SITUAȚIA DE COMUNICARE

Elemente ale situației de comunicare. Funcțiile limbajului (Roman Jakobson)

Elemente ale situației de comunicare Funcții

Emițător Funcția emotivă
- actant în procesul comunicării - centrată pe emițător
- cel care produce mesajul, prin codificarea- mesajul are capacitatea de a semnala,
unei informații: selectează semnele din codul
dincolo de intențiile și voința, date despre
lingvistic și le combină conform normelor personalitatea acestuia
gramaticale - mărci: persoana I singular, verbe și
pronume; interjecții; superlativul cu mijloace
stilistice
Vai, ce tare plouă!
Receptor Funcția conativă
- actant în procesul comunicării - centrată pe receptor
- destinatarul mesajului, cel care primește - funcție persuasivă, de informare, de
mesajul și îl decodează poruncire
- Mărci: persoana a II-a, verbe și pronume;
vocative; verbe la imperativ
Ascultă-mă! De ce nu mă crezi?
Mesaj Funcția poetică (proverbe, zicale, texte
- secvență prin care se transmite informația beletristice)
- rezultat al codării - centrată pe mesaj
- mesajul tinde să se opacizeze, atrăgând
atenția asupra lui însuși, mai degrabă decât
asupra referentului
- grad sporit de expresivitate
- ea nu apare izolată în text, ci se combină cu
celelalte funcţii, de ex. în diversele genuri
poetice: poezia epică, dominată de enunţuri
expozitive formulate la persoana a III-a.
implică o participare a funcţiei referenţiale;
poezia lirică, dominată de persoana I,
cuprinde enunţuri în care intervine puternic
funcţia emotivă, iar poezia liric-adresativă, cu
valori retorice, formulată la pers. a II-a (oda,
epistola), implică funcţia conativă.
Canal
- mijloc material prin care se transmite
mesajul
- suport fizic al contactului comunicațional:
telefon, rețea de socializare, radio, TV, com
orală
Cod
- sistem convențional de semne și reguli
combinatorii utilizat pentru elaborarea unui
mesaj (limba, imaginea)
Funcția fatică
- centrată pe canalul de comunicare
- denotă capacitatea de a controla și menține
contactul dintre partenerii de dialog
-verificarea modului de funcționare a
contactului, dintre instanțele comunicării
orale se realizează de obicei prin secvențe
textuale de tipul „Alo, mai ești pe fir?”, „Ce
mai faci?”,
Funcția metalingvistică
- centrată pe cod
- intenția de a se explicita în cadrul mesajului
codului utilizat
- explicaţiile pot privi argourile, limbajul
copiilor, (in)corectitudinea unei forme grama-
ticale, decodificarea unui alt cod ş.a.
- Mărci: „Ce înțelegi tu prin «sunet»?”
„Nu mai spune „prostule”, nu e frumos!”
Nu se spune „ce face fetele?”, ci „ce fac
fetele?”.

Referent Funcția referențială

- situația, obiectul, realitatea despre care se - centrată pe referent
comunică, contextul - este orientată spre referentul mesajului, este
funcţia primordială într-o mare parte a
enunţurilor, coexistând uneori cu alte funcţii;
îi aparţin enunţuri neutru-informative
- Mărci: prezența deicticelor: termeni ce se
referă la spațiu și timp și la persoanele
implicate în dialog
Pisica este un animal domestic.
Acolo este un câine. (deictic de loc)
Se aude un zgomot din partea aceea.
 EXERCIȚII
1. Identifică funcţiile comunicării în următoarele enunţuri:
 Îmi place în mod deosebit această carte, este extraordinară! (funcția emotivă)
 Domnule, daţi-mi vă rog voie să trec! (funcția conativă)
 Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. (funcția poetică)
 Trenul pleacă la ora şapte. (funcția referențială)
 “Moftangioaica română vorbeşte româneşte numai avec les domestiques, încolo franţuzeşte –
acu ia lecţii de limba engleză.” (I.L.Caragiale, Moftangii, Românca). (funcția metalingvstică)

2. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, canal):

“Ca să judeci drept un lucru, trebuie să te îndepărtezi oarecum, dupa ce l-ai iubit. Nevoia
aceasta e adevărată cu privire la ţări, la fiinţe şi la tine însuţi.” - Andre Gide (receptor)
“Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi.” - Jonathan Swift
(mesaj)
“Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul.” - Dante
(receptor)
“Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă.
Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. Dacă-l înveţi să pescuiască, il hrăneşti pentru toată
viaţa.
Nu e important cât de mic eşti, important e cât de mare vrei să fii. (receptor, mesaj)
E imposibil să zbori ca un vultur, dacă te-nconjori doar de ciori.” - John Kalench (receptor,
mesaj)

3. Precizează scopul comunicării:

“Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. (slogan politic)
“D.A.- te-a furat în ultimii patru ani”. (slogan politic)
“Radio de pici”. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii)
“Ciuc, încă una şi mă duc!” (slogan publicitar)

4. Se dau textele:

[7 noiembrie, 1879]
Eminescul meu scump,

Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp, un dor
purtat cu atâta amar şi suferinţă ; nu ştiu dacă pentru tine nu a dispărut tot farmecul
închipuit de bogata ta fantezie, după ce realitatea lucrurilor a înlocuit zborul
imaginaţiunei; cât pentru mine, tu eşti şi vei fi pururea iubitul meu ideal, visat şi dorit într-
un chip vag, nehotărât chiar în copilăria mea. Mâne e ziua numelui tău ; îmi pare destul de
rău că nu pot măcar să te sărut pe ochii tăi cei frumoşi; fă-mi să pot să-i pot săruta cât mai
în grabă şi să pot a-ţi cere iertare dacă poate din prostie te-am jignit cu ceva; tu de mă
iubeşti, desigur că mă vei ierta, şi vei veni la Iaşi, să ne mai îmbătăm unul de
altul.Telegrafia-ză-mi de vii, te sărut dorindu-ţi toată fericirea lumii.
Veronica
 Mihai Eminescu, Opere XVI. Corespondenţă. Documentar, coordonator Dimitrie Vatamaniuc,
P. 624, Editura Academiei, Bucureşti,1989.

[15 februarie 1909]

Ilustre Domnule Profesor,

Un şcolar puţin însemnat, care a ştiut poate mai mult să te supere decât să se
folosească de învăţăturile Domniei Tale, îşi permite, cu tot respectul, a-ţi trimite din
depărtare urarea sa cordială:
Să trăiasă Ilustrul nostru Profesor Titu Maiorescu întru mulţi ani sănătos, cuminte
şi vesel! Aşa cum din tinereţe îl ştie
bătrânul şcolar
I.L.Caregiale (I.L.Caragiale – Opere,
VII, Corespondenţă).

4. Pracizează elementele situaţiEI de comunicare (emiţător, receptor, cod, canal), precum şi

scopul comunicării.

1. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de

comunicare:
□ cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor;
□ câţiva elevi discută într-o pauză;
□ un aparat de radio transmite într-o încăpere goală;
□ la un megafon se anunţă vreme proastă pe o plajă pustie;
□ un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare;
□ purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat;
□ un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde la telefon nu-l aude;
□ pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri;
2. Pornind de la schema comunicării şi de la modelul de mai jos, completaţi tabelul
următor, cu elementele care corespund fiecăreia dintre situaţiile bifate de voi la
exerciţiul 1.

situaţia emiţător(i) receptor(i) mesaj cod canal context

cineva scenaristul, telespectatorii actele verbal electroni tema piesei
urmăreşte o regizorul, piesei de (limbă), c de teatru
piesă de teatru actorul etc teatru vizual
la televizor (imagine)
etc
 3. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, canal):
a) „ În decursul acestei săptămâni, jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast
câmp anticiclonic, pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară.
Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul
săptămânii, corelate cu ninsoare.
În Moldova, Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol, în timp ce în restul ţării valorile termice
vor fi deosebit de coborâte, caracterizând o vreme geroasă “.
( prognoza meteo în Jurnalul Naţional )

b) “Ca să judeci drept un lucru, trebuie să te îndepărtezi oarecum, dupa ce l-ai iubit. Nevoia
aceasta e adevărată cu privire la ţări, la fiinţe şi la tine însuţi.” – André Gide
“Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi.” - Jonathan Swift
“Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul.” - Dante
“Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă.”
“Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. Dacă-l înveţi să pescuiască, il hrăneşti pentru toată
viaţa.”
“Nu e important cât de mic eşti, important e cât de mare vrei să fii.”
“E imposibil să zbori ca un vultur, dacă te-nconjori doar de ciori.” - John Kalench

4. Identificaţi funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare:

a) Îmi place în mod deosebit această carte, este extraordinară!
b) Domnule, daţi-mi vă rog voie să trec!
c) Sunt mai aproape dinţii ca părinţii.
d) Trenul pleacă la ora şapte.
e) “Moftangioaica româncă vorbeşte româneşte numai avec les domestiques, încolo franţuzeşte –
acu ia lecţii de limba engleză.” (I.L.Caragiale, Moftangii, Românca).
f) Tu, Oltule, să ne răzbuni! (Octavian Goga, Oltul)
g) Trenul pleacă la ora 17:30 de la linia 3.
h) „- Ce este optimismul? întrebă Cacombo.
- Vai! zise Candide, este furia de a susţine că totul e bine când îţi merge rău.”
i) Vai, ce vreme frumoasă!
j) „Alo, mă auziţi?”, „Vorbiţi mai tare, vă rog!”
k) „Apele plâng, clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu, Sara pe deal)
l) Alo! Mă auzi?, Mai eşti pe fir?, Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?, Ai putut să deschizi
fişierul pe care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi? –Aşa, da, da.
m) Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni incompatibili: tăcere
asurzitoare, dureros de dulce, ţiuitul tăcerii, cioară albă;
Când spun aici scriitor clasic, mă refer la valoarea sa reprezentativă în cadrul unei literaturi, nu la
faptul că opera sa aparţine clasicismului.

5. Precizează scopul comunicării:

“Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. (slogan politic)
“D.A.- te-a furat în ultimii patru ani”. (slogan politic)
“Radio de pici”. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii)
“Ciuc, încă una şi mă duc!” (slogan publicitar)
“Paxeladin : se dă la tuse! »  ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii)
“Mulţumim pentru creditul acordat !”( slogan publicitar pentru o bancă )

1. Găsiţi trei exemple de utilizări ale limbajului în care funcţia poetică să se

manifeste în afara literaturii (sloganuri publicitare sau politice).

7. Identifică elementele situaţiei de comunicare în următoarea scrisoare :

Sinaia, 24 aprilie, 2010
Dragă Dana,
Mă aflu momentan la Sinaia, unde îmi petrec vacanţa de pimăvară. Totul este aici
minunat, vremea este superbă şi mă distrez extraordinar.
N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. Ţi-am pregătit un cadou pentru
această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. Regret că nu pot veni la petrecerea ta, dar să fii
convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul.
Până atunci, te felicit din toată inima, îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii, succes deplin
la examenele care urmează.
Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag, Paula

8. Proverbele circulă de obicei în mai multe variante. Alegeţi pentru fiecare din perechile
de mai jos varianta care vi se pare că „sună mai bine”:

a. Lucrul de azi nu-l lăsa pe mâine./ Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.
b. Lupu-şi schimbă părul, dar năravul, ba./ Lupul îşi schimbă părul, dar nu şi năravul.
c. Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti./ Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să ştiu
cine eşti.
d. Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi cele opinci./ Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi nişte
papuci.

9. Alcătuiţi enunţuri care să ilustreze următoarele funcţii ale limbii:

a. metalingvistică
c. referenţială
d. fatică
e. poetică
f. conativă