Creațiile dramatice se definesc prin organizarea în acte, scene, tablouri,
replici, prin folosirea dialogului și a monologului dramatic ca mod de expunere, dar și prin utilizarea didascaliilor, ca element distinctiv al acestui gen artistic. Didascaliile sunt elemente specifice textului dramatic, menite să îndrume jocul actorilor și să sprijine viziunea regizorală. Aceste indicații scenice vin în completarea replicilor personajelor, aducând informații despre cronotop (spațiul și timpul întâmplărilor) și personaje (statutul, înfățișarea, acțiunile, gesturile, mimica, vocea), reprezentând singura intervenție în text a dramaturgului, făcând legătura între literalitate și teatralitate. Textul dramatic fragmentar din opera X de Y este semnificativ pentru prezentarea acestor notații pe care autorul le face, deoarece conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi personajele. Astfel prima/primele didascalii oferă informații suplimentare despre... (se prezintă didascaliile, interpretarea lor cu exemple și citate) *Indicațiile scenice prezintă detalii despre coordonatele spațio-temporale ale conflictului/decorul. (exemple) *Didascaliile precizează amănunte despre vestimentația lui...(exemple) *De asemenea, acestea creionează și elemente paraverbale, ce sugerează manifestările involuntare ale unor emoții, stări de spirit... (exemple) *Nu în ultimul rând, indicațiile scenice conțin aspecte legate de mișcarea scenică sau de relația dintre personaje...(exemple) În concluzie, se poate afirma că didascaliile reprezintă, pe de o parte, o trăsătură a discursului dramatic, iar pe de altă parte, oferă informații importante care permit o mai bună înțelegere a mesajului literar.