ca temă Importanţa consilierii şcolare din perspectiva elevilor, respectând
cunoştinţele din cuprinsul cursului.
Criterii de evaluare şi punctaj 1p: din oficiu
3p: 1p- redactare portofoliu
1p- interpretarea critică a informaţiei teoretice cuprinse în portofoliu 1p-
predarea în termen a portofoliului
4p: 1p- susţinere portofoliu – coerenţă în exprimare 1p- prezentarea adecvată
a informaţiei
1p- utilizarea terminologiei de specialitate
1p- utilizarea de metode de prezentare adecvate 2p: 1p răspuns care
atinge esenţa subiectului
1p răspuns care, pe lângă esenţa subiectului, aduce detalii, exemple,
particularităţi care să demonstreze profunzimea înţelegerii problematicii
Lector univ. dr. Cristiana Bălan Lector univ. dr. Cristiana Bălan
82
FIŞA DISCIPLINEI
83
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice 25
de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 4
Examinări 4
Alte activităţi: -
3.7 Total ore studiu individual 108
3.8. Număr de ore alocat activităţilor practice: 42
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Număr de credite 6
85
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1.Activităţile fundamentale de Prelegerea Cărţile indicate la
sprijin – dezvoltarea personală, Tehnicile audio- bibliografie
consilierea şi psihoterapia. vizuale
2.Relaţia dintre consiliere, Prelegerea Cărţile indicate la
psihoterapie şi educaţie. Tehnicile audio- bibliografie
vizuale
3.Fundamentele teoretice ale Prelegerea Cărţile indicate la
consilierii. Tehnicile audio- bibliografie
vizuale
4.Personalitatea consilierului şi Prelegerea Cărţile indicate la
competenţele sale. Tehnicile audio- bibliografie.
vizuale
5.Conţinutul activităţilor de Prelegerea Cărţile indicate la
consiliere educaţională. Tehnicile audio- bibliografie
Probleme generale. vizuale
6.Consilierea şi orientarea Prelegerea Cărţile indicate la
carierei. Tehnicile audio- bibliografie
vizuale
7.Procesul de consiliere a Prelegerea Cărţile indicate la
carierei. Tehnicile audio- bibliografie.
vizuale
8.Consultanţa şi modelele Prelegerea Cărţile indicate la
fundamentale de consultanţă. Tehnicile audio- bibliografie
vizuale
9.Procesul de consultanţă. Prelegerea Cărţile indicate la
Tehnicile audio- bibliografie
vizuale
10.Consultanţa în instituţiile Prelegerea Cărţile indicate la
educaţionale. Tehnicile audio- bibliografie
vizuale
11.Abordările psihodinamice Prelegerea Cărţile indicate la
ale consilierii şi psihoterapiei. Tehnicile audio- bibliografie
vizuale
12.Abordările comportamentale Prelegerea Cărţile indicate la
şi cognitiv – comportamentale. Tehnicile audio- bibliografie
vizuale
86
13. Abordările umaniste sau Prelegerea Cărţile indicate la
experienţiale. Tehnicile audio- bibliografie
vizuale
14. Abordările integrativ – Prelegerea Cărţile indicate la
eclectice. Tehnicile audio- bibliografie
vizuale
Bibliografie
1. Băban, A. (coord.), 2001; 2011, Consiliere educaţională. Ghid pentru
orele de dirigenţie, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca; editura ASCR,
Cluj-Napoca.
2. Benito, J., 2003, Copiii supradotaţi. Educaţie, dezvoltare emoţională şi
adaptare socială, Editura Polirom, Iaşi.
3. Blocher, H. D., 2000, Counseling. A Developmental Approach, ed. IV,
John Willey and Sons, New York.
4. Buzducea, D., 1997, Terapia realitate – transparenţă, umor şi
responsabilitate – primul pas spre schimbare, în Mitrofan, I., coord., 1997,
Psihoterapie experienţială, Infomedica, Bucureşti.
5. Creţu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi.
6. Cucu-Ciuhan, G., 2001, Psihologia copilului hiperactiv. O abordare
experienţială, Editura Sylvi, Bucureşti.
7. Dafinoiu, I., 2000, Elemente de psihoterapie integrativă, Editura
Polirom, Iaşi.
8. Dinkmeyer, D. Jr.; Carson, J., 2006, Consultation. Creetising School –
Based Interventions, Routledge, Taylor and Frances Group, New York,
London.
9. Dryden, W., coord., 2010, Manual de terapie individuală, Editura
Polirom, Iaşi.
10. Dumitru, I. Al., 2008, Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi
sugestii practice, Editura Polirom, Iaşi.
11. Golu, M., 1993, Dinamica personalităţii, Editura Geneze, Bucureşti.
12. Holdevici, I., 1998, Elemente de psihoterapie, Editura All, Bucureşti.
13. Jigău, M., 2001, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti.
14. Lemeni, G., Miclea, M., 2004, Consiliere şi orientare. Ghid de
educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca.
15. Mitrofan, I., Nuţă, A., 2005, Consilierea psihologică. Cine, ce şi cum?,
Editura SPER, Bucureşti.
16. Nelson – Jones, R., 2009, Manual de consiliere, Editura Trei,
Bucureşti.
87
17. Stancu, I., 2005, Mic tratat de consiliere psihologică şi şcolară,
Editura SPER, Bucureşti.
18. Stănescu, M.L., 2002, Instruirea difirenţiată a elevilor supradotaţi,
Editura Polirom, Iaşi.
19. Stănescu, M.L., 2003, Introducere în consilierea psihologică, Editura
Arvin Press, Craiova.
20. Tomşa, R., 2011, Implicaţii psihologice ale migraţiei economice a
părinţilor asupra adolescenţilor, Editura Terra, Focşani.
21. Tomşa, Gh., 2002, Competenţele şi abilităţile implicate în procesul de
consiliere, în: Păun, E., Potolea D.(coord.), 2002, Pedagogie.
Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi.
22. Tomşa, Gh. (coord.), 2003, Dicţionar de consiliere şi orientare,
Bucureşti, Editura CREDIS, Universitatea din Bucureşti.
23. Tomşa, Gh., 2006, Consilierea şi orientarea în şcoală, Editura
CREDIS, Universitatea din Bucureşti.
89
Bibliografie
A. Suport de curs principal
B. Material de aprofundare
C. Alte surse utile
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere
din nota
finală
10.4. Curs Cunoştinţe din Evaluare finală – 40%
materialul de la evaluarea
curs cunoştinţelor
Parcurgerea aprofundate la curs
bibliografiei Evaluare finală orală,
obligatorii susţinere portofoliu
10.5. Seminar/ Cunoştinţe din Evaluare finală – 60%
laborator materialul de la evaluarea
curs cunoştinţelor
Parcurgerea aprofundate la curs
bibliografiei
obligatorii
Activitate de
seminar
90
10.6. Standard minim de performanţă
Prezenţa la seminarii minimum 70%
Prezenţa la examenul oral
Demonstrarea (în cadrul evaluării finale) însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei. Promovarea este condiţionată de
obţinerea a minimum 50% (3.5p) din punctajul de la evaluarea finală.
Criterii de evaluare şi punctaj
1p: din oficiu
3p: 1p- redactare portofoliu
1p- interpretarea critică a informaţiei teoretice cuprinse în portofoliu
1p- predarea în termen a portofoliului
4p: 1p- susţinere portofoliu – coerenţă în exprimare
1p- prezentarea adecvată a informaţiei
1p- utilizarea terminologiei de specialitate
1p- utilizarea de metode de prezentare adecvate
2p: 1p răspuns care atinge esenţa subiectului
1p răspuns care, pe lângă esenţa subiectului, aduce detalii, exemple,
particularităţi care să demonstreze profunzimea înţelegerii
problematicii
Total 10 p – corespunzător notei 10 (zece)
Prof. univ.dr. emerit Tomşa Gheorghe Prof. univ.dr. emerit Tomşa Gheorghe
91
FIŞA DISCIPLINEI
92
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Examinări 2
Alte activităţi: 2
3.7 Total ore studiu individual 108
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Număr de credite 6
93
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice
acumulate)
7.1 Obiectivul • Cunoaşterea şi înţelegerea, utilizarea corectă a
general al limbajului specific domeniului psihopedagogiei
disciplinei speciale.
• Familiarizarea studenţilor cu problematica datorată
existenţei deficienţei de intelect
• Cunoaşterea principalelor consecinţe datorate
deficienţei de intelect
7.2 Obiectivele • Cunoaşterea de către studenţi a unor informaţii de
specifice bază privind specificul deficienţei mintale;
• Identificarea şi analizarea cauzelor care determină
deficienţa mintală
• Cunoaşterea diferitelor tipuri de dificultăţi de
învăţare pe parcursul tuturor etapelor de vârstă;
• Utilizarea instrumentelor psihopedagogice de
evaluare şi diagnosticare a deficienţei mintale;
• Prezentarea unor studii de caz realizate în instituţii
speciale
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Introducere: definiţii şi Prelegere Sportul de curs
clasificări este distribuit
studenţilor pe
cale electronică,
la debutul
activităţii
2. Evaluarea copiilor cu cerinţe Prelegere
educaţionale speciale (CES)
3. Intervenţia educaţională: Prelegere
educaţie integrată, educaţie
incluzivă
4. Dezvoltarea compensatorie Prelegere
5. Consilierea: delimitări Prelegere
conceptuale
6. Scopurile şi principiile Prelegere
94
consilierii
7. Etapele unui proces de Prelegere
consiliere
8. Specificul consilierii Prelegere
persoanelor cu CES
9. Modele de programe de Prelegere
consiliere
10. Program de consiliere pentru Prelegere
retardarea mintală
11. Program de consiliere pentru Prelegere
dificultăţi de învăţare
12. Program de consiliere pentru Prelegere
tulburări de vorbire / limbaj
13. Program de consiliere pentru Prelegere
tulburări de comportament
14. Program de consiliere pentru Prelegere
autism
Bibliografie
Cocoradă, Elena şi Voinea Mihaela (2009), Psihologia învăţării. Copilul
cu dificultăţi de învăţare. Braşov: Editura Universităţii Transilvania.
Sima, I. (2009), Psihopedagogia copiilor cu dificultăţi de învăţare.
Ungureanu, D. (1998), Copiii cu dificultăţi de învăţare, Bucureşti: E.D.P.
96
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere
din nota
finală
10.4. Curs Implicarea în Se înregistrează 10%
prelegeri cu întrebări,frecvenţa şi
comentarii, exemple activitatea la
de analiză. curs.
10.5. Seminar/ Implicarea în Evaluarea 20%
laborator pregătirea şi studiilor de caz,
discutarea atelierelor de
problemelor lucru sau temelor
de lucru
Proba de Realizarea şi 70%
examen prezentarea
portofoliului
10.6. Standard minim de performanţă: Nota minimă de promovare este 5.
97
FIŞA DISCIPLINEI
98
Examinări 3
Alte activităţi: elaborare proiect pe una din tematicile prezentate
3.7 Total ore studiu individual 108
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Număr de credite 6
99
- Utilizarea nuanţată şi pertinentă de criterii şi metode de
evaluare, pentru a formula judecăţi de valoare şi a fundamenta
decizii constructive, spre a oferi sprijin de specialitate pentru
creşterea performanţei individuale şi colective a activităţii de
învăţământ şi educaţie din şcoli, grădiniţe şi instituţii speciale de
Competenţe transversale Competenţe profesionale
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Locul şi rolul tehnicilor de Prelegere Sportul de curs
consiliere psiho-pedagogică. este distribuit
studenţilor pe cale
electronică, la
debutul activităţii.
2. Tehnici de consiliere de Prelegere- idem
natură psihanalitică demonstraţie
3. Tehnici de consiliere Prelegere- idem
cognitiv-comportamentale demonstraţie
4. Tehnici de consiliere Prelegere- idem
ericksoniene demonstraţie
5. Tehnici de consiliere Prelegere- idem
rogersiene, de ascultare activă demonstraţie
6. Tehnici de consiliere Prelegere- idem
umanist-experienţiale demonstraţie
7. Tehnici de consiliere Prelegere- idem
familială demonstraţie
Bibliografie obligatorie:
1. Mitrofan, I., Nuţă, A. (2005), Consilierea psihologică. Cine, ce şi cum?
Editura SPER, Bucureşti.
2. Vancea, F. Suport de curs.
101
Bibliografie obligatorie:
1. Holdevici, I. (1996), Elemente de psihoterapie, Editura All, Bucureşti.
2. Holdevici, I. (2000), Ameliorarea performanţelor individuale prin
tehnici de psihoterapie, Editura Orizonturi.
3. Howard, S., (2010), Psihoterapie şi consiliere psihodinamică, Editura
Herald, Bucureşti.
4. Ionescu, A. (2001), Psihoterapia existenţială, Editura SPER,
Bucureşti.
5. Minulescu, M. (2001), Introducere în analiza jungiană, Editura Trei,
Bucureşti.
6. Mitrofan, I. (coord.), (1997), Psihoterapia experienţială. O paradigmă
a autorestructurării şi dezvoltării personale, Editura Infomedica,
Bucureşti.
7. Mitrofan, I. (coord.), (2000), Orientarea experienţială în psihoterapie.
Dezvoltarea personală, interpersonală şi transpersonală, Editura SPER,
Bucureşti.
8. Mitrofan, I., Vasile, D. (2001), Terapii de familie, Editura SPER,
Bucureşti.
9. Nichols, M.P., Schwartz, R,.C., (2005), Terapia de familie. Concepte şi
metode, Editată de Asociaţia de terapie familială, Bucureşti.
10. Tolan, J., (2011), Psihoterapie şi consiliere centrată pe persoană,
Editura Herald, Bucureşti.
11. Van Deurzen, E., (2011), Psihoterapie şi consiliere existenţială,
Editura Herald, Bucureşti.
12. Vancea, F. (2009), Introducere în psihoterapie, Editura Psihomedia,
Sibiu.
13. Widlocher, D., Braconnier, A. (2006), Psihanaliză şi psihoterapii,
Editura Trei, Bucureşti.
14. Yalom, Irvin, D., (2005), Tratat de psihoterapie de grup. Teorie şi
practică, Editura Trei, Bucureşti, 2008.
102
2. Tehnici de consiliere Referate. Exerciţii Idem
folosind limbajele artistice demonstrative
3. Tehnici de consiliere Referate. Exerciţii Idem
suportive demonstrative
4. Tehnici de consiliere Referate. Exerciţii Idem
psihocorporale demonstrative
5. Tehnici de consiliere Referate. Exerciţii Idem
verbală, folosind limbajul demonstrative
modelului META
6. Tehnici de relaxare Referate. Exerciţii Idem
psihocorporală demonstrative
7. Tehnici de consiliere Referate. Exerciţii Idem
familială cognitiv- demonstrative
comportamentale
8. Tehnici de consiliere Referate. Exerciţii Idem
familială umanist-experienţiale demonstrative
9. Tehnici de consiliere Referate. Exerciţii Idem
familială sistemice demonstrative
10. Tehnici de consiliere de Referate. Exerciţii Idem
cuplu demonstrative
11. Tehnici de consiliere în Referate. Exerciţii Idem
grupul mic demonstrative
12. Tehnici de consiliere Referate. Exerciţii Idem
transgeneraţionale demonstrative
13. Tehnici de consiliere Referate. Exerciţii Idem
experienţială, focalizate pe demonstrative
emoţii şi specifice terapiei
experienţiale a unificării
14. Tehnici de dezvoltare Referate. Exerciţii Idem
personală şi de consiliere în grup demonstrative
Bibliografie
1. Bandler, R., Grinder, J. (2007), Tehnicile hipnoterapiei ericksoniene,
Editura Curtea Veche, Bucureşti.
2. Mitrofan, I. (2004), Terapia unificării. Abordare holistică a dezvoltării
şi transformării umane, Editura SPER, Bucureşti.
3. Mitrofan, I., Nuţă, A. (2005), Consilierea psihologică. Cine, ce şi cum?
Editura SPER, Bucureşti.
4. Mitrofan, I., Stoica, D.C. (2005), Analiza transgeneraţională în terapia
unificării, Editura SPER, Bucureşti.
103
5. Rubin, J.A. (2009), Art-Terapia. Teorie şi tehnică, Editura Trei,
Bucureşti.
6. Şelaru, M., Boişteanu, P. (2002), Trainingul autogen sau relaxarea.
Culegere de texte, tehnici şi metode, Editura Phoenix, Braşov.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3 Pondere
evaluare evaluare din nota finală
10.4.1. Curs Implicarea în Se înregistrează 5%
prelegere cu frecvenţa şi
întrebări, soliditatea
comentarii, interacţiunii la
exemple de orele de curs.
analiză.
10.4.2. Implicarea în Se înregistrează 5%
Seminar/ pregătirea şi frecvenţa şi
laborator discutarea soliditatea
problemelor interacţiunii la
abordate la orele orele de
de seminar seminar.
10.4.3. Criterii de evaluare Se apreciază 30%
Redactare a redactării portofoliul din
portofoliu portofoliului punctul de
pentru examen - redactare vedere al
oral portofoliu condiţiilor
- interpretarea corespunzătoare
critică a informaţiei criteriilor de
teoretice cuprinse în evaluare
portofoliu
- predarea în
termen a
portofoliului
104
10.5 Evaluare finală Examen oral 60%
Examenul oral
Condiţia de admitere în examenul final este predarea portofoliului.
Cerinţa examenului final: demonstrarea însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei.
Criterii de evaluare şi punctaj (un punct reprezentând 10% din nota totală).
Data completării:
01.09. 2019
Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar,
Lector univ. dr. Florin Vancea Lector univ. dr. Florin Vancea
105
FIŞA DISCIPLINEI
106
3.7 Total ore studiu individual72
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Număr de credite 4
7. Conţinuturi
7.1 Curs Metode de predare Observaţii
Nu este cazul
Bibliografie
1. Lemeni, G., Porumb, M. (coord.). (2004). Consiliere şi orientare. Ghid de
educaţie pentru carieră. Activităţi pentru clasele I – IV, V- VIII. Cluj-
Napoca: Editura ASCR.
2. Lemeni, G., Tărău, A. (coord.). (2004). Consiliere şi orientare. Ghid de
educaţie pentru carieră. Activităţi pentru clasele IX-XII / SAM Cluj-Napoca:
Editura ASCR.
3. Lemeni, G., Miclea, M. (2010). Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie
pentru carieră. Cluj-Napoca: Editura ASCR
4. Nelson-Jones, R. (2009). Manual de consiliere. Bucureşti: Editura Trei.
5. Vernon, A. [1998] (2008). Paşaport pentru succes în dezvoltarea
Emoţională, Socială, Cognitivă şi personală a copiilor din clasele I – IV, V-
VIII, IX-XII. Cluj Napoca: Editura RTS.
108
9. Evaluare
9.1 Tip activitate Criterii de evaluare: Metode de 9.3
calitatea şi relevanţa activităţii evaluare Pondere
de practică în raport cu tema din nota
aleasă; finală
preocuparea masterandului
pentru aplicarea cunoştinţelor
acumulate la cursuri la condiţiile
concrete ale instituţiei şi populaţiei
cuprinse în activitatea practică;
valoarea concluziilor şi
propunerilor formulate.
9.2 Activitate Masterandul va elabora, la alegere, Prezentare 100 %
practică pe o singură temă, un raport de orală
practică pe care îl va susţine cu
ocazia sesiunii de examene.
Teme orientative:
- Consilierea carierei în şcoală
- Consilierea şi orientarea
persoanelor supradotate
- Consilierea şi orientarea carierei
la persoanele cu C.E.S.
- Factori de influenţă în consilierea
carierei – studii comparative
- Nivel de aspiraţie şi orientarea
carierei – studii comparative
9.3. Standard minim de performanţă: realizarea la nivel satisfăcător a
sarcinilor de practică stabilite
Data completării:
25.09.2019
Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
Lector univ. dr. Cristiana Bălan
............................................
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament,
1.10.2019 Conf. univ. dr. Adina Babonea
........................................
109
FIŞA DISCIPLINEI
111
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice
acumulate)
7.1 Obiectivul • Formarea de tehnici şi metode de lucru
general al disciplinei solicitate de activitatea de consiliere şi orientare
7.2 Obiectivele • Înţelegerea serviciile de consiliere şi orientare
specifice (informare în carieră, orientare în carieră,
consiliere în carieră) prin prisma caracteristicilor
beneficiarilor şi a particularităţilor dificultăţilor în
carieră
• Dezvoltarea unor abilităţi de bază ale
consilierului
• Asimilarea unor repere în evaluarea conduitei
elevilor
• Dobândirea unor capacităţi de comunicare
eficientă cu elevii
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Cursul 1 Consiliere Expunerea, Sportul de curs
educaţională - delimitări exemplul este postat şi pe
conceptuale. Caracteristici, demonstrativ platforma de
principii şi obiective ale învăţare
consilierii Blackboard
Cursul 2. Personalitatea Expunerea, Id.
consilierului. Aptitudini şi exemplul
abilităţi de bază în procesul de demonstrativ,
consiliere. problematizarea
Cursul 3. Domenii ale Expunerea, Id.
consilierii educaţionale: exemplul
1. Dezvoltare personală. demonstrativ,
Personalitatea copilului şi problematizarea
adolescentului. Particularităţi
bio-psiho-sociale
Cursul 4. Domenii ale Expunerea, Id.
consilierii educaţionale: exemplul
2. Consiliere pentru demonstrativ,
performanţe academice problematizarea
Cursul 5. Domenii ale Expunerea, Id.
consilierii educaţionale: exemplul
112
3. Orientare pentru carieră demonstrativ,
problematizarea
Cursul 6. Tipare de Expunerea, Id.
ataşament. Tipare parentale exemplul
demonstrativ,
problematizarea
Cursul 7. Autocunoaştere şi Expunerea, Id.
dezvoltare personală exemplul
demonstrativ,
problematizarea
Bibliografie
1. Băban, A., coord 2001, Consiliere educaţională, Editura Psinet,
Cluj-Napoca.
2. Băban A., 2009, Ghid de consiliere educaţională- ghid metodologic
pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Editura Asociaţiei de ştiinţe
cognitive.
3. Ferreol, G., Neculau, A., 2003, Violenţa, aspecte psihosociale, Editura
Polirom, Iaşi.
4. Holdevici, I.,1999, Gândirea pozitivă, Editura Ştiinţifică şi tehnică.
5. Holdevici, I., 2001, Ameliorarea performanţelor individuale prin tehnici
de psihoterapie, Editura Orizonturi.
Bibliografie
1. Ivey, A, 1980, Counselling and psychotherapy, Prentice Hall.
2. Miclea M., 2008, Consiliere şi orientare- ghid de educaţie pentru
carieră, Editura Asociaţiei de ştiinţe cognitive.
3. Mitrofan, I, 1999, Psihoterapia experienţială, Editura Infomedica.
4. Mitrofan, I., 2000, Orientarea experienţială în psihoterapie, Editura
Sper.
5. Muntean A., 2006, Psihologia dezvoltării umane, Editura Polirom, Iaşi.
6. Nelson, M., Clark, 1986, Preventing child sexual abuse, Network
publication, Santa Cruz.
114
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere
din nota
finală
10.4. Curs Implicarea în Evaluare orală 80%
prelegere cu
întrebări,
comentarii,
exemple de
analiză.
115
FIŞA DISCIPLINEI
specifice de comunicare
• Aplicarea cunoştinţelor, metodelor, tehnicilor şi instrumentelor
pentru analiza critică a unei campanii de comunicare şi abilităţi
sociale.
• Însuşirea conceptelor, teoriilor, instrumentelor şi situaţiilor
specifice comunicării sociale
• Explicarea şi internalizarea valorilor şi promovarea
comportamentului raţional şi responsabil de comunicare (1 credit)
8. Conţinuturi
8. 1. Curs Metode de Observaţii
predare
COMUNICAREA. CONCEPTE ŞI Prezentare 2 cursuri
TEORII PPT,
explicaţie,
conversaţie
TIPURI DE COMUNICARE. Prezentare 2 cursuri
COMUNICAREA VERBALĂ, PPT,
NONVERBALĂ ŞI PARAVERBALĂ explicaţie,
conversaţie
SITUAŢII DIFICILE DE COMUNICARE Prezentare 2 cursuri
PPT,
Explicaţie,
conversaţie
COMUNICAREA ÎN CÂMPUL SOCIAL Prezentare 2 cursuri
PPT,
Explicaţie,
conversaţie
118
COMUNICAREA ÎN CADRUL Prezentare PPT, 2 cursuri
ORGANIZAŢIILOR Explicaţie,
conversaţie
INTRODUCERE ÎN TEORIA Prezentare PPT, 2 cursuri
COMUNICĂRII SOCIALE Explicaţie,
conversaţie
CAMPANII DE RELAŢII PUBLICE – Prezentare PPT, 2 cursuri
STUDII DE CAZ Studii de caz,
problematizare,
dezbatere
Bibliografie
Baylon, C., Mignot, X. (2000). Comunicarea, Editura Universităţii
„Al.I.Cuza”, Iaşi.
Dor, D. (2020). Instruirea imaginaţiei. Limba ca o tehnologie socială a
comunicării, Editura Universitaria, Bucureşti.
Habermas, J. (2005). Sfera publică şi transformarea ei structurală, Editura
Univers, Bucureşti.
Keane, J. (2000). Mass-media şi democraţia, Institutul European, Iaşi.
Martin, J. C. (2005). La Guide de la Communication, Marabout, France.
Miege, B. (2000). Societatea cucerită de comunicare, Editura Polirom, Iaşi.
Şerb, S. (2006). Relaţii publice şi comunicare, Editura Teora, Bucureşti.
Stănciugelu, Irina, Tran, V. (2001). Teoria comunicării, Editura SNSPA,
Bucureşti.
10. Evaluare
10.1 Criterii de 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere
Tip activitate evaluare EVP 100% din nota finală
10.4 Curs Cunoştinţe din Evaluare finală – 40%
materialul de la curs evaluarea cunoştinţelor
Parcurgerea aprofundate la curs
bibliografiei
obligatorii
Cunoştinţe din Evaluare finală orală, 60%
materialul de seminar susţinere portofoliu
10.5 Seminar/ Parcurgerea
laborator bibliografiei
obligatorii
Activitate de seminar
120
10.6 Standard minim de performanţă
Prezenţa la seminarii minimum 70%
Prezenţa la examenul oral
Demonstrarea (în cadrul evaluării finale) însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei. Promovarea este condiţionată de
obţinerea a minimum 50% (3.5p) din punctajul de la evaluarea finală.
Criterii de evaluare şi punctaj
1p: din oficiu
3p: 1p- redactare portofoliu
1p- interpretarea critică a informaţiei teoretice cuprinse în portofoliu
1p- predarea în termen a portofoliului
4p: 1p- susţinere portofoliu – coerenţă în exprimare
1p- prezentarea adecvată a informaţiei
1p- utilizarea terminologiei de specialitate
1p- utilizarea de metode de prezentare adecvate
2p: 1p răspuns care atinge esenţa subiectului
1p răspuns care, pe lângă esenţa subiectului, aduce detalii, exemple,
particularităţi care să demonstreze profunzimea înţelegerii problematicii
Total 10 p – corespunzător notei 10 (zece)
Data completării
30.09.2019 Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
121
FIŞA DISCIPLINEI
specialitate;
profesionale
123
- Utilizarea integrată a aparatului conceptual şi metodologic de a
acorda sprijin de specialitate pentru optimizarea comportamentului
şi îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale, pentru creşterea nivelului
de conştientizare a persoanei sau grupului, a capacităţii de
autoevaluare şi autocontrol, de adaptare la diferite situaţii de viaţă,
de muncă individuală sau colectivă, de decizie privind munca sau
viaţa.
- Utilizarea nuanţată şi pertinentă de criterii şi metode de
evaluare, pentru a formula judecăţi de valoare şi a fundamenta
decizii constructive, spre a oferi sprijin de specialitate pentru
creşterea performanţei individuale şi colective a activităţii de
Competenţe profesionale
124
în învăţământul preuniversitar, în funcţie de
contextul psihopedagogic şi metodic (cerinţele
programei, nivelul clasei, alte particularităţi);
- să evidenţieze posibilităţi de realizare a
strategiilor didactice interactive, prin combinarea
unor metode, mijloace şi forme de organizare
adecvate situaţiilor date;
- să demonstreze modalităţile de optimizare a
strategiilor didactice, pe baza valorificării
informaţiilor obţinute prin feedback;
- să aplice liste de control şi grile de
(auto)evaluare, pe baza celor furnizate de
J. Hattie, în lucrarea Învăţarea vizibilă;
- să prelucreze informaţiile furnizate de itemii
din listele de control, din perspectiva optimizării
strategiilor didactice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Eficientizarea procesului de predare-învăţare Prelegere Notiţe de
prin utilizarea strategiilor didactice interactive curs; sinteze
1.1. Baze teoretico-metodologice, delimitări Biblioteca
conceptuale virtuală
1.2. Rolul strategiilor didactice interactive în Prelegere Idem
procesul didactic interactivă, cu
1.3. Avantaje şi limite ale utilizării strategiilor oponent
didactice interactive
Bibliografie
1. Cucoş, C.. (2008). Teoria şi metodologia evaluării. Iaşi: Editura Polirom.
2. Bocoş, Muşata-Dacia (2013), Instruirea interactivă. Iaşi: Editura
Polirom.
3. Florea, Nadia Mirela (2010), Didactica specialităţii, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti
4. Ulrich, Cătălina (2016), Învăţarea prin proiecte. Ghid pentru profesori,
Iaşi: Polirom
Bibliografie facultativă
5. De Bono, E.(2006), Şase pălării gânditoare, Editura Curtea Veche,
Bucureşti
6. Ginnis, P. (2006), The Teacher’s Toolkit, Crown House Publishing Ltd.,
Replika Press Pvt. Ltd., Kundli
7. Ionescu, M., Radu, I. (2001), Didactica modernă, Editura Dacia,
Cluj-Napoca.
8. Joiţa, Elena (coord.2008), Formarea pedagogică a profesorului, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
9. Oprea, Crenguţa (2007), Strategii didactice interactive, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti
127
8.2 Seminar/laborator Metode de Observaţii
7 teme*2h = 14 ore predare
1. Lista de control pentru şcolile ”dotate cu - dezbatere Se
învăţare vizibilă”. Barometrul impactului Joc de rol, recomandă
temelor pentru acasă dramatizare, aprofundarea
simulare temei în
referinţe
bibliografice
2. Listă de control pentru predarea - activităţi de grup Idem
motivată şi pasionată şi individuale
Joc de rol, aplicaţii
3. Grilă de evaluare privind realizarea Studiu de caz idem
lucrărilor de proiectare didactică. Criterii de
(auto)evaluare a proiectării
128
Bibliografie:
1. Bocoş, Muşata-Dacia (coord.2016), Dicţionar praxiologic de pedagogie,
Cluj-Napoca: Editura Paralela 45.
2. Florea, Nadia Mirela; (2016) Impactul evaluării asupra proceselor de
predare-învăţare, în Modernism şi postmodernism în psihologia şi pedagogia
secolului XXI, Editura Fundaţiei România de Mâine.
3. Hattie, J. (2014), Învăţarea vizibilă. Ghid pentru profesori, Bucureşti:
Editura Trei.
4. Joiţa, E. (2007). Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de
învăţare cognitiv-constructivistă. Bucureşti: E.D.P..
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode 10.3 Pondere
evaluare de evaluare din nota finală
10.4 Curs Verificarea Eseu 80%
competenţelor structurat
solicitate prin
obiectivele specifice
ale disciplinei
Aplicarea şi 20%
interpretarea a cel Metoda
puţin două liste de lucrărilor
control din temele de practice
seminar, la alegere
10.5 Standard minim de performanţă
Aplicarea şi interpretarea a cel puţin două liste de control din temele de
seminar, la alegere
Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
......................................... .........................................
Data avizării în departament: Semnătura directorului de departament,
1.10.2019 Conf. univ. dr. Adina Babonea
……………………………
129
FIŞA DISCIPLINEI
130
3.7 Total ore studiu individual 72
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Număr de credite 4
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
Introducere Prelegere Sportul de curs
este distribuit
studenţilor şi pe
cale electronică, la
debutul activităţii
(platforma de
instruire
Blackboard).
Competenţe formate la disciplina Expunere / Idem
Consiliere şi orientare
Conţinuturi transmise Expunere/ Idem
Structura programei Expunere/ Idem
Autocunoaştere şi dezvoltare Expunere/ Idem
personală
Comunicare şi abilităţi sociale Expunere/ Idem
132
Bibliografie
Aria curriculară Consiliere şi orientare
Lemeni, G., Miclea, M. (coord.). (2004). Consiliere şi orientare. Ghid de
educaţie pentru carieră. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
Niles, Spencer G. şi Harris-Bowlsbey, J. (2015). Intervenţii în dezvoltarea
carierei secolului 21. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
8.2 Seminar/laborator Metode de Observaţii
predare
Competenţe formate la disciplina – aplicaţii Se recomandă
Consiliere şi orientare consultarea
bibliografiei
indicate
Conţinuturi transmise – aplicaţii Se recomandă
consultarea
bibliografiei
indicate
Structura programei – aplicaţii Se recomandă
consultarea
bibliografiei
indicate
Autocunoaştere şi dezvoltare – aplicaţii Se recomandă
personală consultarea
bibliografiei
indicate
Comunicare şi abilităţi sociale – aplicaţii Se recomandă
consultarea
bibliografiei
indicate
Managementul informaţiilor şi – studii de caz Se recomandă
învăţării consultarea
bibliografiei
indicate
Planificarea carierei – aplicaţii Se recomandă
consultarea
bibliografiei
indicate
Stil de viaţă sănătos – aplicaţii Se recomandă
consultarea
bibliografiei
indicate
133
Bibliografie
- Băban, A. (coord.). (2001). Consiliere educaţională - Ghid metodologic
pentru orele de dirigenţie şi consiliere. Cluj-Napoca: Psinet / Ardealul.
- Botnariuc, P. (2001). Utilizarea TIC în orientarea şcolară şi profesională.
Bucureşti: ISE.
- Dimitriu - Tirion, E. (2005). Consiliere educaţională. Iaşi: Institutul
European.
- Dumitru, I. Al. (2008). Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi
sugestii practice. Iaşi: Editura Polirom.
- Jigău, M. (coord.). (2001). Consiliere şi orientare. Ghid metodologic.
Bucureşti: CNC-MEC.
- Jigău, M. (2003). Consilierea carierei adulţilor. Bucureşti: ISE.
- Jigău, M. (coord.) (2004). Codul etic în consiliere. Standarde de calitate în
consilier. Bucureşti: AFIR.
- Lemeni, G., Miclea, M. (coord.). (2004). Consiliere şi orientare. Ghid de
educaţie pentru carieră. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
- Lemeni, G., Tărău, A. (coord.). (2004). Consiliere şi orientare. Ghid de
educaţie pentru carieră. Activităţi pentru clasele IX-XII / SAM Cluj-Napoca:
Editura ASCR.
- Lelord, Francois şi Andre, Christophe. (2003). Cum să te iubeşti pe tine
pentru a te înţelege mai bine cu ceilalţi. Bucureşti: Editura Trei.
- Luca, M. R. (2002). Elemente teoretice şi metodice pentru consilierea
carierei în şcoală. Braşov: Editura Universităţii „Transilvania”.
- Nelson-Jones, R. (2009). Manual de consiliere. Bucureşti: Editura Trei.
- Negovan, V. (2004). Psihologia carierei. Bucureşti: Editura Studenţească.
- Oancea, C. (2002). Tehnici de sfătuire / consiliere. Bucureşti: Editua
Medicală.
- Perreault, H. M. (2000). Gândirea pozitivă pentru adolescenţi. Bucureşti:
Editura Teora.
- Petermann, F. şi Petermann, U. (2006). Program terapeutic pentru copiii
agresivi. Cluj-Napoca, Editura RTS.
- Plosca, M., Moiş, M. (2001). Consiliere privind cariera. Aplicaţii în
şcoală. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
- Popa, S. (1999). Abilităţile consilierului. Abordare din perspectiva
microconsilierii. Cluj-Napoca: Editura Risoprint.
- Schurmann Frolich, Dopfner. (2006). Program terapeutic pentru copiii cu
probleme comportamentale de tip hiperchinetic şi opozant THOP.
Cluj-Napoca: Editura RTS.
- Szilagyi, A-M. [2007](2008). Manualul consultantului în carieră. Iaşi:
Institutul European.
134
- Tomşa, Gh. (2001). Consilierea şi orientarea în şcoală. Bucureşti: Editura
Credis.
- Vernon, A. [1998] (2008). Paşaport pentru succes în dezvoltarea
emoţională, socială, cognitivă şi personală a copiilor din clasele I – IV,
V-VIII, IX-XII. Cluj-Napoca: Editura RTS.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode 10.3
de evaluare Pondere
din nota
finală
10.4. Curs Originalitate, stăpânirea Evaluare 70%
conceptelor utilizate orală
Fluiditate şi impact în
prezentare
10.5. Seminar/ Originalitate, stăpânirea Plan de lecţie 30%
laborator conceptelor utilizate, Evaluare
Fluiditate şi impact în orală
prezentare
10.6. Standard minim de performanţă
Elaborarea corespunzătoare a planului de lecţie
Prezentare de nivel academic
Data completării:
25.09.2019
137
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice
acumulate)
7.1 Obiectivul general al - să asigure masteranzilor reperele ştiinţifice şi
disciplinei metodologice în Psihopedagogia adolescenţilor,
tinerilor şi adulţilor.
7.2 Obiectivele specifice - Să familiarizeze masteranzii cu conţinutul şi cu
noţiunile de bază ale psihopedagogiei adolescenţilor,
tinerilor şi adulţilor.
- Să ofere masteranzilor baza teoretică pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diferitelor demersuri de
intervenţie, specifice adolescentului, tânărului şi
adultului.
- Să dezvolte masteranzilor abilităţi teoretice şi
practice pentru utilizarea diverselor instrumente
folosite în consilierea adolescenţilor, tinerilor,
adulţilor.
- Aplicarea, transferul şi rezolvarea de probleme:
utilizarea unor tehnici şi metode specifice,
deprinderilor şi capacităţii de a aborda activitatea
educaţională cu tinerii şi adulţii.
- Reflecţie critică şi constructivă: evaluarea unor
sisteme educaţionale, cu surprinderea elementelor
de contrast, precum şi a similarităţilor;
- Creativitate şi inovare: elaborarea unui proiect
educaţional asociat cu una dintre temele dezbătute
la seminar sau cu o temă de interes propusă de
student şi avizată favorabil de titularul de curs.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Noţiuni generale despre Prelegere Sportul de curs este
evaluarea adolescenţilor, tinerilor şi distribuit studenţilor
adulţilor şi pe cale
electronică, la
debutul activităţii.
2. Stadiile dezvoltării psiho- Expunere Idem
sociale.
138
3. Adolescenţa: criza de identitate, Expunere Idem
depresia şi suicidul
Bibliografie
Mitrofan Iolanda, Vasile, Diana Lucia (2001). Terapii de familie, Colecţia
Alma Mater, Editura SPER, Bucureşti.
Telleri F. (2003). Pedagogia familiei, Editura Didactica, Bucureşti.
Vasile, Diana Lucia. (2006). Introducere în psihologia familiei şi
psihosexologie. Editura Fundaţiei România De Mâine, Bucureşti.
139
2. Ludoterapia şi ergoterapia. – aplicaţii Se recomandă
Atelier consultarea
bibliografiei indicate
3. Metafora şi simbolul în - joc de rol Se recomandă
psihoterapia adolescentului. consultarea
bibliografiei indicate
4. Specificul învăţării la tineri. – studiu de caz Se recomandă
Atelier consultarea
bibliografiei indicate
5. Crizele existenţiale ale vârstelor - joc de rol Accesare site-uri de
profil
Consultarea
bibliografiei
6. Educaţia adulţilor şi educaţia – aplicaţii Accesare site-uri de
permanentă profil
Consultarea
bibliografiei
7. Criteriile şi cerinţele evaluării – studii de caz Accesare site-uri de
nevoilor de formare la vârsta adultă profil
Consultarea
bibliografiei
8. Specificul învăţării la vârsta – aplicaţii Accesare site-uri de
adultă. Atelier profil
Consultarea
bibliografiei
Bibliografie
Minulescu Mihaela. (2006). Relaţia psihologică cu copilul tău. Bucureşti,
Editura Psyche,
Mitrofan Iolanda. (2003). Cursa cu obstacole a dezvoltării umane. Iaşi,
Editura Polirom
140
10. Evaluare
141
FIŞA DISCIPLINEI
1
NOSI - număr de ore pentru studiu individual.
143
Ct1.Valorizarea oportunităţilor de dezvoltare personală şi
Competenţe transversale
144
8. Conţinuturi
8.1 Curs – Metode de predare Observaţii
1. FUNCŢIILE COMUNICĂRII Conversaţia 2h
euristică,
Prelegerea,
Problematizarea
Bibliografie:
Bibliografie obligatorie (minimală):
1.Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicării: teorii şi metode, Editura
Polirom, Iaşi, 2002.
2. Bougnoux, Daniel, Introducere în ştiinţele comunicării, Editura
Polirom, Iaşi, 2000.
3. Cozărescu, Mihaela, Cace, Corina, Ştefan, Laura, Comunicare
didactică. Teorie şi aplicaţii, Editura ASE, Bucureşti, 2003.
4. Craia, Sultana, Dicţionar de comunicare, AGER, Bucureşti, 2001.
5. Dinu, Mihai, Comunicarea: repere fundamentale, Algos, Bucureşti,
2000.
6. Dospinescu, Vasile, Semiotică şi discurs didactic, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1998.
7. Ezechil, Liliana, Comunicarea educaţională în context şcolar, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002.
8. Pânişoară, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă – Metode de interacţiune
educaţională, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
9. Stoica-Constantin, Ana, Conflictul interpersonal – Prevenire, rezolvare
şi diminuarea efectelor, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
10. ***, Teorii moderne şi tehnici eficace de comunicare didactică,
Editura ASE, Bucureşti, 2002.
Bibliografie opţională (extinsă):
1. Lohisse, Jean, Comunicarea: de la transmiterea mecanică la
interacţiune, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
2. Marinescu, Valentina, Introducere în teoria comunicării: principii,
modele, aplicaţii, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003.
3. Mc Quail, Denis, Comunicarea, Institutul European, Iaşi, 1999.
4. Prutianu, Ştefan, Manual de comunicare şi negociere în afaceri, vol.1,
Editura Polirom, Iaşi, 2000
5. Săucan, Doina-Ştefana, Comunicarea didactică. Expresivitate şi stil,
Editura Atos, Bucureşti, 2003.
146
6. Sfez, Lucien, Comunicarea, Institutul European, Iaşi, 2002.
147
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere
din nota
finală
10.4 Curs - - -
Verificarea Evaluare prin 80%
competenţelor portofoliu de sarcini
solicitate prin
obiectivele
specifice ale
disciplinei
Lector univ. dr. Monica Gomoescu Lector univ. dr. Monica Gomoescu
148
FIŞA DISCIPLINEI
149
3.7 Total ore studiu individual 83
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de Fundamentele psihologiei
curriculum Psihologia personalităţii
4.2 de Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor
competenţe de bază ale domeniului şi ale ariei de specializare; utilizarea
lor adecvată în comunicarea profesională
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la
cursului internet şi cu echipament de predare
multimedia.
5.2. de desfăşurare a Seminariile se desfăşoară în sală prevăzută
seminarului/laboratorului cu acces la internet
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Introducere în Consilierea expunerea- Suportul de
psihopedagogică. dezbatere curs este
distribuit
studenţilor pe
cale
electronică, la
debutul
activităţii
2. Facilitarea procesului de expunerea- idem
autocunoaştere şi dezvoltare dezbatere
personală.
3. Consilierul şcolar – personalitate expunerea- idem
şi competenţe. dezbatere
4. Paradigme, tipuri şi modele de expunerea- idem
consiliere. dezbatere
151
5. Consilierea în cadrul ariei expunerea- Idem
curriculare „Consiliere şi orientare” dezbatere
simularea
6. Cadrul general al consilierii. expunerea- idem
dezbatere
problematizarea
7. Fazele procesului de consiliere. expunerea- idem
dezbatere
modelarea
8. Metode şi tehnici utilizate în expunerea- idem
consilierea educaţională. dezbatere
problematizarea
9. Consilierea în situaţiile de criză expunerea- idem
dezbatere
10. Consilierea comportamentului expunerea- idem
suicidar la copii. dezbatere
problematizarea
11. Consilierea carierei expunerea- idem
dezbatere
problematizarea
12. Strategii şi bune practici în expunerea- idem
construirea programelor şi dezbatere
serviciilor de consiliere problematizarea
psihopedagogică.
Bibliografie obligatorie/minimală:
1. Dumitru, I. Al. (2008). Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi
sugestii practice. Iaşi: Editura Polirom.
2. Georgescu, M. (2006). Introducere în consilierea psihologică.
Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine.
3. Lemeni, G., Miclea, M. (coord.). (2004). Consiliere şi orientare. Ghid
de educaţie pentru carieră. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
4. Mitrofan, I., Nuţă, A. (2005), Consilierea psihologică. Cine, ce şi cum?
Editura SPER, Bucureşti.
5. Tolan, J., (2011), Psihoterapie şi consiliere centrată pe persoană,
Editura Herald, Bucureşti.
6. Tomşa, Gh. (2001). Consilierea şi orientarea în şcoală. Bucureşti:
Editura Credis.
152
8.2 Seminar/laborator Metode de Observaţii
predare
1. Etapele consilierii Expunerea- Se recomandă
dezbatere consultarea
bibliografiei
indicate
Idem
2. Proiectarea planului de Expunerea- Idem
consiliere dezbatere
Bibliografie suplimentară:
1. David, E., (1997), Climatul psihosocial din perspectiva integrării
socio-profesionale, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu .
2. Dumitru, I .,Al., (2008 ), Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi
sugestii practice, Editura Polirom, Iaşi.
3. Gass, R.H., Seiter, J.S., (2009) Manual de persuasiune, Editura
Polirom, Iaşi.
4. Gueguen, N., (2007), Psihologia manipulării şi a supunerii, Editura
Polirom, Iaşi.
5. Stan, E., (2009), Managementul clasei, Institutul European, Bucureşti.
153
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere
din nota
finală
Curs Elaborarea unui Aprecierea modului 40%
eseu, pe o temă de
aleasă din lista prezentare/argumenta
inclusă în re a unui eseu (la
suportul de curs alegere) din
portofoliul de studiu
Evaluare finală Creativitate,
stăpânirea Evaluare orală / 60%
conceptelor portofoliu
utilizate,
fluiditate şi
impact în
prezentarea
proiectului
Standard minim de performanţă
• Realizarea a cel puţin 50 % din sarcinile supuse evaluării pe parcurs şi
evaluării finale.
154
FIŞA DISCIPLINEI
156
C2.1 Identificarea şi utilizarea conceptelor, modelelor şi
strategiilor din educaţie şi formare în abordarea procesuală a
programelor educaţionale
C2.2 Explicarea şi interpretarea situaţiilor/ contextelor
educaţionale / de formare continuă şi a metodelor de conversie a
Competenţe transversale Competenţe profesionale
157
universitar, în funcţie de contextul
psihopedagogic şi metodic (cerinţele programei,
alte particularităţi);
- să opereze, în Didactica ştiinţelor educaţiei, cu
noţiunile şi metodele specifice didacticii
generale, proiectării şi dezvoltării de curriculum
(Teoria şi Metodologia Curriculumului, Teoria şi
Metodologia Instruirii, Teoria şi Metodologia
Evaluării);
- să evidenţieze posibilităţi de aplicare a unor
metode şi forme de organizare (conversaţie
euristică, problematizare, învăţare prin
descoperire, studiu de caz, jocul de rol, tehnici
de stimulare a creativităţii, lucrul individual,
lucrul în grup s.a.) în proiecte didactice, la
diferite tipuri de lecţii în discipline şcolare din
domeniul ştiinţelor educaţiei;
- să proiecteze activităţi didactice, pe baza
sugestiilor metodologice oferite de programele
şcolare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Locul şi rolul Didacticii specialităţii în Prelegere Notiţe de
pregătirea iniţială a viitorilor profesori curs;
1.1. Didactica - precizări terminologice şi sinteze
interrelaţii cu alte ştiinţe Biblioteca
1.2. Aria de cuprindere şi structura de bază a virtuală
Didacticii specialităţii
2. Optimizarea procesului de predare-învăţare Prelegere Idem
la disciplinele de specialitate, prin aplicarea interactivă,
metodologiei noului curriculum. Aplicaţii cu oponent
2.1. Ciclurile curriculare - un nou model de
unitate şi de continuitate în organizarea
învăţământului
2.2. Semnificaţia proiectării didactice
2.3. Condiţii ale unei acţiuni de proiectare
pedagogică eficientă
158
2.4. Documente ale curriculumului formal
(oficial): Planurile- cadru, ariile curriculare,
trunchiul comun şi curriculum la decizia şcolii
(C.D.S.), tipuri de opţionale, structura
programelor pentru învăţământul primar,
gimnazial şi clasa a IX-a, structura programelor
şcolare pentru liceu (clasele IX- X).
3. Proiectarea didactică. Procesul de Prelegere Idem
învăţământ: structură, funcţionalitate şi Dezbatere
transpoziţie didactică la obiectele de
învăţământ. Dimensiuni particulare în procesul Demonstra
de învăţământ la disciplina de specialitate ţie
3.1. Etape şi structuri în elaborarea
instrumentelor proiectate: lectura programei,
planificarea calendaristică, proiectarea unei
unităţi de învăţare, proiectul de lecţie
3.2. Particularităţi ale aplicării principiilor
procesului de învăţământ la disciplina de
specialitate
3.3 Formularea scopului lecţiei şi a obiectivelor
operaţionale. Concordanţa dintre obiectivele
urmărite, conţinuturile de specialitate şi
procesele de predare-învăţare-evaluare.
3.4. Conţinutul procesului de predare-învăţare
3.5. Mijloacele de învăţământ. Recomandări
metodice
3.6. Metodele şi procedeele de predare-învăţare
3.7. Metode şi tehnici de evaluare tradiţionale
şi alternative
3.8. Formele de organizare (la nivelul activităţii
elevilor şi la nivelul procesului de învăţământ)
şi relaţiile psihosociale implicate
4. Activităţile didactice fundamentale Prelegere Idem
(predarea–învăţarea-evaluarea) în procesul de interactivă
învăţământ la disciplina de specialitate.
4.1. Descrierea activităţilor din desfăşurarea
lecţiei în proiectul didactic
4.2. Identificarea elementelor structurale ale
strategiei didactice
4.3. Elaborarea instrumentelor evaluării şi
159
valorificarea rezultatelor elevilor
a) Clasificarea itemilor unei probe de evaluare
(itemi obiectivi, itemi semiobiectivi, itemi
subiectivi)
b) Metode de prelucrare statistică
c) Valorificarea rezultatelor evaluării
5. Activităţi metodico-educative Prelegere Idem
5.1. Rolul catedrei şi al cabinetului de
specialitate în sistemul activităţii didactice.
Specificul lecţiilor desfăşurate la Cabinetul de
specialitate. Rolul managerial al catedrei de
specialitate
5.2. Profesorul şi ora de dirigenţie:
a. Domenii de activitate şi principale atribuţii
b. Documentele profesorului diriginte. Fişa
psihopedagogică
c. Proiectul orei de dirigenţie
6. Demersuri creative şi inovative în Didactica Prelegere Idem
Ştiinţelor Educaţiei
6.1. Contextul general al demersurilor Demonstra
inovative în Didactica specialităţii ţie
6.2. Coordonate teoretico-metodologice ale
modernizării Didacticii de specialitate
6.3. Noile tehnologii informatice şi
modernizarea Didacticii de specialitate
Bibliografie
1. Albulescu, I. (2003), Didactica disciplinelor socio-umane, Editura
Polirom, Iaşi.
2. Cerghit, I.(2007), Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi.
3. Florea, Nadia Mirela (2010), Didactica specialităţii. Aplicaţii la
discipline economice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
4. Sălăvăstru, Dorina (1999), Didactica psihologiei, Editura Polirom, Iaşi.
5. Şerdean, I., Goran Laura (2004), Didactica specialităţii – cu ilustrări din
toate ariile curriculare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
Bibliografie facultativă
6. De Bono, E.(2006), Şase pălării gânditoare, Editura Curtea Veche,
Bucureşti.
7. Ginnis, P. (2006), The Teacher’s Toolkit, Crown House Publishing Ltd.,
Replika Press Pvt. Ltd., Kundli.
8. Joiţa, Elena (coord.2008), Formarea pedagogică a profesorului, Editura
160
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
9. Malderez, Angi and Wedell, M., (2007), Teaching Teachers. Process and
Practices, Continuum International Publishing Group, London.
10. Oprea, Crenguţa (2007), Strategii didactice interactive, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti.
11. Petty, G. (2009), Teaching Today, A Practical Guide (fourth edition),
Nelson Thornes Ltd.
12. Pânişoară, I.O.(2009), Profesorul de succes, Editura Polirom, Iaşi.
8.2 Seminar/laborator Metode de Observaţii
predare
Seminar 1 - dezbatere- Se
Finalităţile disciplinei şcolare de argumentare recomandă
specialitate. Definirea noţiunilor de: consultarea
obiective-cadru, obiective de referinţă; bibliografiei
competenţe generale şi competenţe indicate
specifice. Identificarea locului
disciplinelor şcolare în aria curriculară
corespunzătoare. Consultarea Planului-
cadru şi a Curriculumului naţional
(programe şcolare pentru liceu, clasele
IX-X).
Seminar 2 - dezbatere; Idem
Elaborarea unei programe de opţional, analiză de
ca disciplină nouă. conţinut,
conversaţia
euristică
Seminar 3-4 - dezbatere Idem
Metodologia formulării obiectivelor
operaţionale. Taxonomia obiectivelor şi
niveluri de analiză a acestora. Condiţii şi
proceduri de operaţionalizare. Aplicaţii
Seminar 5-6 - activităţi de Idem
Elaborarea structurii unei lecţii prin cel grup şi
puţin două strategii de instruire, bazate individuale
pe metode şi tehnici interactive de grup Joc de rol,
aplicaţii
Seminar 7-8 Studiu de caz
Mijloace de învăţământ clasice şi
moderne, necesare în predarea
disciplinei psihopedagogice. Prezentarea
161
în Power-Point
Seminar 9 Metoda idem
Evaluarea rezultatelor elevilor şi proiectului
evaluarea procesului didactic ce a
condus la obţinerea lor
Seminar 10-11 Studiu de caz, idem
Proiectarea activităţii didactice: sensul studiul
proiectării activităţii didactice, cerinţe documentelor
care asigură eficienţa proiectării şcolare
didactice. Elaborarea documentelor de
proiectare curriculară.
Seminar 12-13
Fişa de asistenţă la lecţiile observatorii Exerciţiul,
– analiza şi îmbunătăţirea criteriilor de metoda
observare. Fişa de evaluare a lecţiilor de lucrărilor
probă. Exerciţii de simulare a lecţiilor de practice
probă şi analiza acestora pe baza
indicatorilor din Fişa de evaluare a
lecţiei de probă
Seminar 14
Rolul catedrei, al cabinetului de Conversaţie
specialitate şi al activităţii de dirigenţie euristică,
în sistemul activităţii didactice. dezbatere,
exerciţiul
Bibliografie:
1. Un manual şcolar (la alegere) pentru liceu -Psihologie (cls. a X-a),
Pedagogie, Teoria educaţiei, Didactică, Istoria pedagogiei s.a., manual
pentru licee pedagogice.
2. MECTS: programe şcolare, ghiduri de aplicare a programelor, standarde
profesionale pentru profesia didactică, descriptori de performanţă etc.
http://www.edu.ro/index.php/articles/c43/ (învăţământ liceal), butonul
„Programe şcolare”, disciplina ..., clasa…(corespunzătoare manualului
şcolar deţinut)
3. MEC, CNC (2001), Repere privind activitatea educativă, Ghid
metodologic.
4. *** - Instruirea diferenţiată. Aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple,
Ghid, MEC, 2001.
5.Cerghit, I.(2007), Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi.
6.Oprea, Crenguţa (2007), Strategii didactice interactive, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
162
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor
comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori
reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea cu profesori din judeţul Braşov pe teme de modernizare a
didacticii învăţământului superior.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 10.3
Metode de Pondere
evaluare din nota
finală
10.4 Curs Verificarea competenţelor
solicitate prin obiectivele
specifice ale disciplinei
10.5 Seminar/ Descrierea a zece concepte- Eseu 30%
laborator cheie specifice Didacticii structurat
ştiinţelor educaţiei,
precizând bibliografia
utilizată pentru fiecare
concept
Realizarea unui proiect de 70%
lecţie la o disciplină şcolară Metoda
din domeniul ştiinţelor lucrărilor
educaţiei, (pedagogie, practice
psihologie), pe un conţinut
la alegere.
10.6 Standard minim de performanţă
Realizarea proiectelor didactice pentru disciplinele din domeniul Ştiinţe
ale Educaţiei pentru curriculumul - nucleu şi CDŞ. Realizează schiţa unui
proiect de lecţie la o disciplină şcolară din domeniul ştiinţelor educaţiei
(pedagogie, psihologie).
Data completării:
Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
163
FIŞA DISCIPLINEI
165
transversale
Competenţe
CT2 - Cooperarea eficientă în echipe profesionale interdisciplinare,
specifice proiectelor şi programelor educaţionale
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Strategia dezvoltării Prelegere Suportul de curs
activităţii educative şcolare şi este distribuit
extraşcolare, în actualitate şi în studenţilor pe cale
perspectivă, la nivel naţional şi Prelegere- electronică, la
european dezbatere debutul activităţii.
2. Probleme ale educaţiei Idem
generatoare de proiecte şi
166
programe de cercetare-
perfecţionare.
3. Elemente de teorie şi Prelegere Idem
practică ale managementului interactivă
educaţional.
Calitatea în educaţie şi Idem
managementul său.
Valorificarea criteriilor,
standardelor, metodelor, Idem
instrumentelor specifice Prelegere-
managementului calităţii. dezbatere
4. Proiectarea ca proces Idem
managerial de precizare a unei Prelegere
strategii educaţionale interactivă
5. Proiectul educaţional ca Idem
produs de strategie/politică
managerială interdisciplinară:
concept, esenţă, finalităţi, Idem
cerinţe, condiţii, resurse,
caracteristici, elemente-cheie,
structură, roluri, parteneriat, Prelegere-
oportunităţi, restricţii. dezbatere
Exemplificări şi analize. Idem
6. Tipuri de proiecte
educaţionale: în clasă, în
şcoală, extraşcolare; Aplicaţie practică Idem
curriculare-extracurriculare,
naţionale-europene,
disciplinare, interdisciplinare; Idem
instituţionale
7. Metode de proiectare
managerială. Instrumente -
varietatea lor. Modele de Aplicaţie practică Idem
construire şi aplicare (pe etape,
pe tipuri, pe obiective).
Portofoliul managementului de
proiect (completare ca parte a
portofoliului de evaluare
finală).
8. Evaluarea proiectelor.
167
Avantaje şi dezavantaje ale
construirii şi utilizării
managementului de proiect. Prelegere-
Cauze ale succesului sau dezbatere
eşecului unui proiect
educaţional – criterii de Prelegere-
analiză. Aplicaţii. dezbatere
Managementul de proiect şi
cercetarea-acţiune-formare
educaţională. Analize şi
autoanalize (proiecte anterior
elaborate sau elaborate la nivel Aplicaţie practică
local, prin parteneriat s.a.).
9. Proiectul educaţional şi Prelegere-
sistemul de programe dezbatere
aplicative derivate
10. Alternanţa în conceperea
şi realizarea educaţiei: rolul
variatelor programe aplicative.
Relaţia între proiect şi
programe, între problemele
specifice de management.
Analize comparative.
11. Proiecte şi programe
europene, comunitare
12. Categorii de programe
europene: obiective, Prelegere-
caracteristici, condiţii, dezbatere
participare, parteneriat,
management, valorificare.
Instituţii naţionale (Agenţia
Naţională pentru programe Aplicaţie practică
Comunitare în Domeniul
Educaţiei şi Formării
profesionale) şi locale,
implicate în stimularea,
îndrumarea participanţilor
(documente, accesarea şi
gestionarea resurselor,
materiale de informare, modele
168
de proiecte şi programe etc).
13. Proiecte educaţionale
europene: Socrates, Erasmus,
Comenius, Lingua, Arion,
Eurydice, Minerva, Leonardo
Da Vinci etc.
14. Profesorul – manager de
proiecte şi programe
educaţionale
Bibliografie obligatorie/minimală
1. *** Un instrument comun de autoevaluare a proiectelor educaţionale
europene din şcoală, disponibil la adresa
http://www.anpcdefp.ro/userfiles/mice1.pdf
2. *** Comisia Europeană, Biroul de cooperare EuropeAid, Abordarea
cadrului logic (ACL) - manual pentru o planificare orientată spre
obiective, 2006.
3. *** Comisia Europeană, Biroul de cooperare EuropeAid, ACL,
Instrument util pentru dezvoltarea participativă, 2006.
4. *** Comisia Europeană, Biroul de cooperare EuropeAid,
Managementul ciclului de proiect. Manual pentru cursuri de instruire,
2006, versiune disponibilă
www.mie.ro/_.../dezv.../Manual_project_management_ro.pdf
5. MEC, Consiliul Naţional pentru Pregătirea Profesorilor. (2001).
Managementul proiectului. Ghid pentru formatori şi cadre didactice.
Bucureşti, Tipogrup press.
Bibliografie suplimentară
1. *** PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA
RESURSELOR UMANE 2007-2013, MANUALUL BENEFICIARULUI
POSDRU, OCTOMBRIE 2009, HTTP://WWW.FONDURI-
STRUCTURALE-EUROPENE.RO/MANUALUL-BENEFICIARULUI-
POS-DRU.HTML
2. Bacanu, B.(1997), Management strategic, Editura Teora, Bucureşti.
3. Curtis R. Cook (2005), Just Enough Project Management, McGraw-
Hill, Boston, MA.
4. Drucker P. (1994), Management. Eficienţa factorului decizional, Deva,
Editura Destin.
5. Fagerlind I., Birt S., Planificarea şi administrarea educaţiei în Europa:
tendinţe şi riscuri, în Perspective – UNESCO, 77/1991, p. 102.
6. Lock D. (2000), Management de proiect, Editura CODECS, Bucureşti.
7. Mihail, T. (coord.) (2001), Ghid metodologic pentru formarea
formatorilor, Tipogrup Press Buzău.
8. Nicolescu, O., Verboncu, I. (1995), Management, Editura Economică,
Bucureşti.
9. Popa, 1.(2003), Management strategic,Editura Economică, Bucureşti.
10. Robert K. Wysocki (2003), Effective Project Management, Wiley
Publishing, Inc.
170
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor
comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori
reprezentativi din domeniul aferent programului
10.Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere
din nota
finală
10.4 Curs Cunoştinţe din Evaluare finală – 40%
materialul de la evaluarea
curs cunoştinţelor
aprofundate la curs
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Activitate de
seminar
171
10.6. Standard minim de performanţă
Prezenţa la seminarii minimum 70%
Prezenţa la examenul oral
Demonstrarea (în cadrul evaluării finale) însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei. Promovarea este condiţionată de
obţinerea a minimum 50% (3.5p) din punctajul de la evaluarea finală.
Criterii de evaluare şi punctaj
1p: din oficiu
3p: 1p- redactare portofoliu
1p- interpretarea critică a informaţiei teoretice cuprinse în portofoliu
1p- predarea în termen a portofoliului
4p: 1p- susţinere portofoliu – coerenţă în exprimare
1p- prezentarea adecvată a informaţiei
1p- utilizarea terminologiei de specialitate
1p- utilizarea de metode de prezentare adecvate
2p: 1p răspuns care atinge esenţa subiectului
1p răspuns care, pe lângă esenţa subiectului, aduce detalii, exemple,
particularităţi care să demonstreze profunzimea înţelegerii
problematicii
Total 10 p – corespunzător notei 10 (zece)
Data completării:
Semnătura titularului de curs,
.............................................
172
ANUL II
• Planul de învăţământ
• Fişele disciplinelor
173
174
FIŞA DISCIPLINEI
175
Examinări 10
Alte activităţi: elaborarea şi susţinerea unui proiect de consiliere în 10
carieră
3.7 Total ore studiu individual 100
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Număr de credite 6
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Serviciile de consiliere a Prelegere Sportul de curs este
carierei în România distribuit studenţilor
şi pe cale
electronică, la
debutul activităţii
(platforma de
instruire
Blackboard).
2. Paradigme în consilierea Expunere Idem
carierei
3.Tipuri şi modele de consiliere Expunere Idem
Bibliografie
Lemeni, G., Miclea, M. (coord.). (2004). Consiliere şi orientare. Ghid de
educaţie pentru carieră. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
Niles, Spencer G. şi Harris-Bowlsbey, J. (2015). Intervenţii în dezvoltarea
carierei secolului 21. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
Szilagyi, A-M. [2007](2008). Manualul consultantului în carieră. Iaşi:
Institutul European.
8.2 Seminar/laborator Metode de Observaţii
predare
Comunicare şi competenţe – aplicaţii Se recomandă
sociale în consilierea în carieră consultarea
bibliografiei
indicate
Managementul informaţiilor şi – aplicaţii Se recomandă
al învăţării consultarea
bibliografiei
indicate
Tehnici de clarificare a – joc de rol Se recomandă
problemei în alegerea carierei consultarea
bibliografiei
indicate
Fazele procesului de consiliere – studii de caz Se recomandă
a carierei consultarea
bibliografiei
178
indicate
Fişa de consiliere în carieră – aplicaţii Se recomandă
consultarea
bibliografiei
indicate
Consilierea în situaţia – studii de caz Se recomandă
schimbării traseului profesional consultarea
bibliografiei
indicate
Planul de carieră – aplicaţii Se recomandă
consultarea
bibliografiei
indicate
Bibliografie
1. Băban, A. (coord.). (2001). Consiliere educaţională - Ghid metodologic
pentru orele de dirigenţie şi consiliere. Cluj-Napoca: Psinet / Ardealul.
2. Botnariuc, P. (2001). Utilizarea TIC în orientarea şcolară şi
profesională. Bucureşti: ISE.
3. Dimitriu - Tirion, E. (2005). Consiliere educaţională. Iaşi: Institutul
European.
4. Dumitru, I. Al. (2008). Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi
sugestii practice. Iaşi: Editura Polirom.
5. Ivey, A.E., Gluckstern, N., Bradford I. M. (1999). Abilităţile
consilierului - Abordare din perspectiva microconsilierii. Cluj-Napoca:
Editura Risoprint.
6. Jigău, M. (coord.). (2001). Consiliere şi orientare. Ghid metodologic.
Bucureşti: CNC-MEC.
7. Jigău, M. (2003). Consilierea carierei adulţilor. Bucureşti: ISE.
8. Jigău, M. (coord.) (2004). Codul etic în consiliere. Standarde de calitate
în consilier. Bucureşti: AFIR.
9. Lemeni, G., Miclea, M. (coord.). (2004). Consiliere şi orientare. Ghid de
educaţie pentru carieră. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
10. Lemeni, G., Tărău, A. (coord.). (2004). Consiliere şi orientare. Ghid de
educaţie pentru carieră. Activităţi pentru clasele IX-XII / SAM,
Cluj-Napoca: Editura ASCR.
11. Lelord, Francois şi Andre, Christophe. (2003). Cum să te iubeşti pe tine
pentru a te înţelege mai bine cu ceilalţi. Bucureşti: Editura Trei.
12. Luca, M. R. (2002). Elemente teoretice şi metodice pentru consilierea
carierei în şcoală. Braşov: Editura Universităţii „Transilvania”.
179
13. Marcelli, D şi Berthaut, E. (2007). Depresie şi tentative de suicid la
adolescenţă. Iaşi : Editura Polirom.
14. Nelson-Jones, R. (2009). Manual de consiliere. Bucureşti: Editura Trei.
15. Negovan, V. (2004). Psihologia carierei. Bucureşti: Editura
Studenţească.
16. Oancea, C. (2002). Tehnici de sfătuire / consiliere. Bucureşti: Editura
Medicală.
17. Perreault, H. M. (2000). Gândirea pozitivă pentru adolescenţi. Bucureşti:
Editura Teora.
18. Petermann, F. şi Petermann, U. (2006). Program terapeutic pentru copiii
agresivi. Cluj-Napoca, Editura RTS.
19. Plosca, M., Moiş, M. (2001). Consiliere privind cariera. Aplicaţii în
şcoală. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
20. Popa, S. (1999). Abilităţile consilierului. Abordare din perspectiva
microconsilierii. Cluj-Napoca: Editura Risoprint.
21. Schurmann Frolich, Dopfner. (2006). Program terapeutic pentru copiii
cu probleme comportamentale de tip hiperchinetic şi opozant THOP.
Cluj-Napoca: Editura RTS.
22. Szilagyi, A-M. [2007](2008). Manualul consultantului în carieră. Iaşi:
Institutul European.
23. Tomşa, Gh. (2001). Consilierea şi orientarea în şcoală. Bucureşti:
Editura Credis.
24. Vernon, A. [1998] (2008). Paşaport pentru succes în dezvoltarea
emoţională, socială, cognitivă şi personală a copiilor din clasele I – IV,
V-VIII, IX-XII. Cluj-Napoca: Editura RTS.
180
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere
din nota
finală
10.4. Curs Originalitate, Evaluare orală 70%
stăpânirea Prezentare proiect
conceptelor
utilizate
Fluiditate şi
impact în
prezentare
10.5. Seminar/ Originalitate, Plan de carieră 30%
laborator stăpânirea Evaluare orală
conceptelor
utilizate Fluiditate
şi impact în
prezentare
10.6. Standard minim de performanţă
Elaborarea corespunzătoare a proiectului de consiliere a carierei
Prezentare de nivel academic.
181
FIŞA DISCIPLINEI
disciplinei.
C3. Instrumental – aplicative: proiectarea, conducerea şi evaluarea
activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi
instrumente de investigare şi aplicare.
183
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice
acumulate)
7.1 Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea corectă a limbajului
Obiectivul specific disciplinei, cunoaşterea concepţiilor privind
general al devianţa juvenilă, mai ales în mediul şcolar
disciplinei
7.2 1. Explicarea şi interpretarea provocărilor cu care este
Obiectivele confruntată educaţia în lumea contemporană, a
specifice răspunsurilor pe care aceasta le dă în acest context.
2. Aplicare, transfer şi rezolvare de probleme: utilizarea
unor tehnici, metode şi instrumente psihopedagogice,
pentru soluţionarea unor situaţii problematice întâlnite în
mediul educaţional.
3. Reflecţie critică şi constructivă: evaluarea unor sisteme
educaţionale moderne, cu surprinderea elementelor de
impact social, precum şi a efectelor în educaţie.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Consilierea ca proces - Prelegere Suportul de curs
problematică şi conţinut. este distribuit
studenţilor pe cale
2. Consilierea electronică, la
educaţională/psihopedagogică şi Prelegere- debutul activităţii.
rolul ei în diminuarea dezbatere Idem
comportamentului deviant
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MINIMALĂ:
1. Neamţu, C., 2003, Delicvenţa şcolară. Ghid de intervenţie în cazul
problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iaşi.
2. David, E., Lazar, C., (2008), Dimensiuni actuale ale consilierii
psihologice şi educaţionale, Editura Psihomedia, Sibiu, 2008.
3. Dimitriu-Tiron, E., (2005), Consiliere educaţională, Editura Institutul
European, Iaşi.
185
4. Dumitru, I., Al., (2008), Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi
sugestii practice, Editura Polirom, Iaşi.
5. Florea, N.A., Surlea, C.F., (2012), Şcoala şi consilierea părinţilor,
Editura Arves.
6. Georgescu, M., (2006), Introducere în consilierea psihologică, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
7. Rădulescu, S., (1998), Sociologia devianţei, Editura Victor, Bucureşti.
8. Tăuşan, L. (2012), Dificultăţi de adaptare şcolară la preadolescenţi,
Editura Presa Universitară Clujeană.
9. Turliuc Maria Nicoleta, (2007), Psihosociologia comportamentului
deviant, Editura Institutul European, Iaşi.
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ:
1. Adler, A., 1992, Psihologia copilului greu educabil, IRI, Bucureşti.
2. Albu, E., 2002, Manifestările tipice ale devierilor de comportament la
elevii preadolescenţi. Prevenire şi terapie, Editura Aramis, Bucureşti.
3. Banciu, D., Rădulescu, S., Voicu, M. 1985, Introducere în sociologia
devianţei, ESE, Bucureşti.
4. Blândul, V.C., (2012), Psihopedagogia comportamentului deviant,
Editura Aramis.
5. Boncu St., 2000, Devianţa tolerată, Editura Universităţii „A.I. Cuza”, Iaşi.
186
6. Lombroso, C., 1992, Omul delicvent, Editura Măiastra, Bucureşti.
7. Mih, V.,(2010), Psihologie educaţională, vol.1-2, Editura ASCR,
Cluj-Napoca.
8. Vrăjmaş, Adina, 2002, Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura
Aramis, Bucureşti.
9. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere din
nota finală
10.4 Curs Cunoştinţe din Evaluare finală – 40%
materialul de la evaluarea
curs cunoştinţelor
aprofundate la curs
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Activitate de
seminar
187
10.6. Standard minim de performanţă
Prezenţa la seminarii minimum 70%
Prezenţa la examenul oral
Demonstrarea (în cadrul evaluării finale) însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei. Promovarea este condiţionată de
obţinerea a minimum 50% (3.5p) din punctajul de la evaluarea finală.
Criterii de evaluare şi punctaj
1p: din oficiu
3p: 1p- redactare portofoliu
1p- interpretarea critică a informaţiei teoretice cuprinse în portofoliu
1p- predarea în termen a portofoliului
4p: 1p- susţinere portofoliu – coerenţă în exprimare
1p- prezentarea adecvată a informaţiei
1p- utilizarea terminologiei de specialitate
1p- utilizarea de metode de prezentare adecvate
2p: 1p răspuns care atinge esenţa subiectului
1p răspuns care, pe lângă esenţa subiectului, aduce detalii, exemple,
particularităţi care să demonstreze profunzimea înţelegerii problematicii
Total 10 p – corespunzător notei 10 (zece)
Data completării:
.......................
188
FIŞA DISCIPLINEI
190
CT1 Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor
deontologiei specifice în exercitarea profesiei
CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipa
transversale
Competenţe
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Consideraţii generale cu privire la Prelegere Se recomandă
abordarea din perspectiva relaţia cu consultarea
familia şi consilierea părinţilor bibliografiei
indicate
2. Normalitatea sistemului familial: Prelegere Se recomandă
paradigme şi teorii explicative consultarea
bibliografiei
indicate
3. Concepte fundamentale ale Expunere Idem
consilierii familiale
191
4. Stilurile de parenting Expunere; studii Idem
de caz după
stiluri de
parentaj;
5. Abordarea transgeneraţională a Studii de caz Idem
familiei
6. Interacţiunea părinţi-copii. studii de caz Idem
Relaţiile cu alţi copii şi relaţiile dintre
fraţi
7. Şcoli clasice de terapie de familie Model de bune Accesarea
practici site-urilor unor
instituţii de
profil
8. Familiile aflate într-o societate în Model de bune Accesarea
schimbare practici site-urilor unor
instituţii de
profil
9. Rolul părinţilor şi educaţia Model de bune Accesarea
părinţilor în situaţii de risc practici site-urilor unor
instituţii de
profil
10. Pedagogia familiei şi răspunderea Model de bune Accesarea
educatorului practici site-urilor unor
instituţii de
profil
11. Strategii pedagogice ce se bazează Aplicaţii, Se recomandă
pe principii cognitiv- Studii de caz consultarea
comportamentale bibliografiei
indicate
12. Consilierea centrată pe observaţii Dezbatere, Se recomandă
şi soluţii exerciţii, joc de consultarea
rol bibliografiei
indicate
13. Consilierea de suport; strategii, Expunere idem
exerciţii şi studii de caz
14. Optimizarea relaţiilor de familie; Model de bune Accesarea
Cabinetele de consiliere familială din practici site-urilor unor
Braşov; Colaborarea cu alţi specialişti instituţii de
profil
192
Bibliografie:
Băban, A. (coord.). (2001). Consiliere educaţională - Ghid metodologic
pentru orele de dirigenţie şi consiliere. Cluj-Napoca: Psinet / Ardealul.
Ciofu Carmen, (1998). Interacţiunea părinţi copii. Bucureşti: Editura
Medicală Almatea.
Dumitru, I. Al. (2008). Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii
practice. Iaşi: Editura Polirom.
Holdevici I. (2009). Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală.
Gândirea pozitivă- cheia sănătăţii şi eficienţei. Bucureşti: Editura Trei.
Huebner D. (2015). Ce să faci când ţi-e frică să te bagi în pat, Editura Trei,
Bucureşti.
Liang Holan, trad. Veronica Tomescu, (2019), Parentajul porneşte din
interior, Editura Trei, Bucureşti.
Markham L. (2015). Părinţi liniştiţi, copii fericiţi. Cum să înlocuim ţipetele cu
conectarea. Multi Media Est Publishing.
Mitrofan Iolanda, Vasile Diana Lucia, (2001). Terapii de familie. Bucureşti:
Editura SPER, Colecţia Alma Mater.
Mitrofan Iolanda, Ciupercă Cristian. (2002). Psihologia vieţii de cuplu. Între
iluzie şi necesitate. Bucureşti: Editura SPER, Colecţia Alma Mater.
Nichols, M. P., Schwartz, R.C., (2005). Terapia de familie. Concepte şi
metode. Bucureşti: Asociaţia de terapie familială.
Oancea, C. (2002). Tehnici de sfătuire / consiliere. Bucureşti: Editura
Medicală.
Satir Virginia. trad. (2011). Terapia familiei, Editura Trei, Bucureşti.
Tănăsescu Vlas Adrian. (2009). Viaţa de familie. Sophia.
Telleri F., (2003). Pedagogia familiei. Bucureşti: Editura Didactica.
Satir Virginia. (2011). Terapia familiei. Bucureşti: Editura Trei.
Anne-Marie Simon (2004). Consiliere parentală. Prevenirea bâlbâielii şi a
cronicizării ei. Iaşi: Editura Polirom.
Vasile Diana Lucia. (2006). Introducere în psihologia familiei şi
psihosexologie. Bucureşti: Editura Fundaţiei România De Mâine.
Willard F., Harley. (2014). Nevoile lui, nevoile ei. Bucureşti: Editura Amaltea.
8.2 Laborator Metode de Observaţii
predare
1. Conceptele fundamentale ale – expunere Se recomandă
consilierii de familie consultarea
bibliografiei
indicate
193
2. Abilităţile fundamentale de – studii de caz; Se recomandă
consiliere; abilităţile consilierului aplicaţii consultarea
parental bibliografiei
indicate
3. Tehnici specifice de consiliere a – prezentare de idem
părinţilor- tehnica orarelor şi caz; exerciţii-
programelor; distincţia dintre aplicaţii
gânduri şi fapte reale/ Pregătirea
lecţiilor şi programul copiilor
4. Chestiuni de parentaj - de la – prezentare de idem
control la reglare în comun. Copilul caz
adolescent: problematica pentru
adolescent şi parentajul în cazul
copiilor mari
5. Dificultăţi şi surse de eroare în – prezentare de Se recomandă
pedagogia familiei; Antrenamentul caz consultarea
asertiv şi programe de bibliografiei
self-management indicate
6. Forme ale tratamentului – atelier de Accesarea site-
psihologic: psihoterapia individuală, lucru urilor unor
terapia sistemică de familie, terapia instituţii de profil
de familie cognitiv-comportamentală
7. Consilierea familiei şi a – atelier de idem
membrilor ei în situaţii de criză lucru
Bibliografie:
1. Crahay M. (2009). Psihologia educaţiei. Orice sistem educativ se
bazează pe premise psihologice. Bucureşti: Editura Trei.
2. Epstein J., Desmazieres C. B. (2019). Părinţi de nota 10. 80 de soluţii
pentru a vă creşte cu brio copiii. Bucureşti: Editura Trei.
3. Fisseron Serge. (2014). Secretele de familie. Bucureşti: Editura Philobia.
4. Gray Toan. (2014). Bărbaţii sunt de pe Marte şi femeile de pe Venus.
Bucureşti: Editura Vremea.
5. Ivey, A.E., Gluckstern, N., Bradford I. M. (1999). Abilităţile consilierului -
Abordare din perspectiva microconsilierii. Cluj-Napoca: Editura Risoprint.
6. Kast V. (2014). Fiicele tatălui, fiii mamei. Căi de ieşire din complexele
paterne şi materne. Bucureşti: Editura Trei.
7. Minulescu Mihaela. (2006). Relaţia psihologică cu copilul tău. Bucureşti:
Editura Psyche.
8. Mitrofan, Iolanda. (coord). (2001). Psihopatologia, psihoterapia şi
consilierea copilului. Bucureşti: Editura SPER.
194
9. Naish S. (2019). Parentingul terapeutic de la A la Z. Strategii şi soluţii.
Bucureşti: Editura Trei.
10. Nelson., J. R. (2009). Manual de consiliere. Învaţă ce să spui ca să ajuţi.
Bucureşti: Editura Trei.
11. Pease Allan& Barbara. (2009). De ce bărbaţii se uită la meci şi femeile în
oglindă. Bucureşti: Editura Curtea Veche.
12. Ruppert F. (2012). Traumă, ataşament, constelaţii familiale. Psihoterapia
traumei. Bucureşti: Editura Trei.
13. Tannen Deborah. (2014). Ce spun eu şi ce înţelegi tu. Bucureşti: Editura
Litera.
14. Satir Virginia. (2010). Arta de a făuri oameni. Bucureşti: Editura Trei.
15. Schuetzenberger Ancelin A. (2012). Psihogenealogia. Vindecarea rănilor
familiale şi regăsirea de sine. Bucureşti: Editura Trei.
16. Vallieres S. (2012). Trucuri psihologice pentru părinţi. Educaţia
adolescenţilor. Iaşi: Editura Polirom.
17. Wycoff J., Unell C. B. (2008). Disciplină fără ţipete şi palme. Soluţii
concrete pentru problemele de comportament ale preşcolarilor. Bucureşti:
Editura Meteor Press.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere
din nota
finală
10.4. Curs Implicarea în Se înregistrează 10%
prelegeri cu participarea/ activitatea
întrebări, la curs.
comentarii,
exemple de
analiză.
195
10.4.1. Seminar Rezolvarea Elaborarea unui plan de 20%
aplicaţiilor şi susţinere/promovare a
participarea la unui program de
atelierele de lucru consiliere a familiei şi
părinţilor în grădiniţe
sau şcoli / Consiliere
premaritală şi maritală
în centre agreate de
Primării.
10.5. Evaluare - coerenţă în Examen oral, 70%
finală exprimare şi prezentarea unui
prezentarea portofoliu - realizarea
adecvată a unei activităţi de
informaţiei promovare şi susţinere
- utilizarea a psihologului de
terminologiei de familie. Prezentarea
specialitate unui studiu de caz, cu
- utilizarea de aplicaţii şi soluţii
metode de concrete pentru diferite
prezentare probleme familiale.
adecvate Susţinerea orală a
portofoliului
10.6. Standard minim de performanţă:
Cunoaşterea şi înţelegerea conţinutului cursului
Interpretarea critică a informaţiei teoretice
Utilizarea terminologiei de specialitate
196
FIŞA DISCIPLINEI
197
Alte activităţi – Practică în cabinetele de consiliere psihopedagogică 60
3.7 Total ore studiu individual 108
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Număr de credite 6
198
7. Conţinuturi
7.1 Curs Metode de predare Observaţii
Nu este cazul
9. Evaluare
Tip activitate 9.1.Criterii de evaluare: 9.2 Metode 9.3
calitatea şi relevanţa activităţii de Pondere
de practică în raport cu tema aleasă; evaluare din nota
preocuparea masterandului finală
pentru aplicarea cunoştinţelor
acumulate la cursuri la condiţiile
concrete ale instituţiei şi populaţiei
199
cuprinse în activitatea practică;
valoarea concluziilor şi
propunerilor formulate.
9.4. Activitate Masterandul va elabora, la alegere, Prezentare 100 %
practică pe o singură temă, un raport de orală
practică, pe care îl va susţine cu
ocazia sesiunii de examene.
Teme orientative:
- Consilierea carierei în şcoală
- Consilierea şi orientarea
persoanelor supradotate
- Consilierea şi orientarea carierei
la persoanele cu C.E.S.
- Factori de influenţă în
consilierea carierei -studii
comparative
- Nivel de aspiraţie şi orientarea
carierei - studii comparative
9.5. Standard minim de performanţă: realizarea la nivel satisfăcător a sarcinilor
de practică stabilite
Data completării:
............................... Semnătura titularului de seminar,
200
FIŞA DISCIPLINEI
201
Tutoriat 10
Examinări 4
Alte activităţi: 10
3.7 Total ore studiu individual 94
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Număr de credite 6
202
7.2 Obiectivele - să identifice metodele potrivite de evaluare,
specifice specifice etapelor de vârstă
- să conceapă adecvat demersul de consiliere
- să coreleze analiza calitativă cu cea cantitativă în
procesul evaluării psihologice
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Aspecte introductive de Prelegere Sportul de curs
evaluare în psihologie este distribuit
studenţilor şi pe
cale electronică,
la debutul
activităţii.
2. Metode folosite în evaluarea Expunere Idem
psihologică
Bibliografie
Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea. Metode calitative de abordare.
Observaţia si interviul. Iaşi, Editura Polirom.
Minulescu, M. (2005). Psihodiagnoza modernă. Chestionarele de
personalitate. Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine.
Minulescu, M. (2005). Teorie şi practică în psihodiagnoză, Editura
Fundaţiei România de Mâine.
Albu, M. (2000). Metode şi instrumente de evaluare în psihologie.
Cluj-Napoca, Editura Argonaut.
Brelet-Foulard, F., Chabert, C. coord. (2004). Noul manual TAT: Abordare
psihanalitică. Bucureşti, Editura Trei.
De Castilla, D. (2001). Testul arborelui: relaţii interumane şi alte probleme
ale lumii contemporane. Iaşi, Editura Polirom.
Bacus Anne (2015). Jocuri pentru copii de la o zi la şase ani - 150 de jocuri
antrenante, Editura Teora, Bucureşti.
Minulescu, M., (2015) Complexele: creativitate sau distructivitate, Editura
Trei, Bucureşti.
Shapiro, L. (2012). Limbajul secret al copiilor. Cum să-ţi înţelegi mai bine
copilul, Editura Trei, Bucureşti.
Siegel, D. (2011). Parentaj sensibil şi inteligent, Editura Herald, Bucureşti.
Levine, M., (2016). Preţul privilegiului. Cum presiunea parentală şi
avantajele materiale creează o generaţie de adolescenţi înstrăinaţi şi
nefericiţi, Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Vrasti, Radu, (2015). Ajută-te singur în caz de atac de panică, Editura ALL,
Bucureşti.
204
8.2 Seminar/laborator Metode de Observaţii
predare
1. Evaluarea cantitativă versus – aplicaţii Se recomandă
evaluarea calitativă consultarea
bibliografiei
indicate
2. Dificultăţi şi surse de eroare în – aplicaţii Se recomandă
evaluarea psihologică consultarea
bibliografiei
indicate
3. Constituirea de baterii de – aplicaţii Se recomandă
examinare psihologică apte să consultarea
răspundă unor scopuri de consiliere bibliografiei
în domeniul educaţional indicate
Bibliografie
Abraham, A. (2005). Desenul persoanei: testul Machover. Bucureşti,
Editura Profex.
Deri, S. (2000). Introducere în testul Szondi. Bucureşti, Editura Paideia.
Dincă, M. (2001). Teste de creativitate. Bucureşti, Editura Paideia.
Enăchescu, C. (2005). Tratat de psihopatologie. Iaşi, Editura Polirom.
Georgescu, M. (2004). Introducere în consilierea psihologică. Bucureşti,
Editura Fundaţiei România de Mâine.
Havârneanu, C. (2000). Cunoaşterea psihologică a persoanei. Iaşi, Editura
Polirom.
Mitrofan, N. M., L. (2005).Testarea psihologică. Inteligenţa şi aptitudinile,
Editura Polirom.
Popescu-Neveanu, P. (2000). Psihodiagnostic - cadru teoretic şi profesional.
Bucuresti, Editura Pro Humanitate.
Minulescu, M., (2015). Complexele, creativitate sau distructivitate, Editura
Trei, Bucureşti.
Mitrofan, N., (2009). Testarea psihologică: aspecte teoretice şi practice,
Editura Polirom, Bucureşti.
Craif, M., Aniţei, M., (2011) Metoda interviului în psihologia
organizaţională şi a resurselor umane.
Adams, G., Berzonaky, M., (2009) Psihologia adolescenţei, manualul
Blackwell, Editura Polirom.
Orloff, J., (2015). Libertatea emoţională. Cum să te eliberezi de emoţiile
negative şi să-ţi transformi viaţa, Editura Trei, Bucureşti.
Kabat-Zinn, Myla, (2016). Mindfulness pentru părinţi, Editura Trei,
Bucureşti.
Bank, Stephen, (2016). Psihologia relaţiilor fraterne, Editura Trei,
Bucureşti.
Barus, Jacqueline, Neculau, A., (2016). Psihologia crizei, Editura Trei,
Bucureşti.
Rorschach, H. (2000). Manual de psihodiagnostic. Bucureşti, Editura Trei.
Rozorea, A. S., M. (2000). Testul arborelui. Bucureşti, Editura Paideia.
206
Tieger, D. P. T., B.B. (1998). Descoperirea propriei personalităţi.
Bucureşti, Editura Teora.
Tomsa, G. (2003). Consilierea şi orientarea şcolară. Universitatea din
Bucureşti, Editura Credis.
Zlate, M. (2001). Psihologia la răspântia mileniilor. Iaşi, Editura Polirom.
Ştefan, C., (2010). Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la
preşcolari, Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Benga, O., (2015). Strategii de prevenţie a problemelor de comportament,
Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Dryden, W. & David, D. (2008). Rational Emotive Behavior Therapy:
Current status. Journal of Cognitive Psychotherapy: An International
Quarterly, 22, 195-209.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere din
nota finală
10.4. Curs Cunoştinţe din Evaluare finală – 40%
materialul de la evaluarea
curs cunoştinţelor
aprofundate la curs
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
10.5. Seminar/ Cunoştinţe din Evaluare finală orală, 60%
laborator materialul de susţinere portofoliu
seminar
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Activitate de
seminar
207
10.6. Standard minim de performanţă
Prezenţa la seminarii minimum 70%
Prezenţa la examenul oral
Demonstrarea (în cadrul evaluării finale) însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei. Promovarea este condiţionată de
obţinerea a minimum 50% (3.5p) din punctajul de la evaluarea finală.
Criterii de evaluare şi punctaj
1p: din oficiu
3p: 1p- redactare portofoliu
1p- interpretarea critică a informaţiei teoretice cuprinse în portofoliu
1p- predarea în termen a portofoliului
4p: 1p- susţinere portofoliu – coerenţă în exprimare
1p- prezentarea adecvată a informaţiei
1p- utilizarea terminologiei de specialitate
1p- utilizarea de metode de prezentare adecvate
2p: 1p răspuns care atinge esenţa subiectului
1p răspuns care, pe lângă esenţa subiectului, aduce detalii, exemple,
particularităţi care să demonstreze profunzimea înţelegerii problematicii
Total 10 p – corespunzător notei 10 (zece)
208
FIŞA DISCIPLINEI
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1.Selfmanagement şi Prelegere Sportul de curs
autocunoaştere este distribuit
masteranzilor şi pe
cale electronică, la
debutul activităţii
(platforma
Blackboard).
2.Emoţiile şi mecanismele de Expunere Idem
apărare-adaptare
3.Sistemul motivaţional Expunere Idem
4.Selfmanagement şi comunicarea Expunere
asertivă
212
indicate
7.Managementul învăţării la adult – aplicaţii Se recomandă
consultarea
bibliografiei
indicate
Bibliografie
1. Abric, Jean-Claude. (2002). Psihologia comunicării. Teorii şi metode.
Iaşi: Editura Polirom.
2. Dimitriu-Tirion, Elena. (2005). Consiliere educaţională. Iaşi: Institutul
European.
3. Hedges, Burke. (2000). Fii propriul tău şef! Bucureşti: Editura Curtea
Veche.
4. Miclea, Mircea, Lemeni, Gabriela (2004). Consiliere şi orientare.
Cluj-Napoca: Editura ASCR.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere din
nota finală
10.4. Curs Cunoştinţe din Evaluare finală – 40%
materialul de la curs evaluarea
Parcurgerea cunoştinţelor
bibliografiei aprofundate la
obligatorii curs
10.5. Seminar/ Cunoştinţe din Evaluare finală 60%
laborator materialul de seminar orală, susţinere
Parcurgerea portofoliu
bibliografiei
obligatorii
Activitate de seminar
213
10.6. Standard minim de performanţă
Prezenţa la seminarii minimum 70%
Prezenţa la examenul oral
Demonstrarea (în cadrul evaluării finale) însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei. Promovarea este condiţionată de
obţinerea a minimum 50% (3.5p) din punctajul de la evaluarea finală.
Criterii de evaluare şi punctaj
1p: din oficiu
3p: 1p- redactare portofoliu
1p- interpretarea critică a informaţiei teoretice cuprinse în portofoliu
1p- predarea în termen a portofoliului
4p: 1p- susţinere portofoliu – coerenţă în exprimare
1p- prezentarea adecvată a informaţiei
1p- utilizarea terminologiei de specialitate
1p- utilizarea de metode de prezentare adecvate
2p: 1p răspuns care atinge esenţa subiectului
1p răspuns care, pe lângă esenţa subiectului, aduce detalii, exemple,
particularităţi care să demonstreze profunzimea înţelegerii problematicii
Total 10 p – corespunzător notei 10 (zece)
........................................... ...............................................
214
FIŞA DISCIPLINEI
216
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
1. Condiţia morală a psihologului practician. Prelegere Sportul de
Repere istorice şi ştiinţifice curs este
distribuit
studenţilor
sub formă
de manual,
la începutul
activităţii
didactice
2. Idealul moral contemporan al consilierului Prelegere
psihologic şi educaţional
Bibliografie
1. Cornel Lazăr, Autoritate şi deontologie, Editura Licorna, Bucureşti,
1999.
2. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică,
www.copsi.ro
3. Etică şi deontologie în consiliere, note de curs, Biblioteca virtuală a
Universităţii Spiru Haret
218
Bibliografie
1. Pitagora, Legile morale şi politice, Editura Antet, 2009.
2. Aristotel, Etica nicomahică, Editura Antet, 2009.
3. Victor E. Frankl : Omul în căutarea sensului vieţii, Editura Meteor Press,
2009.
4. Max Weber: Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Editura Incitatus,
1993.
5. Bernard Williams, Introducere în etică, Editura Alternative, 1993, p. 80-87.
6. Nikolai Losski, Condiţiile binelui absolut, Editura Humanitas, 1997.
7. Ioan Grigoraş, Personalitate amorală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1982.
8. Ioan Grigoraş, Datoria etică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968.
9. Ioan Grigoraş, Probleme de etică, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi,
1999 (şi bibliografia indicată de autor).
10. Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1972.
11. Marietta C. Moraru, Valoare şi etos, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1976.
12. Traian Gânju, Discurs despre morală, Editura Junimea, Iaşi, 1981.
13. Filosofie contemporană, texte alese, traduse şi comentate de Al. Boboc şi
I.N. Roşca, Editura Gramond.
14. Lucian Blaga, Orizont şi stil, Editura Humanitas.
15. Carrmen Cozma, Elemente de etică şi deontologie, Editura Universităţii
„Al. I. Cuza”, Iaşi, 1997 (şi bibliografia indicată de autor).
16. Neculau, A trăi printre oameni, Editura Junimea, Iaşi, 1989.
17. Nicolae Bellu, Morala în existenţa umană, Editura Politică, Bucureşti,
1989.
18. Alsdair Mac Intire, Tratat de morală. După virtute, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1998.
19. Gh. Bourceanu, Autoritate şi prestigiu, Editura Junimea, Iaşi, 1985.
20. Gh. Scripcaru, T. Ciornea, Deontologie medicală, Editura Medicală,
Bucureşti, 1979.
21. Mielu Zlate, Introducere în psihologie, Editura Polirom, 2000.
22. ”Codul deontologic al sociologilor”, în Revista de cercetări sociale,
op. cit., p.130.
23. ARPA, Despre asociaţie: codul etic, www.psihoterapieanalitica.ro
219
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor
comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori
reprezentativi din domeniul aferent programului
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere din
nota finală
10.4 Curs Cunoştinţe din Evaluare finală – 40%
materialul de la evaluarea
curs cunoştinţelor
aprofundate la curs
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Activitate de
seminar
220
10.6 Standard minim de performanţă :
Prezenţa la seminarii minimum 70%
Prezenţa la examenul oral
Demonstrarea (în cadrul evaluării finale) însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei. Promovarea este condiţionată de
obţinerea a minimum 50% (3.5p) din punctajul de la evaluarea finală.
Criterii de evaluare şi punctaj
1p: din oficiu
3p: 1p- redactare portofoliu
1p- interpretarea critică a informaţiei teoretice cuprinse în portofoliu
1p- predarea în termen a portofoliului
4p: 1p- susţinere portofoliu – coerenţă în exprimare
1p- prezentarea adecvată a informaţiei
1p- utilizarea terminologiei de specialitate
1p- utilizarea de metode de prezentare adecvate
2p: 1p răspuns care atinge esenţa subiectului
1p răspuns care, pe lângă esenţa subiectului, aduce detalii, exemple,
particularităţi care să demonstreze profunzimea înţelegerii problematicii
Total 10 p – corespunzător notei 10 (zece)
............................................ .................................................
221
FIŞA DISCIPLINEI
223
Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea
eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria
Competenţe transversale
dezvoltare.
Asumarea şi transpunerea în practică a principiilor deontologice
specifice activităţii de elaborare a disertaţiei.
Realizarea unor activităţi de autoevaluare, menite să ghideze
absolvenţii cu privire la cariera lor profesională.
Elaborarea unei lucrări originale, aplicative, inovative (şi
interdisciplinare).
Demonstrarea capacităţii de a susţine oral lucrarea de disertaţie
elaborată.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
2. Alegerea îndrumătorului lucrării Temele oferite pentru 3 ore
de disertaţie pe baza temelor de lucrările de disertaţie
cercetare sunt anunţate
masteranzilor, ţinând
cont de temele de
cercetare din cadrul
departamentului şi
subiectele acoperite
224
de disciplinele
studiate. Studenţii pot
alege şi alte teme de
cercetare, după
consultarea prealabilă
cu profesorul
îndrumător
2. Discutarea planului de cercetare: Prelegere, muncă 3 ore
titlul orientativ al lucrării, structura, individuală,
bibliografia preliminară, ca rezultat al consultaţii
studiului literaturii de specialitate
3. Discuţii privind modul de 3 ore
elaborare a lucrării de disertaţie: Prelegere,
structura lucrării, condiţii de Conversaţie
tehnoredactare, folosirea referinţelor
bibliografice etc.
4. Stabilirea calendarului de realizare Conversaţie 3 ore
a lucrării de disertaţie
5. Discuţii cu masteranzii privind Prelegere, 3 ore
aspectele teoretice şi metodologice conversaţie,
specifice fiecărei teme abordate în Consultaţii
lucrare individuale / în
grupuri mici, lucrul
cu texte scrise (cărţi,
manuale, baze de
date etc.), lectură
independentă, muncă
individuală
6. Pregătirea recenziei literaturii de Studierea 3 ore
specialitate pe baza surselor bibliografiei, muncă
academice de specialitate, individuală,
recomandate de către îndrumătorul consultaţii, verificare
ştiinţific, şi surselor considerate
relevante de către student
7. Elaborarea metodologiei de Prelegere, studierea 3 ore
cercetare în vederea realizării bibliografiei, muncă
obiectivelor propuse individuală,
consultaţii,verificare
8. Pregătirea masteranzilor pentru Conversaţie, 3 ore
realizarea părţii practice a lucrării consultaţii
225
individuale / activităţi
în grupuri mici,
lucrul cu texte scrise
(cărţi, manuale, baze
de date etc.), lucrul
cu documente
specifice temei alese,
lectură independentă,
muncă individuală,
redactare
intermediară 1
9. Elaborarea părţii practice a Colectare de date, 3 ore
cercetării: colectarea şi analiza muncă de teren etc.;
datelor aplicarea unor
metode cantitative şi
calitative de analiză a
datelor
10. Clarificări privind studiul de caz Conversaţie, activităţi 3 ore
elaborat în cadrul lucrării de în grupuri mici,
disertaţie demonstraţii pe
calculator, argumentări
11. Verificarea stadiului de elaborare Conversaţie, activităţi 3 ore
a lucrărilor de disertaţie. în grupuri mici,
Discuţii cu privire la modul de demonstraţii,
elaborare a concluziilor şi argumentări, redactare
propunerilor intermediară 2
12. Definitivarea lucrării de Muncă individuală, 3 ore
disertaţie consultaţii, redactare
finală
13. Pregătirea prezentării pentru Muncă individuală, 3 ore
susţinerea publică a lucrării de consultaţii
disertaţie Simulări ale susţinerii
publice a lucrărilor
14. Prezentarea rezultatelor Prezentare, evaluare 3 ore
cercetării/ susţinerea lucrării de
disertaţie
Bibliografie:
1. Chelcea, Septimiu, Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de
doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socio-umane (ediţia a 3-a,
revăzută), Comunicare.ro, Bucureşti, 2007.
226
2. Eco, Umberto, Cum se face o teză de licenţă. Ştiinţele umaniste, Editura
Polirom, Iaşi, 2014.
3. Ghid metodologic pentru redactarea lucrării de disertaţie,
www.spiruharet.ro
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere
din nota
finală
10.4. Curs Alegerea temei; Studentul motivează 10%
realizarea părţii actualitatea şi
introductive caracterul inovator al
temei alese, stabileşte
obiectivele cercetării,
prezintă etapele de
realizare a cercetării
Recenzia Bibliografia este în 20%
literaturii de concordanţă cu
specialitate/ subiectul tratat, este
Abordarea actuală, relevantă.
teoretică Măsura în care
studentul utilizează
cunoştinţele însuşite pe
parcursul studiilor.
Măsura în care
materialele obligatorii
sunt completate cu alte
surse relevante din ţară
şi din străinătate.
Măsura în care
227
studentul
reuşeşte să ofere o
sinteză asupra surselor
consultate.
Cadrul Studentul alege 10%
metodologic metodologia adecvată
pentru atingerea
obiectivelor.
Metodologia aleasă
este în concordanţă cu
cadrul conceptual
prezentat anterior.
Metodele de culegere
şi prelucrare a datelor
sunt prezentate
detaliat.
Prezentarea şi Partea practică este o 30%
analiza datelor continuare a părţii
teoretice, există o
legătură strânsă între
literatura prezentată şi
cercetarea empirică
efectuată. Analiza
datelor este
subordonată
obiectivelor stabilite.
Datele sunt autentice,
metodele de analiză a
datelor sunt adecvate.
Analiza datelor este
exhaustivă pentru
problema definită.
Rezultatele şi Studentul oferă o 20%
concluziile sinteză a rezultatelor
cercetării atinse prin prisma
obiectivelor propuse.
Rezultatele răspund
obiectivelor.
Rezultatele sunt
corecte, reale.
228
Rezultatele aduc
noutate privind
problema definită.
Concluziile şi
propunerile oferite
sunt corecte şi
relevante.
Cerinţe de Structura lucrării 10%
tehnoredactare şi corespunde cerinţelor
de structură unei lucrări ştiinţifice.
Logica lucrării este
clară. Exprimarea este
clară şi uşor de
asimilat. Stilul lucrării
este ştiinţific.
Utilizarea
terminologiei de
specialitate este
corectă. Lucrarea
respectă cerinţele
ortografice şi de
tehnoredactare.
10.5. Seminar/ - - -
laborator
10.6. Standard minim de performanţă:
Lucrarea corespunde cerinţelor de redactare.
Noţiunile teoretice sunt prezentate pe baza literaturii de specialitate citate
corect.
Culegerea, analiza şi interpretarea datelor empirice au fost realizate cu
utilizarea unei metodologii corecte şi adecvate.
Concluziile cercetării sunt logice şi relevante pentru subiectul abordat.
.......................... ..........................................
231
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice
acumulate)
7.1 Obiectivul general al Cunoaşterea şi înţelegerea, utilizarea corectă a
disciplinei limbajului specific domeniului.
Familiarizarea studenţilor cu problematica datorată
existenţei unui IQ superior
7.2 Obiectivele specifice 1. Definirea, explicarea şi interpretarea supradotării.
2. Aplicare, transfer şi rezolvare de probleme:
utilizarea unor tehnici, metode şi instrumente
psihopedagogice specifice copiilor supradotaţi
3. Identificarea elevilor supradotaţi
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Delimitări conceptuale şi teorii Prelegere Suportul de
explicative asupra inteligenţei curs este
2. Clasificarea coeficientului de distribuit
inteligenţă studenţilor pe
3. Particularităţi ale cogniţiei la cale electronică,
supradotaţi la debutul
4. Evaluarea psihologică a copiilor activităţii.
supradotaţi Prelegere Idem
5. Personalitatea persoanelor cu un IQ interactivă, cu
ridicat oponent
6. Dinamica structurilor relaţionale la
persoanele supradotate
7. Profilul pedagogic al persoanelor Prelegere interactivă
supradotate
8. Curriculumum diferenţiat
9. Strategii de educaţie pentru copiii
supradotaţi
10. Exemple de strategii de educaţie
neadecvate
11. Caracteristicile psihocomportamentale Prelegere interactivă
ale copiilor supradotaţi
12. Pregătirea cadrelor didactice Prelegere interactivă
13. Pregătirea părinţilor care au copii
supradotaţi
232
Bibliografie
Alexandru Roşca, Copii superior înzestraţi, Editura Institutului de Psihologie
al Universităţii din Cluj, 1941.
Mihai Jigău, Copiii supradotaţi, Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1994.
Carmen Creţu, Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Funcţii şi disfuncţii sociale ale Dezbatere Se recomandă
copiilor supradotaţi consultarea
bibliografiei
indicate
2. Rolul personalităţii profesorului în Dezbatere
relaţia cu copiii supradotaţi
3. Învăţarea mediată şi utilitatea ei în Dezbatere/ Studiu de caz
actul predării la copiii supradotaţi
4. Criteriile învăţării mediate Dezbatere
5. Programul de îmbogăţire Dezbatere/ Studiu de caz
instrumentală şi rolul lui în
dezvoltarea cognitivă
6. Planuri de intervenţie în situaţii studiu de caz Dezbatere
date
7. Dizarmoniile dezvoltării psihice la Dezbatere
copiii supradotaţi
8. Dificultăţile de socializare la copiii Dezbatere
supradotaţi
9. Metode de evaluare Dezbatere
10. Dezvoltarea metacognitivă Dezbatere Studii de caz
11. Funcţiile cognitive – modalităţi
de identificare a funcţiilor insuficient
dezvoltate
12. Modalităţi de intervenţie şi
dezvoltare a funcţiilor cognitive
deficitare
Bibliografie
Alexandru Roşca, Copii superior înzestraţi, Editura Institutului de Psihologie
al Universităţii din Cluj, 1941.
Mihai Jigău, Copiii supradotaţi, Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1994.
Carmen Creţu, Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
Carmen Creţu, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi,
1998.
233
Yolanda Benito, Copiii supradotaţi. Educaţie, dezvoltare emoţională şi
adaptare socială, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
Maria-Liana Stănescu, Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi, Editura
Polirom, Iaşi, 2002.
Doru Vlad Popovci, Introducere în psihopedagogia supradotaţilor, Editura
Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2004.
Vrăşmaş Adina, Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti,
2002.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere
evaluare din
nota finală
10.4 Curs Cunoştinţe din Evaluare finală – 40%
materialul de la evaluarea cunoştinţelor
curs aprofundate la curs
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Activitate de
seminar
234
10.6 Standard minim de performanţă
Prezenţa la seminarii minimum 70%
Prezenţa la examenul oral
Demonstrarea (în cadrul evaluării finale) însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei. Promovarea este condiţionată de
obţinerea a minimum 50% (3.5p) din punctajul de la evaluarea finală.
Criterii de evaluare şi punctaj
1p: din oficiu
3p: 1p- redactare portofoliu
1p- interpretarea critică a informaţiei teoretice cuprinse în portofoliu
1p- predarea în termen a portofoliului
4p: 1p- susţinere portofoliu – coerenţă în exprimare
1p- prezentarea adecvată a informaţiei
1p- utilizarea terminologiei de specialitate
1p- utilizarea de metode de prezentare adecvate
2p: 1p răspuns care atinge esenţa subiectului
1p răspuns care, pe lângă esenţa subiectului, aduce detalii, exemple,
particularităţi care să demonstreze profunzimea înţelegerii problematicii
Total 10 p – corespunzător notei 10 (zece).
Data completării:
Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
.....................
.......................................... ..........................................
……………………………………
235
FIŞA DISCIPLINEI
237
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor acumulate)
7.1 Obiectivul general Dezvoltarea în rândul studenţilor a comportamentului
al disciplinei proactiv, în raport cu problematica socială cu implicaţii
educaţionale
7.2 Obiectivele Identificarea şi înţelegerea elementelor specifice privind
specifice activităţile în cadrul parteneriatului
Proiectarea, organizarea şi realizarea activităţilor
didactice de o manieră care să valorifice la maximum
valenţele socialului
Optimizarea interacţiunilor dintre elevi, prin intermediul
parteneriatelor iniţiate
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
Pedagogia comunităţii – delimitări Prelegere
conceptuale şi specific
Activismul social – dispoziţie esenţială Dezbatere
pentru accesarea programelor de servicii
sociale
Metode şi tehnici de antrenare a Prelegere
activismului social: metode de analiză
de nevoi sociale
Probleme specifice ale proiectării, Prelegere
organizării şi desfăşurării programelor
de parteneriat social
Probleme specifice ale proiectării, Prelegere
organizării şi desfăşurării programelor
de conştientizare socială
Probleme specifice ale proiectării, Prelegere
organizării şi desfăşurării parteneriatelor
socio-educaţionale
Analiza unor exemple de programe de Prelegere
parteneriat
Analiza unor exemple de programe de Prelegere
parteneriat şcoală-familie
Analiza unor exemple de programe de Dezbatere
parteneriat şcoală-familie
238
Analiza unor exemple de programe de Prelegere
parteneriat şcoală-familie
Analiza unor exemple de programe de Dezbatere
parteneriat şcoală-comunitate
Analiza unor exemple de programe de Prelegere
parteneriat şcoală-comunitate
Analiza unor exemple de programe de Prelegere
parteneriat
Bibliografie
Bernat, S. (2003), Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D., (2017), Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi
metodologia evaluării, Editura Paralela 45, Piteşti.
Chiş, V., (2005), Pedagogia contemporană – pedagogia pentru competenţe.
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
De Bono (2006), Şase pălării gânditoare, Editura Curtea Veche, Bucureşti.
Doise, W. şi Mugny, G. (1998), Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă,
Editura Polirom, Iaşi.
Golu, P., (1989), Fenomene şi procese psihosociale, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti.
MECT, UNICEF (2003), Parteneriatul Strategic dintre MECT şi UNICEF în
educaţia copiilor rromi. Realizări şi perspective, Editura VANEMONDE,
Bucureşti.
Temple, C. (2001), Strategies for Use Across the Curriculum, Reading and
Writing for Critical Thinking Project, Open Society Institute, New York.
Temple, C. (2002), Gândirea critică în abordare transcurriculară: un model
de proiectare, în cooperare şi interdisciplinaritate în învăţământul universitar,
coord. Bernat, S.E. şi Chiş, V., Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Zlate, M., (2005), Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi.
Bibliografie
Bernat, S. (2003), Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D., (2017), Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi
metodologia evaluării, Editura Paralela 45, Piteşti.
Chiş, V., (2005), Pedagogia contemporană – pedagogia pentru competenţe.
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
De Bono (2006), Şase pălării gânditoare, Editura Curtea Veche, Bucureşti.
Doise, W. şi Mugny, G. (1998), Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă,
Editura Polirom, Iaşi.
Golu, P., (1989), Fenomene şi procese psihosociale, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti.
MECT, UNICEF (2003), Parteneriatul Strategic dintre MECT şi UNICEF în
educaţia copiilor rromi. Realizări şi perspective, Editura VANEMONDE,
240
Bucureşti.
Temple, C. (2001), Strategies for Use Across the Curriculum, Reading and
Writing for Critical Thinking Project, Open Society Institute, New York.
Temple, C. (2002), Gândirea critică în abordare transcurriculară: un model
de proiectare, în cooperare şi interdisciplinaritate în învăţământul universitar,
coord. Bernat, S.E. şi Chiş, V., Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Zlate, M., (2005), Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode 10.3 Pondere
evaluare de evaluare din nota finală
10.4 Curs Cunoştinţe din Evaluare 40%
materialul de la curs finală –
evaluarea
Parcurgerea
cunoştinţelor
bibliografiei
aprofundate
obligatorii
la curs
10.5 Seminar/ Cunoştinţe din Evaluare 60%
laborator materialul de seminar finală orală,
susţinere
Parcurgerea
portofoliu
bibliografiei
obligatorii
Activitate de seminar
241
10.6. Standard minim de performanţă
Prezenţa la seminarii minimum 70%
Prezenţa la examenul oral
Demonstrarea (în cadrul evaluării finale) însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei. Promovarea este condiţionată de
obţinerea a minimum 50% (3.5p) din punctajul de la evaluarea finală.
Criterii de evaluare şi punctaj
1p: din oficiu
3p: 1p- redactare portofoliu
1p- interpretarea critică a informaţiei teoretice cuprinse în portofoliu
1p- predarea în termen a portofoliului
4p: 1p- susţinere portofoliu – coerenţă în exprimare
1p- prezentarea adecvată a informaţiei
1p- utilizarea terminologiei de specialitate
1p- utilizarea de metode de prezentare adecvate
2p: 1p- răspuns care atinge esenţa subiectului
1p- răspuns care, pe lângă esenţa subiectului, aduce detalii, exemple,
particularităţi care să demonstreze profunzimea înţelegerii problematicii
Data completării:
..................
.......................................... ........................................
242
FIŞA DISCIPLINEI
1. Cunoaştere şi înţelegere
• înţelege teoriile şi modelele relevante domeniului competenţelor
emoţionale
• cunoaşte terminologia specifică domeniului competenţelor
emoţionale
• cunoaşterea strategiilor şi tehnicilor de analiză a nevoilor
posibililor beneficiari
• descrierea modelelor, tehnicilor şi procedurilor de evaluare a progr
amelor din domeniul dezvoltării emoţionale
Competenţe profesionale
2. Explicare şi interpretare
• diferenţiază domeniile de aplicare practică a cunoştinţelor din
domeniul dezvoltării emoţionale
• diferenţiează între tipuri de emoţii existente
• recunoaşte şi identifică principalele categorii de resurse sociale şi
individuale de care dispune
• interpretează comportamentul uman, prin analiza proceselor psihice
implicate în realizarea lui
244
3. Instrumental – aplicative
• proiectează şi implementează programe ce vizează dezvoltarea
emoţională
Competenţe profesionale
245
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
Importanţa educaţiei socio- prelegerea Sportul de curs este
emoţionale la vârsta preşcolară interactivă, distribuit studenţilor
expunerea, pe cale electronică, la
explicaţia, debutul activităţii.
dezbaterea
prelegerea Sportul de curs este
interactivă, distribuit studenţilor
Modalităţi de realizare a expunerea, pe cale electronică, la
educaţiei socio-emoţionale în explicaţia, debutul activităţii.
practica didactică din grădiniţă dezbaterea
prelegerea Sportul de curs este
interactivă, distribuit studenţilor
Formarea şi dezvoltarea expunerea, pe cale electronică, la
comportamentelor şi abilităţilor explicaţia, debutul activităţii.
emoţionale ale preşcolarilor dezbaterea
prelegerea Sportul de curs este
interactivă, distribuit studenţilor
Specificul dezvoltării socio- expunerea, pe cale electronică, la
emoţionale a copiilor la diferite explicaţia, debutul activităţii.
etape de vârstă dezbaterea
Implicaţii ale evaluării- prelegerea Sportul de curs este
dezvoltării socio-emoţionale interactivă, distribuit studenţilor
asupra procesului educaţional expunerea, pe cale electronică, la
explicaţia, debutul activităţii.
dezbaterea
prelegerea Sportul de curs este
interactivă, distribuit studenţilor
Activitatea practică la vârsta expunerea, pe cale electronică, la
timpurie. Dezvoltarea emoţiilor explicaţia, debutul activităţii.
în procesul activităţii dezbaterea
Rolul familiei în educarea prelegerea Sportul de curs este
sensibilităţii sufleteşti a interactivă, distribuit studenţilor
copilului expunerea, pe cale electronică, la
explicaţia, debutul activităţii.
dezbaterea
Influenţa literaturii artistice şi a prelegerea Sportul de curs este
246
jocului în dezvoltarea socio- interactivă, distribuit studenţilor
emoţională a copiilor expunerea, pe cale electronică, la
explicaţia, debutul activităţii.
dezbaterea
Bibliografie
Pânişoară, G. (coord.). (2011). Psihologia copilului modern. Iaşi: Editura
Polirom.
Shapiro, L. (2012). Inteligenţa emoţională a copiilor. Iaşi: Editura Polirom.
McCarthy, K., & Phillips, D. (2006). Early childhood development. Oxford:
Blackwell Publishing.
Valliers, S. (2012). Trucuri psihologice pentru părinţi. Educaţia
adolescenţilor. Iaşi: Editura Polirom.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3 Pondere
evaluare evaluare din nota finală
10.4 Curs Corectitudinea, Examen oral 70%
originalitatea
răspunsurilor
formulate
10.5 Seminar/ Coerenţa, Elaborarea unui 30%
laborator originalitatea proiect
planului realizat
10.6 Standard minim de performanţă
Elaborarea unui studiu de caz ce face referire la metodele de intervenţie
specifice, utilizate în terapia complexă a unui copil cu dizabilităţi multiple
Data completării:
......................
........................................... ...............................................
249
FIŞA DISCIPLINEI
250
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de 30
specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat 10
Examinări 4
Alte activităţi: ex. participare la proiecte de cercetare 4
3.7 Total ore studiu individual 108
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Numărul de credite 6
251
6. Competenţele specifice acumulate
• Cunoaşte definiţia, istoricul, principiile coachingului şi face
diferenţa între anumite tipuri
• de intervenţii, pentru sprijinirea învăţării şi schimbării
comportamentale a adulţilor.
• Înţelege noţiunile de bază şi concepte-cheie de psihologie clinică şi
teorie cognitiv- comportamentală aplicate în coaching
• Integrează elementele specifice evaluării şi facilitării schimbării,
prin coaching cognitiv- comportamental
• Utilizează modele şi tehnici cognitiv-comportamentale în cadrul
intervenţiilor de tip coaching
• Cunoaşte şi aplică eficient abilităţile de bază de coaching cognitiv-
comportamental
• Înţelege rolul coachingului în dezvoltarea personală, profesională şi
profesionale
Competenţe
a organizaţiei
• Utilizează strategii validate ştiinţific, pentru promovarea schimbării
şi dezvoltării în coaching
profesională continuă
• Demonstrează o abordare de tip „scientist-practitioner” asupra
intervenţiilor cognitiv- comportamentale de tip coaching
252
• Înţelegerea abordărilor, noţiunilor de bază şi
conceptelor-cheie de psihologie cognitiv-
comportamentală aplicate în coaching
• Integrarea elementelor specifice evaluării şi
facilitării schimbării prin coaching cognitiv-
comportamental
• Utilizarea unor modele şi tehnici validate
ştiinţific în cadrul intervenţiilor de tip coaching
• Cunoaşterea şi aplicarea eficientă a abilităţilor de
bază, proceselor şi metodelor de coaching
• Înţelegerea rolului coachingului în dezvoltarea
personală şi profesională
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în domeniul coaching-ului: Prelegerea
definire, fundamentele teoretice Descoperirea dirijată
2. Intervenţii pentru dezvoltare şi Prelegerea
schimbare: definire şi diferenţe Descoperirea dirijată
3. Abordarea cognitiv-comportamentală Prelegerea
asupra coaching-ului Metoda mozaic
Studii de caz
4. Secvenţele procesului de coaching Prelegerea
Problematizarea
Dezbaterea
5. Tipuri de coaching: coaching personal Prelegerea
şi coaching organizaţional Dezbaterea
6. Abilităţile de bază în coaching Prelegerea
Descoperirea dirijată
7. Relaţia de coaching Prelegerea
Studii de caz
8. Evaluarea şi conceptualizarea cognitiv- Prelegerea
comportamentală în coaching Dezbaterea
9. Facilitarea schimbării Prelegerea Modelarea
Studii de caz
10. Life coaching Prelegerea
Problematizarea
11. Coaching managerial cognitiv- Prelegerea
comportamental Descoperirea dirijată
253
Problematizarea
12. Health Coaching; Parent/family Prelegerea
coaching Descoperirea dirijată
13. Tehnici şi metode cognitiv- Prelegerea
comportamentale de coaching Descoperirea dirijată
Demonstraţia
14. Abordarea validată ştiinţific asupra Prelegerea
coaching-ului; direcţii noi de cercetare Problematizarea
Bibliografie obligatorie
David, O. A. (2019). REBT in coaching. In M.E. Bernard & W. Dryden (Eds.),
REBT: Advances in Theory, Research, Prevention, Promotion. New York:
Springer Press.
Bernard, M. E. B. (2018). Rationality in Coaching. In M.E.B. Bernard & O.A.
David (Eds.), Coaching for Rational Living. Theory, Techniques and
Applications. New York: Springer Press.
Gyllensten, K. (2018). The Coach-Coachee Relationship. In M.E.B. Bernard &
O.A. David (Eds.), Coaching for Rational Living. Theory, Techniques and
Applications. New York: Springer Press.
David, O. A., & Breightmeyer, A. (2018). Assessment, Case Formulation and
Intervention Models. In M.E.B. Bernard & O.A. David (Eds.), Coaching for
Rational Living. Theory, Techniques and Applications. New York: Springer
Press.
Dryden, W. (2018). A Step-Based Framework for Practice. In M.E.B. Bernard
& O.A. David (Eds.), Coaching for Rational Living. Theory, Techniques and
Applications. New York: Springer Press.
Dryden, W. (2018). Life coaching. In M.E.B. Bernard & O.A. David (Eds.),
Coaching for Rational Living.Theory, Techniques and Applications. New
York: Springer Press.
David, O. A., & Cimpean, A. (2018). Managerial Coaching and Rational
Leadership. In M.E.B. Bernard & O.A.
David (Eds.), Coaching for Rational Living. Theory, Techniques and
Applications. New York: Springer Press.
David, O. A., Cardos, R., Oltean, H.R. (2018). Parent and Family Coaching. In
M.E.B. Bernard & O.A. David (Eds.), Coaching for Rational Living. Theory,
Techniques and Applications. New York: Springer Press.
Freeman-Clevenger, S. (2018). Health coaching. In M.E.B. Bernard & O.A.
David (Eds.), Coaching for Rational Living. Theory, Techniques and
Applications. New York: Springer Press.
254
8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii
1. Rolul coach-ului; Standarde şi etică Lucrări aplicative
profesională în coaching Activităţi pe grupe
2. Abilităţi de bază în coaching Activităţi pe grupe
Joc de rol
3. Evaluarea şi conceptualizarea în CBC Lucrări aplicative
Activităţi pe grupe
4. Life coaching: Modele şi instrumente Lucrări aplicative
Activităţi pe grupe
5. Coaching organizaţional: Modele şi Lucrări aplicative
instrumente Exerciţiul
6. Alte aplicaţii ale caching-ului cognitiv- Modelarea
comportamental: parent coaching, Exerciţiul
managerial coaching Activităţi pe grupe
7. Noi direcţii de cercetare în coaching; Modelarea
tehnologie şi coaching cognitiv- Participare la cercetări
comportamental
Bibliografie obligatorie
Ammentorp, J., Uhrenfeldt, L., Angel, F., Ehrensvärd, M., Carlsen, E. B., &
Kofoed, P.-E. (2013). Can life coaching improve health outcomes? – A
systematic review of intervention studies. BMC Health Services Research, 13,
428. http://doi.org/10.1186/1472-6963-13-428.
Grant, A. (2011). Is it time to REGROW the GROW model? Issues related to
teaching coaching session structures. The Coaching Psychologist, 7(2), 118-126.
Ianiro, P. M., Schermuly, C. C & Kauffeld, S. (2013). Why interpersonal
dominance and affiliation matter: an interaction analysis of the coach-client
relationship, Coaching: An International Journal of Theory, Research and
Practice, 6:1, 25-46, DOI: 10.1080/17521882.2012.740489.
Ives, Y. (2008). What is ‘Coaching’? An Exploration of Conflicting
Paradigms. International Journal of Evidence Based Coaching and Mentoring,
6(2), 1-14.
Theeboom, T., Beersma, B., & van Vianen, A. E. (2014). Does coaching
work? A metaanalysis on the effects of coaching on individual level outcomes
in an organizational context. The Journal of Positive Psychology, 9(1), 1-18.
Van de Ven, N., Zeelenberg, M., şi Pieters, R. (2011). Why Envy Outperforms
Admiration.
Personality and Social Psychology Bulletin, 37(6), 784–795.
255
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor
comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi
din domeniul aferent programului
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere din
nota finală
10.4 Curs Cunoştinţe din Evaluare finală – 40%
materialul de la evaluarea cunoştinţelor
curs aprofundate la curs
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Parcurgerea
bibliografiei
obligatorii
Activitate de
seminar
256
10.6. Standard minim de performanţă
Prezenţa la seminarii minimum 70%
Prezenţa la examenul oral
Demonstrarea (în cadrul evaluării finale) însuşirii aspectelor teoretice şi
practice fundamentale ale disciplinei. Promovarea este condiţionată de
obţinerea a minimum 50% (3.5p) din punctajul de la evaluarea finală.
Criterii de evaluare şi punctaj
1p: din oficiu
3p: 1p- redactare portofoliu
1p- interpretarea critică a informaţiei teoretice cuprinse în portofoliu
1p- predarea în termen a portofoliului
4p: 1p- susţinere portofoliu – coerenţă în exprimare
1p- prezentarea adecvată a informaţiei
1p- utilizarea terminologiei de specialitate
1p- utilizarea de metode de prezentare adecvate
2p: 1p răspuns care atinge esenţa subiectului
1p răspuns care, pe lângă esenţa subiectului, aduce detalii, exemple,
particularităţi care să demonstreze profunzimea înţelegerii problematicii
Total 10 p – corespunzător notei 10 (zece)
257
FIŞA DISCIPLINEI
258
Tutoriat -
Examinări 3
Alte activităţi – Practică în licee, şcoli postliceale, universităţi 40
3.7 Total ore studiu individual 83
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Număr de credite 5
7. Conţinuturi
7.1 Curs Metode de predare Observaţii
Nu este cazul
7.2 Activitate practică Metode de desfăşurare Observaţii
- Elaborarea raportului de Pe baza obiectivelor de Raportul de practică
practică pe baza activităţilor mai sus şi a activităţilor va cuprinde
desfăşurate în instituţiile desfăşurate în instituţiile următoarele puncte:
şcolare din reţeaua ISJ Braşov şcolare, masterandul va Obiectivele
sau din ţară. elabora un raport de urmărite pe timpul
practică pe care-l va practicii
- Să propună fişe de evaluare susţine la colocviu.
formativă/finală, în funcţie de Descrierea
lecţia la care urmează să asiste; Raportul de practică va generică a instituţiei
fi confirmat de una unde s-au făcut
- Să realizeze un material dintre persoanele cu aplicaţiile
didactic personal, necesar în funcţii de conducere din
predarea unei lecţii/sistem de instituţia unde s-a Populaţia / grupul-
lecţii la disciplina de desfăşurat practica. ţintă cuprins în
specialitate. activitatea practică
260
- Să utilizeze noile tehnologii Fişa de
ale Instruirii asistate de caracterizare
calculator (IAC) în elaborarea psihopedagogică
materialelor curriculare.
Concluzii şi
- Să identifice posibilităţi de propuneri
cooperare cu alte medii
educaţionale.
- Să valorifice cunoştinţele
socio-psiho-pedagogice şi
metodice dobândite în
adoptarea strategiilor didactice
adecvate (metode şi procedee,
mijloace de învăţământ, forme
de organizare a activităţii
elevilor, tratare diferenţiată,
modalităţi specifice de
evaluare).
- Să utilizeze metodele şi
mijloacele de învăţământ în
concordanţă cu obiectivele
urmărite, dar şi în funcţie de
situaţia de învăţare concretă.
- Să realizeze activitatea
didactică, având în vedere
acţiuni de evaluare continuă, în
scopul perfecţionării lecţiei pe
parcursul derulării ei (elemente
de conexiune inversă).
- Să (auto)aprecieze / Să
(auto)evalueze, pe baza unor
criterii riguroase, lecţia
desfăşurată.
261
- Să propună variante
metodologice posibile, prin
care lecţia are o eficienţă
sporită.
- Să promoveze structuri
eficiente de comunicare şi de
menţinere a relaţiilor socio-
afective pozitive;
- Să completeze Fişa de
caracterizare psihopedagogică a
unui elev;
- Să valorifice tehnicile de
cunoaştere a individualităţii
elevilor şi a grupului şcolar în
adoptarea formelor de tratare
diferenţiată a acestora.
9. Evaluare
Tip activitate 9.1. Criterii de evaluare: 9.2 Metode 9.3
calitatea şi relevanţa activităţii de Pondere
de practică în raport cu tema aleasă; evaluare din nota
preocuparea masterandului finală
pentru aplicarea cunoştinţelor
acumulate la cursuri la condiţiile
concrete ale instituţiei şi populaţiei
cuprinse în activitatea practică;
valoarea concluziilor şi
propunerilor formulate.
262
9.4.Activitate Masterandul va elabora un raport de Prezentare 100 %
practică practică, pe care îl va susţine cu raport de
ocazia sesiunii de examene. practică,
Raportul de practică va cuprinde susţinere
următoarele puncte: orală
Obiectivele urmărite pe timpul
practicii
Descrierea generică a instituţiei
unde s-au făcut aplicaţiile
Populaţia / grupul-ţintă cuprins
în activitatea practică
Fişa de caracterizare
psihopedagogică
Concluzii şi propuneri
9.5. Standard minim de performanţă: realizarea la nivel satisfăcător a sarcinilor
de practică stabilite.
Raport de practică. Fişa de caracterizare psihopedagogică
263
FIŞA DISCIPLINEI
264
Alte activităţi: elaborare proiect pe una din tematicile prezentate la curs 3
3.7 Total ore studiu individual 83
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Număr de credite 5
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Abordări sociologice Prelegere interactivăSe vor utiliza note de
contemporane ale educaţiei curs, sinteze,
bibliotecă
(virtuală şi clasică)
2. Sistemul educaţional al societăţii. Prelegere interactivă Idem
3. Sistemul de învăţământ Prelegere Idem
intensificată
4. Organizaţia şcolară ca subsistem Dezbatere Idem
social
5. Cultura organizaţională şcolară Prelegere interactivă Idem
6. Dinamica statusurilor şi rolurilor Dezbatere Idem
în organizaţia şcolară
7. Clasa de elevi- grup social specificPrelegere interactivă Idem
8. Structuri şi procese psihosociale Prelegere interactivă Idem
specifice clasei de elevi
9-10. Structuri şi procese Prelegere interactivă Idem
psihosociale specifice clasei de elevi
11. Interviul focalizat de grup Prelegere interactivă Idem
12. Studiul de caz Dezbatere Idem
13-14. Tehnica sociometrică Dialog pe temele Idem
solicitate de studenţi
266
Bibliografie selectivă:
1. David Eugen şi David, Adela Ştefania (2008). Sociologia educaţiei. Sibiu:
Editura Psihomedia.
2. Hatos, A. (2006). Sociologia educaţiei. Iaşi: Editura Polirom.
3. Petrecu, Ana Maria (2014). Fundamente ale sociologiei educaţiei.
Târgovişte: Editura Cetatea de scaun.
4. Plugaru, Liviu (2004). Introducere în sociologia educaţiei. Sibiu: Editura
Psihomedia.
5. Popovici, D. (2008). Sociologia educaţiei. Bucureşti: Institutul European.
Bibliografie orientativă:
1. Androne, M. (2011). Sociologia educaţiei. Curs universitar. Galaţi: Editura
Universităţii Dunărea de Jos.
2. Onut, G. (2017). Cercetarea sociologică. Bucureşti: Editura Tritonic.
10. Evaluare
Tip de 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3Pondere
activitate evaluare evaluare din nota
finală
10.4. Curs Participarea activă la Evaluarea finală 80%
prelegerile care presupun Examen tip grilă pe
interactivitate şi dezbateri, platforma Blackboard
prin completări, argumente, e-learning, cu itemi
exemple, întrebări, formulaţi din
comentarii conţinutul unităţilor
la obiect de curs
268
10.5. Participarea activă la Evaluare pe parcurs 1. 10%
Seminar/ seminar; familiarizarea cu Examen tip grilă pe
laborator limbajul şi temele abordate; platforma Blackboard
gândire e-learning, cu itemi
critică formulaţi din
conţinutul unităţilor
de curs
Creativitate, persuasiune, Evaluare pe parcurs 2. 10%
informare, stil şi Examen tip grilă pe
corectitudine gramaticală platforma Blackboard
e-learning, cu itemi
formulaţi din
conţinutul unităţilor
de curs
10.6. Standard minim de performanţă
Standardul minim de performanţă este nota 5, obţinută în urma participării la
toate evaluările pe parcurs şi la examenul final.
Data completării:
........................
......................................... .......................................
269
FIŞA DISCIPLINEI
270
Tutoriat 3
Examinări 10
Alte activităţi -
3.7 Total ore studiu individual83
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Număr de credite 5
271
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice
acumulate)
7.1 Obiectivul general al Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea corectă a
disciplinei limbajului specific Psihologiei educaţiei, evoluţiei
concepţiilor privind educaţia, educatorul şi educatul,
sistemului asistenţei educaţionale în România.
7.2 Obiectivele specifice (1.) familiarizarea cu noţiunile de bază din domeniul
educaţiei pentru diversitate, toleranţǎ, participare
activǎ;
(2.) autocunoaşterea şi dezvoltarea abilitǎţilor de
comunicare în grup;
(3.) cunoaşterea stereotipurilor, prejudecǎţilor si a
discriminǎrii;
(4.) aplicarea cunoştinţelor teoretice şi a abilitǎţilor
practice dobândite în activitatea de seminar, prin
realizarea unui proiect în domeniul educaţiei
interculturale.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
- Managementul educaţional- Prelegere Suportul de curs este
caracterizare generală şi distribuit studenţilor
specifică pe cale electronică, la
debutul activităţii.
- Managementul clasei de Prelegere Idem
elevi- obiect şi problematică
- Clasa de elevi ca grup social Prelegere Idem
specific
- Factorii determinanţi ai Prelegere Idem
managementului clasei de elevi
- Structura dimensională a Prelegere Idem
managementului clasei de elevi
- Nivelul interacţional al Prelegere Idem
managementului clasei de elevi
- Rolurile manageriale de Prelegere Idem
bază ale cadrului didactic
- Consecinţele negative ale Prelegere Idem
272
unui management defectuos al
clasei de elevi
- Situaţiile de criză Prelegere Idem
educaţională în clasa de elevi
- Stiluri şi strategii de Prelegere Idem
intervenţie ala cadrului didactic
în situaţii de criză educaţională
- Managementul organizaţiei Prelegere Idem
şcolare- problematică şi conţinut
- Managementul de Prelegere Idem
curriculum
- Managementul de proiect Prelegere Idem
- Competenţe manageriale Prelegere Idem
Bibliografie
Tudorică, Roxana (2007), Managementul educaţiei în contextul european,
Editura Meronia, Bucureşti.
Iucu, Romiţă (2006), Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi.
Bibliografie
Bârzea, C., (1995), Arta şi ştiinţa educaţiei, E.D.P.
Drucker, P.,(1994), Managementul. Eficienţa factorului decizional, Editura
Destin, Bucureşti.
Gorg, B., (1997), Managerii viitorului, viitorul managerului, Institutul
European, Iaşi.
Iucu, R., (2000), Managementul clasei de elevi- fundamente teoretico-
metodologice, Editura Polirom, Iaşi.
Joiţa, E., (2000), Managementul educaţional. Profesorul manager: roluri şi
metodologie, Editura Polirom, Iaşi.
Ulrich, C., (2000), Managementul clasei de elevi- învăţarea prin cooperare,
Editura Corint, Bucureşti.
274
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor
comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi
din domeniul aferent programului
• Discutarea importanţei Managementului clasei în mediul educaţional cu
educatori din judeţul Braşov, în cadrul seminarului 3.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3
evaluare evaluare Pondere din
nota finală
10.4. Curs Corectitudinea Examen oral 80%
răspunsurilor date (Poster)
10.5. Seminar/ Originalitate, Examen cu itemi 10%
laborator stăpânirea obiectivi, pe
conceptelor platforma
utilizate Blackboard
Originalitate, Examen cu itemi 10%
stăpânirea obiectivi, pe
conceptelor platforma
utilizate, fluiditate Blackboard
şi impact în
prezentare
10.6. Standard minim de performanţă
Elaborarea posterului conform cerinţelor comunicate.
............................................. ..............................................
275
276
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE
EDUCAŢIEI, BRAŞOV
BRAŞOV
2019
277
278
Cuprins
Cadrul general
279
Capitolul VII. Graficul activităţilor de pregătire şi de
susţinere a disertaţiei
Referinţe bibliografice
Anexe
280
Cadrul general
281
2. tema analizată, cercetată, trebuie corelată cu specificul
programului de masterat;
3. să asigure absolventului posibilitatea opţiunii pentru
cercetarea acelui segment de activitate în care are profunde
cunoştinţe generale şi de specialitate, dar şi un interes
deosebit;
4. să valorifice multiple posibilităţi de informare.
282
Capitolul I
COORDONAREA DISERTAŢIEI
284
6. să completeze referatul de apreciere a lucrării finale.
Pentru a fi acceptată la susţinere, lucrarea trebuie să primească
cel puţin nota 7 din partea profesorului coordonator.
c. Obligaţiile masterandului
- să aleagă în intervalul stabilit de conducerea facultăţii o temă
din lista propusă sau să propună o altă temă şi să obţină
acordul conducătorului ştiinţific;
- să ia legătura cu profesorul ales pentru stabilirea planului
lucrării;
- să identifice sursele bibliografice pentru întocmirea lucrării;
documentarea va viza identificarea stadiului cunoaşterii şi
investigării ştiinţifice a temei propuse (pe plan intern şi
internaţional), clarificarea cu privire la controversele
existente în literatura de specialitate şi la posibilele direcţii de
continuare a cercetării. Studiul bibliografiei se va face
sistematic, prin consemnarea ideilor, pasajelor şi
argumentelor semnificative, notându-se autorul, anul şi
pagina, prin gruparea pe problemele principale urmărite;
- să respecte datele afişate, de elaborare şi verificare, împreună
cu conducătorul ştiinţific al lucrării;
- să se întâlnească periodic cu coordonatorul ştiinţific la datele
stabilite în prealabil;
- să redacteze lucrarea, respectând criteriile cerute şi
specificate;
285
- să depună la secretariatul facultăţii lucrarea în formă finală,
cu minimum două săptămâni înainte de data susţinerii
lucrărilor de disertaţie.
NOTĂ
286
Capitolul II
STRUCTURA DISERTAŢIEI
288
pot stabili între conceptele utilizate etc. Titlul capitolelor poate fi
formulat liber de autor, dar acesta trebuie să reflecte conţinutul lor.
Atenţie! Această parte a lucrării trebuie să constituie
fundamentul teoretic al celei de-a doua părţi a lucrării; din punct de
vedere cantitativ, ea nu trebuie să depăşescă 30% din structura
lucrării; în evaluarea ei se va lua în considerare capacitatea autorului
de a selecta surse bibliografice relevante şi actuale pentru tema
abordată, de a le analiza critic, de a-şi formula propriul punct de
vedere asupra temei alese.
Capitolul de cercetare va avea ca pondere 70% din lucrare
(exemplu: dacă lucrarea are în totalitate 30 de pagini, atunci
capitolul de cercetare va avea 21 de pagini), reprezintă contribuţia
personală a autorului şi presupune: fie un program de consiliere /
intervenţie, fie o serie de studii de caz (minimum 3 studii alese, în
funcţie de complexitatea temei etc. şi în funcţie de recomandările
coordonatorului ştiinţific). Eşantioanele de cercetare/populaţia
investigată vor fi în strânsă legătură cu scopul, obiectivele şi ipotezele
de cercetare. Datele obţinute vor fi analizate şi prelucrate, ţinând cont
de aparatul statistic adecvat studiului întreprins. În această parte a
lucrării se pot aduce contribuţii originale privind proiectarea,
organizarea şi desfăşurarea activităţilor, se vor oferi soluţii pentru
rezolvarea situaţiilor dificile întâlnite şi se vor face propuneri pentru
îmbunătăţire etc.
Concluziile lucrării - în această parte a disertaţiei se regăsesc
cele mai importante concluzii din lucrare, opinia personală privind
289
rezultatele obţinute în cercetare, precum şi direcţii viitoare de
cercetare legate de tema abordată. Concluziile lucrării nu se constituie
în capitol separat.
Bibliografie - va conţine lista tuturor surselor de informaţie
utilizate de către absolvent pentru redactarea lucrării de disertaţie.
Bibliografia nu se va numerota.
Citările din cuprinsul lucrării
Se va ţine cont de necesitatea citării tuturor surselor, indiferent
de natura lor primară (surse scrise, surse electronice, internet, surse
orale etc.); toate sursele citate în textul lucrării trebuie să se regăsească
în lista bibliografică; toţi autorii din lista de referinţe trebuie să fie
citaţi în text; utilizarea unui format standard de citare, unic pe tot
parcursul lucrării.
Preluarea identică a unui fraze va fi citată cu indicarea paginii
din sursa utilizată. De exemplu: „text citat….” (Ionescu, 2009, 125).
În cazul în care sunt mai mult de trei autori, în text se va trece numai
numele primului, urmat de expresia et al. (în lista de referinţe se vor
scrie numele tuturor).
La citarea indirectă, se va scrie numele celui căruia îi aparţine
ideea/punctul de vedere, urmat de apud (după) numele autorului cărţii
din care am citat efectiv, apoi se trec anul şi pagina de unde s-a preluat
textul. De exemplu: „... text... ” (Popescu apud Ionescu, 2009, 15).
Repere metodologice pentru alcătuirea listei bibliografice apud
Septimiu Chelcea. (2003). Cum să redactăm. Bucureşti: Editura
Comunicare.ro (pp. 36-41; pp.73-88).
290
Bibliografia temei (“bibliography”) = totalitatea bibliografiei
(cărţi, articole, surse Internet etc.) privitoare la o temă dată.
Bibliografia consultată (“references”) = Referinţe
bibliografice la care se face trimitere în locuri precise ale textului
redactat (prin citare, parafrazare, menţionarea contribuţiei autorilor
ş.a.m.d.).
În cadrul lucrărilor mai ample (aşa cum este şi lucrarea de
disertaţie) este recomandată alcătuirea unei liste bibliografice de tip
“bibliografia temei”, distinctă sau nu de bibliografia consultată.
Alcătuirea listei bibliografice se va face după criteriul
alfabetic şi presupune ordonarea după primul autor menţionat în
pagina de titlu. În redactarea lucrărilor ştiinţifice din domeniul
ştiinţelor sociale, cel mai utilizat format este stilul APA (American
Psychological Association). Informaţii şi noutăţi despre format sunt
disponibile pe site-ul oficial al asociaţiei (American Psychological
Association, http://www.apastyle.org/). Caracteristica principală a
acestui sistem constă, în principal, în citarea în text într-un format
esenţializat (nume autor şi anul publicaţiei) şi nu prin note de subsol
sau finale. În funcţie de tipul de sursă citată (carte, capitol de carte,
articol din jurnal, articol din volum de conferinţă, sursa electronică
etc.), formatul are anumite reguli. În redactarea lucrării se foloseşte
acelaşi stil şi se acordă atenţie deosebită ca toate citările şi referinţele
să respecte formatul ales. În acest sens, recomandăm următoarea
modalitate de menţionare a titlurilor de publicaţii incluse în lista
bibliografică:
291
Numele VIRGULĂ prenumele autorului principal (SE RECOMANDĂ
PRENUMELE COMPLET, MAI ALES DACĂ AUTORUL ESTE FEMEIE) VIRGULĂ Numele
VIRGULĂ prenumele celorlalţi autori CU INCLUDEREA OBLIGATORIE A
Exemplu:
Atenţie!
1. Alfabetul utilizat în ordonarea listei bibliografice este cel al
limbii române.
2. În cazul unei lucrări care este coordonată de unul sau mai
mulţi autori, în lista bibliografică se trec doar aceştia, cu menţionarea
explicită ÎNTRE PARANTEZE a calităţii lor (“coord.” sau “eds.” – în
engleză).
292
3. Autorii maghiari îşi scriu pe copertă mai întâi numele şi
apoi prenumele. În lista bibliografică, această ordine nu va fi
inversată (ca în cazul altor limbi, inclusiv româna).
4. Autorii al căror nume includ o particulă de nobleţe (“de”
“La”, “Le”, “Van”, “Von” etc.) vor fi citaţi la litera corespunzătoare
acestei particule. Se va include un spaţiu tipografic între particulă şi
numele autorului.
5. Autorii britanici cu nume formate cu prefixele O’, Mc,
Mac se trec la listele corespunzătoare acestora. Nu se va include un
spaţiu tipografic între prefix şi numele autorului.
6. Dacă lucrările nu au menţionat un autor, se ordonează în
funcţie de instituţia sau organizaţia emitentă.
Atenţie!
7. Dacă autorul inclus în lista bibliografică a publicat într-un
an mai multe lucrări, vom nota după anul de apariţie (fără niciun
spaţiu liber) primele litere ale alfabetului.
8. Pentru un autor care are mai multe lucrări ca unic autor, se
ordonează în ordine cronologică inversă (din prezent către lucrările
publicate anterior), urmate de lista în care autorul are unul sau mai
mulţi colaboratori.
9. Lucrările care nu au menţionat anul apariţiei sunt notate cu
menţiunea f.a. = fără an .
293
10. Anexe (dacă este cazul) - acestea apar într-o secţiune
separată, dar care nu se consideră capitol al lucrării. Fiecare anexă se
va menţiona cel puţin o dată în textul lucrării. Anexele se numerotează
crescător (Anexa nr.1, Anexa nr. 2 etc.).
294
Capitolul III
295
d) Font - fontul utilizat pentru redactare va fi Times New
Roman, cu dimensiunea de 12 puncte, utilizând diacriticele
specifice limbii în care este redactată lucrarea (ă, â, î, ş, ţ -
pentru limba română).
e) Numerotarea paginilor - numerotarea paginilor se face
începând cu pagina de titlu, până la ultima pagină a lucrării,
dar numărul paginii apare doar începând cu Introducerea.
Numărul de pagină se inserează în subsolul paginii, centrat.
f) Antetul paginii - apare începând cu introducerea şi va
conţine numele absolventului (în stânga) şi titlul capitolului
(în dreapta).
g) Tabele - tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima
reprezentând numărul capitolului, iar cea de-a doua
reprezentând numărul tabelului din capitolul respectiv.
Fiecare tabel are număr şi titlu, care se menţionează deasupra
tabelului. Dacă este cazul, sursa datelor se precizează sub
tabel, aliniată între marginile din stânga şi dreapta (justify),
indicând în mod obligatoriu numele autorilor, anul, pagina
sau adresa de Internet completă.
h) Figuri - figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de
ecran) se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând
numărul capitolului, iar cea de-a doua fiind numărul figurii
din capitolul respectiv; fiecare figură are număr şi titlu, care
se menţionează sub figură, centrat; dacă este cazul, sursa
296
figurii se indică pe rândul imediat următor, (justify), indicând
numele autorului(lor), anul, pagina sau adresa de Internet
completă.
i) Lucrarea se tipăreşte pe o singură parte a foii, într-un singur
exemplar.
j) Lucrarea de disertaţie va fi legată în coperţi tari, de pânză,
piele sau imitaţie.
297
Capitolul IV
299
Capitolul V
300
Tabelul nr. V.2. Grilă de evaluare a lucrării de către membrii
comisiei
Nr. Criteriu de evaluare Punctaj
Crt.
1. Evaluarea calităţii lucrării/cercetării întreprinse 2 puncte
2. Respectarea regulilor de structurare a lucrării 1,5 puncte
conform prezentului Ghid
3. Respectarea regulilor de redactare a lucrării 1,5 puncte
conform prezentului Ghid
4. Prezentarea lucrării şi răspunsurile la întrebări 5 puncte
301
Capitolul VI
LISTA COORDONATORILOR ŞTIINŢIFICI ŞI A TEMATICII
PENTRU DISERTAŢIILE DE MASTERAT
302
5. Conf. univ. dr 0723 321 ioanalepadatu@yahoo.com
IOANA 774
LEPĂDATU
6. Conf. univ. dr consiliereacarierei@gmail.com
ANCA 0742 050 pp.bv.anca.andronic@spiruharet.ro
ANDRONIC 300
7. Lector univ. dr. 0721 488
Florin 264 florin.filia@yahoo.ro
VANCEA
8. Lector univ. dr. 0743 119 cristianabalan777@yahoo.com
CRISTIANA 433
BĂLAN
9. Lector univ. dr. 0724 616 ehurjui@yahoo.com
ELENA 980
HURJUI
10. Lector univ. dr. 0745 631
ALEXANDRA 077 icf.psyhome@yahoo.com
CRISTINA
GOLOGAN
303
b. TEMELE DISERTAŢIILOR
propuse de COORDONATORII ŞTIINŢIFICI (în ordine
alfabetică)
304
Studii şi cercetări privind influenţa consilierii educaţionale asupra
performanţei psihosociale a grupurilor umane – Prof. univ. dr.
Răzvan Andronic
305
Studii şi cercetări privind tehnicile de comunicare în consiliere –
Conf. univ. dr. Adina Babonea
306
8. Rolul consilierii în învăţarea unor mecanisme de coping la
copiii instituţionalizaţi
9. Rolul consilerii şcolare în formarea de deprinderi de învăţare
şi dezvoltare personală
307
Studii şi cercetări - Lector univ. dr. Alexandra Cristina Gologan
309
7. Consilierea copiilor cu deficit de atenţie
8. Stimularea comunicării la copiii cu CES
9. Educaţie parentală / Consilierea familiilor care au copii cu
nevoi speciale
Notă:
Temele prezentate sunt orientative. Masteranzii pot propune
coordonatorilor ştiinţifici reformularea titlului, precum şi alte subiecte/
teme de cercetare în domeniul consilierii educaţionale.
Atenţie! Pentru buna realizare a lucrării, ghidul de realizare a
disertaţiei trebuie consultat integral.
310
Capitolul VI
GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR DE PREGĂTIRE
ŞI SUSŢINERE A DISERTAŢIEI
DE MASTERAT PENTRU PROMOŢIA 2019-2021
311
desfăşura
faţă în faţă
(recomandabil),
prin e-mail
sau prin
telefon
4. Validarea disertaţiei de către Până la Activitate
coordonatorul ştiinţific şi avizarea 10 iunie OBLIGA-
susţinerii acesteia în faţa comisiei 2021 TORIU
de disertaţie. Cu această ocazie, se Faţă în faţă
achită taxele legale pentru cu
examenul de disertaţie şi se coordonatorul
depune la secretariat Dosarul de ştiinţific
înscriere la examenul de disertaţie,
însoţit de cererea avizată de
coordonatorul ştiinţific
5. Depunerea (trimiterea) disertaţiei Luna Disertaţia va
redactată, legată şi în format iunie fi legată în
electronic, la secretariatul 2021 coperţi tari,
Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele (vă într-un
Educaţiei, Braşov rugăm singur
să exemplar şi
urmăriţi în format
pe electronic
312
platforma (CD/DVD)
BB şi pe
site-ul
facultăţii
datele
exacte)
6. Susţinerea disertaţiei de masterat, Iulie Planificarea
numai la sediul Facultăţii de 2021 se va face pe
Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei baza
din Braşov, Strada Turnului, nr. 7. aprobării
Planificarea pe zile şi ore se va Senatului
publica la sediul Facultăţii şi pe USH
internet
Decan:
Conf. univ. dr. Otilia Todor
313
Referinţe bibliografice
314
Anexa nr.1
Cerere- tip pentru aprobarea temei lucrării de disertaţie
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI,
BRAŞOV
APROBAT
Decan,
Conf.univ.dr. Otilia TODOR
PROPUN SPRE APROBARE
Coordonator ştiinţific:
……………….....................................................
(gradul didactic şi ştiinţific, prenumele şi numele, semnătura)
DOAMNA DECAN,
Subsemnatul
(a)........……………………………………………………………
(nume, nume după căsătorie-unde este cazul, iniţiala tatălui, prenume)
student(ă) al (a) Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei,
Braşov, în anul II la programul de studii universitare de masterat
____________________________________ promoţia 2020, vă rog să
binevoiţi a-mi aproba tema pentru lucrarea de disertaţie cu
titlul……………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
……………….……..............................,
315
avându-l ca îndrumător pe domnul (doamna)
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
………….…….......................
Semnătura,
Data:
Doamnei conf. univ. dr. Otilia Todor,
decan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Braşov
316
Anexa nr.2
Model copertă exterioară
DISERTAŢIE
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
grad didactic Prenume NUME
MASTERAND:
Prenume NUME
Braşov
2021
317
Anexa nr.3
Model copertă interioară
Titlul lucrării
Subtitlul (dacă este cazul)
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
grad didactic Prenume NUME
MASTERAND:
Prenume NUME
Braşov
2021
318
Anexa nr. 4
(Model ORIENTATIV pentru pagina de cuprins)
Cuprins
Rezumatul lucrării / pag. (maximum 5 pagini)
Introducere / pag.
319
320