Portofoliu Dirigentie Cls. Vvi

Portofoliu dirigentie
ŞCOALA .......................................................
Localitatea .....................................
PORTOFOLIU
MUNCĂ EDUCATIVĂ LA CLASĂ
CONSILIERE SI ORIENTARE
-ORELE DE DIRIGENłIE-
PENTRU
CLASELE A V-A
Profesor diriginte ...................................................

Clasa ...........
1
CUPRINS
PROGRAMĂ ORE DIRIGENłIE Pg. 3
MODULUL 1. COMUNICAREA EFICIENTĂ Pg. 7
MODULUL 2. NEGOCIEREA CONFLICTELOR Pg. 15
MODULUL 3. ÎNVĂłARE EFICIENTĂ Pg. 32
MODULUL 4. CREATIVITATE Pg. 41
MODULUL 5. CUNOAŞTEREA DE SNINE ŞI DESVOLTARE PERSONALĂ Pg. 52
MODULUL 6. STIL DE VIAłĂ SĂNĂTOASĂ Pg. 66
ANEXE
HARTA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR CLASEI
PLANIFICARE ORE DE DIRIGENTIE
2
PROGRAMĂ
Obiective cadru
1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare în contexte variate
3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de învatare
4. Dobândirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei
5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate
Clasa a V-a
Obiective de referinta si exemple de activitati de învatare
1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei a V-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele activitati:
1.1 sa identifice situatii în care se manifesta stima de - activitati dirijate si semidirijate pentru cunoasterea de sine si pentru
sine inter-cunoastere;
- scurte povestiri, întâmplari neobisnuite pentru evidentierea
stimei de sine a unor persoane sau personaje;
- lucru în echipa: ce este stima de sine (ce spun
expertii, definitii personale, catrene, ghicitori, refrene);
1.2 sa exemplifice caracteristici - benzi desenate, colaje cu tema: „Eu copil, eu acum”.
specifice preadolescentei
2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare în contexte variate
La sfârsitul clasei a V-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele
capabili: activitati:
2.1sa exerseze exprimarea adecvata a emotiilor - lucru pe grupe: exprimarea verbala/ non-verbala a
factorilor care faciliteaza sau blocheaza exprimarea
gândurilor/ emotiilor;
- realizarea unui inventar de situatii care implica manifestari
emotionale: câstigarea sau pierderea unei competitii, pierderea
unui prieten, schimbarile din familie;
2.2 sa exerseze comportamente de cooperare în grup - discutii prin care se arata respect si grija pentru
ceilalti, în care se valorifica: benzi desenate, texte
literare, fragmente din filme, ilustratii etc.;
- realizarea de scenarii de cooperare/ necooperare în grup.
3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de învatare
3.1. sa acceseze diferite surse de informatii cu rol în - activitati de explorare a surselor de informatii;
adaptarea scolara - exercitii de identificare a unor materiale despre activitatea scolara:
pliante, brosuri, vizionare de casete;
3.2. sa analizeze factorii favorizanti ai învatarii - realizarea de planuri personalizate de învatare pentru
eficiente diferite discipline;
- realizarea de fise de lucru, postere, eseuri cu tema:
„Regulile învatarii”, „Cum învatam”, „Motivatia învatarii”.
4. Dobândirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei
3
4.1. sa prezinte sarcinile si responsabilitatile asumate - fise
de lucru: conceperea de catre elevi a unor seturi de întrebari
în (chestionar) referitoare la activitatea preferata;
activitatea preferata - vizite în diverse institutii pentru familiarizarea cu diferite mediii
de lucru;
- prezentarea în fata clasei/ joc de rol cu privire la sarcinile
si responsabilitatile în activitatea preferata;
4.2. sa identifice schimbari ale diferitelor activitati - vizionarea de casete video cu ilustrarea evolutiei în timp
umane, aparute în timp a activitatilor umane;
- activitati dirijate de explorare a site-ului www.go.ise.ro;
- discutii de grup cu membri ai comunitatii, cu privire la evolutia
activitatilor umane într-o anumita regiune.
5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate
5.1. sa analizeze rolul grupului în - discutii de grup pe tema rolului grupului în
formularea si în realizarea optiunilor formularea si în realizarea optiunilor personale;
personale - realizarea de proiecte individuale si de jocuri de rol
pe teme cum ar fi: „Cum ne influenteaza grupul, în
raport cu interesele proprii?”, „Respectarea regulilor
de
circulatie si siguranta personala” etc.;
5.2. sa identifice alternativa optima de - exercitii individuale si de grup de selectare a
solutionare a unei probleme alternativelor de solutionare a unei probleme personale.
personale, pornind de la resursele si
interesele
proprii
Continuturile învatarii
1. Autocunoastere si dezvoltare personala
1.1 Autocunoastere
• Stima de sine: ce este stima de sine si în ce situatii se manifesta. Atitudinea pozitiva fata de propria persoana
1.2 Schimbare, crestere, dezvoltare
Caracteristicile preadolescentei: schimbarile fizice, dezvoltarea personalitatii, relatiile cu colegii, asteptari
2. Comunicare si abilitati sociale
2.1 Managementul emotiilor
• Relatia dintre evenimente, gânduri si emotiile generate. Cum facem fata emotional situatiilor dificile?
2.2. Abilitati sociale
• Importanta contributiei fiecarui membru al unui grup la activitatea grupului. Avantajele cooperarii în grup. Solidaritate
3. Managementul informatiilor si al învatarii
3.1 Managementul informatiilor
Modalitati de identificare a informatiilor. Rolul informatiilor în procesul de cunoastere, învatare, acomodare
3.2 Învatare eficienta
Factorii favorizanti/ frenatori ai învatarii eficiente
4. Planificarea carierei
4.1 Explorarea carierei
• Caracteristicile unei activitati – sarcini, responsabilitati, mediu de lucru, echipamente, orar
• Evolutia ocupatiilor
5. Calitatea stilului de viata
5.1 Calitatea relatiilor sociale
• Apartenenta la grup. Rolul grupului în formularea si în realizarea optiunilor personale.
5.2 Calitatea vietii personale
• Alegerea alternativei optime (centura de siguranta, respectarea regulilor de circulatie, a normelor de prevenire a
incendiilor, a normelor de prim-ajutor etc.)
4
5
MODULUL 1
COMUNICAREA EFICIENTĂ
ACTIVITATEA 1
Tema Triunghiul comunicarii

( numele activitatii )
Obiectiv Ascultare in cadrul comuncarii interpersonale
Durata 70 min
Materiale -
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Ghiceste animalul
Un elev se gandeste la un aminal. Sarcina acestuia este de a scrie pe un biletel
numele animalului si il da instructorului de educatie. Dupa ce instructorul strange
toate biletelele pe rand elevii vor mima respectivul animal. Elevul care va ghici
primul animalul mimat va fi urmatorul care va mima.
Desfasurare activitatea „Triunghiul comunicării”
Li se va cere elevilor sa defineasca ce inseamna o buna comunicare. Sugerati-le
sa se gandeasca la urmatoarle aspecte: cand considera ca interlocutorul a inteles
ceea ce a spus, ce asteapta din partea lui? Desperindeti din ideile elevilor aspecte
legate de abilitatile de ascultare. Discutati aceste aspecte cu elevii.
Alegeti impreuna cu elevii 2 voluntari care vor interpreta rolul de A-povestitor
si B- ascultator. Dati-le urmatoarea instructiune:
-Persoana A-povestitorul va trebui sa povesteasca celuilalt coleg o intamplare
recenta, impresii dintr-o calatorie sau impresiile despre un film, carte etc, timp de
2-3 minute.
-Presoana B-ascultatorul va asculta ceea ce ii povesteste colegul sau isi va folosi
toate mijloacele cunoscute pentru a-i transmite ca intelege mesajul sau. Restul
clasei – observatorii – va urmari dialogul dintre colegii lor si vor identifica
elemente ale ascultarii eficiente care au fot utilizate. Cereti sa noteze aceste
elemente pe o foaie.
Acest pas se repeta de 3-4 ori, schimband „povestitorul”si „ascultatorul”.
Analizati impreuna cu elevii situatii traite. Desprindeti impreuna cu ei care sunt
elementele cele mai eficiente in comunicarea interpersonala. Identificati
modalitatile prin care acestea pot fi imbunatatite.
Cum v-ati simtit in postura de povestitor?
De unde ati stiut ca sunteti ascultat?
Ce ar fi putut face ascultatorul pentru a va comunica faptul ca sunteti acultat?
6
ACTIVITATEA 2
Tema Ascult pe cel cu care vorbesc?

Obiectiv Identificarea comportamentelor specifice ascultarii eficiente in procesul de
comunicare
Durata 70 min
Materiale Fisa de lucru „ Ascult pe cel cu acre vorbesc?”
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi
Fiecare elev trebuie să aleagă un obiect pe care să-l studieze şi să inventeze o
poveste despre el. Povestea nu trebuie să fie tipică, ea trebuie să scoată în evidență
o nouă folosință pentru respectivul obiect.
Ex: cu toate că acesta pare că este un pieptăn, de fapt este o perie de dinți
pentru un uriaş. Deoarece nu mai există uriaşi în lume şi nici nu au mai fost în
ultimul timp, mai există doar câteva perii de dinți din acest fel.
Desfasurare activitate „Ascult pe cel cu care vorbesc?”
Li se va explica elevilor ca scopul acestei activitati este acela de a identifica
elementele specifice unei ascultari eficiente.
Se va cere elevilor sa dea exemple de comportamente prin care aratam cuiva ca
ascultam ceea ce spune si exemple de comportamente prin care transmitem ca nu
suntem atenti la ceea ce ni se spune. (elevi trebuie sa fie cat mai specifici)
Se impart elevii pe grupe de cate 3-4 persoane si li se cere sa completeze in grup
fisa de lucru cu cat mai multe exemple de astfel de comportamente.
Fiecare grup va avea un reprezentant care va prezenta comportamentele
identificate.
Se va analiza in ce masura apar diferente interculturale in manifestarea
comportamentului de ascultare si nonascultare.
Se va completa lista cu urmatoarele sugestii: „stabilirea contactului vizual cu
persoana cu care vorbim, folosirea raspunsului minimal si a incurajarii,
concentrarea atentiei pe ceea ce spune vorbitorul, evitarea judecarii sau
interpretarii a ceea ce spune celalalt, reflectarea sentimentelor celuilalt, adresarea
intrebarilor, evitarea sfaturilor, „judecarea” celuilalt, oferirea rapida de solutii”.
Se vor purta discutii cu elevii cu privire la:
- implicatiile acestor comportamenteasupra comunicarii si relatiilor ulterioare;
- efectele ascultarii eficiente asupra comunicarii dintre oameni;
- efectele ascultarii deficitare asupra relatiilor interumane;
- mesaje transmise prin diverse comportamente de ascultare si nonascultare;
- diferente culturale in manifestarea acestor comportamente.
8
Fisa de lucru Ascult pe cel cu care vorbesc?
Numele.............................................................................................................................
Ce fac cand ascult pe cineva care imi vorbeste? Ce fac cand nu il ascult pe cel care imi vorbeste?
Fisa de lucru Ascult pe cel cu care vorbesc?
Numele.............................................................................................................................
Ce fac cand ascult pe cineva care imi vorbeste? Ce fac cand nu il ascult pe cel care imi vorbeste?
9
ACTIVITATEA 3
Tema Ce vad la televizor… (ascultare-nonascultare)

Obiectiv Identificarea comportamentelor specifice unei ascultari eficiente/deficitare si
a consecintelor acestora asupra comunicarii
Durata 70 min
Materiale Coli flipchart, markere
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Stai sobru/Nu râde
Elevii formeaza 2 echipe, fiecare stând cu fața la celălalt. Elevii din prima echipa
au la dispoziție un minut pentru a face oricare din membrii echipei opuse sa râdă.
Elevii din prima echipa au voie sa se strâmbe, să facă gesturi caraghioase, să
spună glume, însă nu au voie să-i atinga pe elevii echipei adverse. Echipele
schimbă rolurile. Orice jucător care râde trebuie să iasă din rând. Echipa cu cei
mai multi jucători rămaşi în joc va câstiga.
Desfasurare activitate „Ce vad la televizor …”
Se vor prezenta elevilor elementele unei ascultari eficiente:
-stabilirea contactului vizual cu persoana cu care vorbim,
-folosirea raspunsului minimal si a incurajarii,
-concentrarea atentiei pe ceea ce spune vorbitorul,
-evitarea judecarii sau interpretarii a ceea ce spune celalalt,
-reflectarea sentimentelor celuilalt,
-adresarea intrebarilor,
-evitarea sfaturilor,
-„judecarea” celuilalt,
-oferirea rapida de solutii”,
-evitarea intreruperii persoanei care vorbeste.
Se vor purta discutii cu elevii privind manifestarea acestor elemente in
comunicare si efectele lor asupra comunicarii.
Se va discuta apoi pe tema unei emisiuni televizate care contine un dialog intre
doua persoane care folosesc sau nu elementele unei ascultari eficiente. Elevi vor
impartasi cateva impresii legate de analiza dialogurilor televizate.
Se vor imparti elevii in grupe in functie de emisiunea TV urmarita. Vor avea ca
sarcina sa analizeze in cadrul grupului observatiile facute legate de
comportamentele care exprima ascultarea, respectiv nonascultarea si sa le scrie pe
foile de flipchart.
Fiecare grup va numi cate un reprezentant care va expune in fata clasei
comportamentele identificate.
Se vor purta discutii privind:
-masura in care sunt prezente comportamentele de ascultare eficienta
-diferente interculturale in ceea ce priveste manifestarea acestor comportamente;
-efectele acestor diferente asupa comunicarii;
-tipuri de dialog in care este mai probabila manifestarea comportamentelor de
ascultare eficienta.
10
ACTIVITATEA 4
Tema Sa invatam cum sa comunicam

Obiectiv Idenficarea tipurilor de comunicare si exersarea comunicarii asertive
Durata 70 min
Materiale Fise cu situatiile
Descriere Exercițiu de energizare ( 3-5 min) - Jurnaliştii.
Grupul se aşează în perechi față în față. Timp de 2 minute jurnalistul A îl întreabă
pe colegul B diferite lucruri legate de comportamentul la şcoală. După două minute
se schimbă rolurile. La final fiecare îşi prezintă colegul în fața grupului. (Ex
Colegul...la scoală se comportă..., îi plac următoarele materii..etc.)
Desfăşurare activitate « Sa invatam cum sa comunicam »

Elevii sunt solicitați să se grupeze în trei echipe. Pentru acest lucru sunt
solicitați să aleagă câte un jeton colorat (roşu, galben, albastru) aflat pe catedră cu
partea necolorată deasupra. Formarea echipelor se face după culori.
Se poartă o discuție despre modalitățile de comunicare existente
(comunicare asertivă, comunicare agresivă şi comunicarea pasivă) şi modul în care
aceste modalități de comunicare contribuie la rezolvarea unor probleme de viață cu
care ne putem confrunta. Se dau exemple, concrete, de comunicare: asertivă ( mi-ar
face plăcere să intri la timp la oră), agresivă (să-ți fie ruşine, iar ai întârziat la oră!),
pasivă ( ocupă loc în bancă)
Fiecare echipă primeşte câte o foaie de lucru (coala flipchart), iar elevii să
decidă care dintre răspunsuri sunt asertive, agresive sau pasive.
Situația I:
Părinții vă spun că nu vă lasă să stați afară mai târziu de ora 23, la sfârşit de
săptămână, iar voi nu sunteți de acord cu această decizie şi reacționați astfel:
a) Nu spuneți nimic, dar sunteți nervoşi şi vă gândiți să stați oricum mai
târziu
b) Vă înfruntați părinții acuzându-i că sunt răi şi de modă veche şi că urâți
să trăiți în acea închisoare, numită casă şi nu înțelegeți de ce vă fac viața
atât de amară
c) Le spuneți părinților că , deoarece aveți 16 ani, v-ar plăcea să stați mai
târziu afară, măcar din când în când, rugându-i să se gândească la
propunerea voastră şi anume de a vă lăsa să stați mai mult afară din când
în când.
Scrie ce tip de răspuns este fiecare şi alegeți varianta pe care o considerați cea mai
potrivită, motivând alegerea
Situația II:
Prietenul sau prietena nu apare la întâlnire şi reacționați astfel:
a) îl/o sunați pe un ton calm dar ferm, îi spuneți că sunteți supărat/ă pentru că nu v-
a sunat şi că nu vă place să fiți tratat/ă astfel. Îi spuneți că dacă există vreo
problemă în cadrul relației v-ar plăcea să o discutați, dar nu vă place să fiți tratat/ă
cu lipsă de respect.
b) îl/o sunați şi pe un ton nervos îi spuneți că este cea mai neserioasă persoană pe
11
care ați întâlnit-o vreodată şi nu8 vreți să îl/o mai vedeți

c) nu-i spuneți nimic dar sunteți supărat/ă şi vă comportați foarte rece la următoarea
întâlnire, iar dacă vă întreabă de ce vă comportați aşa îi spuneți că nu aveți nimic.
Scrie ce tip de răspuns este fiecare şi alegeți varianta pe care o considerați
cea mai potrivită, motivând alegerea
Situația III:
Luați o notă mică la o lucrare şi sunteți de părere că profesorul a fost
nedrept în sistemul de notare. Procedați astfel:
a) Nu faceți nimic în această privință
b) Îl întrebați politicos pe profesor dacă ați putea discuta pe marginea testului. Îi
indicați faptul că sunteți de părere că răspunsul dat la prima întrebare
este corect şi ar trebui să reconsidere nota.
c) Îi aruncați nervos profesorului hârtia în față şi îl acuzați că a fost nedrept
Scrie ce tip de răspuns este fiecare şi alegeți varianta pe care o considerați cea mai
potrivită, motivând alegerea.
Discuții
 Care dintre răspunsuri au fost asertive? Cum v-ați dat seama de acest lucru?
 Care este principala diferență dintre cele trei tipuri de răspunsuri?
 Cum anume vă comportați în majoritatea situațiilor?
 Cum v-ar plăcea să vă comportați?
 Ce tip de răspuns este mai eficient şi de ce?
 Cum puteți învăța să fiți mai asertivi?
12
Situația I:
Părinții vă spun că nu vă lasă să stați afară mai târziu de ora 23, la sfârşit de săptămână, iar voi nu
sunteți de acord cu această decizie şi reacționați astfel:
a) Nu spuneți nimic, dar sunteți nervoşi şi vă gândiți să stați oricum mai târziu
b) Vă înfruntați părinții acuzându-i că sunt răi şi de modă veche şi că urâți să trăiți în acea
închisoare, numită casă şi nu înțelegeți de ce vă fac viața atât de amară
c) Le spuneți părinților că , deoarece aveți 16 ani, v-ar plăcea să stați mai târziu afară, măcar din
când în când, rugându-i să se gândească la propunerea voastră şi anume de a vă lăsa să stați mai
mult afară din când în când.
Scrie ce tip de răspuns este fiecare şi alegeți varianta pe care o considerați cea mai potrivită, motivând
alegerea
Situația II:
Prietenul sau prietena nu apare la întâlnire şi reacționați astfel:
a) îl/o sunați pe un ton calm dar ferm, îi spuneți că sunteți supărat/ă pentru că nu v-a sunat şi că nu vă
place să fiți tratat/ă astfel. Îi spuneți că dacă există vreo problemă în cadrul relației v-ar plăcea să o discutați,
dar nu vă place să fiți tratat/ă cu lipsă de respect.
b) îl/o sunați şi pe un ton nervos îi spuneți că este cea mai neserioasă persoană pe care ați întâlnit-o
vreodată şi nu8 vreți să îl/o mai vedeți
c) nu-i spuneți nimic dar sunteți supărat/ă şi vă comportați foarte rece la următoarea întâlnire, iar dacă
vă întreabă de ce vă comportați aşa îi spuneți că nu aveți nimic.
alegerea
13
Situația III:
Luați o notă mică la o lucrare şi sunteți de părere că profesorul a fost nedrept în sistemul de notare.
Procedați astfel:
a) Nu faceți nimic în această privință
b) Îl întrebați politicos pe profesor dacă ați putea discuta pe marginea testului. Îi indicați faptul că sunteți de
părere că răspunsul dat la prima întrebare este corect şi ar trebui să reconsidere nota.
c) Îi aruncați nervos profesorului hârtia în față şi îl acuzați că a fost nedrept
alegerea.
ACTIVITATEA 5
Tema Vorba dulce mult aduce

Obiectiv Explicarea intelesului unor proverbe; realizarea unei povesti dupa modul in
care comunicam
Durata 70 min
Materiale Fise cu proverbe, creioane
Descriere Exercițiu de energizare (3-5 min) - Telefonul fără fir
Elevii vor fi aşezați în semicerc. Primul va spune o propoziție la urechea celui din
dreapta sa, iar aceasta va fi transmisă, pe rând, până la ultimul elev care va rosti
cu voce tare informația primită. Se verifică astfel fidelitatea informației primite.
Desfasurare activitate „Vorba dulce mult aduce”

Elevii sunt împărțiți în două grupe , utilizând număarea 1 si 2, 1 si 2, copii
grupandu-se toti cei cu numarul 1 o grupa si toti cei cu numarul 2 a doua grupa..
Fiecare reprezentant al grupei va alege câte 4 proverbe. Proverbele vor fi citite şi
fiecare echipă va explica înțelesul fiecărui proverb, pe care apoi îl va prezenta
colegilor din echipa adversă.
Echipele vor crea câte o poveste despre modul în care oamenii vorbesc, utilizând
proverbele date.
Proverbe :
Tăcerea e de aur ; A vorbi fără a gândi, înseamnă a trage fără a ținti ; Mai mult se
păstrează amintirea jignirilor suferite decât a binefacerilor primite ; Vorbele sunt
umbra faptelor ; Vorba este icoana sufletului : cum e omul aşa-i şi felul sau de a
vorbi ; Rana pricinuită de săgeată se cicatrizează, pădurea doborâtă de secure
creşte din nou, dar rana produsă de vorba urâtă şi rea nu se mai vindecă
niciodată ; Vorba dulce mult aduce ; Vorba multă sărăcia omului.
În încheiere se vor citi poveştile şi se vor face aprecieri asupra activității

desfăşurate.
14
MODULUL 2
NEGOCIEREA CONFLICTELOR
ACTIVITATEA 6
Exercitiul de spergerea ghetii

Tema Imitam partenerul
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: rolul acestui joc este ca fiecare copil să reuşească
să imite cât mai exact gesturile şi mişcările făcute de către partener.
Se împart copiii în două grupe, fiecare grupă fiind aliniată pe un rând în fața
celeilalte. Distanța între grupe trebuie să fie de 5 –7 metri. Un reprezentant dintr-
o grupă va imita o mişcare pe care o vor repeta toți colegii de grupă. Aceeasi
mişcare trebuie să fie repetată de către echipa adversă. După aceea se vor inversa
rolurile.
Observații: mişcările realizate să fie mai întâi demonstrate, să nu fie
mişcări prea grele , să fie specifice.
Exercițiul 1
Tema Cutia cu "maimuțe"
Obiectiv Formabilii exersează abilități de rezolvare a problemelor.
Durata 55 minute
Materiale Coli de scris, pixuri/creioane, creta de scris pe tabla
Descriere  Într-un colț al camerei se pune o cutie pe care se scrie "Cutia cu maimuțe" şi
participanții sunt informați să se gîndească la o problemă pe care vor s-o
rezolve o pot scrie pe o bucată de hârtie pe care o vor pune în cutie.
 Se împart foi de hârtie pe care formabilii îşi pot nota problemele care îi
preocupă. Foile vor fi introduse în cutie.
 Formatorul îi va ruga pe participanți să se aşeze în cerc pentru a comunica
mai bine.
 Se distribuie foaia intitulată "Rezolvarea problemelor". Se pune un exemplar
pe perete.
 Formatorul extrage un bilet din cutie şi citeşte cu voce tare problema după
care va cere grupului să ofere soluții.
 Se citesc toate bilețele.
15
Fişă cu informații
Rezolvarea problemelor
Dacă ai o problemă şi nu ştii cu să începi să o rezolvi, încearcă următorii paşi:
1. Identifică problema.
2. Enumeră toate soluțiile posibile.
3. Obține cât mai multe informații despre aceste soluții.
4. Evaluează soluțiile.
5. Decide-te asupra uneia dintre ele.
6. Aplic-o
6. Aplic-o
6. Aplic-o
6. Aplic-o
16
ACTIVITATEA 7
Tema Bariere în comunicare
Obiectiv Elevii vor conştientiza barierele în comunicare pe cre le au
Durata 70 minute
Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciții: exercițiul de spargere a gheții „De la
mine la tine”, exercițiul 1 „Care este mesjul?”, exercițiul 2 „Crea sunt barierele în
comunicare”, exercițiul 3. „Ascultăm şi desenăm”

Tema De la mine la tine
Durata 3-5 minte
Descriere Desfăşurarea jocului: copiii stau în cerc pe scăunele, unul aruncă mingea
către un alt elev. Cel care a aruncat mingea pune o întrebare celui care a primit-o.
Elevul care primeste mingea isi spune mai intii numele: ”Eu mă numesc…. Şi….
(răspunde la întrebare)” Ex. de întrebări „De ce te – ai îmbrăcat în gri? De ce ai
părul prins aşa ?” etc. Jocul durează până ce mingea ajunge la toți elevii.
Observații: instructorul poate să ajute participantii dacă este nevoie,
mingea să nu fie grea, să nu fie aruncata cu putere. Rolul jocului este de a forma o
părere despre partener.
Exercițiul 1
Tema Care este mesjul ?
Obiectiv Participanții învață să recunoască barierele care intervin în comunicare.
Durata 10 minute
Materiale Hârtie de scris, pix/creion
Descriere Introducere
Abilitățile de comunicare sunt acele abilități de care ne folosim pentru a construi
relațiile cu ceilalți oameni. Dacă ne însuşim abilități de comunicare corecte, ne vom
îmbunătăți relațiile cu ceilalți. Obiectivele comunicării : să fim receptivi, să fim
înțeleşi, să fim acceptați, să provocăm o reacție.
Desfăşurarea activității (1)
 Participanții sunt invitați să se aşeze în cerc.
 Formatorul şopteşte la urechea unuia dintre ei o frază fără sens: "Vin cal pur
ben", care la rândul lui o şopteşte la urechea următorului s.a .m.d.
 În final, se discută de ce ultima persoană nu a înțeles mesajul aşa cum a fost
transmis inițial.
Desfăşurarea activității (2)

 Formatorul scrie pe o bucată de hârtie, fără să-l vadă ceilalți: "La la Paris e
primăvară".
 Formatorul spune grupului că are 5 secunde să citească propoziția apoi să scrie
17
ce au văzut.
 Se discută de ce majoritatea au scris "La Paris e primăvară".
Notă
Când primesc o informație nefamiliară, oamenii au tendința de a-i schimba sensul
astfel încât să devină familiar.
Exercițiul 2
Tema Care sunt barierele în comunicare?
Obiectiv Participanții identifică barierele care împiedică o bună comunicare.
Durata 20 minute
Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă pentru scris la tablă.
Descriere Desfăşurarea activității
 Se împarte grupul în microgrupuri de 3-4 persoane. Se împarte fişa intitulată
"Bariere în comunicare".
 Se alocă 5-10 minute pentru ca grupul să facă o listă cu toate barierele care
intervin în comunicare.
 Se trec pe o listă, se numerotează şi se adaugă alte bariere care lipsesc.
Lista ar trebui să cuprindă: tonul vocii, modul de folosite al limbajului (cuvinte),

trunchierea cuvintelor, limbajul corporal, contactul vizual, zgomotul de fundal,
mediul, factori de distragere a atenției, nivelul de interes, nervozitatea.
 Se discută cum pot fi îndepărtate aceste
bariere. Discuție
Pentru a putea comunica mai bine, e necesar să fim conştienți de barierele
potențiale şi să găsim moduri de a le depăşi. Ca emițător de mesaje, trebuie să
păstrăm suficient timp pentru a gândi ceea ce avem de spus. Ca receptor, trebuie să
cerem clarificarea mesajului sau să-i spunem emițătorului că n-am înțeles bine.
Aceste dificultăți de transmitere sau de receptare a mesajului se numesc bariere în
comunicare.
Exercițiul 3
Tema Ascultăm şi desenăm
Obiectiv Participanții vor înțelege importanța comunicării pe două căi.
Durata 30 minute
Materiale Hârtie de scris, pix/creion, doua fise cu desene geometrice.
18
Descriere  Formatorul va avea pregătită o foaie de hârtie pe care se află desenate nişte
forme geometrice.
 Fiecare participant va primi o foaie de hârtie goală.
 Unui participant care s-a oferit voluntar, care stă în spatele grupului astfel încât
ceilalți să nu-l vadă i se dă foaia cu desenul geometric pe care trebuie să-l
descrie în timp ce ceilalți încearcă să-l deseneze.
 Participanții nu pot pune întrebări.
 La sfârşit, li se arată participanților desenul original.
 Se cere altui voluntar să repete Exercițiul de mai sus, numai că el va sta în fața
grupului, iar ceilalți vor putea să pună întrebări.
 Formatorul va pune în final următoarele întrebări: care desen a fost mai uşor de
19
executat? De ce? Cum v-ați simțit în primul caz când trebuia să desenați fără să
puneți întrebări? Ați fost vreodată într-o situație în care nu vă asculta nimeni
sau nu puteați să puneți întrebări? Primul voluntar este întrebat dacă s-a simțit
frustrat atunci când nu a putut primi feedback de la grup.
ACTIVITATEA 8
Tema Cum comunicăm eficient

Obiectiv Elevi vor învăța difeite tehnici de comunicare
Durata 70 minute
Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciții: exercițiul de spargere a gheții „Din
fericire, din nefericire”, exercițiul 1 „Prima impresie”, exercițiul 2 „Emiterea unui
mesaj”, exercițiul 3 „Folisirea persoanei I ca formulă de adresare”
Tema Din fericire/ din nefericire

Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: acest joc poate fi jucat pe perechi sau în cerc. Primul
jucător începe povestirea cu: „din fericire când m-am trezit azi dimineață era
frumos...”. Al doilea continuă „din nefericire, liniştea gândurilor mi-a fost
tulburată de...”. Al treilea continuă „din fericire...” şi tot aşa procedează şi restul
grupului.
Exercițiul 1
Tema Prima impresie

Obiectiv Înțelegerea importanței limbajului non-verbal în reflectarea atitudinii.
Durata 10 minute
20
La prima întâlnire cu oamenii ne formăm o opinie despre ei. Pe măsură ce-i
cunoaştem, ne putem schimba sau confirma prima impresie. Când ne formăm
prima impresie, luăm o decizie privind oamenii care se bazează pe ceea ce
vedem. Ne uităm la aspectul general, expresia facială, poziția corporală. Toate
acestea sunt mesaje non-verbale.
Desfăşurarea activității
 Se folosesc 6 fotografii ale unor persoane (cu o varietate de expresii faciale şi
poziții corporale).
 Se expune fiecare fotografie (numerotată) în fața grupului pe un perete, la
nivelul ochilor.
 Se distribuie fişa de activitate intitulată "Prima impresie"; participanții sunt
rugați să analizeze fiecare fotografie (cum arată persoana, ce fel de om este)
pentru fiecare fotografie se alocă 30 secunde.
 Când au terminat toți, formatorul arată grupului fiecare fotografie şi pune
următoarele întrebări: de ce ați răspund diferit la unele fotografii? De ce unii
au reacționat pozitiv la anumite fotografii iar alții au reacționat negativ?
21
PORTOFOLIU DIRIGENTIE
Fişa de activitate “Prima impresie”
El / ea arată: Cred că el / ea este:
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
………………………………………………… …………………………….……………………
………………………………………………… …...…………………….………………………
20
Exercițiul 2
Tema Emiterea unui mesaj

Obiectiv Recunoaşterea diferitelor moduri de a trimite un mesaj şi a modurilor
variate în care oamenii îl percep.
Durata 25 minute
Oamenii răspund în mod diferit la situații similare, în funcție de stilul de
comunicare al fiecăruia şi de situație. Există moduri diferite de a comunica, unele
eficiente, altele ineficiente.
 Se distribuie fişa intitulată "Trimite mesajul" care este analizată cu grupul.
 Se distribuie fişa de răspuns intitulată "Trimite mesajul" pe care o vor
completa individual. La fiecare scenariu din prima foaie li se cere răspunsul
pe foaia de răspuns.
 Se solicită apoi răspunsuri întregului grup.
 Formatorul va pune grupului următoarele întrebări: ați avut vreodată vreo
ocazie să fiți agresiv / pasiv, pasiv-agresiv? Dacă un participant dă un
exemplu, i se cere grupului să-şi exprime acordul sau dezacordul. Gândiți-vă
la o situație când ați reacționat în unul din următoarele moduri: pasivitate;
agresivitate; pasivitate şi agresivitate; ați regretat ulterior. Dacă v-ați putea
întoarce în timp, cum v-ați modifica răspunsul? Gândiți-vă la un moment
când cineva v-a răspuns într-un mod inadecvat. Cum v-ați simțit? Cum ar fi
putut să vă răspundă mai bine?
 Se continuă Exercițiul, incluzându-se şi mesajele non-verbale. Se împarte
grupul în două, fiecărui microgrup dându-i-se câte un scenariu din cele la care
au răspuns anterior.
 Fiecare va veni în fața grupului şi va "interpreta" răspunsurile folosindu-se de
limbajul corporal şi de voce.
Exemplu:
Situaţia în care profesorul subevaluează lucrarea unui elev. Răspunsurile
elevului pot fi:
Pasiv. "Nu sunt sigur, dar nu cred că lucrarea mea a fost evaluată corect" (privire
în jos, vorbeşte încet, arată speriat).
Agresiv. "M-ați furat! Ştiu că lucrarea asta merita mai mult!" (Privire ostilă,
vorbeşte tare, trânteşte lucrarea pe masă).
Pasiv-agresiv. Spune altui participant: "profesorul m-a furat. O să regrete!"
Asertiv. "Am urmat instrucțiunile pe care ni le-ați dat în clasă şi cred că am
răspuns corect. Nu cred că nota aceasta reflectă efortul meu. Aş aprecia dacă ați
revedea lucrarea.". (Vorbeşte clar şi confidențial, privire înțelegătoare).
Discuție
A fi asertiv înseamnă că te exprimi în cel mai potrivit mod. Dacă în mod curent
răspunzi unei situații într-un mod sau altul (pasiv, agresiv, pasiv-agresiv), învață-
te să te opreşti şi să gândeşti înainte de a reacționa. Aceste reacții nu îți aduc de
obicei răspunsul pe care îl doreşti de la ceilalți. Încearcă să te schimbi şi să fii
asertiv.
21
Trimiterea unui mesaj
Stiluri:
Pasiv:
 Nu vorbeşte în numele lui
 Nu îşi exprimă nevoile
 Se consideră o
victimă Agresiv:
 Îi blamează pe alții
 Abuziv, sarcastic
 Se consideră "vocea
puternică" Pasiv / agresiv:
 Caută răzbunare
 Laş,
meschin
Asertiv.
 Comunică sentimentele onest şi deschis
 Îşi satisface nevoile fără să-i afecteze pe alții
Exemple:
Situația: un profesor subevaluează o
lucrare. Răspunsuri:
Pasiv. Elevul nu spune nimic, stă în bancă şi se gândeşte cât de nedreaptă este uneori lumea.
Agresiv. Trânteşte lucrarea pe catedră şi spune că l-a furat la notă.
Pasiv-agresiv. Se gândeşte că a fost furat la notă şi când profesorul părăseşte clasa îi varsă cerneală pe scaun.
Asertiv. Îi spune profesorului ce simte despre nota primită şi îi cere să o reevalueze.
22
Fişă de activitate
Trimiterea unui mesaj
Pentru fiecare situație de mai jos, scrieți câte un răspuns în fiecare stil prezentat în fişa cu informații:
a) Prietenul tău întârzie întotdeauna. Mereu te face să aştepți. Începi să devii furios.
Pasiv…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
Agresiv………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
Pasiv-agresiv…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………..
Asertiv…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………...
b) Stai de câteva ore la coadă pentru un bilet la concert. Cineva se bagă în față.
Pasiv…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
Agresiv………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
Pasiv-agresiv…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………..
Asertiv…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………...………………………………………………
c) Te plimbi pe holul şcolii. Când treci pe lângă un grup de elevi, unul dintre ei face un comentariu
nepoliticos la adresa ta.
Pasiv…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
Agresiv………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
Pasiv-agresiv…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………..
Asertiv…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………...
d) Un coleg împrumută de la tine o carte şi nu ți-o mai dă înapoi.
Pasiv…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
23
Agresiv………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
Pasiv-agresiv…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………..
Asertiv…………………………………………………………………………………………………………
e) Fratele/ sora nu te ajută la întreținerea casei. Nu ai timp să le faci pe toate.

Pasiv…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Agresiv………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Pasiv-agresiv………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Asertiv………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
f) Cumperi un tricou şi când ajungi acasă observi că are un defect. Pe bon scrie că marfa vândută nu se
mai schimbă.
Pasiv…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Agresiv………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Pasiv-agresiv………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Asertiv………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
g) Gândeşte-te la ultima dată când cineva ți-a cerut să faci ceva ce nu ți-a plăcut. Exemplifică în câte moduri
ai putea să reacționezi.
Pasiv…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Agresiv………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Pasiv-agresiv………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Asertiv………………………………………………………………………………………………………
În ce mod răspunzi de obicei? care este cel mai indicat mod de a răspunde?
24
Exercițiul 3
Tema Folosirea persoanei I ca formulă de adresare.

Obiectiv Participanții se vor obişnui cu folosirea persoanei I.
Durata 25 minute
Cel mai bun mod de a face pe cineva să înțeleagă ce ne preocupă este folosirea
persoanei I în vorbire, deoarece indică faptul că suntem nişte persoane deschise şi
nu îndreaptă atenția către cel cu care vorbim.
Participanților li se împart fişele cu informații şi de activitate intitulate "Folosirea
persoanei I" , solicitându-li-se răspunsuri la scenariile prezentate.
Discuție
Folosirea persoanei I atunci când te adresezi cuiva este cel mai bun mod de a-i
comunica celuilalt modul în care te simți fără să-l faci să creadă că dai vina pe el.
Cel mai adesea, atunci când ne simțim frustrați tindem să dăm vina pe cel care
ne-a făcut să ne simțim astfel. Acest mod de comunicare îl face pe celălalt să
devină defensiv. Dacă folosim fraze care includ persoana I, comunicăm mai bine
celuilalt modul în care acțiunile lui ne-au afectat. Acesta este cea mai uzuală cale
dea produce o modificare de comportament.
Fişă cu informații - Folosirea persoanei I

 Spune celuilalt că ai o problemă.
 Spune celuilalt ce simți despre o situație.
 Nu acuza!
 Frazele cu "eu" au trei părți:
"(Eu) mă simt…când…pentru că…
Exemplu: Fratele / sora nu te ajută deloc la întreținerea casei. Nu ai timp să le faci pe toate.
Răspuns nepotrivit: "Eşti aşa de leneş! De ce nu faci şi tu ceva?"
Răspuns potrivit: Mă supăr foarte tare când vin acasă şi trebuie să mă apuc să fac curat deoarece cred că ar
trebui să facem acest lucru amândoi."
Folosirea persoanei
I
Scrieți cele mai potrivite răspunsuri la persoana I singular pentru următoarele situații:
 un prieten face glume pe seama modului în care sunteți îmbrăcați

 prietenul / prietena vă spune că nu o să reuşiți niciodată la şcoală
 profesorul nu vă acordă aceeaşi atenție pe care le-o acordă celorlalți
 un coleg de clasă vă face să vă simțiți ridicol pentru că se uită tot timpul peste umărul tău în timp ce scri şi
râde de greşelile pe care le faci
 un coleg care lipseşte mereu de la cursuri vă cere întotdeauna cursurile să le copieze
 prietenul / prietena nu vă ascultă niciodată când simțiți nevoia să vorbiți despre ceva
25
Temă: Timp de o săptămână, participanții vor încerca să folosească cât mai multe fraze la persoana I plural în relația cu
prietenii, părinții, copiii, colegii. În aceste situați, vor nota reacțiile generate.
ACTIVITATEA 9
Tema
Obiectiv A asculta – a comunica
Durata 70 minute
Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciții: exercițiul de spargere a gheții „Care
este părerea mea”, exercițiul1 „Capacitatea de a asculta”, exercițiul 2
„Practicarea activităților de comunicare eficientă”

Tema Care este parerea mea
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: elevii se află în centrul sălii. Lor le este prezentată
o afirmație cu privire la o problema a clasei. Instructorul va prezenta patru solutii
la problema, pe care le va aseza pe fiecare intr-unul din colturile salii de clasa.
Elevii meditează la ea (timp de 1 minut) şi îşi precizează poziția față de ea
aşezându-se în colțul corespunzător. Nimeni nu poate să rămână la mijloc sau să
ezite între 2 poziții. Toți trebuie să ia o decizie.
Exercițiul 1
Tema Capacitatea de a asculta
Obiectiv Participanții îşi vor exersa abilitatea de a asculta.
Durata 20 minute
Descriere  Formatorul alege două articole din ziare pentru a fi citite grupului.
 Fără nici o introducere, le spune participanților că le va citi două articole de
ziar şi va începe să citească primul articol.
 Apoi, formatorul va pune întrebări specifice referitoare la conținutul
articolelor. Probabil că puțini participanți vor putea răspunde corect.
 Formatorul va anunța din nou grupul că va citi un articol de ziar şi la sfârşit
va pune întrebări iar cel care va răspunde cel mai bine va primi un premiu.
 În acest caz, diferența este că participanții vor lua notițe în timpul lecturii şi
vor putea răspunde corect.
 Formatorul pune următoarele întrebări: ați ascultat prima lectură, totuşi puțini
dintre voi au reuşit să răspundă la întrebări. De ce? De ce s-întâmplat altfel
cu al doilea articol. Diferența a fost că a existat o motivație pentru a asculta
cu atenție. Ce vă motivează să ascultați cu atenție la cursuri?
 Formatorul discută cu participanții următoarele lucruri: am învățat să
transmitem eficient mesaje, dar a le reține corect este o altă problemă. În
acest sens, trebuie exersată capacitatea de a asculta, prin câteva exerciții. De
asemenea, trebuie acordată atenție şi mesajelor non-verbale, limbajului
corporal, contactului vizual şi expresiei faciale.
 Se împarte fişa cu informații intitulată "Cum poți să fii un bun ascultător"?
26
Cum poți să devii un bun ascultător?
Menține contactul vizual. Uită-te la persoana care vorbeşte.
Înclinați-vă puțin înainte. Aceasta arată că te interesează ce spune.
Înclină din cap ca să arăți că asculți. Foloseşte expresii ca "da", Hm", etc.
Adoptă o poziție deschisă şi relaxată. Nu-ți încrucişa picioarele sau mâinile. Acesta este o poziție
închisă.
Cere cu
Fişă informații
explicații dacă nu înțelegi
mesajul. să devii un bun ascultător?
Cum poți
Menține contactul vizual. Uită-te la persoana care vorbeşte.
Înclinați-vă puțin înainte. Aceasta arată că te interesează ce spune.
Înclină din cap ca să arăți că asculți. Foloseşte expresii ca "da", Hm", etc.
Adoptă o poziție deschisă şi relaxată. Nu-ți încrucişa picioarele sau mâinile. Acesta este o poziție închisă.
Cere explicații dacă nu înțelegi mesajul.
Exercițiul 2
Tema Practicarea abilităților de comunicare eficientă

Obiectiv Participanții vor învăța să folosească tehnici eficiente de comunicare.
Durata 40 minue
Descriere  Se împarte grupul în două microgrupuri. Fiecărui microgrup i se dă câte un
scenariu din foaia de informații intitulată "Jocul de rol".
 Se vor decide rolurile. Li se spune că persoana A comunică bine, are o voce
corespunzătoare şi un limbaj corporal adecvat. Persoana B poate alege să
fie pasivă, agresivă, pasiv-agresivă sau asertivă.
 Fiecare microgrup interpretează scenariul în fața grupului.
 După fiecare rol, observatorii (restul grupului) răspund la următoarele
întrebări: Ce stil de comunicare a fost folosit? Postura corporală s-a potrivit
cu conținutul comunicării? Tonul vocii a corespuns cu stilul comunicării?
Răspunsurile au fost deschise şi într-o manieră potrivită? Ce a fost bine?
Ce
ar putea fi îmbunătățit?
27
Roluri
1. Un prieten apropiat te invită la o cină cu o ocazie specială. Comanzi o friptură şi când o tai observi că nu
e bine făcută. Chelnerul vine la masă.
Persoana A.: subiectul
Persoana B: chelnerul
2. Îți duci claculatorul defect la service pentru a schimba DVD-ul stricat. Când iei calculatorul, constați că
electronistul nu a făcut ceea ce trebuia.
Persoana B: mecanicul de la service
3. Te simți singur şi nebăgat în seamă. Prietenul / prietena îşi petrece toată seara cu ochii la
televizor. Persoana A.: subiectul
Persoana B: prietenul / prietena
4. La uşă sună un sectant care încearcă te convingă să aderi la secta lui. Nu te
interesează. Persoana A.: subiectul
Persoana B: sectantul
5. Te afli în cofetărie la o masă de nefumători. Persoana de lângă tine de la masa apropiată aprinde o
țigară. Persoana A.: subiectul
Persoana B: fumătorul
6. Te-ai lăsat de jocuri pe calculator. Un prieten insistă să mergi cu el la sală să vă mai
jucați. Persoana A.: subiectul
Persoana B: prietenul
1. Medicul tău face glume pe care le consideri
jignitoare. Persoana A.: subiectul
Persoana B: medicul
2. Joci tenis cu un prieten. El te critică tot timpul şi îți spune să joci corect.
9. Profesorul fratelui/surioarei te-a sunat astăzi să îți spună că acesta s-a purtat urât la şcoală. łi-a mai spus
că are mereu probleme cu copiii care provin dintr-o familie monoparentală.
Persoana B: profesorul
10. Constați că cel mai bun coleg de clasă te ignoră. Mai mult, afli că se plânge de tine altora.
11. Medicul tău face glume pe care le consideri
jignitoare. Persoana A.: subiectul
Persoana B: medicul
12. Joci tenis cu un prieten. El te critică tot timpul şi îți spune să joci corect.
13. Profesorul fratelui/surioarei te-a sunat astăzi să îți spună că acesta s-a purtat urât la şcoală. łi-a mai
spus că are mereu probleme cu copiii care provin dintr-o familie monoparentală.
Persoana B: profesorul
14. Constați că cel mai bun coleg de clasă te ignoră. Mai mult, afli că se plânge de tine altora.
28
ACTIVITATEA 10
Tema Auto aprecierea
Obiectiv Elevii vor învăța rolul autoaprecierii în relațiile interumane
Durata 70 minute
Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciții: exercițiul de spargere a gheții „Eu
mă mândresc cu … şi mi-e ruşine … ”, exercițiul 1 „Construirea
autoaprecierii”, exercițiul 2 „Autoaprecierea înaltă şi joasă”

Tema "Eu ma mandresc" ŞI "mi-e rusine"
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: elevii trebuie să scrie pe o foaie pe care nu o
semnează cel puțin 3 calități care le trezesc sentimentul de mândrie pentru
apartenența lor națională şi 3 motive pentru care se simt jenați de apartenența
lor națională. Instructorul notează pe o coală mare calitățile şi motivele apărute
pe hârtiile individuale şi elevii le comentează (aparțin ele neamului respectiv
sau unor persoane care fac parte din acel popor/acea etnie; sunt ele pozitive
respectiv negative indiferent de circumstanțe.
Exercițiul 1
Tema Construirea autoaprecierii
Obiectiv Participanții învață să-şi identifice propriile calități pozitive , să facă şi să
primească complimente.
Durata 20 minute
Materiale -
Descriere  Participanții se aşează în cerc . formatorul se include şi el ca membru al
grupului.
 Se începe prin a-şi stabili fiecare o calitate pe care o apreciază la el însuşi.
Aceasta se va referi la calități interioare, nu la trăsături exterioare ca
zâmbetul, părul, ochii etc.
 Apoi se reia Exercițiul. Fiecare va atribui persoanei din stânga o calitate pe
care o admiră cel mai mult la aceasta. Cel care este complimentat răspunde
simplu cu "mulțumesc".
 Se continuă până se închide cercul.
Observație: acesta Activitate ar trebui repetat la începutul fiecărei sesiuni ,

deoarece contribuie la consolidarea grupului şi crearea unei atmosfere pozitive.
29
Exercițiul 2
Tema Autoaprecierea înaltă şi joasă

Obiectiv Participanții învață să recunoască acele calități asociate cu autoestimarea
înaltă, respectiv joasă.
Durata 40 minute
Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă.
Descriere Introducere: autoaprecierea este ceea ce simțim despre noi înşine. Ea este o
măsură a cât de mult ne apr4eciem şi aprobăm pe noi înşine. Mulți oameni au un
grad redus autoapreciere şi se simt nesiguri, vinovați. Aceste sentimente afectează
negativ comportamentul, relația cu alții şi modul în care luăm deciziile. O
autoapreciere înaltă presupune să ne simțim bine în propria piele, să fim convinşi
că suntem capabili să încercăm şi lucruri noi şi să câştigăm . oamenii de acest gen
se aprobă pe ei înşişi în ciuda unor slăbiciuni inerente.
 Cu întregul grup, se face o listă a calităților unui individ cu autoapreciere
joasă, respectiv înaltă. Se alcătuiesc astfel două tabele.
 Se împarte apoi participanților foaia cu informații intitulată "autoaprecierea
înaltă şi joasă". Se compară calitățile găsite de grup cu cele de pe foaia cu
informații şi se discută diferențele.
30
Foaie cu informații
Autoaprecierea înaltă şi
joasă
Un grad înalt de autoapreciere presupune:

 Să fii asertiv
 Credința că eşti capabil să iei decizii bune
 Capacitatea de a recunoaşte şi de a accepta propriile slăbiciuni
 Să te simți bine / relaxat în societate
 Să te bucuri că întâlneşti oameni noi
 Să te simți în siguranță şi confortabil cu tine însuți
 Să nu-ți fie frică să-ți asumi riscuri
 Să-I apreciezi pe ceilalți în ciuda defectelor lor
 Să nu te compari cu alții
 Să fii preocupat să-ți menții o autoapreciere înaltă
 Să ai grijă de tine
 Să-ți placă schimbările
 Să fii interdependent şi independent
 Să ai contribuția ta față de societate
 Să ai relații bune cu ceilalți
Un grad redus de autoapreciere presupune:

 Să dai vina pe alții
 Să nu ai încredere în oameni
 Să nu-ți asumi riscuri sau să nu încerci situații noi
 Să fii dependent
 Să fii suspicios, neîncrezător, invidios
 Să fii lăudăros, şi să încerci să fii ceea cec nu eşti
 Să fii foarte preocupat de tine însuți
 Să nu aştepți mult de la tine
 Să simți că greşeşti mereu
 Să găseşti mereu scuze pentru greşelile tale
 Să eviți situațiile sociale
 Să eviți luarea unor decizii
 Să fii agresiv sau pasiv
 Să depinzi d alte lucruri ca să fii fericit, ca: alcoolul, supraalimentația, droguri
 Să te comporți ca şi cum eşti mai bun decât ceilalți
 Să fii perfecționist
 Să fii rigid şi inflexibil
31
MODULUL 3
ÎNVĂłAREA EFICIENTĂ
ACTIVITATEA 11
Tema Cum invat?

(numele activitatii )
Obiectiv Identificarea metodelor de invatare specifice pentru diferite tipuri de materii
Durata 70 min
Materiale Fisa de lucru „ Cum invat?”
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Cartea de bucate
Elevii stau in cerc si le sunt atribuite denumiri de legume (ceapa, rosie,
etc) . Instructorul incepe sa spuna ingredientele care trebuie sa fie puse in
ciorba. In timp ce instructorul spune ingredientele, fiecare se ridica si-l urmeaza.
Cand instructorul striga Ciorba este gata – fiecare elev incearca sa-si ocupe un
loc pe scaun. Elevul care ramane fara scaun este cel care iesi din joc.
Desfasurare
Se va cere elevilor sa realizeze o lista cu tipuri de sarcini de invatare pe care le au
de realizat la urmatoarele materii: limba romana,matematica, geografie si istorie.
Incurajati elevii sa specifice atat sarcinile comuneacestor materii (ex: eseuri
argumentative la limba roamana, eseuri descriptive la istorie etc.)
Se vor confectiona 4 biletele pe care se vor trce materiile mentionate.
Se imparte clasa in 4 grupe si reprezentantii grupelor vor extrage cate un biletel.
Elevii vor treui sa gaseasca sarcini specifice si strategii de invatare pentru materia
mentionata pe biletelul extras.
Elevii vor nota informatiile in fisa de lucru. Se acorda 10-15 min pentru aceasta
etapa.
Se copiaza pe tabla tabelul din fisa de lucru si se vor purta cu elevii discutii pe
ceea ce au completat in fisa.
Li se va da elevilor ca sarcina sa aplice cateva din metodele identificate la una
dintre materii si vor fi intrebati in urmatoarea ora cat de eficienta a fost metoda
aplicata.
Discutii – de urmarit:
*care sunt asemanarile si deosebirile dintre metodele utilizate pentru diferite
materii
*cum isi pot imbunatati strategiile de invatare?
*care sunt avantajele utilizarii unor astfel de strategii?
32
Fisa de lucru Cum invat?

Numele.............................................................................................................................
Materii Lb. Romana Matematica Geografie Istorie
Sarcini
Strategii de
Invatare
33
ACTIVITATEA 12
Tema Cum imi utilizez timpul?

Obiectiv Constientizarea modului in care este utilizat timpul
Durata 70 min
Materiale Fisa de lucru „ Cum imi utilizez timpul?”
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Ghiceste animalul
Un elev se gandeste la un aminal. Sarcina acestuia este de a scrie pe un biletel
numele animalului si il da instructorului de educatie. Dupa ce instructorul strange
toate biletelele pe rand elevii vor mima respectivul animal. Elevul care va ghici
primul animalul mimat va fi urmatorul care va mima.
Desfasurare
Se vor purta discutii cu elevii in ce masura reusesc sa se incadreze in timp sau au
dificultati in realizarea activitatilor cotidiene.
Se imparte elevilor fisa de lucru in care vor avea de trecut fiecare activitate si timpul
real consumat din programul zilnic, inclusiv dormit (24 ore)
Se organizeaza o discutie despre lucrurile pe care le-au observat elevii realizand
aceasta fisa.
Se impart in grupe de cate 3-5 si li se solicita sa analizeze modul de utilizare a
timpului luandu-se in calcul ata aspectele pozitive cat si cele negative si ce anume se
poate imbunatati.
Se vor identifica impreuna cu elevii cateva dificultati pe care le au in organizarea
timpului si exemple de modalitati de imbunatatire a organizarii timpului.
Se discuta aceste modalitati si aplicarea lor.
Discutii – de urmarit
*care sunt avantajele automonitorizarii modului de utilizare a timpului?
*ce dificultati intalnesc in organizarea activitatilor zilnice?
*ce rol are stabilirea de prioritati in organizarea activitatilor?
Fisa de lucru Cum imi utilizez timpul?

Numele.............................................................................................................................
Data Activitatea Timpul alocat
34
ACTIVITATEA 13
Tema Inteleg ce citesc?

Obiectiv Deprinderea unui mod eficient de citire
Durata 70 min
Materiale Fisa de lucu „Inteleg ce citesc?”
Un text dintr-un manual
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - De ce m-am prins?
Se aşează grupul în formă de cerc. Instructorul va porni jocul. Acesta se va prinde
de o parte a corpului şi va spune alta (Ex: te prinzi de ureche şi spui genunchi). La
rândul său cel chemat va trebui să se prindă de acea parte a corpului şi să zică o
alta (Ex: se prinde de genunchi şi zice nas). Jocul va continua din ce în ce mai
repede. În momentul când se greşeşte, cel care a greşit va iesi din joc.
Desfasurare
Li se va cere elevilor sa parcurga textul pregatit. Se va da urmatoarea instructiune:
„Timp de 5 min, treceti in revista textul si incercati sa va formati o imagine de
ansamblu asupra lui ( la ce se refera?; cum este structurat?; care sunt partile
principale si cum relationeaza unele cu altele.
Li se va cere elevilor sa spuna care sunt cunostintele pe care le au despre acest
subiect si care sunt intrebarile la care ar vrea sa raspunda referitor la textul pe care
il vor parcurge. Intrebarile se scriu pe tabla.
Se va sugera elevilor sa citeasca textul avand in minte lucrurile pe care deja le stiu
si intrebariel formulate. Se va da urmatoarea instructiune: „Cititi intregul text cu
atentie. Va rog sa fiti atenti la urmatoarele trei lucruri: care este ideea principala
atextului?; care este ideea principala a fiecarui paragraf?; sunt clare ideile
prezentate?
Li se va permite elevilor sa ia notite atunci cand doresc.
Se vor purta discutii cu elevii privind experienta de citire pe care au avut-o, apoi
vor trebui sa descrie etapele e fisa de lucru pentru a putea face apel la ele si cu alte
ocazii.
35
Fisa de lucru Inteleg ce citesc?
Numele.............................................................................................................................
Etape Descriere
Survolarea
Intrebari
preliminare
Parcurgerea textului
Clarificarea ideilor
Sumarizarea
36
ACTIVITATEA 14
Tema Cum sa caut eficient informatia?

Obiectiv Dezvoltarea strategiilor de cautare a informatiei
Durata 70 min
Materiale Fisa de lucru „ Cum sa caut eficient informatia?”
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Tricoul magic
Grupul se imparte in 2 echipe a cate 5 participanti. In fata fiecarei echipe, jos, se
pune un un covoras. La startul instructorului fiecare echipa trebuie sa se aseze pe
el, astfel incat nici un membru al echipei sa nu calce in afara, sa nu atinga
pamantul. Pierde echipa care in timp de 10 secunde va ramane cu un membru pe
afara.
Desfasurare
Se vor purta discutii cu elevii cu privire la cautarea eficienta a informatiilor, a
surselor de cautare formale si/sau informale.
Elevii vor trebui sa prezinte procesul de cautare a informatiilor pentru realizarea
unui eseu cu ajutorul fisei de lucru.
Li se va cere elevilor sa evalueze masura in care „tehnica celor 6 pasi” este utila in
cautarea informatiilor pentru realizarea unui eseu.
Se vor consemna ideile vehiculate si se vor trage concluziile referitoare la utilitatea
surselor de informare si a unei tehnici de cautare a informatiilor.
37
Fisa de lucru Cum sa caut eficient informatia?
Numele.............................................................................................................................
PASUL DETALIERE A ACTIVITATILOR DE CATRE ELEV
Pasul 1: Care este sarcina mea propriu-zisa?
Definirea problemei si
identificarea in linii
mari a timpului de Ce tip de informatie imi este utila pentru aceasta sarcina?
informatie cautat
Pasul 2: Ce surse posibile mi-ar fi de ajutor in rezolvarea acestei sarcini?

Identificarea tuturor
surselor disponibile,
Ce surse sunt disponibile si care ar fi mai potrivite pentru a le folosi?
selectarea celor mai
potrivite sau mai usor
accesibile Aceasta este o lista de carti care mi-ar fi de folos:
Aceasta este o lista cu alte surse de informatie pe care le-as putea utiliza:
Care dintre acestea imi este oare cea mai utila?
Pasul 3: Acum ca am decis ce fel de surse utilizez, unde le gasesc si cum le folosesc?
Localizarea surselor
(atat sursa de
Dupa ce am localizat sursele posibile, am multe sau putine surse?
informatie, cat si a
informatiei dorite in
cadrul acesteia) Stiu exact unde sa gasesc informatia care ma intereseaza in cadrul fiecarei surse de
informare?
Pasul 4: Ce pot sa folosesc din aceste surse?

Extragerea
informatiei relevante Cum sa ma asigur ca valorific din plin ceea ce utilizez?
dintr-o sursa
Pasul 5: In ce forma va trebui sa finalizez sarcina?
Organizarea
informatiei din Sub ce forma o sa prezint informatia?
multiple surse si
prezentarea Care sunt etapele pe care trebuie sa le parcurg ca sa realizezceea ce mi-am propus?
rezultatelor
Pasul 6: Am indeplinit toate cerintele sarcinii?
Avaluarea
rezultatelor. Am facut o planificare buna in vederea prezentarii finale?
Evaluarea eficientei
procesului de Cum as putea imbunanati procesul de cautare pe viitor?
rezolvare a problemei
38
ACTIVITATEA 15
Tema Prelucrarea informatiilor

Obiectiv Identificarea aspectelor care influenteaza prelucrarea informatiei
Durata 70 min
Materiale Fisa de lucru „Prelucrarea informatiei”
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Sfoara
Se formeaza doua echipe. Echipele se aseaza in sir indian fata in fata. Cel din
capatul fiecarui sir primeste o bucata de sfoara (4 metri). Cand se da startul, sfoara
trebuie sa treaca de la om la om pe sub hainele sale. Cei ce termina primii castiga .
Desfasurare
Se va initia o discutie privind rolul pe care il are informatia in viata unui om dar si
importanta prelucrarii acesteia inaintea utilizarii.
Se impart elevii in grupe de cate 3-5 peroane si li se imparte fisa de lucru. Li se
cere sa evalueze in grup prin prisma aspectelor mentionate in fisa de lucru si sa
completeze observatiile lor in coloana „ziar”.
Se citeste elevilor o stie prezentata intr-un cotidian de interes national.
Se solicita grupelor sa prezinte in fata clasei rezultatul analizei efectuate si se
discuta influenta diverselor aspecte mentionate in fisa asupra prelucrarii
informatiei.
Se analizeaza comparativ cele trei tipuri de abordare a informatiei 9radio, ziar,
televiziune).
Se formuleaza impreuna cu elevii concluzii referitoare la rolul factorilor identificati
in prelucrarea informatiei.
39
Fisa de lucru Prelucrarea informatiei

Numele.............................................................................................................................
Aspecte care influenteaza
Ziar Radio Televiziune
prelucrarea informatiei
Credibilitatea sursei
Atractivitatea sursei
Lungimea mesajului
Este diferit sau nu de parerea noastra initiala
Contine aspecte negative/pozitive
Determina trairi pozitive/negative
Foloseste argumente poreferate de noi
Este in concordanta cu valorile noastre
40
MODULUL 4
CREATIVITATEA
ACTIVITATEA 16
Tema Analogia
Obiectiv Elevii vor fi capabili să înțeleagă importanța creativității în viața noastră şi să
facă analogii
Durata 70 minute
Descriere Activitatea este formată din următoarele exerciții: exercițiul de spargerea gheții
„Cum te cheamă?”, exercițiul 1 „Ce poți face cu …”, exercițiul 2 „Ce nu poți face
cu …?”, exercițiul 3 „Cu ce seamănă …?”

Tema Cum te cheama?
Durata 3- 5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: copiii vor fi aşezați în cerc pe scăunele, un copil va
fi legat la ochi şi va fi rotit de 3 ori, până atunci ceilalți îşi vor schimba locurile.
Va găsi un copil pe care îl va „pipăi” şi în acelaşi timp îi va pune întrebări ca
„Alo? Ce faci? Ce culoare au papucii tăi? etc” şi va trebui să-l recunoască (elevul
poate să-şi schimbe glasul „subțieze, îngroaşe, etc.”). Dacă va fi recunoscut acesta
va lua locul celui legat, dacă nu va merge la altul până ce va recunoaşte pe cineva.
Observații: copilul legat la ochi nu va pipăi colegul in locurile nepermise
şi nu va pune întrebări de tipul „Cum te cheamă?” iar ceilalți copii nu vor şopti.
Instructorul poate interveni în ajutorul celor care nu se descurcă.
Exercițiul 1
Tema Utilizarea ,,Ce poti face cu…?”

Obiectiv Elevii se familiarizează cu ideea creativității pornind de la funcționalitatea
obiectelor.
Durata 20 minute
Materiale Fişă de lucru, creion/pix hârtie
Descriere li se cere copiilor sa enumere cât mai multe utilizari ,,neobisnuite” pentru diverse
obiecte . Exemplu: ,, Ce poti face cu un cui? ” (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o
piatra, sa desfac un nod, sa-l încalzesc si apoi sa-l tin în mâini, când acestea sun
reci, sa-l pun semn de tinut minte, sa-l pun într-un muzeu, sa cânt cu el la chitara
etc). Se discută cu fiecare elev, cerând să explice modul de folosință.
41
Fişă de lucru
Utilizarea ,,Ce poti face cu…?”
Ce poŃi face cu un creion?
…………………………………………………………….………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….…………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………....
…………………………………………………………….………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….…………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………....
Ce poti face cu un burete?
…………………………………………………………….………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….…………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………....
…………………………………………………………….………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….…………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………....
Ce pot face cu o mătură ?
…………………………………………………………….………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….…………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………....
…………………………………………………………….………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….…………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………....
42
Exercițiul 2
Tema Utilizarea ,,Ce nu poate sa fie…?”

Obiectiv Elevii conştientizează importanța creativității în viața unui om.
Durata 20 minute
Materiale Fişă de lucru, creion/pix hârtie
Descriere Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat, de
exemplu ,,Ce nu poate fi un umeras?”. Exercitiul seamana cu primul descris mai
sus, dar este mai accesibil si se pot obtine mult mai multe raspunsuri, într-un
timp mult mai scurt. Din toate raspunsurile date, li se cere ulterior celorlalti sa
numeasca pe cele care nu le-au ,,trecut prin cap” si se face o selectie a celor mai
neasteptate, deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare. De
exemplu: un umeras nu poate fi oglinda, soare, pantofi, pâine.
Fisă de lucru
Ce nu poate sa fie …?
Ce nu poate să fie farfuria?
………………………………………………………………………………………………………….……………………………..
……………………………………………………………………………………………..…………………………………………
………………………………………………………………………………………………..…………………………………..…
Ce nu poate să fie cuiul?
………………………………………………………………………………………………………….……………………………..
……………………………………………………………………………………………..…………………………………………
………………………………………………………………………………………………..…………………………………..…
Ce nu poate să fie scaunul?
………………………………………………………………………………………………………….……………………………..
……………………………………………………………………………………………..…………………………………………
………………………………………………………………………………………………..…………………………………..…
Ce nu poate să fie mărul?
………………………………………………………………………………………………………….……………………………..
……………………………………………………………………………………………..…………………………………………
………………………………………………………………………………………………..…………………………………..…
43
Exercițiul 3
Tema Analogia: ,,Cu ce seamana…?”

Obiectiv Elevii vor fi capabili să facă analogii,
Durata 20 minute
Materiale Creion/pix hârtie, o bucată de sfoară groasă (şnur), planşe desenate cu: o
trompetă, un scaun, ochelari,
Descriere Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si, fara
explicatii, se cere copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante, animale
seamana. Exemplu: se arata o sfoara groasa, asezata ondulat. (Posibile
raspunsuri: cu un sarpe, cu un pârâu, cu un tren, cu coada pisicii). Se prezintă
cele 3 planşe şi se solicită elevilor să scrie pe o coala de hârtie cât mai multe
asemănări, apoi se
prezintă în clasă.
Plansa 1 Plansa 2
Plansa 3
44
ACTIVITATEA 17
Tema Creativitatea este în mâinile noastre
Obiectiv Elevii vor fi capabili pe baya analogiilor să îşi dezvolte spiritul creativ,
aplicabilitatea în viața ecologică.
Durata 70 minute
Descriere Activitatea este formată din următoarele exerciții: exercițiul de spargerea gheții
„Imităm partenerul”, exercițiul 1 „Surpriza petelor”, exercițiul 2 „Ce putem face
din …?”
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: rolul acestui joc este ca fiecare copil să reuşească să
imite cât mai exact gesturile şi mişcările făcute de către partener.
celeilalte. Distanța între grupe trebuie să fie de 5 –7 metri. Un reprezentant dintr-o
grupă va imita o mişcare pe care o vor repeta toți colegii de grupă. Aceeasi mişcare
trebuie să fie repetată de către echipa adversă. După aceea se vor inversa rolurile.
Observații: mişcările realizate să fie mai întâi demonstrate, să nu fie
mişcări prea grele , să fie specifice.
Exercițiul 1
Tema Analogia: ,,Surpriza petelor”
Obiectiv Elevii îşi vor dezvolta capacitatea de interpretare şi înțelegere analogică.
Durata 55 minute
Materiale Creion, hârtie, acoarele
Descriere Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa îndoaie în două o o coală de desen
, profesorul trece pe la fiecare elev şi pică în interiorul colii diverse culori (acoarele
cu apă). Dupa terminarea acestei sarcini, le se cere sa-si priveasca foarte atent
lucrarea, si, cu ajutorul unui creion, sa dea petelor contur, în asa fel încât lucrarea
sa devina o compozitie figurativa. Li se cre elevilor să facă descrierea figurilor pe o
coală de scris. Se vor analiza şi dicuta toate plansele.
Exercițiul 2 – Temă pentru acasă:

Tema Modificarea/reciclarea: ,, Ce putem face din…?”
Obiectiv Educația ecologică a copiilor
Descriere Pentru o buna educatie ecologica, copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a
unor materiale mai mult sau mai putin refolosibile. Astfel de exercitii sunt: cum
putem refolosi cutiile metalice de conserve?
(suport de creioane, cutie pentru nasturi, jucarii muzicale) sau ce putem face frumos
45
din peturi? (papusi decorative, oameni de zapada, vase pentru flori de interior).
ACTIVITATEA 18
Se prezintă obiectele din tema precedentă activității 5 şi se aleg cele mai reuşite lucrări prin vot dechis (timp
de lucru 15 minute).

Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: copiii stau în cerc pe scăunele, unul aruncă
mingea către un alt elev. Cel care a aruncat mingea pune o întrebare celui care a
primit-o. Elevul care primeste mingea isi spune mai intii numele: ”Eu mă
numesc…. Şi…. (răspunde la întrebare)” Ex. de întrebări „De ce te – ai îmbrăcat
în gri? De ce ai părul prins aşa ?” etc. Jocul durează până ce mingea ajunge la toți
elevii.
mingea să nu fie grea, să nu fie aruncata cu putere. Rolul jocului este de a forma
o părere despre partener.
Exercițiul 1
Tema Diversitatea prin asemanare: ,,Ce e rotund?”

Obiectiv Elevii îşi vor exersa analogia şi vor învăța importanța clasificăriilor
obiectelor şi fenomenelor în viața noastră.
Durata 25 minute
Materiale Fişă de lucru, creion, hârtie,
Descriere Desfasurare: într-un interval de timp anuntat de la început (8-10 minute) se cere
copiilor sa scrie numele a cât mai multe forme rotunde. Se precizeaza ca aceste
forme pot fi orice, singura conditie e ca forma lor sa fie aproximativ rotunda.
Dupa expirarea timpului, se citesc raspunsurile, apoi, o a doua sarcina este
gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. Creativitatea
gândirii este cu atât mai mare cu cât, prin grupare se obtine un numar mare de
categorii.
46
Făşă de lucru
Diversitatea prin asemanare: ,,Ce e rotund?”
Obiecte: …………………………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………….
1.categorie de obiecte: ……………………………………………………………………………………….
Obiectele din aceasată categorie ………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….……………………………
………………………………………………………………………………………………..…………………………….
2. categorie de obiecte: ……………………………………………………………………………………….
Obiectele din aceasată categorie …………………………………….…………………………………
…………………………………………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….
3. categorie de obiecte: ……………………………………………..……………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….……………………………….
4. categorie de obiecte: ……………………………………………………….……….……………………
Obiectele din aceasată categorie …………………………………..…………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………..……………………………….
5. categorie de obiecte: …………………………………………………..………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….
6. categorie de obiecte: ……………………………………………………………………………………….
Obiectele din aceasată categorie ……………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
47
ACTIVITATEA 19
Tema Ce am construit?
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: se aşează toți copiii pe scaune, în formă de cerc.
Instructorul alege o bucata de plastilina cu care construieşte diferite forme. Apoi
el o aruncă unui elev care procedează la fel (construind o formă). Jocul ține până
când toți copii au avut plastilina. La sfârşit vor spune în ordinea in care au primit
plastilina, ce figură au înțeles că le-a aruncat colegul şi ce figura au construit ei.
Exercițiul 1
Tema Creativitate procesuala:,, Jocul figurilor geometrice”

Obiectiv Copii îşi dezvoltă creativitatea procesuală
Durata 45 minute
Materiale Mape cu figuri geometruice de diverse culori şi mărimi (40 de figurine /
mapă), lipici, coală de scris.
Sau copiii sunt rugati din timp sa-si decupeze cu foarfeca folosind coli
glasate cate 40 de figure geometriuce de dimensiuni diferite si culori diferite.
Descriere Copiii primesc câte zece figuri geometrice de acelasi tip, dar de marimi si culori
diferite (rotunduri, patrate, triunghiuri, dreptunghiuri). Din acestea li se cere sa
creeze o compozitie figurativa, lipindu-le. Cele patruzeci de figuri trebuie sa
creeze împreuna o imagine inspirata din realitate, pe care copilul o va prezenta,
descriind-o asa cum a vazut-o el. Sunt acceptate si interpretarile fanteziste. Pe
lânga realizare, mai importante sunt explicatiile copilului, care poate dezvalui
un
mod particular de a interpreta lumea.
48
Se decupează figurinele, fiecare copil va primii câte un set de figurine decupate (40 de fuguri geometrice).
49
ACTIVITATEA 20
Tema Mimeaza cum te-ai simtit ieri si cum te simti astazi!

Durata 3- 5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: fiecare elev va trebui sa mimeze doua expresii pentru
starile lor emotionale prin care au tecut ieri si prin care trec astazi. Jocul se
termina cind toti elevii au mimat starile lor.
Exercițiul 1
Tema Adaptarea: ,,ce s-ar întâmpla daca…?”

Obiectiv Elevii ăşi vor forma şi conştientiya nevoia de adaptare la mediu.
Durata 45 minute
Materiale Făşă de lucru, creon / pix,
Descriere Desfasurare: li se da copiilor câte o fisa de lucru pe care sunt scrise întrebari de
tipul:
- Ce s-ar întâmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data, într-o zi?
- Ce s-ar întâmpla daca toata lumea s-ar îmbraca la fel?
- Ce s-ar întâmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamânt?
- Ce s-ar întâmpla daca apa ar avea culoarea rosie?
Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate, conteaza ideea principala a
raspunsurilor, care sunt din cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni
surprinzatoare din partea copiilor. Se pun în discuție toate ideile elaborate de
elevi şi analizate.
50
Făşă de lucru:
Adaptarea: ,,ce s-ar întâmpla daca…?”
- Ce s-ar întâmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data, într-o zi?
…………………………………………………………………………………………….……………………………………………
……………………………………………………………………………………………….………..………………………………
………………………………………………………………………………………………….………..……………………………
…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..
…………………………………………………………………………………………………….…………..………………………
…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..
- Ce s-ar întâmpla daca toata lumea s-ar îmbraca la fel?
…………………………………………………………………………………………….……………………………………………
……………………………………………………………………………………………….………..………………………………
………………………………………………………………………………………………….………..……………………………
…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..
…………………………………………………………………………………………………….…………..………………………
…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..
- Ce s-ar întâmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamânt?
…………………………………………………………………………………………….……………………………………………
……………………………………………………………………………………………….………..………………………………
………………………………………………………………………………………………….………..……………………………
…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..
…………………………………………………………………………………………………….…………..………………………
…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..
- Ce s-ar întâmpla daca apa ar avea culoarea rosie?
…………………………………………………………………………………………….……………………………………………
……………………………………………………………………………………………….………..………………………………
………………………………………………………………………………………………….………..……………………………
…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..
…………………………………………………………………………………………………….…………..………………………
…………………………………………………………………………………………………….…………………………………..
51
MODULUL 5
CUNOSTEREA DE SINE SI DEZVOLTARE PERSONALĂ
ACTIVITATEA 21
Tema Să începem să ne cunoştem
Obiectiv Elevii învață să se cunoască si să işi fixese anumite scopuri pentru viitorul
lor.
Durata 70 minute
Descriere Activitatea cuprinde: exercitiul de spargerea ghetii, exercitiul 1 privind
gestionarea programului, exercitiul 2 „Să începem să ne cunoaştem”, exercițiul 3
„łinerea unui jurnal” şi exercițiul 4 „Scopurile mele”.
Tema Bate de doua ori

Durata 3-5 minute
Descriere copiii sunt aşezați în cerc pe scaune. Fiecare elev primeste cite un numar ,in
functie de locul unde este asezat. Instructorul va verifica pe sărite dacă numerele
au fost reținute. Cel care va spune primul numărul va bate de 2 ori cu palmele de
picior zicând numărul său şi apoi va bate de 2 ori din palme rostind un alt număr.
Elevul care isi aude numarul vine in mijloc. Cel care nu este atent şi greşeşte
numărul iese din joc.
Exercitiul 1
Tema Gestionarea programului
Obiectiv Informarea participanților asupra regulilor de bază ale sesiunilor (program,
pauze etc.).
Durata 5 minute
Materiale -
Descriere Se face o prezentare a intregului modul
Exercitiul 2
Tema Să începem să ne cunoaştem!
Obiectiv Participanții încep să se cunoască unii pe alții.
Durata 20 minute
Materiale Creion / pix, foaie de scris
Descriere  Se grupează participanții în perechi şi li se spune că au la dispoziție câte 5
minute pentru a afla cât mai multe lucruri unul despre celălalt.
 Pe o foaie de hârtie se notează următoarele întrebări: Care este Exercitiul ta
ideals pentru tine? Ce te indispune cel mai mult? Ce ai face dacă ai câştiga
100 milioane lei?
 Se lasă timp suficient pentru cunoaşterea reciprocă. Fiecare partener trebuie
52
să obțină de la celălalt răspunsurile la întrebările de mai sus.
 După ce formabilii s-au cunoscut suficient, fiecare îl va prezenta pe celălalt
grupului, povestind ce a aflat de spre partener.
Exercitiul 3
Tema łinerea unui jurnal

Obiectiv Participanții vor învăța să țină un jurnal.
Durata 5 minute
Descriere Participanții îşi vor nota în jurnal la sfârşitul fiecărei sesiuni câteva idei, gânduri,
sentimente, preocupări etc. Acest mod de lucru este util pentru că le permite
formabililor să-şi exprime ideile, să-şi dezvolte abilitățile de comunicare în scris
şi le oferă o recapitulare a activităților de peste zi. Formatorul va anunța la
început dacă va citi sau nu aceste jurnale şi va discuta structura jurnalului. La
sfârşitul zilei, persoanele care doresc pot înmâna formatorului jurnalul pentru a le
răspunde verbal sau în scris, păstrându-se astfel nota personală. Desfăşurarea
activității este utilă deoarece oferă formatorului feedback.
 Formatorul va propune o structură pentru jurnal şi va preciza modul în care
va răspunde la observații.
 Formatorul îi va informa pe participanți că se aşteaptă ca ei să țină un jurnal
şi va preciza cine mai are acces la el.
 Se vor împărți caiete pentru ținerea jurnalului
Exercitiul 4
Tema Scopurile personale

Obiectiv Participanții îşi vor defini scopurile pentru care participă la acest program.
Durata 25 minute
Materiale Creion / pix, foaie de scris, plic
Descriere  Fiecărui participant i se dau o foaie de hârtie şi un plic.
 Participanții vor scrie cel puțin trei motive pentru care vor să participe la acest
program.
 Se colectează plicuri pe care fiecare şi-a scris numele şi li se spune că
plicurile le vor fi înapoiate la sfârşitul programului.
53
ACTIVITATEA 22

Tema Cum te cheama?
Durata 3-5 minute
Materiale un batic, scaune
Descriere copiii vor fi aşezați în cerc pe scăunele, un copil va fi legat la ochi şi va fi
rotit de 3 ori, până atunci ceilalți îşi vor schimba locurile. Va găsi un copil pe care
îl va „pipăi” şi în acelaşi timp îi va pune întrebări ca „Alo? Ce faci? Ce culoare au
papucii tăi? etc” şi va trebui să-l recunoască (elevul poate să-şi schimbe glasul
„subțieze, îngroaşe, etc.”). Dacă va fi recunoscut acesta va lua locul celui legat,
dacă nu va merge la altul până ce va recunoaşte pe cineva.
Observații: copilul legat la ochi nu va pipăi colegul in locurile nepermise şi nu va
pune întrebări de tipul „Cum te cheamă?” iar ceilalți copii nu vor şopti.
Exercitiul 1
Tema De unde provine autoaprecierea?
Obiectiv Participanții identifică sursa autoaprecierii şi explorează mesajele pe care le-
au primit în copilărie.
Durata 60 minute
Descriere Introducere: autoaprecierea nu este predeterminată la naştere. Sensul propriei
noastre ființe provine dintr-o varietate de surse care joacă un rol major în
construirea autoaprecierii. Mesajele pe care le primim în copilărie pot fi false sau
neadecvate, totuşi noi le interiorizăm şi le acceptăm ca adevăruri. Ca adulți, este
important să examinăm aceste mesaje ca posibili factori cu efect negativ asupra
concepției despre noi înşine pe care o avem acum.
 Grupul alcătuieşte o listă cu toți factorii care influențează autoaprecierea în

copilărie.
 Formatorul solicită participanților să dea exemple.
 Se distribuie foaia cu informații "Surse care influențează autoaprecierea".
 Se discută cu grupul despre: mesajele din copilărie care ajută la edificarea
autoaprecierii; mesajele din copilărie care distrug sau subminează
autoaprecierea; cum continuă să ne influențeze la maturitate aceste mesaje, de
obicei în mod negativ.
Observație: pentru participanții care au dificultăți în a schimba o imagine de sine

negativă, formatorul le sugerează descărcarea emoțiilor negative prin consemnarea
lor într-un jurnal, o discuție cu cineva de încredere, sport, muncă fizică etc.
54
Foaie cu informatii
Surse care influentează autoaprecierea în copilărie:

 Părintii, bunicii, rudele, vecinii, profesorii, comunitatea, biserica, nationalitatea,
rasa, sexul, ordinea naşterii, situatia financiară a familiei, handicapuri, probleme de
familie (alcool, droguri, boli psihice etc.) un copil nedorit, înfătişarea, mass media,
structura familiei (un părinte, doi părinti, părinti vitregi).
Mesaje pozitive care construiesc autoaprecierea în copilărie:

 Te iubesc
 Sunt mândru de tine
 Multumesc că m-ai ajutat
 Ai făcut o treabă foarte bună
 Ai simtul umorului
 Nu e vina ta, e a mea
 Sunt fericit că te am
 Nu e nici o problemă să te enervezi
 S-ar putea ca uneori să nu-mi placă cum te porti, dar tot te iubesc
 Cred că te-ai descurcat foarte bine în situatia respectivă
 Eşti foarte original /originală
 Ai luat o decizie bună
 Mai bucur că ai încercat
 Mă distrez bine cu tine
 Este bine să plângi şi mie mi se întâmplă uneori
Mesaje negative care subminează sau distrug autoaprecierea în copilărie

 Să-ti fie ruşine
 Este rău ceea ce ai făcut
 Maturizează-te şi fii bărbat / femeie
 Nu fii aşa de prost / proastă
 Este numai vina ta
 Mă înnebuneşti
 Dacă nu eşti deştept / deşteaptă, plec
 O să mă omori
 Mai bine nu te năşteai
 Taci din gură
 Nu Ńi-a cerut nimeni părerea
 S-a întâmplat din cauza ta
 Nu fii copil
 Nu poti să faci nimic ca lumea?
 Băietii /fetele mari nu plâng
 Ce ai mai făcut de data asta?
 Nu fi aşa …
55
ACTIVITATEA 23

Durata 3-5 minute
Descriere rolul acestui joc este ca fiecare copil să reuşească să imite cât mai exact
gesturile şi mişcările făcute de către partener.
celeilalte. Distanța între grupe trebuie să fie de 5 –7 metri. Un reprezentant dintr-
o grupă va imita o mişcare pe care o vor repeta toți colegii de grupă. Aceeasi
mişcare trebuie să fie repetată de către echipa adversă. După aceea se vor inversa
rolurile.
Observații: mişcările realizate să fie mai întâi demonstrate, să nu fie mişcări prea
grele , să fie specifice.
Exercitiul 1
Tema Autoaprecierea - atunci şi acum

Obiectiv Participanții explorează mesajele pe care le-au primit în copilărie şi
examinează autoaprecierea lor ca adulți.
Durata 60 minte
Descriere Introducere: în copilărie am primit multe mesaje despre noi înşine de la alți
oameni, care ne-au afectat pozitiv sau negativ autoaprecierea. Modul în care
gândim despre noi ca adulți poate afecta foarte mult modul în care alții se
raportează la noi .
 Se împarte foaia de –Activitate numită „autoestimarea atunci şi acum”.
 Participanții răspund în scris la întrebări. Ei sunt informați în prealabil că
răspunsurile sunt confidențiale şi nu sunt nevoiți să le împartă cu ceilalți.
56
Autoaprecierea atunci şi acum
RăspundeŃi la următoarele întrebări referitoare la experienŃele pe care le-aŃi avut în

copilărie. Dacă nu aŃi fost crescuŃi de părinŃi, scrieŃi în numele persoanelor care v-au
crescut.
1. Ce mesaje pozitive ati primit în copilărie de la mama şi /sau tata?
……………………………………………….………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..…………………………………………………………..…
……………………………………………….………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..…………………………………………………………..…
2. Ce mesaje negative ati primit în copilărie de la mama şi / sau tata?
……………………………………………………………………………………………………………………….………
……………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………….………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..…………………………………………………………..…
3. Ce mesaje referitoare la propria persoană ati primit în şcoală?
…………………………………………………………………………………………………………………….…………
………………………………………………………………………………………………………….……………………
……………………………………………….………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..…………………………………………………………..…
4. ce factori v-au ajutat să vă dezvoltati autoaprecierea?
………………………….……………………………………………………………………………………………………
……………………………….………………………………………………………………………………………………
……………………….………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………….………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..…………………………………………………………..…
5. ce alti factori v-au afectat negativ autoaprecierea?
57
………………………..……………………………………………………………………………………………………
…………………………..…………………………………………………………………………..……………………
……………………………………………….………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..…………………………………………………………..…
6. ce mesaje negative vă mai influentează şi astăzi?
……………………….………………………………………………………………………………..……………………
………………………..…………………………………………………………………………..………………………
……………………………………………….………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..…………………………………………………………..…
7. ce mesaje pozitive vă mai influentează şi astăzi?
……………………………………………………………………………………………………………..………………
………………………………………………………….…………………………………………………………………
……………………………………………….………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..…………………………………………………………..…
Completati următoarele fraze:
Ca elev, autoaprecierea mea este ………..………………………………..……………………………

…………………………………………………………………………………………………………………….…………
Cinci lucruri care îmi plac la mine sunt:
1. ……………………………………..
2. ……………………………………..
3. …………………………………….
4. …………………………………….
5. ………………………………………
Cinci lucruri pe care le-am realizat sunt:
1. ………………………………………
2. ……………………………………..
58
3. …………………………………….
4. ………………………………………..
5. ………………………………………..
Cinci moduri în care am grijă de propria mea persoană sunt:
1. …………………………………………..
2. ………………………………………….
3. …………………………………………….
4. ………………………………………….
5. ………………………………………….
Cele mai bune calităti ale mele sunt: ……………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………..………………………………………..………………………..
……………………………………………….……………………………………………………………………………
………………………………………………………………..…………………………………………………………..
Câteva moduri în care pot să-mi îmbunătătesc autoaprecierea sunt:

………………………………………………………………………………………………….…………………….…..
……………………………………………………………..…………………………….……………………………….
………………………………………………………………..……………………………….…………………………
……………………………………………….……………………………………………………………………………
………………………………………………………………..…………………………………………………………..
Îmbunătătirea autoaprecierii ar presupune: …………………………..…………………………

…………………………………………….………………………………………….…………………………..………
…………………………………………………………………………………………..………………………………..
…………………………………………………………………………………………………….……………………….
…………………………………………………………………………………………………….……………………….
…………………………………………….………………………………………….…………………………..………
…………………………………………………………………………………………..………………………………..
59
…………………………………………………………………………………………………….……………………….
…………………………………………………………………………………………………….……………………….
…………………………………………………………………………………………………………
ACTIVITATEA 24
Tema Cum îmi îmbunatățesc imaginea de sine

Obiectiv Elevii vor învăța săți îmbunătățească imagine de sine
Durata 70 minute
Descriere Activitatea este formată din următoarele exerciții: exercițiu de sprgerea gheții,
exercițiul 1 „O imagine a autoiaprecierii”, exercițiul 2 „Îmbunătățirea
autoaprecierii”.

Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: copiii stau în cerc pe scăunele, unul aruncă
mingea către un alt elev. Cel care a aruncat mingea pune o întrebare celui care a
primit-o. Elevul care primeste mingea isi spune mai intii numele: ”Eu mă
numesc…. Şi…. (răspunde la întrebare)” Ex. de întrebări „De ce te – ai îmbrăcat
în gri? De ce ai părul prins aşa ?” etc. Jocul durează până ce mingea ajunge la toți
elevii.
mingea să nu fie grea, să nu fie aruncata cu putere. Rolul jocului este de a forma
o părere despre partener.
Exercitiul 1
Tema O imagine a autoaprecierii

Obiectiv Participanții învață să-şi exprime vizual autoaprecierea
Durata 20 minute
Descriere  participanții vor desena două imagini. Una a autoaprecierii lor în copilărie şi
una a autoaprecierii lor ca elevi.
Exemplu: o sticlă de bere pentru o autoapreciere joasă; o rachetă de tenis pentru o

autoaprecieze înaltă.
 După ce grupul a terminat, fiecare participant va explica întregului grup
semnificația desenelor făcute .
60
Exercitiul 2
Tema Îmbunătățirea autoaprecierii
Obiectiv Participanții conştientizează modalități de a-şi îmbunătăți autoapreciarea.
Durata 40 minute
Materiale Creion / pix, foaie de scris, coli de flipchart
Descriere  Se împarte grupul în microgrupuri de câte 4 persoane.
 Fiecare microgrup alege câte un vorbitor şi un "înregistrator" care va nota pe
o foaie răspunsurile.
 Fiecare microgrup face o listă cu modurile în care poate fi îmbunătățită
autoaprecierea.
 După ce au terminat, se adună toți şi discută modalitățile descoperite.
 Se împarte foaia de informații numită "moduri de îmbunătățire a
autoaprecierii". Se adaugă la acestea unele din exemplele găsite de
microgrupuri.
Foaie cu informatii
Moduri de îmbunătătire a autoaprecierii:
1. Înconjoară-te de oameni care gândesc pozitiv.

2. Mentineti-vă simtul umorului.
3. Învătati să vă recunoaşteti şi să împărtăşişi realizările şi talentele.
4. Asumati-vă riscuri şi încercati lucruri noi.
5. Învătati să vă iertati pe dvs. înşivă şi pe altii.
6. Implicati-vă în activităti care vă fac să vă simtiti realizat.
7. Învătati să acceptati complimente.
8. Distrati-vă.
9. Nu vă comparati cu altii.
10. Învătati-vă să fiti multumit şi să apreciati ceea ce aveti.
11. Faceti-vă un cerc de prieteni buni.
12. Învătati să vă iubiti corpul şi tratati-l cu respect.
13. Vorbiti în numele dvs. opinia dvs. este importantă.
14. Abordează o singură problemă odată.
15. Alegeti învingători după care să vă modelati comportamentul.
16. Învătati din greşelile dvs.
17. Adresati-vă dvs. înşivă într-un mod pozitiv.
18. Spuneti-vă în fiecare zi un lucru pozitiv despre dvs. înşivă
61
19. Faceti activităŃi fizice.
62
ACTIVITATEA 25
Tema Mi-am construit o autoapreciere pozitivă

Obiectiv Elevii îşi vor construit o autoapreciere proprie şi pozitivă
Durata 70 minute
Descriere Actiuvitatea este formată dun următoarele exerciții: exercițiul de spargerea gheții
„Ce am construit”, exercițiul 1 „ Construirea autoaprecierii” şi exercițiul 2 „Ce
am realizat până acum”
Tema Ce am construit?
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: se aşează toți copiii pe scaune, în formă de cerc.
Instructorul alege o bucata de plastilina cu care construieşte diferite forme. Apoi
el o aruncă unui elev care procedează la fel (construind o formă). Jocul ține până
când toți copii au avut plastilina. La sfârşit vor spune în ordinea in care au primit
Exercitiul 1
Tema Construirea autoaprecierii

Obiectiv Participanții învață să-şi construiască autoaprecierea
Durata 25 minute
Descriere Introducere : dezvoltarea unei autoaprecieri înalte presupune repetarea zilnică a
unor exerciții până când ne intră în sânge, ceea ce necesită timp şi efort. O
atitudine pozitivă ne va îmbunătăți raporturile cu ceilalți. Putem să învățăm să ne
autoapreciem în ciuda slăbiciunilor şi defectelor noastre. O modalitate foarte bună
este aceea de a ne îmbunătăți imaginea de sine este de a folosi zilnic cât mai
multe afirmații pozitive. În discuție interioare noi înşine trebuie să evităm
exprimările sarcastice sau ironice.
 Se distribuie foaia de -Activitate intitulată "Afirmații".
 În timp ce scriu afirmațiile, participanții se ghidează după următoarele:
afirmațiile trebuie să fie persoane, adresate propriei persoane; asigurați-vă că
sunt pozitive; trebuie să fie exprimate la timpul prezent, ca şi cum tocmai v-
ați îndeplinit un scop sau a avut loc o schimbare.
 Lista astfel completată va fi citită în fiecare dimineață înainte de a începe ziua
de lucru şi seara înainte de culcare.
63
AfirmaŃii
1. Îmi folosesc timpul personal pentru a-mi îmbunătăti educatia.
2. Detin controlul asupra vietii mele.
3. Am înfătişare pozitivă şi ştiu că voi avea succes.
4. Sunt un tânăr/tânără iubitor/oare şi întotdeauna actionez cu răbdare.
5. Tratez oamenii cu respect.
6. Actionez cu responsabilitate şi mă trezesc la timp dimineata.
7. Învăt serios şi orice nereuşită e doar temporară.
Scrieti şase afirmatii proprii:
1. ………………………………………………………………………………………………….…………………………………
2. …………………………………………………………………………………………………………….………………………
3. ………………………………………………………………………………………………………………….…………………
4. ………………………………………………………………………………………………………………….…………………
5. ……………………………………………………………………………………………………………….……………………
6. ……………………………………………………………………………………………………………………………………
Afirmatii
1. Îmi folosesc timpul personal pentru a-mi îmbunătăti educatia.
2. Detin controlul asupra vietii mele.
3. Am înfătişare pozitivă şi ştiu că voi avea succes.
4. Sunt un tânăr/tânără iubitor/oare şi întotdeauna actionez cu răbdare.
5. Tratez oamenii cu respect.
6. Actionez cu responsabilitate şi mă trezesc la timp dimineata.
7. Învăt serios şi orice nereuşită e doar temporară.
Scrieti şase afirmatii proprii:
1. ………………………………………………………………………………………………….…………………………………
2. …………………………………………………………………………………………………………….………………………
3. ………………………………………………………………………………………………………………….…………………
4. ………………………………………………………………………………………………………………….…………………
5. ……………………………………………………………………………………………………………….……………………
6. ……………………………………………………………………………………………………………………………………
64
Exercitiul 2
Tema Ce am realizat până acum?

Obiectiv Participanții identifică realizările de până acum din viața lor.
Durata 35 minute
Descriere  Se distribuie foaia de -Activitate intitulată "Ce am realizat până acum?"
 Fiecare face o listă cu realizările din viața lui. Acestea pot fi mari sau mici,
terminate sau neterminate.
 Dacă unii consideră că nu au realizat nimic, formatorul îi va ajuta.
Foaia de Activitate
Ce am realizat până în prezent?
Lista realizărilor mele:
……………………………………………………………………………………………………………………………….………
…………………………………………………………………………………………………………………………….…………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………..………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….………
…………………………………………………………………………………………………………………………….…………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………..………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….………
…………………………………………………………………………………………………………………………….…………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………..………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….………
…………………………………………………………………………………………………………………………….…………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
65
O scrisoare de apreciere
 Participantii îşi scriu lor înşişi o scrisoare de apreciere.

 În această scrisoare vor descrie acele lucruri pe care le apreciază la ei înşişi:
aptitudini, îndemânare, aspect fizic, trăsături de personalitate
 Formatorul citeşte următorul exemplu:
Dragă Ionele,
Cel mai important lucru pe care îl apreciez la tine este capacitatea ta de a face faŃă
problemelor. Ştiu că uneori este foarte dificil pentru tine, dar dai dovadă de mult curaj.
Deşi nu întotdeauna ai succes, faci tot posibilul . de asemenea, apreciez atitudinea ta
pozitivă. Încerci să le faci pe toate cel mai bine posibil în fiecare zi. Că oamenii am
văzut că te porŃi corect. CeilalŃi ştiu întotdeauna care este raportul lor cu tine. Dacă
stau şi mă gândesc., chiar îmi placi foarte mult. Eşti o persoană ordonată, şi vreau să
învăŃ să am grijă de tine.
…………………………….,
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….………….…………………
…………………………………………………………………………………………………………………..……………………
………………………………………………………………………………………….………………………..……………………
…………………………………………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………………………………………………………..….…………………
…………………………………………………………………………………………………………………...……………………
………………………………………………………………………………………….………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………….……………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………….…………………
…………………………………………………………………………………………………………………….……………………
……………………………………………………………………………………………………….……………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
66
MODULUL 6
STIL DE VIATA SANATOASA
ACTIVITATEA 26
Tema Cum acordam primul ajutor?

( numele ctivitatii )
Obiectiv Cunoasterea notiunilor elementare de aplicare si utilizare a diferitelor
tehnici de interventie in cazul acordarii primului ajutor
Durata 70 minute
Materiale Coli, carioca, trusa medicala
Descriere Exercitiu de spargerea ghetii.
Bate de doua ori

Desfăşurarea jocului: copiii sunt aşezați în cerc pe scaune. Fiecare elev
primeste cite un numar ,in functie de locul unde este asezat. Instructorul va verifica
pe sărite dacă numerele au fost reținute. Cel care va spune primul numărul va bate de
2 ori cu palmele de picior zicând numărul său şi apoi va bate de 2 ori din palme
rostind un alt număr. Elevul care isi aude numarul vine in mijloc. Cel care nu este
atent şi greşeşte numărul iese din joc.
Elevii sunt rugati sa formeze echipe doi cate doi, astfel incat in aceasta
formula vor desfasura interventia de prim ajutor; unul dintre ei va fi victima iar
cealalt persoana care trebuie sa realizeze interventia;
Se vor prezenta pe rand cinci cazuri de accidente iar impreuna vom invata
cum trebuie sa intervenim daca ne vom confrunta pe viitor cu astfel de situatii:
Cazul nr 1. Elevul accidentat de o bicicleta
Interventia se va realiza prin intermediul metodei jocului de rol
! Primul lucru pe care il facem este sa verificam daca subiectul nostru are sau nu
puls;
Acest lucru se face prin palparea la gat (artera carotida) partea laterala a marului lui
Adam cu degetul aratator si cel mijlociu. Un alt aspect foarte important este
inlatutrarea din gura a oricarui obiect sau corp strain care impiedica caile de acces ale
aerului. Limba se va trage in sus si calea pentru accesul aerului va fi deschisa. Nu se
aseaza nimic sub capul unei personae lipsite de cunostinta; Urmatorul pas pe care
trebuie sa il facem in astfel de cazuri este sa realizam reaspiratia artificiala (gura la
gura); Nu o vom realiza deoarece putem urgent sa apelam 112 serviciul de urgenta,
unde vom anunta accidentul (in cazul in care este vorba despre unul mai grav).
Cazul nr. 2. Elevul accidentat de un geam (aparitia
sangerarii) Interventia se va realiza prin intermediul metodei jocului de
rol
! Primul lucru pe care trebuie sa il facem este sa exercitam presiune asupra punctului
hemoragic – se va folosi o compresa sau orice material textile curat;
Apoi vom ridica zona cu hemoragie se va aseza persoana accidentata astfel
incat rana sa fie mai sus decat planul corpului; aplicati un bandaj compresiv, astfel
67
incat hemoragia se se opreasca. Linistiti acidentatul si calmati-i durerea.
68
Urmatorul pas este transportul acestuia la spital sau la medic.
Cazul nr. 3. Elevul accidentat prin oparirea cu apa fiarta (aparitia
arsurii)
!Primul lucru pe care trebuie sa il facem este sa racim zona rapid cu apa rece; racirea
se poate efectua pana cand la scoaterea zonei arse de sub apa, durerea dispare;
Apoi vom acoperii rana prin bandajare cu comprese sterile sau prosoape curate. Este
important sa mentinem zona arsa curate;
Cazul nr. 4. Elevul accidentat prin contactul cu firele electrice
(electrocutare)
Accidentele cauzate de curentul alternative determina mai multe tipuri de
traumatisme:
Arsuri prin contact – loclizate pe brate sip e picioare
Arsuri in forma de arc – cauzata de o scanteie produsa intre doua fire;
Combinatia contact – arc – se produce cand o persoana in contact cu pamantul
interactioneaza cu o alta persoana care sufera de un soc electric.
Primul pas este acela de a scoate victima de sub influenta crentului electric;
intrerupeti curentul, iar daca nu este posibil, scoateti victima, tragand-o de haine;
Stingeti focul; daca accidentatul are hainele in flacari, stingeti-le cu apa, sau prin
asezarea unei paturi peste el;
Atentie! Nu aruncati apa peste instalatiile electrice fara sa fi intrerupt curentul
electric.
Scadeti rapid temperatura victimei folosind apa rece. Bandajati ranile prin aplicarea
de comprese sau prosoape curate, pentru a preveni infectarea lor.
Cazul nr. 5. Elevul accidentat datorita consumului involuntar de
substante nocive (otravitoare)
Un exemplu ar fi consumul fara sa stim de diverse plante, ciuperci care pot fi
otravitoare. Inghitirea acestora provoaca simptome imediate, de la cateva minute la
cateva ore(greata, dificultati de respiratie);
! Primul lucru pe care trebuie sa il facem este de a provoca voma (numai daca
victima este constienta); dupa care ii vom da sa bea foarte multa apa; Vom asigura o
pozitie laterala stabile a victimei. Se va observa tot timpul respiratia si pulsul.
DISCUTII:
- Reactii pe care trebuie sa le avem intr-o situatie care reclama acordarea
primului ajutor – calm, optimism, sprijin, initiative etc.
- Cum putem preveni producerea de diverse accidente la domiciliu?
- Importanta trusei medicale pentru fiecare dintre noi.
69
ACTIVITATEA 27
Tema Alege un camin sanatos – sarcini si responsabilitati in familie

Obiectiv Identificarea sarcinilor si responsabilitatilor din casă, constientizarea
importantei impartirii acestora in familie.
Durata 70 minute
Materiale Coli, creioane colorate/pixuri, fisa de lucru **Sarcini si responsabilitati pentru
un mediu sanatos**, imagini cu diverse activitati desfasurate intr-o familie.
Descriere Exercitiu de spargerea ghetii
Cum te cheama?
Desfăşurarea jocului: copiii vor fi aşezați în cerc pe scăunele, un copil va fi
legat la ochi şi va fi rotit de 3 ori, până atunci ceilalți îşi vor schimba locurile. Va
găsi un copil pe care îl va „pipăi” şi în acelaşi timp îi va pune întrebări ca „Alo? Ce
faci? Ce culoare au papucii tăi? etc” şi va trebui să-l recunoască (elevul poate să-şi
schimbe glasul „subțieze, îngroaşe, etc.”). Dacă va fi recunoscut acesta va lua locul
celui legat, dacă nu va merge la altul până ce va recunoaşte pe cineva.
Materiale: un batic, scaune;
Observații: copilul legat la ochi nu va pipăi colegul in locurile nepermise şi
nu va pune întrebări de tipul „Cum te cheamă?” iar ceilalți copii nu vor şopti.
Descrierea activitatii „Alege un camin sanatos – sarcini si responsabilitati in

familie”
Cât de mult este afectată sănătatea noastră de mediul în care trăim? Se va distribui
elevilor fisa de lucru **Sarcini si responsabilitati pentru un mediu sanatos**. Elevii
vor completa timp de 7-8 minute fisa dupa care o vor prezenta fiecare in fata
grupului. Scopul este de a-i face pe acestia sa inteleaga ca intr-o familie trebuie sa
participam toti la activitatile care se realizeazam in fiecare zi.
In urmatoarea etapa elevii vor avea expuse in fata lor pe un panou imagini cu diverse
roluri si sarcini pe care le au unii membri ai familiei lor. In paralel cu prezentarea
acestor imagini instructorul va da elevilor urmatoarele sarcini:
1. cineva sa vina in fata grupului si sa noteze pe o coala mare de hartie ce
sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru mama.
sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru tata.
sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru mine.
Dupa realizarea acestor liste fiecare se va uita in fisa de lucru pe care a completat-o
la inceputul activitatii si va sublinia folosind culoarea rosie daca anumite sarcini din
lista se regasesc si in fisa lor pentru (mama, tata si eu) si culoarea verde o vor folosi
pentru acele sarcini care sunt trecute in lista dar nu sunt in fisa lor (mama, tata si
eu).
In ultima parte a activitatii se vor purta discutii cu elevii despre sarcinile si
responsabilitatiile lor in familie. Intrebari: Vi se pare echitabila impartirea
sarcinilor in familie? Ce sarcini din cele pe care le indepliniti vi se par dificile?De
ce? Este important pentru toti membri familiei sa respectam fiecare sarcinile pe
70
care le avem? Considerati ca puteti de acum inainte sa va ajutati familia mai mult
decat o faceti acum? Va rog precizati cum? In ce fel?
Fisa de lucru
Alege un camin sanatos – sarcini si responsabilitati in familie
**Sarcini si responsabilitati pentru un mediu sanatos**
1. Ce sarcini are mama in casa?

................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
2.Ce sarcini indeplineste tata in familie?
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
3.Ce obligatii au fratii mei in cadrul familiei?

................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
4.Ce obligati am eu in cadrul familiei mele?
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
5. Sarcini indeplinite de alti membri din fmilia mea cu care locuiesc
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
71
72
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
ACTIVITATEA 28
Tema Corpul meu - reguli de igiena corporala

Obiective - Cunoaşterea propriului corp prin intermediul acțiunilor de explorare
senzorială
- Cunoasterea modului în care corpul trebuie îngrijit
- Crearea unor deprinderi practice privitoare la îngrijirea corectă a corpului
- Crearea unui program de dezvoltare a abilitatilor de viată
Durata 80 de minute
Materiale Pasta de dinti, apa, săpun, scaun , masă, vase de bucătarie de unica folosintă (
farfurii plastic, furculite plastic, linguri plastic
Descriere Exercitiu de spargerea ghetii
Imitam partenerul
Desfăşurarea jocului: rolul acestui joc este ca fiecare copil să reuşească să
imite cât mai exact gesturile şi mişcările făcute de către partener. Se împart copiii în
două grupe, fiecare grupă fiind aliniată pe un rând în fața celeilalte. Distanța între
grupe trebuie să fie de 5 –7 metri. Un reprezentant dintr-o grupă va imita o mişcare
pe care o vor repeta toți colegii de grupă. Aceeasi mişcare trebuie să fie repetată de
către echipa adversă. După aceea se vor inversa rolurile.
Se fac echipe de cate doi.Fiecare trebuie sa recunoască partile corpului despre care
se vorbeste în activitatea propriu-zisă:
- Cap
- Trunchi
- Membre
Deasemenea vor trebui să-si însusească modul de îngrijire:
- spalatul pe fată
- spalatul pe dinti
- folosirea corectă a produselor dezinfectante
(săpunul) Comportament adecvat la masă, în familie si
societate
- înainte de a ne aseza la masă spalam mainile si ne pregatim
tinuta vestimentară pentru a mânca
- stăm drepti dar nu întepeniti
- nu punem picioare sub scaun dar nici prea departe în fată
- la începutul mesei punem servetul pe genunchi dar nu-l desfăsurăm
in totalitate
- pozitia mainilor: bratele si mai ales coatele nu trebuie să stea pe masă
- cand bem păstrăm tacâmul în farfurie: furculita la stânga cu dintii în sus
si cutitul la dreapta
73
- să nu bem si să nu vorbim cu gura plină
74
- trebuie să fim atenti ca buzele sa fie mereu închise în timpul mestecatului
Exemple de întrebări adresate copilului
Cum ne spălăm pe dinti?
- Cum folosim cât mai corect periuta?

- Cum ne protejăm de carii? Sunt bune dulciurile în exces?
- De cate ori pe an trebuie să mergem la dentist? (din 6 în 6 luni sau la nevoie)
- De căte ori ne spălăm pe mâini? (Spălatul pe maini trebuie sa devină o rutină
pentru orice copil)
Inainte de a gati si de a manca;
Dupa ce folosesti baia;
Dupa ce faci curat in casa;
Dupa ce mangai animalele, inclusiv animalele pe care le cresti in casa;
Dupa ce ai vizitat un prieten bolnav;
Dupa ce ai stat alaturi de o persoana care a tusit, a stranutat sau si-a suflat
nasul;
Dupa ce ai fost afara (pentru joaca. Pentru gradinarit, pentru plimbarea
cainelui etc).
- Cum ne spălăm pe maini? Cum ne ferim de germeni?
(spala-te cu apă căldută, săpuneste-te între 10-15 secunde, freacă bine spatiile dintre
degete si locurile de sub unghii unde germenilor le place să se ascundă. Nu uita nici
de incheietura mîinilor. Clăteste-te si usucă-ti mainile cu un prosop curat)
- Cum ne spălăm pe fată?
- Cum folosim apa si săpunul?
- Când ne spălăm pe fată?
- De câte ori trebuie sa ne spălam corpul pe săptămănă?
Jocul de rol
- Unul să fie mămica care să-l învete pe copil cum să se spele
- Unul sa fie parintele care aranjează masa si altul copilul

care manâncă.
Acrtivitătăti practice
75
76
- Copilul manancă la scoală
- Spălatul pe maini (se spală înainte si după masă)
- Spălatul pe dinti (regula spalatului pe
dinti) Pozitia corectă la masă
ACTIVITATEA 29
Tema Stiu ce mananc?

Obiectiv Sa inteleaga cit este de important pentru ei ca si consumatori sa se informeze
asupra unui produs inainte de a si-l cumpara.
Durata 70 minute
Materiale Coli flipchart, creioane colorate/pixuri, coli.
Ce am construit?
Desfăşurarea jocului: se aşează toți copiii pe scaune, în formă de cerc.
Instructorul alege o bucata de plastilina cu care construieşte diferite forme. Apoi el
o aruncă unui elev care procedează la fel (construind o formă). Jocul ține până când
toți copii au avut plastilina. La sfârşit vor spune în ordinea in care au primit
Descrierea activitatii „Stiu ce mananc?”
Anuntam elevii ca la activitatea de astazi vom discuta despre importanta informarii
asupra unui produs inainte sa-l achizitionam. Elevii vor fi impartiti in 5 echipe a
cite 2 elevi. Fiecare echipa va primi un set de etichete pentru a putea fi analizate.
In prima parte a acestei activitati elevii vor avea de rezolvat 2 sarcini.
Sarcina 1.Fiecare echipa va trebui sa-si noteze pe coli ce informatii sunt furnizate
pe acele etichete.
Sarcina 2.Dupa ce au analizat aceste etichete sa incerce sa defineasca ce este
eticheta unui produs.
Dupa rezolvare instructorul de educatie va sintetiza si nota pe coli informatiile
impreuna cu elevii.
Etichetele produselor alimentare trebuie sa contina urmatoarele informatii:
ingredientele, data fabricatiei, data expirarii, conditiile de pastare,gramajul, modul
de preparare (acolo unde este cazul),adresa de contact (pentru informatii
suplimentare sau pentru a putea face reclamatii), informatii nutritionale(valoare
energetica,cantitatea de proteine, carbohidrati,grasimi, fibre, vitamine, minerale din
alimente), daca produsul prezinta apa si aditivi alimentari, daca produsul prezinta
ingrediente ce ar putea determina alergii.
Eticheta reprezinta o bucata de hirtie, de carton, sau de alt material, care se lipeste
pe articole(sticla, borcane, pachete...)pentru a le indica continutul, destinatia, pretul,
precum si alte informatii necesare).
Sarcina 3. Instructorul propune spre rezolvare urmatoarea sarcina celor 5 echipe.
Maria este eleva in clasa a VI a .Ii place sa o ajute pe mama la treburile
gospodaresti.De aceasta data mama o roaga sa mearga la cumparaturi.Ea are de
cumparat urmatoarele produse:2 piini, 1kg.carne tocata, 2kg.peste, o cutie de
77
78
smintina.
De ce anume trebuie sa tina Maria seama cind cumpara aceste produse?
Instructorul asculta parereri copiilor si intervine acolo unde este cazul.
Sarcina 4.Elevilor li se propune spre rezolvare urmatoare situatie.Cum procedam
daca cumparam un produs expirat?Stim cui sa ne adresam?
Instructorul asculta parereri copiilor si intervine acolo unde este cazul.
Sarcina 5.La finalul activitatii echipele sunt rugate sa-si imagineze un poster prin
care sa-i indemne pe oameni sa acorde mai multa atentie etichetelor alimentare.
Echipele cu cel mai inspirat poster primesc aplauze si felicitari .
ACTIVITATEA 30
Tema Eu sunt micul pieton

( numele activitatii ) Motto “Fi prevazator!”
Paza buna trece primejdia rea!
Obiectiv Cunoasterea si respectarea regulilor de circulatie si de securitate rutiera de
catre elevi
Durata 70 minute
Materiale Coli, creioane/pixuri, panoul cu indicatori de circulatie pentru pietoni.
Numele meu !
Desfăşurarea jocului: elevii se aseaza in cerc. Pe rand, fiecare isi spune
numele insotit de o caracteristica ce incepe cu litera numelui (ex: Cristina curioasa,
Andrei ametitul, Viorel vesel, Maria mancacioasa...etc)
Atentie! Al doilea elev din joc va spune mai intai numele si o caracteristica a
primului coleg, apoi pe ale sale. Al treilea, va spune numele o caracteristica a
primului coleg, apoi ale celui de-al doilea, apoi pe ale sale.... si tot asa pana la
ultimul care va trebui sa spuna numele si caracteristicile celor din grup. Succes !
Descrierea activitatii «Eu sunt micul pieton «
Pentru inceput, elevii vor fi rugati sa formeze 3 echipe de lucru. Fiecare echipa va
purta un nume cu referire la activitatea pe care o desfasuram astazi.
Fiecare echipa va extrage dintr-un bol un biletel cu sarcina pe care o vor avea de
realizat. Cele trei teme majore de lucru pentru fiecare echipa au ca subiect:
1. Cum trebuie sa circule pietonii?
2. Cum se traverseaza corect?
3. Care sunt indicatorii de circulatie pentru pietoni?
In rezolvarea temelor de lucru, elevii vor colabora intre ei iar raspunsurile lor vor fi
notate pe foaia de flipchart denmita cu numele de echipa ales de ei.
Pentru prima tema: Cum trebuie sa circule pietonii?, se vor avea in vedere
urmatoarele aspecte: masuri de siguranta pe care trebuie sa le aibe pietonii in ceea
ce priveste deplasarea lor pe strada, atat in timpul zilei cat si pe timpul noptii, locuri
pentru stationarea pietonilor, transformarea partii carosabile a drumului in locuri de
joaca, distractie, odihna, conversatie etc.
Pentru cea de a doua tema: Cum se traverseaza corect?, se vor avea in vedere
79
80
urmatoarele aspecte: locuri permise pe unde putem sa traversam strada, locuri
nepermise pe unde este interzisa traversarea pietonilor, reguli pe care trebuie sa le
respectam atunci cand ne angajam in traversarea strazii prin locuri unde nu avem
semafor, ci doar marcaje de trecere, traversarea strazii in situatiile cand suntem mai
multi in grup , consecinte ale neatentie in travesrsarea strazii.
Pentru cea de a treia tema: Care sunt indicatoarele de circulatie pentru pietoni?,
elevii vor avea acces la panoul cu indicatoarele de circulatie. Cele 5 indicatoare
sunt: Presemnalizarea trecerii pentru pietoni, Accesul interzis pietonilor, Drum
obligatoriu pentru pietoni, Trecere pentru pietoni, Trecere subterana pentru pietoni.
Pentru fiecare semn, elevii vor fi antrenati in a analiza si prezenta ulterior sensul
acestor indicatoare si locurile unde ar putea fi amplasate.
La sfarsitul prezentarilor, elevii impreuna cu instructorul de educatie vor discuta
depre atitudinea pe care trebuie sa o avem ca pieton.
In ultima parte a activitatii elevii sunt rugati sa se gandeasca 3 minute sis a prezinte
o problema de circulatie pe care au identificat-o pe traseele din jurul scolii lor.
Rolul acestei discutii este de a enumera si analiza abaterile cele mai frecvente de la
regulile de circulatie si apartinatatea lor.
Tema de lucru pentru acasa: Studiu de caz
“Un biciclist se delaseaza pet imp de noapte, pe un drum neluminat. Bicicleta sa

are montat in partea din spate un !Ochi de pisica!, care este insa inefficient, pentru
ca …..este foarte murdar.”
“Un al doilea biciclist se deplaseaza in aceleasi conditii, dar far dispozitivul
reflectorizant la bicicleta; el tine intr-o mana o lanterna, conducand astfel
imprudent(cu o singura man ape ghidon).”
Cei doi biciclisti se considera in

siguranta. Analizati si raspundeti:
1. Vor fi ei vazuti de conducatorii autovehiculelor?
2. Care sunt pericolele la care se expun biciclistii?
3. Ce ii puteti sfatui?
81

Portofoliu Dirigentie Cls. Vvi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Dirigentie Cls. Vvi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu dirigentie

MUNCĂ EDUCATIVĂ LA CLASĂ

Profesor diriginte ...................................................

PROGRAMĂ ORE DIRIGENłIE Pg. 3

MODULUL 1. COMUNICAREA EFICIENTĂ Pg. 7

MODULUL 2. NEGOCIEREA CONFLICTELOR Pg. 15

MODULUL 3. ÎNVĂłARE EFICIENTĂ Pg. 32

MODULUL 4. CREATIVITATE Pg. 41

MODULUL 5. CUNOAŞTEREA DE SNINE ŞI DESVOLTARE PERSONALĂ Pg. 52

MODULUL 6. STIL DE VIAłĂ SĂNĂTOASĂ Pg. 66

HARTA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR CLASEI

PLANIFICARE ORE DE DIRIGENTIE

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

Tema Triunghiul comunicarii

Tema Ascult pe cel cu care vorbesc?

Fisa de lucru Ascult pe cel cu care vorbesc?

Fisa de lucru Ascult pe cel cu care vorbesc?

Tema Ce vad la televizor… (ascultare-nonascultare)

Tema Sa invatam cum sa comunicam

Desfăşurare activitate « Sa invatam cum sa comunicam »

care ați întâlnit-o vreodată şi nu8 vreți să îl/o mai vedeți

Tema Vorba dulce mult aduce

Desfasurare activitate „Vorba dulce mult aduce”

În încheiere se vor citi poveştile şi se vor face aprecieri asupra activității

Exercitiul de spergerea ghetii

Exercitiul de spergerea ghetii

Desfăşurarea activității (2)

Lista ar trebui să cuprindă: tonul vocii, modul de folosite al limbajului (cuvinte),

Tema Cum comunicăm eficient

Exercitiul de spergerea ghetii

Tema Din fericire/ din nefericire

Tema Prima impresie

Fişa de activitate “Prima impresie”

El / ea arată: Cred că el / ea este:

Tema Emiterea unui mesaj

e) Fratele/ sora nu te ajută la întreținerea casei. Nu ai timp să le faci pe toate.

Tema Folosirea persoanei I ca formulă de adresare.

Fişă cu informații - Folosirea persoanei I

 un prieten face glume pe seama modului în care sunteți îmbrăcați

Exercitiul de spergerea ghetii

Tema Practicarea abilităților de comunicare eficientă

Exercitiul de spergerea ghetii

Observație: acesta Activitate ar trebui repetat la începutul fiecărei sesiuni ,

Tema Autoaprecierea înaltă şi joasă

Un grad înalt de autoapreciere presupune:

Un grad redus de autoapreciere presupune:

Tema Cum invat?

Fisa de lucru Cum invat?

Tema Cum imi utilizez timpul?

Fisa de lucru Cum imi utilizez timpul?

Tema Inteleg ce citesc?

Fisa de lucru Inteleg ce citesc?

Tema Cum sa caut eficient informatia?

Pasul 2: Ce surse posibile mi-ar fi de ajutor in rezolvarea acestei sarcini?

Care dintre acestea imi este oare cea mai utila?

Pasul 4: Ce pot sa folosesc din aceste surse?

Tema Prelucrarea informatiilor

Fisa de lucru Prelucrarea informatiei

Este diferit sau nu de parerea noastra initiala

Contine aspecte negative/pozitive

Determina trairi pozitive/negative

Foloseste argumente poreferate de noi

Este in concordanta cu valorile noastre

Sarcini si responsabilitati pentru un mediu sanatos