TEMA 2

INTERESELE VOCAŢIONALE1

Această temă va prezenta studenţilor Chestionarul de Interese Vocaţionale Jackson (JVIS, Jackson
Vocational Interest Survey). Acesta este unul din cele mai celebre şi mai complete chestionare de
evaluare a intereselor vocaţionale din istoria psihologiei. Felul în care se agregă interesele
vocaţionale a unei persoane determină în mare măsură modalitatea în care acea persoană va
interacţiona cu profesia în general, precum şi cu situaţiile sau activităţile specifice cu care este
confruntată în contexte profesionale. JVIS are marele avantaj de a diferenţia între “roluri” şi
“stiluri” de muncă, ultimele fiind predictori excelenţi pentru diferitele poziţii căutate de o persoan în
cadrul unui grup de lucru. Această temă are aşadar scopul de a deschide ochii studenţilor către
modalităţile în care interesele şi motivaţiile individuale pot să se manifeste în contexte grupale.

PREZENTAREA GENERALĂ A JVIS

Scopul JVIS
Chestionarul de Interese Vocaţionale Jackson (JVIS, Jackson Vocational Interest Survey) a
fost creat pentru a oferi un instrument eficient de măsurare a intereselor vocaţionale, care să fie
scorabil atât manual, cât şi computerizat, în vederea estimării intereselor vocaţionale ale persoanelor
de ambele sexe, de-a lungul unui set comun de dimensiuni. Fiind o tehnică utilă în consilierea
vocaţională şi în luarea deciziilor vocaţionale, instrumentul are cea mai mare utilitate în mediile în
care sunt luate aceste decizii. Aceste medii includ şcoli şi colegii, centre universitare de consiliere,
agenţii şi oficii de ocupare a forţei de muncă, inclusiv cele din afaceri şi industrie, centre de
reabilitare vocaţională şi de consiliere şi de altfel orice alt mediu în care un individ doreşte să
întreprindă explorarea carierelor posibile pentru el. Formatul şi scalele JVIS combină o cantitate
optimă de informaţie, relevantă pentru interesele vocaţionale, cu uşurinţa interpretării.

Formatul JVIS
Broşura JVIS constă în 289 de perechi de afirmaţii, aceşti itemi descriind activităţi
ocupaţionale. Prima pagină a broşurii instruieşte respondenţii să selecteze între alternativa A şi
alternativa B din pereche, în funcţie de cea pe care o preferă sau în funcţie de percepţia lor privind
care dintre cele două afirmaţii le este mai caracteristică. Au fost întreprinse eforturi deosebite la
construcţia testului în vederea utilizării unor itemi care să descrie activităţi obişnuite în cuvinte
relativ simple, ca şi în vederea utilizării unor nume de scale uşor de înţeles de către elevii de liceu
de nivel mediu. Există un total de 34 de scale, care numără câte 17 itemi fiecare. Itemii sunt aranjaţi
şi analizaţi într-un format menit să maximizeze uşurinţa scorării şi să producă grupuri scalare în
funcţie de familiile de interese vocaţionale.

Caracteristici generale ale JVIS

Dezvoltarea JVIS este rezultatul aplicării unui număr de abordări noi şi unice în conceperea
scalelor de interese vocaţionale, în scorare acestora şi în raportarea scorurilor rezultate. Noile
abordări au implicat în primul rând o reconceptualizare a preferinţelor ocupaţionale în termeni de
roluri şi stiluri vocaţionale şi utilizarea unor strategii combinatorice computerizate în dezvoltarea
scalelor de interese vocaţionale.
JVIS este un instrument la a cărui generare s-a acordat foarte multă atenţie problemelor de
discriminare. JVIS pune accent în mod egal atât asupra măsurării intereselor femeilor, cât şi a
măsurării intereselor bărbaţilor. A fost dezvoltat în aşa fel încât un număr egal de bărbaţi şi femei au
1
Părţi ale acestui text au fost publicate anterior în: Iliescu, D., & Livinţi, R. (coord.) (2007). Jackson Vocational Interest
Survey: Manual tehnic şi interpretativ. Cluj-Napoca: Odiseea. Reproducerea este făcută cu acordul autorilor şi al
editorului materialelor.
contribuit la selectarea itemilor şi scalelor. Formatul său permite de asemenea ca bărbaţii şi femeile
să fie evaluaţi pe baza unui set comun de dimensiuni ce ţin de interese. Aceste dimensiuni nu fac
discriminări care să ţină de diferenţierea ocupaţiilor ca fiind tradiţionale pentru bărbaţi sau pentru
femei. JVIS este unul dintre puţine mari instrumente utilizate în consilierea vocaţională care au
acordat o importanţă atât de mare nondiscriminării pe considerente de sex. Acesta este motivul
pentru care consilierii care doresc să dea tuturor indivizilor, indiferent de sex, o şansă egală, ar
trebui să aibă în vedere folosirea JVIS. JVIS va face astfel ca persoana consiliată să ia în
considerare toate profesiile cu care se potriveşte, indiferent dacă acestea sunt sau au fost asociate în
mod tradiţional unui singur sex.

DESCRIEREA SCALELOR JVIS

Distincţii între Rolurile de Muncă şi Stilurile de Muncă

JVIS generează, printr-o scorare manuală care necesită un minim de efort sau prin scorarea
computerizată, un set de scoruri reprezentând interesele şi preferinţele relevante pentru muncă.
După cum am arătat anterior, acestea au fost conceptualizate ca fiind roluri de muncă şi
stiluri de muncă. Scalele care reflectă rolurile de muncă sunt asociate în anumite cazuri cu o
ocupaţie sau cu o clasă de ocupaţii concrete, ca în cazul Ştiinţelor Fizice, Dreptului sau a Educaţiei
Elementare. În alte cazuri, cum sunt, de exemplu, Consilierea Profesională şi Managementul
Relaţiilor Umane, scala de interese este relevantă pentru anumite roluri de muncă într-o varietate de
ocupaţii sau profesii. Preferinţa faţă de un anumit stil de muncă nu implică atât un interes pentru o
activitate legată de o meserie anume, ci mai degrabă o propensiune pentru lucrul într-un anumit tip
de mediu sau pentru un serviciu în care un anumit tip de comportament reprezintă norma.
De exemplu, Rezistenţa este norma în programarea computerelor, dar, deşi există şi alte
meserii care necesită rezistenţă la efort susţinut, există şi meserii pentru care această cerinţă este
mai puţin conturată. Planificarea este mai caracteristică pentru contabilitate decât este pentru o
profesie mai puţin exactă. Există aşadar o distincţie între o preferinţă şi o aptitudine, capacitate sau
trăsătură. Nu oricine este capabil să manifeste un comportament planificat preferă să lucreze într-un
mediu în care planificarea este norma şi nu oricine este capabil de o rezistenţă crescută preferă un
mediu în care este cerută o cantitate mare de efort susţinut. Astfel, stilurile de muncă implică mai
degrabă preferinţe pentru moduri de comportament, care sunt importante în anumite medii de
muncă, decât să reprezinte trăsături psihologice sau de personalitate propriu-zise. Aşadar, rolul de
muncă fac o trimitere mai clară la domeniul muncii, pe când stilurile se referă la preferinţa pentru
felul în care acea muncă este realizată şi pentru mediul ei.
Itemii JVIS descriu activităţi în legătură cu care persoana este rugată să indice o preferinţă.
Respondenţii sunt rugaţi să nu ţină seama de faptul că la momentul testării au sau nu au încă
instruirea şi experienţa necesare pentru a realiza un anumit comportament. Totuşi, chiar dacă se cere
simpla indicare a unei preferinţe, este inevitabil ca respondentul să ia totuşi uneori în considerare
abilitatea sa de a întreprinde activitatea respectivă. De exemplu, în exprimarea unei preferinţe
pentru întreprinderea unui anumit tip de activitate matematică, un respondent ar putea să ia în
considerare nivelul abilităţilor sale matematice şi să evalueze dacă are capacităţile necesare pentru a
putea întreprinde cu succes activitatea numită. Deşi, strict vorbind, JVIS reflectă preferinţele şi nu
aptitudinile, deprinderile sau competenţele persoanei evaluate, în anumite cazuri există corelaţii
între aptitudini şi preferinţele exprimate. Diverse cercetări au colectat de exemplu date empirice
referitoare la legătura dintre interesele vocaţionale şi performanţa academică.
Scalele au fost grupate în profilul JVIS în aşa fel încât scalele asociate să fie prezentate în
poziţii adiacente. Grupele în care sunt incluse scalele sunt de aceea cât mai independente unele de
altele şi cât mai omogene în interiorul lor. Această organizare a scalelor a fost creată pentru a
facilita interpretarea. Mai jos sunt enumerate scalele JVIS în ordinea în care sunt ele prezente în
profil, împreună cu categoriile interpretative din care fac parte. Într-o altă secţiune a manualului vor
fi prezentate rezultate ale unor analizelor factoriale, care sugerează o organizare uşor diferită a
scalelor, organizare bazată pe date empirice. Trebuie subliniat faptul că, indiferent de ordinea
prezentării ei în profil, fiecare scală este interpretabilă separat, fiind alcătuită din itemi care au
demonstrat ceea mai înaltă asociere cu respectiva scală. Clasificarea alternativă a scalelor în
categorii interpretative poate fi utilă în diferite scopuri, însă simpla prezentare a scalelor în profil nu
moderează în nici un fel semnificaţia lor şi felul în care acestea ar trebui interpretate.
Scalele care indică preferinţele pentru rolurile muncii sunt scrise cu litere îngroşate, iar cele
care indică preferinţele pentru stilurile de muncă sunt scrise cu litere înclinate.

A. Arte („The Arts”)

1. Arte creative („Creative Arts”)
2. Arte interpretative („Performing Arts”)

B. Ştiinţă şi matematică („Science and Mathematics”)

3. Matematică („Mathematics”)
4. Ştiinţe fizice („Physical Science”)
5. Inginerie („Engineering”)
6. Ştiinţe Biologice („Life Science”)
7. Ştiinţele sociale („Social Science”)

C. Activităţi practice, în aer liber („Practical, Outdoor Activities”)

8. Aventură („Adventure”)
9. Natură-Agricultură („Nature-Agriculture”)
10. Meserii calificate („Skilled trades”)

D. Servicii („Service Activities”)

11. Servicii personale („Personal Service”)
12. Activităţi familiale („Family Activity”)

E. Medicină şi Sănătate („Medicine and Health”)

13. Servicii medicale („Medical Service”)

F. Stiluri de muncă interpersonale şi în acord cu profesia („Interpersonal and Job-Related

Work Styles”)
14. Conducere dominantă („Dominant Leadership”)
15. Siguranţa locului de muncă („Job Security”)
16. Rezistenţă („Stamina”)
17. Responsabilitate („Accountability”)

G. Predare şi servicii sociale („Teaching and Social Welfare Activities”)

18. Predare („Teaching”)
19. Servicii sociale („Social Service”)
20. Educaţie elementară („Elementary Education”)

H. Afaceri, administraţie şi activităţi înrudite („Business, Administrative, and Related

Activities”)
21. Finanţe („Finance”)
22. Afaceri („Business”)
23. Muncă de birou („Office Work”)
24. Vânzări („Sales”)
25. Supervizare („Supervision”)
 I. Roluri de muncă legale, profesionale, persuasive („Legal, Professional, Persuasive Work
Roles”)
26. Managementul relaţiilor umane („Human Relations Management”)
27. Drept („Law”)
28. Consultanţă profesională („Professional Advising”)

J. Literar, Academic („Literary, Academic”)

29. Autor-Jurnalism („Author Journalism”)
30. Realizare academică („Academic Achievement”)
31. Literatură tehnică („Technical Writing”)

K. Stiluri de muncă legate de activităţi („Work Styles Related to Job Activities”)

32. Independenţă („Independence”)
33. Planificare („Planfulness”)
34. Încredere interpersonală („Interpersonal Confidence”)

INTERPRETAREA JVIS

Primul capitol a reprezentat o scurtă introducere în natura JVIS, discutând tipurile scalelor
structurale utilizate, posibilele aplicaţii, scorarea şi administrarea JVIS, eşantionul normativ şi
etalonul JVIS. Înţelegerea fiecăreia dintre ariile de mai sus este esenţială în vederea formării unei
baze profesionale pentru o interpretare adecvată. Secţiunea prezentă atacă mai direct interpretarea
scalelor şi tratează de asemenea aria de probleme întâlnite în utilizarea zilnică a JVIS în consilierea
vocaţională. Subiectele discutate includ interpretarea scorurilor standard ale JVIS, semnificaţia
scorurilor ridicate sau scăzute ale scalelor de bază, interpretarea profilurilor, informaţia adiţională
furnizată de raportul JVIS, incluzând Temele Generale Ocupaţionale, indicii administrativi,
orientarea academică, asemănarea cu grupurile de ocupaţii etc. De asemenea sunt incluse în acest
capitol câteva studii de caz ilustrative şi sugestii pentru consilieri.

Scorurile standard ale scalelor JVIS

Scorurile brute pentru cele 34 de scale de bază variază teoretic între un minim de 0 şi un
maxim de 17 puncte, dar interpretarea acestor scoruri în sine este limitată. Pentru a interpreta cu
adevărat pertinent scorul unei scale a JVIS este necesar ca acesta să fie raportat la felul în care
răspund alţi oameni, din diverse eşantioane sau grupe-criteriu.
Din acest motiv scorurile sunt transformate în percentile, iar profilul JVIS este interpretabil
doar sub forma acestor scoruri standardizate. Profilul reprezintă aşadar din punct de vedere grafic
nu scorurile brute, ci percentilele corespunzătoare acestora, vizualizând în mod accentuat nu doar
limita percentilei 50, ci şi limitele percentilelor 25 şi 75. Aceste două limite indică aşa-numitul
interval intercvartilic, pentru fiecare sex. Intervalul intercvartilic este regiunea în care se găsesc
50% dintre scorurile eşantionului normativ. Punctele de mijloc ale acestor linii indică mediile
pentru bărbaţi şi respectiv pentru femei. Deasupra profilului este indicat dacă un scor standard dat
este „foarte ridicat”, „ridicat”, „mediu”, „scăzut” sau „foarte scăzut”.
Credem că este necesar la acest moment să facem câteva observaţii în legătură cu
interpretarea acestor scoruri standardizate. Primul pas pentru consilier în interpretarea unui profil
este vizualizarea felului în care forma graficului se prezintă, atunci când este trasat pe baza
etalonului combinat, respectiv pe baza etalonului specific fiecărui sex. În general, folosirea
etalonului combinat va tinde către producerea unui scor standard diferit pentru scalele în care există
o diferenţă între mediile diferitelor sexe. Din acest motiv, consilierul ar trebui să aprecieze profilul
atât pe baza normelor combinate, cât şi pe baza normelor specifice unui anumit sex. Consilierii
trebuie să facă un efort special pentru a se asigura că persoanele consiliate înţeleg corect cum să
interpreteze profilul în termenii unor norme diferite.
 Percentilele sunt acele valori care împart cazurile (subiecţii) pe baza limitei sub care se
situează anumite procentaje de cazuri în mod statistic, în populaţia eşantionului normativ. De
exemplu, a zecea percentilă pentru scala Inginerie este scorul brut la care 10% dintre subiecţi au
scoruri mai mici şi 90% au scoruri mai mari. Percentilele sunt calculate în cazul etalonului naţional
al JVIS pe baza întregului eşantion normativ românesc de N=3000 subiecţi (1500 de bărbaţi şi 1500
de femei).
Aşadar, scorul standardizat indicat în profilul JVIS se referă, atunci când discutăm de
etalonul specific, de procentajul de bărbaţi, respectiv de femei, iar atunci când discutăm de etalonul
combinat, la procentajul de români care, cel puţin teoretic, obţin un scor brut mai scăzut decât
respondentul, la respectiva scală. Un individ are astfel oportunitatea de a lua în considerare
percentila sa prin raportare la normele celor de acelaşi sex, a celor de sex opus sau a întregii
populaţii. Pentru majoritatea scalelor diferenţele nu vor fi mari, dar pentru unele, cum ar fi Ingineria
sau Educaţia Elementară, există diferenţe.

Interpretarea scalelor de bază

Aşa cum am precizat şi în primul capitol, scalele JVIS sunt împărţite într-un prim set de
scale, generate pentru a cuprinde roluri de muncă şi un al doilea set conţinând stiluri de muncă.
Pentru a recapitula, rolurile de muncă se referă la seturi relativ omogene de activităţi ocupaţionale
relevante. Unele din rolurile de muncă pot caracteriza doar anumite ocupaţii, cum ar fi scalele
pentru Serviciile Medicale sau pentru Drept, pe când altele se pot intersecta cu mai multe ocupaţii
specifice, cum este cazul Consilierii Profesionale şi a Managementului Relaţiilor Umane. Stilurile
de muncă se referă la preferinţele pentru situaţii care necesită un anumit tip de comportament, aşa
cum este cel prezentat de scala Planificării, un astfel de comportament fiind necesar mai mult sau
mai puţin în orice ocupaţie, iar manifestarea lui fiind mai degrabă chestiune de opţiune personală
pentru fiecare individ.

Rolurile de muncă
Într-una din secţiunile următoare prezentăm o listă a scalelor JVIS, împreună cu o descriere
succintă a felului cum trebuie interpretat un scor ridicat. O informaţie similară este furnizată
respondenţilor şi atunci când îşi primesc profilul JVIS. Această informaţie ar trebui studiată şi
asimilată atât de către consilieri, cât şi de către celelalte persoane care doresc să interpreteze JVIS,
cum ar fi părinţi, profesori şi desigur persoanele evaluate. Respondenţii ar trebui încurajaţi să
examineze această informaţie înainte de interviul de consiliere, în care se discută rezultatele
obţinute.
În general, definiţiile scalelor sunt directe şi uşor de înţeles. Pentru unele, precum este cazul
pentru Drept sau pentru Educaţie Elementară, itemii cuprind un eşantion al activităţilor relevante,
făcând relativ simplă interpretarea unui scor ridicat. Persoanele care obţin scoruri ridicate tind să fie
interesate de activităţile descrise de numele scalei. Pentru rolurile de muncă care depăşesc o
ocupaţie specifică, punctuală, cum ar fi Consilierea Profesională, interpretarea este asemănătoare, în
condiţiile în care respondentul şi-a exprimat interesul faţă de diversitatea activităţilor incluse în
definiţia scalei. Este important de observat că aceasta este o interpretare diferită de aceea a scalelor
ocupaţionale.

Stilurile de muncă
Interpretarea scalelor care reflectă stilurile de muncă este ceva mai complicată. Scalele
stilurilor de muncă includ Conducerea Dominantă, Siguranţa Locului de Muncă, Rezistenţa,
Responsabilitatea, Realizarea Academică, Independenţa, Planificarea şi Încrederea Interpersonală.
Tendinţa imediată pe care le are oricine doreşte să interpreteze aceste scale este aceea de a le
considera ca fiind caracteristici de personalitate şi de a interpreta scorul ca indicând gradul în care
respondentul posedă trăsătura arătată de numele scalei.
Totuşi, o interpretare mai corectă în contextul intereselor vocaţionale ar fi aceea de a
considera că stilurile de muncă reprezintă interese pentru munca din mediile care pun pe primul
plan sau care cer în mod special comportamentul implicat de scală. De aceea contabilii, care sunt
adesea căutaţi pentru a proiecta viitoarele cerinţe şi bugete, tind să aibă scoruri ridicate pe scala
Planificare. Generalii şi amiralii lucrează în medii în care un anumit stil de comportament militar în
relaţiile cu subordonaţii este aşteptat, aşa că este normal ca scorurile la Conducere Dominantă
obţinute de aceştia să fie dintre cele mai ridicate din toate grupurile ocupaţionale investigate.
Savanţii în fizică şi programatorii de calculatoare sunt de obicei solicitaţi să lucreze mai multe ore
neîntrerupt pentru a găsi soluţii la probleme dificile – scorurile lor pentru Rezistenţă sunt ridicate în
mod corespunzător. Astfel de scale ale stilurilor de muncă tind să întregească profilul de interese şi
să furnizeze o bază pentru o evaluare mai exactă a ariei totale de interese ale unei persoane în relaţie
cu grupuri de criteriu variate. Stilurile de muncă nu înlocuiesc aşadar rolurile de muncă şi nici nu
reprezintă o măsură de personalitate suplimentară şi paralelă rolurilor, ci completează în mod
normal datele pe care JVIS le oferă în contextul intereselor vocaţionale.
Trei dintre scalele stilurilor de muncă necesită menţiuni speciale, deoarece scorurile acestora
sunt frecvent interpretate greşit. Acestea sunt Responsabilitatea, Realizarea Academică şi
Încrederea Interpersonală. Responsabilitatea se referă la interesul de a lucra în medii în care virtuţile
tradiţionale, precum încrederea şi sinceritatea, sunt necesare sau aşteptate. Fermierii obţin de obicei
scoruri mai ridicate decât scorurile medii; oamenii angajaţi în publicitate tind să scoreze mai scăzut.
Nu este corect să interpretăm scorurile scăzute ca indicând lipsa trăsăturilor de personalitate sau a
calităţilor sugerate de definiţia scalei. Scorurile mici descriu mai degrabă o problemă a
respondentului în a identifica la sine interese în activităţi tipice pentru anumite tipuri de medii. De
exemplu, în cazul Responsabilităţii, cei care obţin scoruri mici preferă de obicei să evite acele locuri
de muncă care accentuează activităţile interpersonale, în special cele care subliniază influenţarea
sau manipularea celorlalţi. Ca o ilustrare a subtilităţii şi complexităţii acestei interpretări, preoţii,
care sunt în general priviţi ca fiind printre cei mai virtuoşi membri ai societăţii, în obţin mod
obişnuit scoruri mici la această scală.
Realizarea Academică reflectă existenţa unui interes faţă de activităţile tipice pentru un om
de ştiinţă. Spre deosebire de alte abordări, această scală nu a fost creată cu referire la un criteriu
empiric de realizare academică, cu toate că s-a demonstrat că scala face într-un anumite grad
predicţii despre mediile generale ale studenţilor. Oamenii care obţin un scor ridicat la Realizare
Academică valorizează activităţile de natură intelectuală, preferând de exemplu să meargă la
conferinţe despre subiecte ştiinţifice sau să citească lucrări ştiinţifice. Pe lângă acest lucru, ei
manifestă o predilecţie pentru a revedea ceea ce au învăţat şi pentru a avea un pattern ordonat şi
structurat de muncă intelectuală. Cu alte cuvinte, persoanele cu scoruri înalte la Realizare
Academică ar trebui încurajate să îşi continue educaţia, să ia în considerare alternative ocupaţionale
ce presupun activitate academică şi să caute medii unde pot întâlni şi alţi oameni implicaţi în astfel
de activităţi. Scorurile scăzute la Realizare Academică, fără să aibă considerente indezirabile,
precum lipsa unor aptitudini intelectuale ridicate, ar trebui totuşi discutate cu cei consiliaţi ca fiind
factori posibili de luat în considerare în planificarea obiectivelor educaţionale şi ocupaţionale. Nu
toată educaţia avansată este intelectuală sau de natură savantă, iar acesta este un fapt care trebuie
adus în atenţia acelor subiecţi angajaţi în planificarea educaţională, care obţin scoruri mici pe scala
Realizare Academică. Activităţile incluse în setul de itemi care compune această scală accentuează
mai mult activităţile verbale decât pe cele de cercetare ştiinţifică sau cantitative, iar acesta este de
asemenea un fapt important în interpretarea scalei.
Bineînţeles, gradul în care notele pot fi prezise de scala de Realizare Academică variază în
funcţie de mediu şi de materia de studiu. Datele utilizate iniţial de autorul testului pentru a trage
această importantă concluzie referitoare la valoarea predictivă a scalei, aparţin unei clase de studenţi
de la Pennsylvania State University. Aceste date indică pentru scala de Realizare Academică
existenţa unor corelaţii consistente şi semnificative, chiar dacă nu ridicate, pentru ambele sexe, cu
mediile generale ale studenţilor pentru cei trei ani care au fost luaţi în considerare. Pentru acest grup
ales cu atenţie, corelaţiile sunt cuprinse între.15 şi .20. Bineînţeles, o corelaţie de această
magnitudine nu exclude posibilitatea ca un subiect cu scor scăzut să caute educaţia avansată şi să
aibă succes în ea. La o asemenea amploare a corelaţiei nu putem, desigur, să facem o predicţie
fermă pe baza scalei de Realizare Academică, însă scorul acestei scale este una din multele variabile
de luat în considerare. Dacă ne preocupă foarte mult predicţia empirică, aceasta şi alte scale JVIS ar
trebui evaluate împreună cu alte variabile, incluzându-le pe cele care reflectă aptitudini şi
performanţe, în termenii contribuţiei lor combinate la predicţia mediilor generale ale studenţilor.
Încrederea Interpersonală, aşa cum se înţelege şi din definiţia sa, nu se referă la încrederea
generalizată, ci la o preferinţă pentru situaţiile care presupun încredere în sine în situaţii
interpersonale. Astfel, dacă un respondent arată încredere în calitatea muncii sale, un scor scăzut pe
scala Încredere Interpersonală nu trebuie privit ca fiind contradictoriu. Persoanele cu Încredere
Interpersonală ridicată caută medii de lucru care solicită participativitatea socială şi întreţinerea
unor relaţii cu oameni diverşi, în situaţii noi şi nestructurate. Aceste persoane sunt orientate către
oameni, le place orice muncă pentru care activităţile interpersonale sunt tipice, au fluenţă verbală,
au prezenţă socială, nu sunt timide când vorbesc şi consideră că au aptitudini în domeniul
relaţionării interpersonale.

Interpretarea profilului
Din moment ce profilul JVIS se bazează pe scale cu interpretări explicite ale constructelor,
interpretarea profilului este mult mai directă decât aceea pentru alte teste, care de obicei sunt create
pe alte baze explicative. Interpretarea poate avea loc la trei nivele: a) prin luarea în considerare a
acelor scale individuale care au scoruri ridicate sau scăzute; b) prin luarea în considerare a întregii
configuraţii a scorurilor scalelor şi compararea acesteia cu profilurile obţinute pentru grupuri de
ocupaţii sau chiar pentru anumite ocupaţii individuale; c) prin integrarea interpretărilor de mai sus
cu alte informaţii, de exemplu cu date derivate din interviul de consiliere, cu înregistrări biografice
şi educaţionale şi cu date obţinute din teste standardizate de personalitate, temperament, aptitudini
şi performanţă.

Scalele JVIS Individuale

Dovezile obţinute de Campbell, Borgen, Eastes, Johansson & Peterson (1968) şi de
Campbell (1971) indică faptul că toate grupurile ocupaţionale prezintă o tendinţă constantă de a
obţine scoruri ridicate la scalele de interese din ariile relevante pentru ocupaţiile lor. Multe dintre
scalele rolurilor de muncă cuprind un eşantion de activităţi aparţinând unei anumite clase de
ocupaţii. Este deseori folositor pentru consilier să ia în considerare unul câte unul fiecare dintre cele
34 de scoruri scalare de bază, notând dacă acestea sunt ridicate, medii sau scăzute. Acest lucru ar
trebui făcut nu neapărat ca un mod de localizare a unei opţiuni ocupaţionale, ci mai ales ca un
mijloc de evaluare a unor arii mai largi de interese.
Este o greşeală ca atenţia celui consiliat să fie îndreptată în mod limitativ, mult prea
devreme către o anumită ocupaţie, chiar dacă aceasta este indicată de unul sau două dintre scorurile
ridicate ale scalelor structurale. O asemenea greşeală poate să apară în mod special din două motive.
În primul rând, poate fi rezultatul unei experienţe modeste a consilierului, un punct ce va fi discutat
mai târziu în acest capitol. În al doilea rând, trebuie să ne fie clar că există o diferenţă între a fi
interesat de un subset de activităţi caracteristice unui grup ocupaţional şi a avea o configuraţie de
interese similară aceleia demonstrate de respectivul grup ocupaţional. De aceea, de exemplu, cu
toate că matematicienii tind să fie foarte interesaţi de matematică, nu toate persoanele interesate de
matematică sunt angajate ca matematicieni. Într-adevăr, faptul că o persoană obţine scoruri ridicate
pe scala de Matematică nu garantează că întregul său profil de interese este asemănător cu cel al
matematicienilor – scorurile ridicate ale scalei Matematică sunt de asemenea corespunzătoare altor
ocupaţii, cum ar fi cele din ştiinţele fizice, contabilitate şi economie, de exemplu.
Este important de asemenea pentru consilier să revadă scorurile scalelor individuale pentru a
nota care anume sunt scalele cu scoruri joase. Formatul şi verbalizarea itemilor din JVIS au fost
stabilite de aşa natură încât se obţin scoruri joase pentru acele scale care conţin activităţi care au
fost respinse. Există probabilitatea ca aceste activităţi să nu fie plăcute respondentului sau să fie
evitate de acesta. În luarea deciziilor vocaţionale este importantă nu doar încercarea de a identifica
activităţile de interes, ci şi încercarea de a evita acele arii de muncă pentru care persoana consiliată
nu are preferinţe şi care, în consecinţă, au potenţialul de a fi dăunătoare. Numărul mare al
persoanelor din toate domeniile care ocupă locuri de muncă pe care le detestă este probabil o
justificare suficientă pentru examinarea intereselor vocaţionale.
În plus faţă de scalele rolurilor de muncă, scalele stilurilor de muncă facilitează înţelegerea
în profunzime a dispoziţiilor generale pe care individul consiliat le are faţă de muncă, faţă de alţi
oameni şi faţă de propriile atitudini. De exemplu, o persoană cu un scor foarte înalt pe scala
Siguranţa Locului de Muncă va considera probabil riscurile şi nesiguranţa atât de dezagreabile încât
va evita anumite categorii, destul de largi, de activităţi ocupaţionale. În plus, aceste scale pot folosi
la nuanţarea interpretărilor scorurilor ridicate sau joase la scalele rolurilor de muncă. Astfel, două
persoane care au ambele cele mai înalte scoruri pe scala Finanţe, pot opta pentru modalităţi diferite
de realizare a acestui interes, în funcţie de scorurile pe scala Siguranţa Locului de Muncă. Persoana
cu scor ridicat pentru Siguranţa Locului de Muncă ar fi probabil mai satisfăcută în contabilitate sau
în domeniul bancar, în timp ce persoana cu un scor scăzut pentru Siguranţa Locului de Muncă -
implicând o preferinţă pentru situaţii riscante - ar putea prefera să fie broker sau agent la bursa de
mărfuri şi de valori, unde venitul se bazează pe comisioane ce variază în funcţie de predicţia cu
succes a unor evenimente nesigure. Acest exemplu este evident doar o ilustrare evident simplificată,
căci alte interese, aptitudini, trăsături de personalitate şi valori sunt de asemenea relevante în luarea
unei astfel de decizii.

Interpretarea profilului ca întreg

Într-un anumit sens, fiecare scală, fie că are scoruri înalte, medii sau joase, este relevantă
pentru fiecare ocupaţie. Acest lucru este adevărat deoarece fiecare ocupaţie este caracterizată de un
anumit pattern al profilului. Din fericire, chiar dacă există multe mii de tipuri diferite de denumiri
de meserii, studiile noastre indică faptul că există un număr considerabil mai mic de profiluri
distincte şi că ocupaţiile sunt grupate în mod raţional în clustere. Astfel, dacă vom compara
profilurile de JVIS pentru diverse categorii de medici, fie ei chirurgi, psihiatri sau patologi, vom
observa că aceste profesii tind să aibă profiluri JVIS mai degrabă asemănătoare decât diferite. De
aceea, toate tipurile de medici formează o singură grupare.
Prin urmare, o abordare tipică în interpretarea unui profil JVIS este cea care ia în
considerare profilul ca întreg, interpretându-l prin prisma asemănării sale cu profilurile
caracteristice pentru o varietate de grupuri de profesii. Pentru scorarea informatizată a JVIS, acest
lucru este făcut automat prin ordonarea grupurilor de profesii în funcţie de asemănarea cu profilul
clientului.

Integrarea rezultatelor JVIS cu informaţii din alte surse

Cu toate că raportul extins al JVIS conţine o cantitate mare de informaţie, aceasta nu
înseamnă că el spune întreaga poveste a unei persoane. În plus faţă de interese, pentru planificarea
educaţională şi a carierei sunt relevante şi informaţii despre performanţele trecute, despre valorile,
aptitudinile, personalitatea şi aspiraţiile persoanei consiliate. Materiale care reflectă performanţele
trecute sunt disponibile în registre şcolare şi în alte documente. Un intervievator priceput poate
deseori să extragă o cantitate mare de informaţii pertinente şi să clarifice cu ajutorul lor tabloul
persoanei consiliate.
De asemenea, de o valoare considerabilă sunt datele preluate din testele psihologice care
măsoară aptitudinile intelectuale şi personalitatea. O astfel de baterie poate include, de exemplu,
Bateria Multidimensională de Aptitudini (Multidimensional Aptitude Battery, Jackson, 1998),
Inventarul Psihologic California (California Psychological Inventory, Gough, 1996), Inventarul
Stilurilor de Învăţare (Learning Styles Inventory, Oakland, Glutting & Horton, 1996), sau alte teste
standardizate asemănătoare. Luarea în considerare a performanţelor trecute şi a aspiraţiilor
persoanei consiliate, împreună cu date despre aptitudinile intelectuale, vor furniza o perspectivă mai
realistă corectă asupra realismului unuia sau altuia dintre posibilele planuri educaţionale sau de
carieră. Faptul că raportul JVIS se concentrează asupra unor arii şi clustere mai largi, mai degrabă
decât asupra unor ocupaţii specifice, este un avantaj considerabil din acest punct de vedere,
deoarece este deseori posibil ca într-o grupare recomandată pe baza intereselor vocaţionale să fie
găsită o ocupaţie care să fie potrivită şi pentru aspiraţiile educaţionale şi aptitudinile intelectuale ale
unei persoane. De exemplu, în cadrul clusterului Agricultorilor, ocupaţiile variază de la acelea care
presupun educaţie formală minimală la acelea care presupun unul sau mai multe studii universitare
avansate, cum este cazul inginerilor agronomi.
Personalitatea este de asemenea relevantă în alegerea carierei. O persoană temătoare, care
evită pericolele, nu va fi tentată să se orienteze spre un loc de muncă care ar necesita stropirea cu
pesticide a recoltelor, din avion, iar o persoană dezordonată nu ar trebui sfătuită să devină contabil.
Cel mai frecvent oamenii iau în considerare aceşti factori atunci când îşi plănuiesc cariera. Dar
uneori cunoştinţele lor sunt limitate asupra propriei persoane şi de cele mai multe ori nu au noţiuni
clare în ceea ce priveşte cerinţele de personalitate ale diferitelor profesii. Din acest motiv, datele
rezultate din chestionare de personalitate pot fi de mare ajutor. Scalele stilurilor de muncă din JVIS,
deşi nu măsoară trăsături de personalitate, îşi găsesc locul în consiliere, deoarece furnizează
informaţii despre cadrul de muncă şi despre mediile faţă de care respondentul a exprimat un anumit
grad de preferinţă.
Chiar dacă aptitudinile, interesele şi personalitatea se îndreaptă cu claritate într-o anume
direcţie, o persoană trebuie de asemenea să încerce să-şi clarifice valorile în relaţie cu posibilele
opţiuni în carieră. Pentru unele persoane este important ca munca să le permită să se afle într-o
comunitate, de exemplu, să fie aproape de familie şi prieteni. Alţii acordă o mare importanţă
nivelului veniturilor pe care o slujbă le poate aduce. Unii consideră călătoriile prelungite ca fiind
obositoare, în timp ce alţii le consideră înviorătoare. Acestea, precum şi alte valori personale,
furnizează elemente care fac ca activităţile intrinseci unei ocupaţii să fie considerate dezirabile sau
indezirabile de către o persoană consiliată. Valorile sunt aşadar relevante pentru planificarea
carierei. Alegerea carierei reprezintă, în parte, un compromis între satisfacţiile derivate din
recompensele extrinseci şi cele intrinseci. Nu este recomandabil, de obicei, ca un consilier să
sugereze aceste valori sau să le schimbe prin persuasiune, dar consilierul poate juca un rol important
în clarificarea lor. Astfel de clarificări ar trebui să conducă spre decizii mai clare în ceea ce priveşte
cariera.
Sursele informaţionale utilizate în planificarea carierei despre care am vorbit până în acest
punct sunt cele stabilite la nivel individual. Dar mediul, prin oportunităţile educaţionale şi
vocaţionale impuse, exercită constrângeri puternice asupra alegerilor în carieră. Nu toţi cei care dau
admitere pentru a studia într-o facultate de medicină sunt admişi; nu toţi cei care studiază muzica îşi
găsesc de lucru în acest domeniu.
Este un principiu fundamental în economia muncii faptul că cererea şi oferta afectează piaţa
locurilor de muncă şi oportunităţile individuale. Este probabil adevărat faptul că cei consiliaţi au
chiar mai puţine informaţii despre oportunităţile de pe piaţa muncii, decât despre propriile lor
interese, în relaţie cu ocupaţii specifice. În plus, oportunităţile în carieră se schimbă în timp, de
multe ori în mai puţin timp decât îi ia unei persoane să termine studiile. De aceea este foarte
important ca informaţiile despre oportunităţile ocupaţionale să fie prezentate din perspectiva
propriilor aptitudini, aspiraţii şi interese, a personalităţii şi valorilor.

Raportul JVIS
La nivel internaţional, scorarea electronică a JVIS rezultă în două tipuri de rapoarte, un
raport extins (Extended Report) şi un raport scurt (Basic Report). Raportul scurt este un rezumat în
doar patru pagini a raportului extins, care nu conţine decât o parte din cele mai generale concluzii
rezultate din JVIS.
Raportul Extins JVIS cuprinde un număr ceva mai mare de pagini, iar alcătuirea sa va fi
descrisă pe scurt în cele ce urmează.

Profilul scalelor structurale

În primul rând, raportul JVIS este construit în jurul profilului individual obţinut la scalele
structurale. Acest profil este prezentat sub forma unui grafic care conţine toate scalele structurale
ale chestionarului. Adiacent fiecăruia dintre numele celor 34 de scale este prezentat scorul brut
obţinut de individul evaluat, scorul standardizat (T) aferent acestuia şi scorul în percentile, bazat pe
normele feminine, masculine şi pe cele combinate. Scorurile în percentile bazate pe normele
combinate sunt prezentate de asemenea vizual, într-un grafic sub formă de bară. Barele mai lungi
identifică ariile în care respondentul prezintă cel mai mare interes, în comparaţie cu eşantionul
normativ. Barele scurte arată ariile faţă de care respondentul prezintă mai puţin interes. Percentilele
cuprinse între 30 şi 70 sunt considerate medii. Un scor în percentile de 51 înseamnă că aproximativ
jumătate dintre respondenţii din grupul normativ au primit un scor mai scăzut. Cu cât percentila este
mai ridicată, cu atât este mai mare procentajul persoanelor din eşantionul normativ care au primit un
scor mai scăzut şi, prin urmare, cu atât este mai puternic interesul faţă de setul de activităţi la care
se referă scala respectivă.
În continuare sunt prezentate scurte descrieri ale scalelor de interese din JVIS.

Arte Creative. Interesat de aranjarea materialelor într-o manieră estetică plăcută; îi place să fie creativ şi original în artele frumoase
şi aplicate, de exemplu în muzică, desen sau decoraţiuni.

Artele Interpretării. Îi place să dea spectacole pentru o audienţă.

Matematică. Îi place să lucreze cu formule matematice şi cu concepte cantitative; interesat de realizarea calculelor şi de planificarea
şi aplicarea metodelor matematice în soluţionarea problemelor.

Ştiinţe Fizice. Interesat de investigarea sistematică a variatelor aspecte ale naturii moarte, de exemplu de chimie, fizică, geologie
sau astronomie.

Inginerie. Interesat de proiectarea, testarea şi construirea unei game largi de produse; aplică principii ştiinţifice în soluţionarea
problemelor practice.

Ştiinţe Biologice. Interesat de investigarea aspectelor diverse ale organismelor vii.

Ştiinţe Sociale. Interesat de investigarea şi învăţarea aspectelor multiple ale organizării societăţii, comportamentului uman şi
interacţiunii sociale.

Aventură. Îi plac situaţiile noi; caută neobişnuitul şi ceea ce este periculos.

Natură-Agricultură. Îi place să lucreze în aer liber cu animale sau plante.

Meserii Calificate. Preferă să lucreze manual sau cu maşini, de obicei la producerea sau repararea unui produs.

Servicii Personale. Îi place să furnizeze servicii directe clienţilor, de exemplu cele de ghid turistic sau de cosmetician.

Activităţi Familiale. Îi plac activităţile casnice, îi place să aibă un rol activ în viaţa de familie şi în îngrijirea copiilor, în decorarea şi
îngrijirea casei şi a grădinii, în crearea unui mediu plăcut pentru oaspeţi etc.

Servicii Medicale. Interesat de munca pentru promovarea sănătăţii şi pentru vindecarea bolilor oamenilor.

Conducere Dominantă. Preferă un stil de conducere agresiv şi bazat pe forţă. Îi place poziţia de autoritate, în care sunt implicate
supervizarea directă şi activă şi criticarea muncii altora.

Siguranţa Locului de Muncă. Preferă un loc de muncă cu un viitor sigur şi uşor de prezis. Evită să îşi asume riscuri sociale sau
economice în ceea ce priveşte locul de muncă.

Rezistenţă. Raportează o dorinţă de a lucra la o problemă multe ore fără pauză. Perseverează în faţa problemelor dificile. Este
posibil să fie provocat de cerinţe dificile.

Responsabilitate. Se observă o preferinţă pentru medii de lucru ce presupun un grad înalt de integritate şi virtuţi tradiţionale.

Predare. Interesat de predarea unei anumite materii.

Servicii Sociale. Interesat de ajutorarea oamenilor în a gestiona problemele cu care se confruntă.

Educaţie Elementară. Îi place să înveţe sau să aibă grijă de copiii mici.

Finanţe. Interesat de cunoaşterea nevoilor financiare ale publicului, de rezolvarea problemelor financiare şi de investiţii şi comerţ.

Afaceri. Interesat de funcţionarea de zi cu zi a afacerilor şi de organizarea comercială.

Muncă de Birou. Interesat de munca de birou şi de activităţi care implică detalii, de obicei în contextul afacerilor.

Vânzări. Interesat de vânzări; îi place să lucreze cu alţi oameni şi să încerce să îi influenţeze.

Supervizare. Interesat de planificarea, organizarea şi coordonarea activităţilor celorlalţi. Îi place să deţină o poziţie cu
responsabilitate managerială.

Managementul Relaţiilor Umane .Îi place să fie un mediator între persoane aflate în conflict; îi place să rezolve situaţii
interpersonale, incluzându-le pe cele dificile şi încărcate emoţional.

Drept. Interesat de problemele legale.

Consultanţă Profesională. Îi place să consilieze şi să dea sfaturi din poziţia de expert.

Autor-Jurnalism. Îi place să fie creativ şi original în scris; îi place să scrie pentru o audienţă generală.

Realizare Academică. Este interesat de activităţile ştiinţifice, în special de natură verbală. Obişnuieşte să studieze sistematic.

Redactare Tehnică. Îi place să scrie rapoarte detaliate, factuale, manuale sau eseuri despre chestiuni ştiinţifice, tehnice, legale sau
istorice.

Independenţă. Preferă lucrul într-un mediu lipsit de constrângeri şi de supervizare atentă. Se simte limitat de reguli şi reglementări.
Preferă să găsească singur soluţii la probleme decât să ceară sfatul celorlalţi.

Planificare. Este organizat în muncă şi preferă să lucreze într-un mediu în care activităţile se desfăşoară în ordinea aşteptată.

Încredere Interpersonală. Preferă un mediu de lucru care necesită un grad ridicat de siguranţă de sine în contactul cu ceilalţi. Nu îi
este teamă să cunoască străini şi să vorbească cu încredere despre subiecte variate. Crede în abilitatea sa de a se descurca în
context interpersonal şi de a îndeplini sarcinile care îi revin din acest punct de vedere.

Temele ocupaţionale generale

În raportul JVIS este prezentat de asemenea un grafic sub formă de bare, bazat pe 10 tipuri
generale de interese. Aceste tipuri generale de interese sunt numite „teme ocupaţionale generale”.
Este de remarcat faptul că temele ocupaţionale generale se referă mai degrabă la tipuri mai largi de
interese decât la interesele faţă de activităţi specifice. Luând ca punct de plecare lucrarea lui John
Holland, care a definit şase teme ocupaţionale, pe care le-a considerat ca un fel de substrat personal
pentru interesele vocaţionale, studiile prin analiză factorială cu JVIS au relevat 10 dimensiuni
distincte, care subsumează interesele specifice.
Dezvoltarea unui număr mai mare de teme în JVIS spre deosebire de numărul mai mic de
teme utilizate anterior în lucrările de specialitate, tributare în cea mai mare parte teoriei lui Holland
(1985), poate fi atribuită fără dubiu existenţei în JVIS a unui număr mai mare de scale de interese.
De asemenea, metoda de dezvoltare a scalelor, care a fost utilizată pentru JVIS, a rezultat într-o mai
mare independenţă a scalelor. Cele zece teme sunt următoarele: Expresiv („Expressive”), Logic
(„Logical”), Curios („Inquiring”), Practic („Practical”), Asertiv („Assertive”), Socializat
(„Socialized”), Orientat spre ajutorare („Helping”), Convenţional („Conventional”), Întreprinzător
(„Enterprising”), Comunicativ („Communicative”). Temele Ocupaţionale Generale sunt prezentate
pe scurt în raport, iar semnificaţia lor este discutată mai pe larg şi în continuare.
Expresiv. Persoanele care obţin un scor înalt la această temă sunt probabil considerate
artistice de către cei din jurul lor, chiar dacă este posibil ca în prezent să nu fie implicate în nici o
activitate artistică. Este probabil să le placă activităţile artistice, cum ar fi teatrul, muzica, scrisul,
artele vizuale sau oricare dintre artele aplicate, comerciale sau artele fine. Le place de asemenea să
admire operele creative ale altora. Persoanele care obţin scoruri mari tind să se considere
perceptive, sensibile, imaginative şi conştiente de mediul din jurul lor. Persoanele care lucrează în
domeniul artelor obţin scoruri înalte la această temă, dar la multe alte persoane această temă se
combină cu altele în expresia intereselor.
Logic. Persoanele care obţin scoruri înalte preferă gândirea raţională abstractă, orientată
spre generalizări testabile, raţionament deductiv şi precizie. Le place provocarea muncii intelectuale
complexe, în special în ariile matematicii şi a ştiinţelor fizice, şi în aplicaţii cum ar fi ingineria,
informatica, precum şi o varietate de alte arii unde este cerută munca cu rezultate cantitative şi
exacte. Dacă o persoană a obţinut un scor înalt la această temă, este probabil ca ea să prefere să
lucreze cu lumea fizică şi cu idei abstracte, mai degrabă decât să interacţioneze cu oameni.
Investigativ. Un scor înalt la această scală indică faptul că persoana evaluată este foarte
curioasă în legătură cu mediul său, fiind curioasă şi deschisă în relaţia cu fiinţele vii, cu alţi oameni
şi instituţii sociale. Aceste persoane îşi doresc să înveţe despre multe lucruri şi pot fi caracterizate
ca fiind înclinate spre investigaţie, cercetare şi gândire. Ar fi recomandabil pentru aceste persoane
să aleagă o meserie din domeniul ştiinţelor sociale sau biologice, sau să combine această temă cu
altele în alegerea unei cariere.
Practic. Dacă o persoană a obţinut un scor înalt la această scală, probabil să îi plac
activităţile care implică aptitudini fizice şi mecanice. O astfel de persoană caută satisfacţie mai mult
în calitatea muncii sale, decât în exercitarea influenţei sau a puterii asupra altor persoane. Acestor
persoane le plac de asemenea activităţile în aer liber şi nu se îngrijorează foarte mult în legătură cu
riscurile fizice ale acestora. E posibil să evite activităţile în care se află în centrul atenţiei şi e posibil
să prefere ideile şi creaţiile practice şi nu lumea ideilor abstracte. De asemenea, acestor persoane le
place deseori să aibă legături strânse cu familia şi le place să asigure confortul şi bunăstarea altora.
Scorurile înalte sunt caracteristice persoanelor dintr-o arie vastă de activităţi, cum ar fi agricultura,
meseriile manuale şi activităţile din domeniul serviciilor.
Asertiv. Un scor înalt la această temă indică o preferinţă pentru lucrul în situaţii în care
persoana evaluată îşi poate exercita controlul şi în care autoritatea sa este clar definită. Acestor
pesoane le place să îşi exercite autoritatea asupra altor oameni şi fac acest lucru cu încredere în sine,
fără a cere sfatul sau sprijinul altor persoane. Persoanele care obţin scoruri mari sunt văzute drept
sincere şi directe cu ceilalţi şi le place să lucreze cu alţi oameni, în special dintr-o poziţie
dominantă. Persoanele care lucrează în mediile unde acest stil de leadership este adecvat, cum ar fi
mediul militar, obţin scoruri înalte la această temă.
Socializat. Persoanele care au un scor înalt la această temă sunt privite de ceilalţi ca angajaţi
responsabili şi stabili, disciplinaţi, punctuali, sistematici şi chibzuiţi, dar nu şi creativi. Aceste
persoane preferă să aibă un loc de muncă sigur şi un salariu sigur, decât să accepte nesiguranţa unui
viitor loc de muncă mai bine remunerat, dar mai riscant. Preferă de asemenea ocupaţiile care oferă
stabilitate şi care recompensează virtuţile tradiţionale.
Orientat spre ajutorare. Persoanele cu scoruri înalte la această temă manifestă o grijă
sinceră pentru ceilalţi oameni, în special pentru cei care au probleme sau care au nevoie de ajutor.
Persoanelor cu scoruri înalte le place interacţiunea socială, le place să dea sfaturi şi pot fi descrise
ca binevoitoare, altruiste, empatice, caritabile, cooperante şi săritoare în acordarea ajutorului lor.
Persoanele care obţin un scor mare la această temă ar trebui să ia în considerare ocupaţiile în care au
un rol activ în ajutorarea, servirea sau dezvoltarea altor oameni.
Convenţional. Persoanele care obţin un scor înalt la această temă preferă un rol bine definit
în mediul de afaceri sau într-o organizaţie mare. Le plac activităţile cotidiene care ţin de munca în
afaceri, cum ar fi să conducă un birou, să vândă produse, să ia decizii şi să îi supervizeze pe alţii.
Preferă să lucreze într-o organizaţie în care totul este reglementat, decât să lucreze într-un mediu
variabil. Le place de asemenea munca de detaliu şi migala, preferând să nu li se ceară să fie foarte
creative şi să nu fie implicate în activităţi care presupun aptitudini mecanice, disconfort sau risc
fizic.
Întreprinzător. Obţinerea unui scor înalt la această temă indică faptul că persoanei evaluate
îi plac activităţile care implică discuţiile cu ceilalţi, în special dacă scopul discuţiilor este
persuasiunea sau influenţa. Încrezătoare în sine, rareori timide în situaţii dificile, dominante,
puternice, persoanele cu scoruri înalte sunt în general interesate de aspectele de marketing şi de
management în afaceri, mai degrabă decât de detaliile activităţilor zilnice sau de anumite
specializări ale acestora. Sunt persoane adesea motivate de simbolurile convenţionale ale statutului
social, cum ar fi banii, influenţa şi prestigiul şi mai puţin puternic interesate de alte forme de
recunoaştere. Persoanele care obţin scoruri mari la această scală sunt, pe lângă cele active în mediul
afacerilor, şi cele care au cariere în domeniul legal, în administraţie, relaţii publice, diplomaţie şi
arii înrudite.
Comunicativ. O persoană care a obţinut un scor înalt la această temă tinde să fie interesată
de idei şi de comunicarea acestor idei altor persoane. Persoanelor cu scoruri accentuate pentru
această temă ocupaţională le plac expresiile complexe ale raţionamentelor, le place lectura, le place
să ia parte la conferinţe, să studieze sau să se implice în discuţii intelectuale. Se concentrează mai
mult asupra formulării şi exprimării conceptelor decât pe a-i distra sau întreţine pe ceilalţi.
Persoanele care obţin scoruri înalte pot fi descrise ca fiind intelectuale, clare în exprimare, bine
informate şi ca având o arie largă de interese. Scriitorii profesionişti obţin scoruri înalte la această
temă. Oricum, din moment ce comunicarea este importantă pentru o arie largă de ocupaţii, multe
alte persoane obţin de asemenea scoruri înalte la această temă.

Probleme şi exerciţii de control

1. Explicaţi diferenţa dintre rolurile şi stilurile de muncă, aşa cum este aceasta conceptualizată de
JVIS. Care din cele două categorii este un predictor mai bun al performanţei individuale.

2. Cum interacţionează în echipă două persoane care au ambele un interes la fel de dezvoltat pentru
un stil de lucru axat pe Conducere Dominantă?

3. Încercaţi să discutaţi modalitatea în care Temele Ocupaţionale Generale teoretizate de JVIS

interacţionează cu tipurile Holland! (această temă necesită documentare suplimentară, în ceea ce
priveşte modelul vocaţional enunţat de John Holland)