1.

Alcătuiește câte un enunț în care să ilustrezi alte două sensuri ale cuvintelor subliniate din enunțul: „De
simțirea de fericire a zborului în lumina zilei, pe omătul alb, în răceala aspră, îmi amintesc ș-acuma ca
de una din cele mai rare clipe ale vieții.”

2. Transcrie substantivele indicând pentru fiecare cazul: „Am izbutit să îndrept săniuța pe drum bun, simțeam
strânsoarea fratelui meu ca un clește tremurător; m-a cuprins o bucurie nebună când am săltat pe dâmbul
de zăpadă și zborul mi s-a oprit.”

3. Rescrie enunțul „Abia atunci învățam cârmuirea saniei”, transformând complementul direct într-o
propoziție subordonată corespunzătoare.

4. Alcătuiește un enunț interogativ în care substantivul „mal” să îndeplinească funcția sintactică de

circumstanțial de loc (1) și un enunț asertiv cu verbul copulativ „a se face” (2)

5. Încercuiește varianta corectă pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos din textul următor, preluat
dintr-un mesaj al unui coleg.

Cel / Ce-l mai bogat gospodar a/ al satului are în curte decât / doar o sanie, pe care prichindei/
prichindeii/ prichindeiii o iau/ i-au la deal, când ninge. Uneori, au loc accidentări datorită / din pricina
gheții.

6. Transcrie adjectivele de tipuri diferite și indică pentru fiecare felul, nr. de forme și cazul: „Jocurile noastre
iscodiseră toate virtuțile nisipului auriu. Exploatam o grămadă mare de nisip mărunt, pus de cineva sub
castanul uriaș din fața casei.”

7. Precizează tipul de raport sintactic existent între propozițiile din enunțurile:

a) „Luaserăm obiceiul de a sta-ntr-o rână la umbra unui arin, din care cădeau arome amărui peste noi”

b) „Pădurea cântă imnuri, şi luna amoroasă

Revarsă pe copilă o mantie-argintoasă.”.

8. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care pronumele personal „ea” să aibă funcția sintactică de
complement indirect (a) și o propoziție negativă, în care substantivul „pădure” să aibă funcția sintactică
de atribut substantival prepozițional(b).

9. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul adresat unui tată, cu forma
corectă a cuvintelor scrise între paranteze.

Ea ____________ (a veni, imperfect) cu gâștele, iar el, cu ___________ (miel, plural, articulat
nehotărât). Ne________________(a aduna, perfect simplu) câțiva prieteni pe celălalt mal _________
(articol genitival) apei.
— Nu-mi____________ (a zice, imperativ, plural) că______________ (a sta, viitor popular, persoana I,
singular) în casă, de-acum!

10. Rescrie enunțul „o fâşie de pământ acoperită cu gazon, ce şerpuia pe deal în jos, şi era plină de tot
felul de arbori interesanți … ”, înlocuind cu câte un sinonim cuvintele subliniate.
11. Precizează partea de vorbire și cazul fiecărui cuvânt subliniat în fragmentul: „Când vreun invitat al
slugerului Ioan observa asta, cineva din familie îi răspundea imediat: dar nu se întâmplă aşa cu toate
casele din Moldova.”

12. Indică valoarea morfologică a cuvintelor. Completează enunțul în așa fel încât să obții o frază alcătuită
din două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă: „Creștea acolo și un salcâm”.

13. Alcătuiește o frază din două propoziții, în care substantivul „floare” să aibă funcție sintactică de
complement direct și să fie termen regent pentru o propoziție subordonată atributivă.

14. Rescrie enunțurile de mai jos, reprezentând gândurile unui copil, corectând greșelile de orice fel.
Eram să renunțăm la cireși cât și la vișini. Se merită să salvăm câți mai mulți, luând în vedere că fiecare
dintre aceaști arbori vor fi îngrijite bine.

15. Rescrie enunțul „Ce, crezi că e ușor?”, înlocuind cu un sinonim cuvântul „crezi” și cu un antonim
cuvântul „ușor”.

16. Indică modurile și timpurile verbelor: Ştii ce mi-ar plăcea mie? / Zău, dragă şoricel, / fă o scamatorie: / să
cresc şi eu cât el.”

17. Transcrie propoziţiile subordonate din fraza următoare, precizând felul lor: „Aveau nişte aşteptări
incredibile şi credeau că vor găsi oraşe în care casele vor avea acoperişuri din aur”.

18. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care adjectivul „nefericit” să fie la superlativ relativ de inferioritate
(a) și o propoziție negativă, în care substantivul „Mihai” să aibă funcția sintactică de atribut substantival
genitival (b).

19. Enunțurile următoare reprezintă visul unui navigator. Rescrie-le, corectând greșelile de orice natură.
Se făcea că, la capătul mări acelea, ar găsi doisprezece vapoare ale căror traseie rămâneau
misterioase. I-ar fi plăcut să fii călătorit pe acestea și să descopere comori ne mai văzute.

20. Alcătuiește câte un enunț cu alte două sensuri ale adjectivului „ușor” din propoziția: „Prezența unei pisici
sau a unui câine în casă nu este întotdeauna ușoară pentru părinți”.

21. Selectează, din fragmentul următor, pronumele și adjectivele pronominale, precizând felul și cazul în care
se află:
„Dar uitându-se-n lungime, / La toat-a lui întregime, / Şi năduşindu-l căldura, / Zise: „U! a! – căscând
gura/ Und-aşa oase mulţime, / După toat-a mea-ntregime? / Aş! o să-mi mai fac eu casă”.

22. Transcrie propoziţiile din fraza următoare, precizând felul lor: „Acestea nu reprezintă un pericol real, dar
sunt suficiente pentru a stimula sistemul imunitar al copiilor, care vor fi mai bine înzestrați împotriva
alergiilor și a infecțiilor.”
23. Alcătuiește un enunț imperativ, în care substantivul „scaun” să aibă funcție sintactică de complement
direct (a) și un enunț interogativ, în care verbul „a ajunge” să aibă valoare copulativă (b).

24. Rescrie-le, corectând greșelile de orice natură.

i-ar place să am și eu un animal de companie. I-am spus lui mama să-mi ieie un cățel dar mi-a
răspuns să o las în pace, să nu o inervez, pentru că are foarte mult de lucru la servici.

25. Rescrie enunțul „Când m-am întors spre el, mi-a căzut cerul în cap, căci în cadrul ușii am văzut o siluetă
familiară.” înlocuind cuvintele subliniate cu sinonimele potrivite.

26. Selectează substantivele din enunțul următor, precizând cazul în care se află: „— Bravo, fetițo, am auzit
apoi și vocea inginerului.”

27. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul lor:

„N-am mai fost în stare să fac singură niciun pas.”

28. Alcătuiește un enunț interogativ în care substantivul „pom” să aibă funcția sintactică de subiect (a)
și un enunț asertiv în care verbul „a fi” să aibă funcția sintactică de predicat verbal (b).

29. Alcătuiește câte un enunț cu alte două sensuri ale verbului „a opri” din enunțul: „când nu m-ar fi putut
nimeni opri să mă supăr”.

30. Indică felul pronumelor și cazul:

„― Ţi se pare, spuse Topîrceanu. Matale mi-eşti drag.
― Bine, dar ceilalţi? întrebă Sadoveanu.”

31. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul lor: „Nu o dată, am încercat să găsesc, în
făpturi mai prejos de mine, o tresărire de conștiință, o fărâmă de suflet cinstit.

32. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „rață” să fie în cazul acuzativ (a) și o propoziție
afirmativă, în care substantivul „alee” să fie în cazul dativ (b).

33. Corectează greșelile:

Simpt că am învins azi pe toată lumea, dat fiind că, întradevăr, am fost ce-l mai bun la al doi-lea joc.
Probabil că va dispare acest sentiment în maxim trei zile, dar azi sunt fericit.
Suntem mândrii de fica noastră, de puterea ei de aș găsi forța necesară pentru înplinirea viselor.

34. Selectează adverbele, precizând felul lor: „Am devenit devreme conștientă de absurdul vorbitului. Am
renunțat să încerc. Cel mai adesea, tânjeam după liniște. [...] Mi-am dorit mult să cânt. Mi-a lipsit
curajul de a sta singură pe o scenă [...]. Nu am putut cânta niciodată în fața cuiva”.

35. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul lor și raporturile sintactice:
„Am abandonat o anumită nuanță de senzațional care cred că se simte în primul volum.”

36. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care adjectivul „simplu” să fie nume predicativ (a) și o propoziție
negativă, în care substantivul „plop” să aibă funcția sintactică de complement direct (b).