FUNCȚIILE LIMBII

 Funcţia expresivă / emotivă  este centrată pe emiţător, exprimă starea afectivă a acestuia prin
intermediul mai multor modalităţi lingvistice: interjecţii, formele verba
le şi pronominale de  p e r s o a n a   I ,   r e d a r e a   s u p e r l a t i v u l u i   p r i n   m i j l o a
c e   s t i l i s t i c e .   P r i n   a c e a s t ă   f u n c ţ i e   s e   e x p r i m ă subiectivitatea
locutorului: stările, sentimentele, valorile sale. Această funcţie este dominantă
învlimbajul copiilor sau în cel al lirismului subiectiv. Exemple:
 Ah, ce rău îmi pare că am întârziat!; Îmi place în mod deosebit cartea asta, este
extraordinară!; Mi-e foarte dor de o vacanţă la mare!; Frumoasă şi jună, oh, dragă-mi mai
eşti! / Eu caut şi caut în  ochii-ţi cereşti / Şi-n veci nu mă satur  şi-n veci aş căta, / Iubită, dorită, o
gură-aşa!

Funcţia conativă / persuasivă / retorică /de apel  este centrată pe receptor, poate viza efectul de
persuasiune a mesajului asupra acestuia, recurgând la utilizarea vocativului şi a
imperativului(frecvent întâlnită în domeniul reclamelor). Prin funcţia conativă se
exprimă o încercare de a-l influenţa, de a-l incita la acţiune pe interlocutor printr-
un ordin, printr-o rugăminte etc. Această
funcţie este pregnantă în comunicarea cotidiană şi în stilul oficial-
administrativ. 

Exemple:
 
  Domnule, dă-mi te rog voie să trec!; Vă rugăm să verificaţi corectitudinea
sumei înscrise în chitanţă imediat după înmânarea acesteia. . Păstraţi chitanţa până la următoarea
plată. Mulţumim.

Funcţia poetică 
este centrată pe mesaj. Prin ea se pune în valoare mesajul ca atare, forma încare este
structurat/organizat acesta, atrăgând atenţia asupra modului în care acesta este
formulat.Prin funcţia poetică, un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul prin care
se transmite ceva,ci un text interesant în sine, plăcut, frumos, obsedant, amuzant
etc. Predomină în textele liricealături de funcţia emotivă, dar apare şi în jocurile
de cuvinte-calambururi, în expresii şi locuţiuni  populare, în sloganuri, proverbe,
zicători. Exemple:
Capul face, capul trage; N-ai să vii şi n-ai şă morţi / N-ai să şapte între sorţi, / N-ai să iarnă,
primăvară / N-ai să doamnă, domnişoară. ( 
 NichitaStănescu,
 Funcţia metalingvistică  e s t e c e n t r a t ă p e c o d . I n t e n ţ i a e s t e d e a s e
e x p l i c i t a î n c a d r u l mesajului codul
utilizat. Prin ea se controlează „codul”, cuvintele folosite, discutându-le 
înţelesulsau forma pentru a favoriza înţelegerea lor corectă. Este o funcţie pregnantă în stilul
ştiinţific, undelămurirea conceptelor folosite este esenţială. Ex.: analizele gramaticale;
dicţionarele, ghicitorile etc.,o r i c e p r o c e s d e î n s u ş i r e a u n e i l i m b i i m p l i c ă
dialoguri menite să clarifice anumiţi termeni
Funcţia referenţială 
este centrată pe referent. Prin ea se transmit informaţii despre lumeareală sau imaginară.
Această funcţie este dominantă în limbajul ştiinţific, dar ea are o pondereimportantă în orice
tip de comunicare. Exemple:
Spectacolul începe la ora 10; Adresa unde poţi găsi mai multe informaţii despre acest subiect este www...;
Era odată un împărat care avea trei feciori etc.

Funcţia cognitivă 
este centrată pe context, vizează situaţia/contextul în care se 
f a c e comunicarea (circumstanţe privind timpul, locul emiterii, respectiv
receptării, identitatea, statutulsocial şi relaţiile dintre actanţi etc.). Ex.: stilul
cilocvial / familiar, dialogurile implicate în cazul desfăşurării unei anchete unde se
vizează de regulă clarificarea contextului etc.

Fişă de lucru

Comunicarea / Funcțiile comunicării

1) Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de

comunicare

1.  doi elevi discută în pauză;

2.  un aparat de radio transmite într-o încăpere goală;

3.  mama citeşte scrisoarea de la fiul ei;

4.  în parc are loc un spectacol la care participă mulţi tineri;

5.  un japonez ţine un discurs în limba sa în faţa voastră;

6.  un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde nu-l aude;

7.  un tânăr se destinde navigând pe internet;

8.  doi muncitori discută, în timp ce, lângă ei, se sparge asfaltul cu picamerul.

2) Grupaţi-vă în perechi şi purtaţi o scurtă conversaţie a cărei scop să fie

- de transmitere sau schimb de informaţii,

- persuadare,
- descoperire a lumii exterioare,

- autocunoaştere,

- stabilirea şi menţinerea de relaţii sociale,

- jocul.

3) Citiți cu atenție textul:

Farfuridi:(emoționat și asudând)Atunci, iată ce zic eu, și împreună cu mine (începe să se

înece) trebuie să zică asemenea toți aceia care nu vor s cază la extremitate (se îneacă mereu),
adică vreau să zic, da, ca să fie moderați, adică nu exagerațiuni!...Într-o chestiune politică...și
care, de la care atârnă viitorul, prezentul și trecutul țării..să fie ori prea-prea, ori foarte,
foarte...(se încurcă, asudă și înghite) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?....da..pentru
ce?....Dacă Europa...să fie cu ochii ațintiți asupra noastră dacaă mă pot pronunța asfel, care
lovesc soțietatea, adică fiindca din cauza zguduirilor...și idei subversive...(asudă și se rătăcește
din ce în ce) și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probre de
tact..vreau să zic într-o privință, poporul, națiunea, România...(cu tărie) țara în sfârșit....cu
bun-simț, pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie și să recunoască, de la care putem
zice depandă...(se încurcă și asudă mai tare) precum, -da-ți-mi voie- (se șterge) la 48, la 34, la
54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește...pentru ca să dăm
exemplu clar surorilor noastre de gintă latine însă! (foarte asudat, se șterge, bea, iar se șterge
și suflă foarte greu).

1. Subliniază secvențele în care apar elementele nonverbale ale discursului lui Farfuridi.

2. Identifică elementele paraverbale ale discursului lui Farfuridi

3. Într-un monolog scurt realizează o caracterizare a personajului, așa cum rezultă din
elementele nonverbale și paraverbale la care acesta apelează în discurs.

4) Construiți un mesaj, al cărui răspuns să transmiteţi: indignare, resemnare, bucurie,

respingere, complicitate etc.

5) Citeşte textele de mai jos şi rezolvă cerinţele

a) Identifică elementele situaţiei de comunicare

b) Explică relaţia dintre emiţător şi receptor în situaţiile de comunicare date făcând

referire la funcţiile comunicării

 „În decursul acestei săptămâni ,jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast

câmp anticiclonic, pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară.
Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul
săptămânii , corelate cu ninsoare .În Moldova, Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol , în timp ce în
restul ţării valorile termice vor fi deosebit de coborâte, caracterizând o vreme geroasă “.
( prognoza meteo în Jurnalul Naţional )

Identifică elementele situaţiei de comunicare .

 Paxeladin : se dă la tuse! ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii);

- Mulţumim pentru creditul acordat !( slogan publicitar pentru o bancă );

- Radio de pici! ( slogan publicitar pentru un post de radio condus de copii ) .

 Românul e născut poet !

„ Înzestrat de natură cu o închipuire strălucită ,şi cu o inimă simţitoare,el îşi revarsă tainele
sufletului în melodii armonioase şi în poezii improvizate .

De-l munceşte dorul ,de-l cuprinde veselia ,de-l minunează vreo faptă măreaţă ,el îşi cântă
durerile şi mulţumirile ,îşi cântă eroii , îşi cântă istoria ,şi astfel sufletul său e un nesfârşit de
frumoasă poezie „.

( V. Alecsandri ,Poezia populară , 1852 )

 Te afli într-o maşină ,eşti prins în trafic ; îl vezi pe trotuar pe prietenul tău , căruia ai
vrea să îi comunici un mesaj urgent . Îl strigi , el te aude , dar distanţa dintre voi e mare , e
gălăgie pe stradă şi nu vă puteţi înţelege .