ANEXA 3

ŞCOALA GIMNAZIALĂ MANASIA

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ

CAPCANELE INTERNETULUI!
An școlar 2022-2023

CLASA a
VI-a
Prof.consilier scolar
SANDU ELENA
ARGUMENT

,,Îndrăzneşte să devii ceea ce eşti ! Există posibilităţi minunate în fiecare fiinţă. Convinge-te de forţa
ta! Să ştii să spui mereu: nu depinde decât de mine!"

Copiii împliniți din punct de vedere social, emoțional și profesional – este ceea ce își doresc
părinții și cadrele didactice, laolaltă. Acest lucru presupune depunerea unui efort, care merită, cu
prisosință, deoarece rezultatul final va fi ,,crearea “ unor oameni puternici.
Dinamica socială impusă de societatea actuală formulează permanent noi cerințe vis-à-vis de
comportamentul uman. Pentru a putea răspunde afirmativ acestora este nevoie de o adaptare la ritmul
rapid al transformărilor sociale și al evoluției extrem de rapide a tehnologiei.
Propunerea unei discipline opționale cu tema “Capcanele Internetului” are ca scop punerea la
dispoziția elevilor a resurselor teoretice uşor de înţeles, întărite de aplicaţii practice care să îi facă să
conștientizeze pericolele care se ascund în spatele ecranelor Dincolo de cifre şi statistici, argumentul
principal, care nu poate fi încadrat unor cifre, este că cei mici sunt primii care preiau noile moduri de
interacţiune, comunicare şi utilizare a tehnologiei, care devin pentru ei ceva firesc. După parcurgerea
acestui optional,copiii cărora le vor fi predate aplicaţiile şi conceptele vor putea face legături între
principii, corelând beneficiile dar şi riscurile pe care activitatea lor online le presupune. crearea unui
cadru propice dezvoltării armonioase a copiilor prin activități educative, prin acestea urmărindu-se
inițierea copiilor în adoptarea unor comportamente dezirabile din perspective educaționale și sociale.
Chiar dacă tehnologia modernă este utilă, punând la dispoziţia copiilor o mulţime de
informaţii, folosirea excesivă a dispozitivelor digitale poate duce la grave tulburări de
atenţie,periclitând considerabil rezultatele școlare ale acestora.
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ȘCOALA GIMNAZIALĂ MANASIA
DENUMIREA OPŢIONALULUI: ,,CAPCANELE INTERNETULUI”

TIPUL OPȚIONALULUI: LA NIVELUL ARIEI CURRICULARE CONSILIERE ŞI ORIENTARE

CLASA:a VI- a A ;a VI- a B

DURATA: 1 an

NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 1 ORĂ

AN ŞCOLAR : 2022 – 2023

COMPETENTE GENERALE

1. Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine.

2. Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate.
3. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare.
4. Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate.

VALORI ŞI ATITUDINI

 Respect şi încredre în sine şi în ceilalţi

 Recunoaşterea unicităţii fiecărei persoane
 Receptivitate la emoţiile celorlalţi
 Valorizarea relaţiilor interpersonale
 Valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor
 Interes pentru învăţare permanentă ,într-o lume în continuă schimbare, în societatea cunoaşterii.
MODULE TEMATICE:
1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală.
2. Comunicare şi abilităţi sociale.
3. Managementul informaţiilor şi al învăţării.
4. Calitatea stilului de viaţă.
COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI
1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală.
Competențe specifice
1.1. Perfectionarea abilităţilor de autoevaluare
realistă a propriilor caracteristici.
1.2 Dezvoltarea inteligenţei intrapersonală şi
interpersonală
1.3 Perfecţionarea abilităţilor de autoreglare
emoţională şi comportamentală în situaţii diverse
legate de viaţă
1.4. Identificarea caracteristicilor spaţiului
personal.
1.5 Analizarea asemănărilor şi diferenţelor
dintre copilărie și adolescență
Conținuturi
 chestionare de interese si abilitati; discutii
pe baza rezultatelor
 exerciţii pentru identificarea asemănărilor
şi deosebirilor prin compararea cu ceilalţi
 discuţie colectivă având ca temă
diversitatea naţională, culturală şi etnică
 jocuri de autocunoaştere
 scenarii situaţionale, simulări ale unor
situaţii concrete de viaţă
 chestionare de interese şi abilităţi
 dezbatere pe tema: „E bine sau nu să ne
depăşim limitele”
 brainstorming pe tema modalităţilor
eficiente în evitarea stresului
 analiza propriilor trăiri şi emoţii
 discuţii de grup pe tema respectării
spaţiului personal şi a nevoii de intimitate
 proiect individual – autoevaluare realistă a
propriilor caracteristici
 2. Comunicare şi abilităţi sociale.
Competențe specifice
2.1. Exersarea abilităţilor de ascultare activă şi
exprimare asertivă în vederea creşterii eficienţei
comunicării în cadrul relaţiilor interumane
3. Managementul informaţiilor şi învăţării.
Competențe specifice
3.1. Selectarea diferitelor tipuri de informaţii
necesare în activitatea de învăţare
3.2. Exersarea abilităţi de planificare a învăţării
Exemple de activităţi de învăţare
 Dialoguri pe teme date
 Exerciţii de transmitere a mesajelor prin
limbaj nonverbal
 Proiect de grup – realizarea unui scenariu
pe o temă la alegere / punerea în scenă.
Jocuri de rol – evenimente cotidiene
 Studiu de caz în vederea soluţionării unei
probleme de viaţă
Exemple de activităţi de învăţare
• Exersarea unor strategii de căutare a
informaţiilor
• Discutii de grup privind conditiile optime de
învatare, exemplificare prin situatii personale;
• Colaje, postere, desene pentru evidentierea
conditiilor optime de învatare;
• Realizarea unor sarcini de lucru variate
folosind TIC (în laboratorul de informatica sau
pe calculatorul personal de acasa).
• Aplicarea, în mod practic, a unor metode
eficiente de învăţare
• Discuţie colectivă având ca temă planificarea
învăţării
 4. Calitatea stilului de viaţă.

Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare

5.1.Exemplificarea modului de a găsi alternative
de rezolvare a unei probleme
5.2. Exersarea abilităţilor de luare a deciziilor
5.3 Identificarea avantajelor și a riscurilor în
folosirea ecranelor
 Exerciţii de luare de decizii în situaţii
relevante pentru copii / situaţii de risc
 Analiza unei situaţii de viaţă urmând strict
etapele luării unei decizii
 Brainstorming pe tema alternativelor în
rezolvarea unor probleme
• Jurnalul personal: impresii notate în special
când întampină dificultăți în getionarea eficientă
a timpului pe internet
 Exercitii de formulare de argumente
pentru a sustine o decizie
 Analiza critică a alternativelor unei
probleme
 Exercitii-joc de rol

MODALITATI DE EVALUARE

Evaluarea va urmări progresul personal în ceea ce privește integrarea școlară și socială,

atitudinile față de folosirea în mod conștient a Internetului, interesul privind diferite activități în aer liber
și obținerea succesului în activitatea școlară . Se vor utiliza următoarele metode de evaluare:

1. Exprimarea ideilor și a opiniilor personale prin: postere, desene, colaje;

 proiectul individual și de grup;

2. Exprimarea propriilor trăiri prin poster, desen, colaj;

 realizarea de portofolii;
 activități practice;
3. Administrarea unui chestionar cu privire la adicția de internet atât la începutul anului cât și la sfârșitul
acestuia.
SUGESTII METODOLOGICE

Unul dintre obiectivele curriculumului de Consiliere si orientare este stimularea abilităților de

învățare permanentă, în scopul dezvoltării personale și al integrării socio-profesionale viitoare, de
succes. Elevii experimentează practic, în cadrul orelor de Consiliere si orientare, diferite tehnici de
învățare, de relaționare, de comunicare eficientă, abilități de explorare a resurselor personale și a
domeniilor de activitate, apoi aplică ceea ce au asimilat în clasă, în situații de viață diverse și își
evaluează propriul progres. Învață, astfel, să își asume responsabilitatea propriei învățări.
Procesul didactic se focalizează atât pe asimilarea de cunoștințe și abilități specifice disciplinei,
cât și pe dezvoltarea atitudinilor și a mecanismelor învățării personalizate, conștiente și eficiente, pe
care elevii săle aplice și în diferite contexte de viață, nu doar în cadrul școlii.
Activitățile didactice specifice ariei curriculare Consiliere și orientare sunt conduse de principiile
învățării active, centrate pe elev. În acest scop, metodele recomandate sunt cele activ-participative.
Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi sau în echipă, prin activități independente sau
asistate, precum:

 jocul de rol, simularea;

 metode art-creative;
 exercitiul;
 conversatia, discutia, dezbaterea.

BIBLIOGRAFIE

*** Programe şcolare pentru Aria curriculară Co n s i l i e r e s i o r i e n t a r e , clasele V – a VIII-a,

aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5286 / 09.10.2006, Bucureşti
Andrei, S., Belcin M., “Consiliere şi orientare”- concepte moderne şi idei practice, Editura Crizon ,
Constanţa 2007
Cuciinic C., “Cum să învăţ?, metode de învăţare eficientă”, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
Dumitrescu M., Dumitrescu S., “Educaţia pentru sănătate mentală şi emoţională”, ghid metodologic
pentru pregătirea cadrelor didactice , Editura Arves, Craiova, 2005
Dumitru Al.I. “Consilierea psihopedagogică, baze teoretice si sugestii practice”, Editura Polirom , 2008
 Lemeni G. , Mihalca L., Mih C. , „Consiliere şi orientare –ghid de educaţie pentru carieră” , activităţi
pentru clasele I – IV, ed . ASCR , Cluj, 2005
Milcu M., „Psihologia relaţiilor interpersonale”, ed. Polirom, Iaşi, 2008
Murphy T. , Oberlin Hoff Loriann, „Agresivitatea pasivă. Cum să o recunoşti şi controlezi la tine şi la
ceilalţi” , Editura Trei, Bucureşti , 2007
Roco M., „Creativitate şi inteligenţă emoţională” , Editura Polirom , Iaşi , 2004

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

NR. UNITATEA DE CONŢINUTURI NR. PER.

CRT. ÎNVĂŢARE ORE
1. Autocunoaștere și Autocunoaștere 3 S 1-3
dezvoltare • Imaginea de sine
personală • Stima de sine
• Aptitudini si abilități personale

• Valori personale. S 4-7

CINE • Emoţii şi comportamente legate de diferite
situaţii de viaţă. 4
SUNT • Spaţiul personal, nevoia de intimitate, graniţe
personale.
EU? • Transformari ale perioadei de preadolescență
2. Comunicare și Comportamente nonverbale. 1 S 8
abilități sociale Limbajul trupului.
CUM S9
COMUNIC Abilități sociale
EU? Roluri în grup-relaționare 1
S 10
Dezvoltarea abilităților de comunicare
Comunicarea asertivă 1
3 Managementul Managementul informaţilor 2 S 11-12
informațiilor și al  Factorii motivaţionali ai învăţării.
învățarii  Criterii de selectare a informaţiei: S
veridicitatea şi autoritatea sursei
 Învăţarea eficientă. 13-18
ȘCOALA  Învatarea (în sens restrâns) – conditiile 5
optime pentru învatarea eficienta
ÎN  Deprinderi de studiu eficient: organizarea
continuturilor de învatare, dozarea efortului
VIAȚA si a perioadelor de relaxare / odihna
 Disciplina învatarii: implicare, perseverenta,
MEA. responsabilitate, asumarea sarcinilor de lucru
 Conditii interne si externe: mediul de
învatare (spatiu, ambient), starea personala
de sanatate
 Mijloace eficiente de învatare: TIC
4. Calitatea stilului de Calitatea vieţii personale. 1 S 19
viață  Etapele luării unei decizii şi consecinţele
CE care decurg
 Televizorul- prieten sau dușman? S
POT  Scurtă istorie a Internetului 20-25
 Beneficiile educaționale ale internetului
FACE  Dependența de Internet 6 S 26-30
 Consecințele generate de această dependență
PENTRU  Cyberbullying-ul 4
 Aplicarea luării deciziei în situaţii relevante
A pentru copii, în situaţii de risc sau criză.
 Rezolvarea de probleme: alternative ale
REUȘI? rezolvării de probleme, analiza critică a
alternativelor de rezolvare a unei probleme.
 Consilierea școlară și adicția de Internet
 Evaluare finală

Prof. consilier școlar : SANDU ELENA

Anexa 4
PLAN DE LECŢIE
 PROFESOR: Sandu Elena
ŞCOALA GIMNAZIALĂ MANASIA, Jud. Ialomița
C.J.R.A.E. IALOMIȚA
Disciplina de învăţământ: Consiliere și orientare
TEMA: Telefonul– PRIETEN SAU DUŞMAN?
Tipul lecției: mixt
Clasa a VI-a” A
DURATA: 1h,
Dată: 08.03.2023
Unitatea de învățare: 4. Calitatea stilului de viață
SCOP – Determinarea rolului calculatorului/internetului în viaţa omului.
OBIECTIVE:
O1-Să identifice avantajele/dezavantajele ale folosirii telefonului, minim trei
avantaje/dezavantaje;

O2-Să explice pericolele ce se ascund în spatele folosirii excesive a telefonului și

nerespectarea regulilor, după discuții;
O3-Să motiveze necesitatea respectării unor reguli în utilizarea telefonului, minim trei
motive.

Metode: expunerea, dialogul, confruntarea de idei.

Pregătirea elevilor pentru oră:

Elevii au primit un set de întrebări orientative la care să reflecteze în vederea discuţiei din
clasă.
Un elev prezintă ”știrile”-răspunsurile de la întrebări.
Materialul bibliografic a fost consultat de majoritatea elevilor.

DEFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Nr. Etapele lecției Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilor Obs.
crt. .
1 Moment Se stabilește prezența Elevul care a pregătit știrile își
organizatoric/ elevilor. așează masa

Pregătirea Se verifică existența Elevii distribuie câte o coală

clasei pentru resurselor materiale. de hârtie fiecărui elev
activitate

3 min.

2 Captarea O3 Se anunță că urmează Elevii ascultă ”știrile”.

atenției ”Știrile.” -

3 min

3 Reactualizarea Invită alt elev la masa Un elev prezintă, pe scurt Dacă

cunostințelor istoria telefonului dores
c să
2min. Elevii notează informatii în
răspu
legătură cu tema lecției
ndă la
întreb
ări

4 Anunțarea Se anunță tema: lecției: Elevii își notează tema și Fron

conținutului și Telefonul-prieten sau regulile expuse de profesor. tal
a obiectivelor dușman? Să analizeze
avantajele și dezavantajele
5min
folosirii telefonului.

5 Dirijarea O1 Care sunt beneficiile şi Elevii ies pe rând și notează indi

învățării riscurile folosirii informațiile vidu
O2
telefonului ? al
29min

6 Asigurarea Li se cere elevilor să Elevii dau feedback la

feedback-ului deseneze pe post-it o față activitatea din data de
cu mimica lor ca evaluare a 07.01.2014, apoi lipesc post-
3minute
activității. iturile.

Informația de la ”știri”:
 Toţi elevii au în căminele lor televizor color; toţi dintre ei pot urmări, la alegere, - 3- 10
programe.
Sunt şi elevi care stau după miezul nopţii – sâmbăta şi duminica - urmărind aproape exclusiv
emisiuni de divertisment, filme, muzică, sport. În topul emisiunilor urmărite se află filmele
(telenovelele, aventuri, poliţiste, comedii), urmate de concursuri (spectacole, varietăţi), muzică ştiri şi
extrem de rar piesele de teatru. Cu ce i-a a dezamăgit televizorul? Iată câteva răspunsuri:
„Un elev poate să vadă numai emisiuni politice?!”;
„Prea multe reclame.”; „Mi-a stricat vocabularul.”;
„Nu sunt concursuri pentru adolescenţi.”; „Prea puţine emisiuni pentru
adolescenţi.”
Avantajele televizionării:
Este cel mai răspândit mod de petrecere a timpului liber;
Ne aduce lumea întreagă în casă;
Ne informează rapid despre tot ce se întâmplă în lume;
Cunoştinţele primite prin cărţi, la şcoală, devin mai accesibile, mai vii, mai clare;
Cunoaştem viaţa, cultura şi obiceiurile altor popoare;
Reduce decalajul şcolar şi educativ;
Este cel mai comod mijloc de petrecere a orelor de răgaz, de destindere, de evadare din
grijile zilnice;
Pentru mulţi părinţi este un ajutor în supravegherea copiilor „doica electronică” aşa cum l-au
numit americanii;
Alină orele de răgaz a celor bătrâni, bolnavi, imobilizaţi;
Este un mijloc de” reducere” a tensiunilor şi conflictelor din familie; (distrage atenţia);
Făcându-ne părtaşi la toate evenimentele din ţară sau din lume, televiziunea produce consens
(influenţează conştiinţa);
Tot ceea ce oferă televiziunea se răsfrânge asupra nivelului de inteligenţă şi informare a
copiilor şi al tinerilor de azi, nivel mai ridicat decât cel al generaţiilor tinere de dinaintea răspândirii
televiziunii.

Dezavantaje televizionării:
Televiziunea absoarbe un mare volum de timp social, aproape tot atât cât se consacră şi
muncii;
Televizorul desocializează oamenii, răstrângând cercul relaţiilor sociale, întâlnirile cu rudele
şi prietenii (nu mai avem timp să-i vizităm pe bunici, să le dăm o mână de ajutor pentru că pierdem
filmul sau serialul...);
 Televizorul îndepărtează copiii de părinţi şi invers: stau alături în faţa „cutiei magice” şi nu
mai au timp să fie împreună, să comunice, să schimbe impresii, să se cunoască;
Televizorul perturbă studiile elevilor, reduce timpul destinat învăţăturii, favorizează
superficialitatea şi mediocritatea;
Televizorul diminuează gustul pentru lectură al copiilor şi tinerilor, pentru joc şi activităţi în
timpul liber, pentru sport;
Televizorul îi introduce de timpuriu pe copii în lumea şi problemele adulţilor (în special prin
filme nepotrivite vârstei lor) ceea ce nu este nici în beneficiul copilăriei şi nici al educaţiei;
Emisiunile de televiziune sunt dominate de programe de divertisment facil care scot în prim
plan o abundenţă de vedete ale muzicii uşoare care propagă, indirect, incultura, a căror notorietate n-are
nici o legătură cu valoarea lor socială şi morală, dar care exercită o mare atracţie asupra tineretului
îndepărtându-i de idealurile şi valorile cu adevărat demne de urmat;
Televiziunea a înfrânt opera, teatrul, cinematograful, spectacolul în general, spectatorii se
retrag în căminul familial, în halat şi papuci;
Televiziunea permite manipularea marii mase de oameni de către cei care au în mână
canalele de transmisie – societăţi patronale, puterea politică;
Majoritatea programelor se vând şi se cumpără, sunt producţii comerciale, de divertisment,
făcute pe gustul unui public mediu, mai puţin educat, mai puţin cultivat.

Consecinţele negative ale abuzului de imagini televizate asupra copiilor şi a tinerilor în

mod special

Prea multe ore petrecute în faţa televizorului îi condamnă pe copii la tăcere, izolare, la riscul
de a deveni fiinţe închise, puţin comunicative;
Aceşti copii, care abuzează de televizor, au dificultăţi de exprimare, un limbaj sărac,
rudimentar, pentru că limbajul televizat este simplu, direct, iar copiii urmăresc întâi imaginea, apoi
limbajul (expunerea);
Cu cât privesc mai mult televizorul, cu atât randamentul şcolar este mai scăzut;
Copiii „telefagi” au un interes scăzut pentru emisiunile cu caracter cultural educative pentru
că televizorul îi cultivă doar pe oamenii cultivaţi.

Ce-i de făcut? Renunţăm la televizor? Nicidecum!

Învăţăm să-l folosim cu măsură şi în mod inteligent:
Reducem durata şederii în faţa „micului ecran”;
Se recomandă o zi pe săptămână fără televizor;
Nu depăşim ora 22.00 pentru culcare;
 Învăţăm să alegem, să selectăm programe, ceea ce este util, interesant pentru mintea şi viaţa
noastră;
Să fim critici cu cele ce vedem, să le evaluăm;
Jocul, sportul, lectură de bună calitate, întâlnirile cu rudele şi prietenii sunt mai valoroase şi
mai folositoare.