 Curentul cultural promovat de societatea ieșeană „Junimea”, se manifestă începând cu anul

1863, timp de un sfert de secol, ca o mișcare de modernizare profundă și de aplicare

ferventă a spiritului critic.
 Junimismul include atât elemente de ruptură față de trecut, cât și tendința de continuitate
cu direcția inițiată de Mihail Kogălniceanu, la „Dacia literară”. Idei și teme comune sunt:
promovarea unei literaturi originale, cu specific românesc, combaterea imitațiilor și
aplicarea principiilor valorice în actul critic.
 Mai departe, „Junimea” reprezintă fondarea spiritului critic modern în literatura și cultura
română, dar și o critică adusă lipsei de echilibru între formele instituționale ale reformei și
mentalitatea poporului.
 Societatea „Junimea” este cea mai importantă grupare ideologică și culturală din a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, având în epocă rolul de a orienta evoluția culturii române.
JUNIMEA
 Curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași, între 1863-1864

 Fondatorii societății sunt:

• Petre Carp
• Vasile Pogor
• Iacob Negruzzi
• Theodor Rosetti
• Titu Maiorescu
 Circulația ideilor junimiste în epocă este asigurată de faptul că societatea avea o
tipografie proprie, o librărie și că editează revista „Convorbiri literare”,
începând din 1867.
Titu Maiorescu

 A fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician,

filosof, pedagog, politician și scriitor român mason, prim-ministru
al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru
fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a
României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului
XX.
 Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a „formelor fără
fond”, baza junimismului politic și „piatra de fundament” pe care s-
au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca
Caragiale și Ioan Slavici.
Trăsăturile junimismului:

 spiritul critic;
 spiritul filozofic;
 spiritul oratoric;
 spiritul ironic;
 gustul pentru clasic şi academic.
Periodizarea „Junimii”

 În viața societății se disting trei etape:

-etapa ieșeană(1863-1874)
-etapa de consolidare(1874-1885)
-etapa bucureșteană(1885-1944)
Prima etapă:

 Prima etapă, etapa ieşeană, are un pronunţat caracter polemic şi se manifestă în trei
direcţii: limbă, literatură şi cultură. În această perioadă se elaborează principiile sociale şi
estetice ale junimismului şi au loc acţiuni de culturalizare a publicului numite „prelecţiuni
populare”.
Etapa a doua:

 Etapa a doua, în care şedinţele societăţii au loc la Bucureşti, dar activitatea revistei este la
Iaşi, este etapa de consolidare, afirmându-se reprezentanți de seamă ai noii direcţii în
poezia şi proza românească: Eminescu, Creangă, Slavici, Caragiale. Acum sunt elaborate
studiile esenţiale prin care Titu Maiorescu se impune ca autentic întemeietor al criticii
noastre literare moderne.
Etapa a treia:

 Etapa a treia, în care şi revista „Convorbiri literare” este mutată la Bucureşti, are un
caracter preponderent universitar, prin cercetările filozofice şi istorice.
Problemele limbii

 Maiorescu susține utilitatea îmbogățirii vocabularului limbii române prin neologisme de

origine romantică, într-un studiu din 1881, intitulat chiar „Neologismele”.
 Este perioada de glorie absolută a revistei.
Ca rod al discuțiilor de la Junimea, se nasc studiile
maioresciene:

 „Despre scrierea limbei române”

 „O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867”
 „Asupra poeziei noastre populare”
 „În contra direcției de astăzi în cultura română”
 „Direcția nouă în poezia si proza română”
Teoria formelor fără fond

 Studiul lui Titu Maiorescu, „În contra direcției de azi în cultura română” (1868)
lansează teoria „formelor fără fond”.
 „În aparență, după statistica formelor din afară, românii posed astăzi aproape întreaga
civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și
literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar în
realitate toate aceste sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup,
iluzii fără adevăr, și astfel cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă și fără valoare,
și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi în zi mai adânc”.
(Titu Maiorescu)
 Prin fond, Maiorescu înțelege activitățile materiale, sociale și culturale, dar și tradițiile sau
mentalitățile. Prin formă, sunt desemnate structurile instituționale (juridice și politice) ale
societății, sistemul de educație, instituțiile culturale (presa, teatrul) prin care se realizează
circulația valorilor în cadrul societății.
 „Citeşte! Citeşte mereu, creierul tău va deveni
un laborator de idei şi imagini, din care vei
întocmi înţelesul şi filosofia vieţii”.
Mihai Eminescu