PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL INTEGRAT

an şcolar 2017-2018

ÎNVĂȚAREA ÎNVĂȚĂRII
(clasa a V-a)

Liceul Teoretic Nikolaus Lenau, Timișoara

Arii curriculare: Limba si comunicare, Matematica și științe, Istorie si stiinte sociale
Denumirea opţionalului: „Învățarea învățării”
Clasa: a V-a
Durata: un an şcolar
Număr de ore pe săptămână: 1h/saptămână
Propunator: prof. Simona Lobont, director adjunct

CUPRINS

Argument
Competenţe generale
Valori şi atitudini
Competenţe specifice şi conţinuturi
Sugestii metodologice
Modalităţi de evaluare
Bibliografie
 ARGUMENT

Deşi învăţarea nu este un fenomen exclusiv uman, la nivelul oamenilor ea suportă o modelare
socio-culturală, devenind o trăsătură definitorie a fiinţelor umane.

În sens larg, învăţarea poate fi definită ca „un proces evolutiv, de esenţă formativ-informativă,
constând în dobândirea (recepţionarea, stocarea şi valorificarea internă) de către fiinţa vie, într-o
manieră activă, explorativă a experienţei proprii de viaţă şi, pe această bază, în modificarea
selectivă şi sistematică a conduitei, în ameliorarea şi perfecţionarea controlată şi continuă sub
influenţa acţiunilor variabile ale mediului ambiant”. (Golu P. , 1985, Învăţare şi dezvoltare, EŞE,
Bucureşti, p. 24)

Învăţarea are nu numai un caracter adaptativ la solicitările tot mai complexe ale mediului, dar ea
constituie şi principala modalitate de împlinire întru uman. Autorii Raportului către Clubul de la
Roma, intitulat Orizontul fără limite al învăţării (1981), argumentau că decalajul uman, inclusiv
cel dintre societăţi are la bază faptul că nu se învăţă cât şi cum ar trebui. În acest sens, în locul
unor tipuri de învăţare anacronice (de menţinere şi prin şoc), dinamismul fără precedent al
timpului istoric actual impune învăţarea de tip inovator (care are drept caracteristici esenţiale:
caracterul anticipativ şi participativ). Cei patru piloni ai educaţiei în secolul XXI sunt : a învăţa
să cunoşti; a învăţa să faci; a învăţa să fii; a învăţa să convieţuieşti.

Dezvoltarea motivaţiei învăţării se realizează, pe de o parte, prin valorizarea elementelor pozitive

ale fiecărui elev în parte (cu accent pe aspectele de ordin afectiv) şi construirea, pe această bază,
a unei atitudini favorabile faţă de învăţarea din şcoală şi din afara ei.

Altfel spus, trebuie să-i învăţăm pe elevi să înveţe, să-i abilităm cu diferite tehnici de învăţare
eficientă, pregătindu-i, în acelaşi timp, pentru autoînvăţare şi educaţie permanentă. În esenţă,
învăţarea este (ar trebui să fie tot mai mult) un proiect personal al elevului, asistat de către un
educator care este, mai degrabă, un organizator, un animator, un manager al unor situaţii de
instruire care să faciliteze învăţarea eficientă .
 Competenţe generale

1. Dezvoltarea abilităţilor de cunoaştere şi intercunoaştere

2. Dezvoltarea abilităților de a desfașura o muncă de învățare organizată și eficientă
3. Dezvoltarea unui set de instrumente care sa faciliteze învățarea

Valori şi atitudini

 Respect şi încredere în sine şi în ceilalţi

 Valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor
 Interes pentru învăţare permanentă într-o lume în schimbare şi în societatea
cunoaşterii
 Competenţe specifice şi conţinuturi

1. Dezvoltarea abilităţilor de cunoaştere şi intercunoaştere

Competenţe specifice Conţinuturi

1. Să exprime - Activităţi de autocunoaştere a propriei
1 caracteristicile persoane
propriei persoane - Fişe de lucru
- Joc de rol: „Cum mă văd alţii”
- Desene tip reclamă: „Afişul meu
publicitar”
- Discuţii privind însuşirile propriei
persoane si punctele tari
1. Să identifice şi să - Exerciţii de recunoaştere şi mimare a
2 exprime emoţiilor
propriile emoţii - Exemplificarea unor situaţii
reprezentative ale emoţiilor de bază
- Fişe de lucru: „Calendarul gândurilor
pozitive”; „Identifică emoţia”; „Nava
cosmică”; „Cele 5 schimbări”
- Exerciţiu-joc: „Baloanele”, „Din
fericire/din nefericire”
- Discuţii privind rolul şi importanţa
comunicării emoţiilor
2. Dezvoltarea abilităților de a desfașura o muncă de învățare organizată și eficientă
Competenţe specifice
2. Sa identifice principalele
1 aspecte care tin de
organizarea invatarii
3. Dezvoltarea unui set de instrumente care sa faciliteze învățarea
Competenţe specifice
3. Sa isi insuseasca anumite
1 tehnici de invatare
eficienta
Conţinuturi
- Exerciţii de intarire a motivatiei invatarii
- Brainstorming: „ Ce ne distrage de la
invatat?”
- Fişe de lucru: „Cum imi organizez
spatiul de invatare”
- Lucrul in echipe: „Programul meu
zilnic”
Conţinuturi
- Exersarea unor tehnici de citire logica si
eficienta a unui text
- Exersarea unor tehnici de structurare a
informatiei
- Exersarea unor tehnici de reprezentare
grafica a informatiei: scheme, diagrame,
etc.
- Exersarea unor tehnici de pregatire si
prezentare a proiectelor, referatelor,
 posterelor
3. Sa isi insuseasca - Exercitii de folosire a metodelor: mind-
2 metodele activ- map, brainstorming, puzzle etc.
participative
3. Sa isi insuseasca tehnicile - Exercitii de rezolvare a problemelor cu
3 de rezolvare a text
problemelor cu text ( mai
ales a celor in limba
germana)

Sugestii metodologice

Elevii vor exprima practic diferite tehnici de învăţare, de relaţionare, de

comunicare eficientă, abilităţi de explorare a resurselor personale şi a domeniilor de
activitate, apoi aplică ceea ce au asimilat în clasă, în situaţii de viaţă diverse, şi îşi
evaluează propriul progres. Învaţă astfel să îşi asume responsabilitatea propriei
învăţări. Procesul didactic se focalizează atât pe asimilarea de cunoştinţe şi abilităţi
specifice disciplinei, cât şi pe dezvoltarea atitudinilor şi a mecanismelor învăţării
personalizate, conştiente şi eficiente, pe care elevii să le aplice şi în diferite contexte
de viaţă, nu doar în cadrul şcolii.
Metode moderne: joc de rol, simularea, pantomima, brainstorming, discuţii de grup,
dezbaterea, exerciţii de grup şi în perechi, problematizarea, studiu de caz,
scenarii,cubul, mozaicul, turul galeriei.
Metode tradiţionale: observaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, explicaţia,
demonstraţia, analiza, povestirea.
Resurse materiale: fişa de lucru, chestionar, poster, colaj, internet, power point,
flipchart.
 Modalităţi de evaluare

Evaluarea va urmări progresul personal în ceea ce priveşte integrarea şcolară şi

socială, atitudinile faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de propria persoană, interesele
privind evoluţia personală şi diferite activităţi şi obţinerea succesului în propria
activitate.
Recomandăm utilizarea următoarelor metode de evaluare:
 Activităţile practice;
 Proiectul individual şi de grup;
 Autoevaluare;
 Proba orală;
 Administrarea de fişe de lucru;
 Realizarea de portofolii;
 Exprimarea ideilor şi a opiniilor personale prin: postere, desene, colaje

Bibliografie

 Programe şcolare pentru Aria Curriculară Consiliere şi Orientare, Clasele I-IV, V-

VIII, Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5286/09.10.2006
 Banea, S., Morăraşu, V., 2009, Ghid de de resurse practice pentru activitatea de
consiliere şi orientare a elevilor, Iaşi, Performatica
 Calotă, R., Dănciulescu, D., Consultaţii pentru activitatea educativă-gimnaziu, Eurobit
 Lemeni, G., Porumb, M., 2004, Consiliere şi Orientare. Ghid de educaţie pentru
carieră. Activităţi pentru clasele V-VIII, Cluj Napoca, Editura ASCR
 Methodenhefter Lernen lernen , Ernst Reuter Schule Dietzenbach
 Methoden- Handbuch, deutschsprachiger Fachunterricht (DFU), Varus Verlag