Mesajul unui text liric- exemplu

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a

semnificațiilor exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită
cititorul să pătrundă dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor
ascunse.
Opera literară ,,Ieri, azi, mâine'', de Alexandru Vlahuță, este o creație lirică, ce are ca
temă trecerea ireversibilă a timpului, privit din trei dimensiuni: trecutul, prezentul și viitorul.
Mesajul desprins din acest text este acela că fiecare dintre noi percepe scurgerea
anilor într-un mod diferit: ,,Ieri!...cenușa ce păstrează forma încă neschimbată’’.
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte incert,
nostalgic din cauza schimbărilor aduse de timp ,,Visuri nebătute încă de-al ursitei vânt
cumplit’’. Vocea ficțională se află în ipostază de contemplator și își face simțită prezența,
la nivelul textului, printr-o serie de indici morfologici, precum verbul la persoana I ,,vom
trăi’’ și pronumele la persoana I ,,noi'', fiind un lirism de tip confesiv, întrucât poetul ne
îndeamnă să reflectăm la faptul că este important să ne gestionăm timpul, care ar putea să ne
aducă și schimbări nefavorabile.
Elementele componente timpului sunt: ,,ieri’’, ,,astăzi’’ și ,,mâini’’, ce prezintă
imaginea acestuia în trei ipostaze inedite.
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de
interpretare în ceea ce privește mesajul textului liric ,,Mâine...mâine, cine știe câți din noi
vom mai trăi''. Implicându-se afectiv, sentimentele sunt de nostalgie, de îngrijorare și de
acceptare a faptului că tot ceea ce ne este dat să trăim să primim cu înțelepciune, având în
vedere faptul că nu putem ști niciodată ce ne rezervă viitorul.
În plus, modul în care poetul își transmite trăirile este inedit, mai ales că, la nivelul
textului, se regăsesc punctele de suspensie, semnele exclamării și semnele întrebării, mărci
importante ale afectivității, ce accentuează ideea de meditație în ceea ce privește scurgerea
timpului.
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului
textului, întrucât poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea/măiestria
resurselor expresive folosite.
Astfel, personificarea ,,cenușa ce păstrează forma încă neschimbată’’ sugerează faptul
că trecutul poate fi identic și rămâne cu ceea ce are fără a-și modifica caracteristicile;
repetițiile ,,ieri...ieri’’și ,,mâine...mâine...mâine’’ accentuează indicii care sunt singurii ce
delimitează acțiunile pe care le săvârșim și care ne determină să le conștientizăm în unele
clipe; epitetul metaforic ,,visuri nebătute’’ arată neîmplinirea unor idealuri din trecut, ce au
apărut în prezent și care cu ajutorul metaforei ,,amintirea cu dorința se-ntâlnește’’ pot da
naștere unui motiv de dezvoltare a unor idealuri. Antiteza ,,rai sau iad’’ constituie locurile
eterne în care fiecare dintre noi poate păși, însă nesiguranța zilei de mâine a omului este
exprimată elocvent în exclamația din finalul poeziei ,,Mâine, cine știe câți din noi vom mai
trăi!’’
Opera literară ,,Ieri, azi, mâine’’, de Alexandru Vlahuță, pune în lumină ideea că
fiecare dintre noi poate fi dominat de sentimente de incertitudine, generate de trecerea
timpului, iar cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care sunt îmbinate figurile de stil,
astfel, creându-se o meditație aparte în ceea ce privește gestionarea clipelor omului din cele
trei dimensiuni surprinse.