FIȘĂ DE ACTIVITATE 1

1. Titlul activității: Spectacolul cinematografic- ecranizarea romanului Ion de Liviu Rebreanu

„Ion-,,Blestemul pământului, blestemul iubirii”- regizorul Mircea Mureșan, scenaristul Titus Popovici
2. Propunător: prof. Lupașcu Gabriela
3. Durata activității- 2 ore
4. Grup țintă: elevi 16-17 ani
5. Obiective operaționale:
– analiza tematică și artistică a filmului în relație cu textul literar;
– aprecierea valorii și rolului ecranizării în redarea textului epic;
– exprimarea unei opinii despre impactul ecranizării asupra cititorului.
Pe parcursul vizionării urmăriți aspectele enunțate mai jos:

. TEHNICA CINEMATOGRAFICĂ
1. Ce rol au prim-planurile cu chipul Anei sau al lui Ion?
2. Ce efect are filmarea în cadre în care predomină umbra?
3. Ce efect are filmarea alternativă, nu în același cadru, a chipurilor lui Ion și al Anei, în scenele în
care între cei doi apar tensiuni ?
4. Prin ce elemente este obținută în film iluzia realității ?

B. RAPORTUL VIZUAL-AUDITIV
1. Ce culori sunt folosite și ce efect au?
2. Cum vi se pare muzica folosită în film?
3. Ce alte elemente sonore se regăsesc în film și cu ce scop sunt inserate ?
4. Menționați un moment în care muzica/ fondul sonor a fost în concordanță cu acțiunile/ stările
personajului.

C. METAFORE CINEMATOGRAFICE
1. Ce semnifică umbrele care predomină în filmarea interioarelor ?

D. STRUCTURA TEMATICA A FILMULUI vs. STRUCTURA TEXTULUI LITERAR

1
2. Ce teme și conflicte evidențiază filmul față de carte ?
3. Ce diferențe/ schimbări puteți identifica în film față de textul literar al lui Liviu Rebreanu ? Ce scop
credeți că au ?

E. RAPORTUL TEXT/ IMAGINE

1.  Considerați că ecranizarea este utilă în înțelegerea romanului lui Liviu Rebreanu?
2. Care ar fi aspectele pe care filmul le clarifică sau, dimpotrivă, cărora le îngreunează înțelesul?
3. Care sunt elementele din roman care sunt redate cel mai credibil și adecvat prin film?

6. Resurse umane: elevii claselor a X-a Ep și X Bp

7. Descrierea activității:

Vizionarea ecranizării operei Ion de Liviu Rebreanu și-a propus să urmărească în permanență relația care se
stabilește între textul literar și ecranizarea sa și îmbunătățirile, schimbările sau efectele pe care cea din urmă le
aduce. Spre exemplu, înainte de a viziona ecranizarea romanului ION, elevii primesc o fișă cu anumite aspecte
pe care trebuie să le urmărească pe parcursul vizionării, pentru ca după aceasta, întreaga clasă să lucreze pentru
discutarea și rezolvarea sarcinilor. În felul acesta elevii știu la ce să se aștepte de la activitate și nu vor privi
vizionarea ca pe un spectacol cinematografic, ci ca pe o acțiune cu scop bine definit. De asemenea, vor
conștientiza ce trebuie să învețe și ce trebuie să facă cu informația. Fișa cu sarcini de lucru se citește înainte de
vizionare și pe parcursul vizionării se poate pune pauză filmului, în momente cheie,  pentru ca elevii să poată
formula răspunsuri la unele dintre sarcini (lucru greu de făcut dacă filmul rulează în fundal pentru că le va fi
distrasă atenția). Procesul de învățare ce îmbină textul și multimedia are un caracter dinamic, componentele sale
fiind supuse în permanență unui proces de recombinare, interpretare, interrelaționare în funcție de
comportamentul elevilor implicați în proces și care au posibilități diverse de adaptare, asimilare, gândire și
înțelegere. Caracterul procesului de învățare prin text și multimedia este reversibil, oricând putem reveni asupra
unor secvențe, îl putem interfera cu alte surse, îl putem distribui și dezbate colectiv. Acest aspect îi conferă
audiovizualului o funcție motivațională importantă în învățare deoarece stimulează curiozitatea, interesul și
atenția elevilor obișnuiți cu vizualizarea informației în format multimedia. Nu în ultimul rând, audiovizualul este
furnizor de contexte și  experiențe noi.

8. Rezultate așteptate:

- cultivarea plăcerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau

de film;
-stimularea gândirii autonome, reflexive și critice, pin lectura textului sau vizionarea
spectacolului;
-cultivarea sensibilitatii, prin receptarea operei artistice.

9. Modalități de evaluare a activității:

• analiza de text/ film/
• simulare
• jocul de rol
• studiul de caz
• dezbaterea unor probleme comunicaționale sesizate de elevi;
10. Rezultate înregistrate:
- cultivarea plăcerii de a viziona un film;

- stimularea gândirii autonome, reflexive și critice;

-dezvoltarea interesului pentru film, actori.

11. Modalități de evaluare a activității:

- discuții libere; fotografii

12. Sugestii, recomandări:

-extinderea activității și acasă prin valorificarea eficientă a timpului liber.
NUMELE, PRENUMELE și semnăturile cadrului didactic/cadrelor
coordonator
Lupașcu-Doboș Gabriela
 FIȘĂ DE ACTIVITATE 2

  Moto : „Adolescenții doar cred că nu le place să citească ”

                                                                         (Daniel Pennac)

    Propunător: prof. Lupașcu  Gabriela
1. Denumirea activității: POEZIE DE BUZUNAR
2. Tipul activității: activitate extracurriculară în programul “Școala Altfel”
3. Grup tintă: elevii claselor: a IX-a B, XI B, IX Bp, X Bp
4. Durata activității -2 ore
5. Scop :atragerea elevilor în lumea poeziei
6. Obiective :

    - îndepartarea barierei dintre elev si carte ;

- încurajarea exprimării libere a impresiilor , sentimentelor , trăirilor prin poezie ;

- cultivarea gustului pentru lectur / poezie ;
- socializarea elevilor : cooperarea prin intermediul unor activități de lectură ;
- privirea lecturii din alt punct de vedere decât cel „oficial” din clasă;
- crearea unei atmosfere destinse ;
- stabilirea unei relatii bazate pe încredere , respect și prietenie ;
- conștientizarea importanței lecturii ;
    7. Resurse materiale : afișe , foi colorate , markere , aparat foto , flip-chart,     consumabile,
video proiector, laptop, internet ;
8.Resurse de spațiu : Sala de clasă
9. Modalități de evaluare : concursuri , recital de poezii ;
10. Descrierea activității:
Ce înseamnă Poezia din Buzunar? Este o inițiativă și un exemplu de apropiere a poeziei de
oameni, de a ieși cu ea în stradă, la propriu, în buzunar. Cei dornici să participe trebuie să-și
aleagă o poezie pe placul lor, apoi s-o vâre în buzunar spre a o preda, ca pe o flacăra olimpică,
mai departe, și anume prietenilor, apropiaților, colegilor de clasă și chiar și străinilor. Chintesența
e simplă: fă poezia cunoscută!
Fiecare elev și-a ales o poezie din creația lui Nichita Stănescu selectată după propriile trăiri, o
poezie blazon, pe care a scris-o pe o coală A4 colorată și pe care a citit-o în cadrul recitalului de
poezie alături de colegii de clasă. La sfârșitul activității, fiecare a dăruit poezia unui coleg din
școală.
Poemele culese de elevi vor fi scoase la lumină din buzunare în cadrul unor evenimente în
cadrul școlii. Acest proiect va fi popularizat, dorindu-se răspândirea poeziei în rândul tinerilor.
  11. Rezultate așteptate :
        - creșterea apetitului pentru citire de poezie si, totodată, realizare de creații proprii ;
- a citi de dragul de a citi , dorința de a-i incita la lectura de plăcere, din curiozitate, ca
formă de destindere și relaxare, fărră să fie percepută ca ceva impus ;
- activitățile desfășurate să fie distractive și activ-participative..  
    12. Modalități de evaluare a activității :
-înregistrări audio;
                   - video, poze ;
                  - popularizarea interesului pentru poezie.
13. Sugestii, recomandări:

-să nu se lase copleşiţi de senzaţia falsă că nu pot face faţă unei provocări.

  NUMELE, PRENUMELE și semnăturile cadrului didactic/cadrelor

coordonator
Lupașcu-Doboș Gabriela