Dialogul și

monologul
Dialogul

 Dialogul este o convorbire între cel puțin două persoane, care se adresează
alternativ una alteia. Mărcile sale grafice sunt linia de dialog sau ghilimelele și
alineatul.
Tipuri de dialog

 Conversația cotidiană este o formă familiară/ informală de comunicare orală,

dialogată. Ea se creează continuu, prin interacțiunea vorbitorilor, fără a fi
guvernată de reguli stricte.
 Reguli ale dialogului: acordarea atenției partenerului, preluarea/ cedarea
cuvântului la momentul oportun.
 Dialogul presupune și folosirea unor formule de inițiere (alo, bună ziua, salut), de
menținere (înțeleg, desigur) și de închidere (la revedere, pa, cu bine) a contactului
verbal.
Tehnici ale dialogului eficient

 Adecvarea la situația de comunicare – atenție la alegerea tipului de limbaj

(formal, informal), la auditoriu (vârstă, numărul persoanelor, relația dintre voi), la
contextul în care se realizează comunicarea (în față, în afara clasei, în fața unor
martori), la reacția partenerului/ partenerilor.
 Elementele nonverbale (gesturi, mimică, poziția corpului) și paraverbale
(tonalitate, accent, pauză în vorbire, ritm).
 Adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune).
Structura dialogului

 Unitatea minimală din care se constituie dialogul se numește replică.

 Replicile pot fi verbale, nonverbale sau mixte.
Monologul

 Monologul este vorbirea neîntreruptă a cuiva, o replică de dimensiuni ample,

emisă de o persoană sau un personaj, care își exprimă sentimente, gânduri, idei.
 Există mai multe tipuri de monolog: povestirea sau relatarea orală, descrierea
orală, argumentarea orală a unei opinii, discursul unei personalități publice etc.
 Elementele nonverbale (mimica, gestica, poziția corpului) și paraverbale
(accentul, tonalitatea, pauzele în vorbire, ritmul expunerii) au un rol important în
convingerea auditoriului. Mișcarea brațelor, privirea, limbajul trupului pot vorbi
uneori mai mult decât înseși cuvintele.