BADESCU IOSIF BADESCU MARIA LIMBA ROMÂNA · VOCABULAR SI FONETICA (NOTIUNI TEORETICE) · EXERCITII (VOCABULAR, FONETICA) REZOLVATE · TESTE

TIP GRILA (VOCABULAR, FONETICA) CU RASPUNSURI Capitolul 1 Cuvântul. Structura cuvântului. Sensul cuvintelor. Familia de cuvinte 1.1. Cuvântul 1.1.1. Forma. Continut Ca unitate de baza a vocabularului, cuvântul reprezinta un sunet sau o îmbinare de s unete, care se reda în scris printr-o litera sau un grup de litere (forma) si la care se asociaza un anumit înteles (sen s). Orice cuvânt are: o forma (totalitatea sunetelor din care este alcatuit) si un înteles, un sens, un continut ("fotografia" pe care vorbitorul si-o formeaza în memorie la pronuntarea unui cuvânt). cuvântul forma Continutul cep c, e, p 1. Dop de pluta cu care se astupa gaura unui butoi 2. Portiune din tulpina unui portaltoi 3. Fusul arborelui de la o moara taraneasca cu apa 4. Capatul filetat al unei tevi cerb c,e,r,b 1. Mamifer rumegator de padure, de talie mare, cu coarne ramificate , cu coada scurta. 1.2. Structura cuvântului Cuvintele pot fi alcatuite din: prefix radacina sufix cuvânt derivat strabun ---strabun ---bun -ic bunic nebun ---nebun strabun -ic strabunic sau: prefix tema lexicala(prefix+radacina) tema lexicala (radacina+sufix) sufix cuvânt derivat în-(îm-) (padur + -i) -re împadurire dezra( s) -+ suci -re dezrasucire dezra( s) -+ suci -dezrasuci În exemplele de mai sus, radacina = radical.

Forma reprezinta latura materiala a cuvântului, adica fonemele, grupate în silabe si puse sub un accent, si morfemele diferentiate în: radacina, afixe si desinente. Mentionam ca, dupa cum exista cuvin te care nu poarta accent, tot asa sunt si cuvinte (prepozitii, conjunctii, adverbe, interjectii etc.) care nu contin morfe me gramaticale, fiind constituite numai din radacina. 1.2.1. Radical/Radacina Radicalul (radacina) este elementul comun care se gaseste la cuvintele care form eaza o familie de cuvinte (familie lexilala). El poate fi identic sau nu cu nu cu un cuvânt de baza: radical cuvânt de baza paduros padurpadure bunatate bun bun ierboasa ierbiarba înflorire florfloare 1

1.2.2. Prefix Prefixul este sunetul sau sunetele care se asaza înaintea radicalului pentru a for ma cuvinte noi: re-+ începe = reîncepe, con-+ frate = confrate, des-+ fereca = desfereca, pre-+ simti = presimti. 1.2.3. Sufix Sufixul lexical este sunetul sau sunetele care se asaza dupa radicale pentru a f orma cuvinte noi: covor + -as = covoras, pita + -ar = pitar, scaun + -el = scaunel, floare + -icea = floricea Toate cuvintele de mai sus, formate cu ajutorul sufixelor si/sau al prefixelor, se numesc cuvinte derivate. Partea cuvântului care ramâne neschimbata în flexiune se numeste tema. Tema lexicala poate fi alcatuita din radacina plus un sufix sau un prefix la car e se adauga un alt sufix sau prefix. stra-+ luci + -re = stralucire stra-+ luci + -re = stralucire prefix + radical radical + sufix tema tema 1.2.4. Desinenta Sunetul sau grupul de sunete (morfemele) de la sfârsitul cuvintelor, folosite pent ru a arata diferitele categorii gramaticale (genul, numarul, persoana) se numeste desinenta. creezi = cre + -ez + -i (cre = radacina, -ez = sufix gramatical, -i = desinenta de persoana a II-a singular La substantivul eleva desinenta -a marcheaza atât singularul, opunându-se pluralului ( eleve), cât si cazul nominativ/acuzativ, în opozitie cu genitiv/dativ (unei eleve). În o tema complicata , desinenta -a a adjectivului complicata exprima genul feminin, nu marul singular, cazul nominativ/acuzativ. La substantive si adjective, genul si numarul sunt marcate prin desinente: prun/ pruni, socru/socri, eleva/eleve, tren/trenuri, caiet/caiete; anormal/anormala /anormali/anormale, cafeniu/cafenie /cafenii. La verbe, desinentele adaugate la tema verbelor precizeaza persoana si numarul:

-la indicativ prezent: cânt, cânti, cânta, cântam, cântati, cânta: -0, -i, -a, -(a)m, -(a)t , -a;

-la indicativ imperfect: cântam, cântai, cânta, cântam, cântati, cântau: -m, -i, -0, -m, -t , -u;

-la indicativ perfect simplu: cântai, cântasi, cânta, cântaram, cântarati, cântara: -i, -si -0, -ram, -rati, -ra etc. 1.3. Sensul cuvintelor 1.3.1. Sens propriu si sens figurat Asa cum am mai amintit, cuvintele au o forma (învelis sonor) si un sens sau mai mu lte sensuri (cuvinte polisemantice).

Sensul obisnuit. însusire decât cea obisnuita. metonimie. (sens propriu) Fiind tineri. (sens propriu. însusire se numeste sens propriu (denotativ). cu greu si-au gasit un acoperis. fiind format din sensul de baza si unul sau mai multe sensuri secundare. sinecdoca. care trezeste în mintea cititorului imaginea real a a unui obiect. fundamental. fundamental) 2 . Este rece apa de la izvor. (sens figurat -metafora) Sala de conferinte era arhiplina.3. care trezeste în mintea cititorilor o alt a imagine. actiune. (sens figurat -hiperbola) 1. (sens propriu) Fericirea lui atârna de un fir de par.2. (sens propriu) Informatia este din izvor sigur. iar celelalte sunt sensuri secundare. Sens fundamental si sens secundar Dintre sensurile pe care le are un cuvânt. sensuri derivate. folosit curent. Sensul mai putin obisnuit al cuvintelor. Masina nu intra pe poarta casei. se numeste sens figurat (conotativ). (sens figurat -metonimie) Cosarul se plimba pe acoperis. Acesta apare mai ales în operele literare. hiperbo la etc. (sens propriu) Toata sala l-a aplaudat în picioare. (sens figurat -sinecdoca) A observat în supa un fir de par negru si lung. dând nastere figurilor de stil (metafora. unul este mai cunoscut si se numeste de baza. actiune. Acest sens este primul explicat într-un dictiona r.).

Mingea nu a vrut sa intre în poarta. -la fotbal (sens propriu, secundar) S-a speriat si inima îi batea cu putere. (sens propriu, fundamental) Ciprian si-a cumparat o casa în inima orasului. (sens propriu, secundar) Sabia lui Stefan cel Mare este la turci. (sens propriu, fundamental) Dusmanii au trecut tara prin foc si sabie. (sens propriu, secundar) Fiecare om are doua brate. (sens propriu, fundamental) Bratele Dunarii sunt raiul pasarelelor. (sens propriu, secundar) 1.3.3. Cuvinte monosemantice si cuvinte polisemantice Cuvintele monosemantice sunt cuvintele care au un singur sens. Ele apartin, în gen eral, limbajului tehnic si stiintific. Pentru specialistii respectivi, acest lucru este avantajos, deoarece pot denumi, fara echivoc, lucrurile, starile etc. pe care le studiaza. atela, atom, infarct, carburator, dializa, bisturiu, neon, radio, filament Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au mai multe sensuri. Aceasta însusire a unui cuvânt de a avea mai multe sensuri se numeste polisemie sau polisemantism. Între sensurile unui cuvânt polisema ntic se pot stabili mai multe relatii, care ajuta la diferentierea cuvintelor polisemantice de omonime si anume: cuvint ele polisemantice au un sens de baza (originar, principal), pe care cuvântul l-a avut de la început, si mai multe sensuri secundare, derivate, formate de la sensul de baza. a a a a a a a a bate lovi, a izbi: Mama sa îl bate ori de câte ori greseste. face o miscare regulata: Ceasul bate miezul noptii. trimite un proiectil: Pistolul bate cincizeci de metri. critica: Nu-l mai bate cu vorba. sufla (despre vânt): Crivatul bate dinspre rasarit. cadea (despre ploaie): Ploaia bate necontenit în geamuri. învinge: I-am batut pe toti la sah.

a veni a sosi: Masina vine spre noi cu viteza mare. a succede: Joi vine dupa miercuri. a-si avea originea: Bunicii lui vin din tatari. a ajunge: Apa îi vine pâna la umeri. a se potrivi (despre haine): Sacoul acesta îi vine bine. a se produce, a se întâmpla: Accidentul a venit la apusul soarelui. Sensurile cuvintelor polisemantice se gasesc în dictionare la acelasi articol, iar omonimele sunt înregistrate în articole diferite. 1.3.4. Omonime masa(1) --------------------omonime-------------------------masa (2) polisemie polisemie S1 = multime compacta de oameni S1 = mobila S2 = îngramadire de elemente care alcatuiesc un singur tot S2 = nume dat unor obie cte care seamana între ele S3 = cantitate de materie a unui corp S3 = mâncare, bucate S4 = totalitatea creditelor sau datoriilor S4 = planta erbacee (masa raiului)

unui falit Omonimele sunt cuvintele care au aceeasi forma, dar difera între ele prin înteles. anticar (1) antitanc anticar (2) persoana care vinde carti vechi bar (1) lac (1) pali (1) unitate de masura bar (2) local unde se vând bauturi întindere de apa lac (2) solutie aplicata pe o suprafata a se izbi pali (2) a deveni palid, a se stinge

Exista mai multe tipuri de omonime: · omonime totale (omonimia se pastreaza si în flexiune; au origini diferite): ban (1), -i ( a suta parte dintr-un leu) ban (2), -i (dregator în Evul Mediu) leu (1), -i (moneda nationala) leu (2), -i (animal) banca (1), -i (întreprindere financiara) banca (2), -i (scaun lung) liliac (1), -i (arbust) liliac (2), -i (animal mamifer) 3

· omonime partiale (omonimia nu se pastreaza în flexiune): lin (1), -i (specie de peste) lin (2), -uri (vas de stors struguri) lin (3), -a, -i, -e (domol, linistit, potolit) somn (1), -i (specie de peste) somn (2), -uri (stare fiziologica de repaus) · omonime morfologice (forme flexionare identice ale aceluiasi cuvânt): (niste) case = nominativ/acuzativ, plural (unei) case = genitiv/dativ, singular (unor) case = genitiv/dativ, plural · omonime lexico-gramaticale (parti de vorbire diferite): mare (1) noua (1) substantiv mare (2) adjectiv pronume noua (2) adjectiv noua (3) numeral

Omonimele nu trebuie confundate cu omofonele (cuvinte care se pronunta la fel, d ar sunt scrise diferit) si nici cu omografele (cuvinte care se scriu la fel, dar se pronunta diferit). Nu a învatat defel. Ovidiu este de fel din Almaj. (omofone) Si-a cheltuit toate parálele. Evolueaza la paraléle. (omografe) În concluzie, putem spune ca omonimele trebuie sa fie omofone (sa se pronunte la fel) si omografe (sa se scrie la fel). 1.3.5. Sinonimele Sinonimele sunt cuvinte cu forma diferita si înteles identic sau foarte asemanator . a vorbi -a cuvânta; amic -prieten; casa -locuinta; pamântesc -teluric; orasenesc -ci tadin. Mai multe sinonime ale aceluiasi cuvânt formeaza o serie sinonimica (mincinos = pe rfid, fatarnic, ipocrit, prefacut, siret, viclean, fariseu. trombonist, duplicitar, fals etc.). Relatia de sinonimie se poate stabili între: -doua cuvinte: a divide -a segmenta; -un cuvânt si o expresie: a se rostogoli -a se da de-a dura; -doua expresii: a-i închide gura -a-i pieri sonorul. cuvânt cuvânt a fugi a alerga a-si lua picioarele-n spinare a lua-o la goana grup de cuvinte grup de cuvinte Dupa sensul pe care îl exprima, doua sau mai multe sinonime pot fi:

Antonimele Antonimele sunt cuvintele care au forma diferita si înteles opus (bun ¹ rau. (im-): moral ¹ imoral. drept ¹ strâmb. gust ¹ dezgust etc. întrebare ¹ raspuns). -des-(dez-): a fereca ¹ a desfereca.3. aici ¹ acolo. a opri ¹ a da drumul. a se veseli a râde. just ¹ injust. vocabular -lexic. a dormi ¹ a fi trea z. exact ¹ inexact. iubire -arsita. in. matur ¹ imatur egal ¹ inegal. a merge ¹ a sta. · printr-o expresie: a ascunde ¹ a da pe fata. a îndoi ¹ a dezdoi. -aproximative (când un sinonim sau o expresie sinonimica reprezinta sensul metafor ic al unui cuvânt uzual): stropi mari de apa -bulgari fluizi. a goli ¹ a dezgoli. a pleca ¹ a veni. cu ajutorul prefixelor: -i-. a sta ¹ a lua-o la goana etc. 1. smalt email. mic ¹ mar e.-totale (corespund în toata sfera sensurilor lor): natriu -sodiu. disc ret ¹ indiscret. -partiale (corespund numai într-unul sau în câteva dintre sensurile lor): scrisoare -c arte. 4 . casa -cladire. aproape ¹ departe. material ¹ imaterial. drept ¹ stâng. batrân ¹ tânar.6. Antonimia poate fi realizata: · printr-un cuvânt: gros ¹ subtire. ofensiv ¹ inofensiv etc. kal iu -potasiu.

din cele 120. casa etc. Acest fenomen poarta numele de atractie paronimica. Aceste cuvinte formeaza vocabularul fundamen .000 de cuvinte. 1.500 sunt cunoscute de catre toti vorbitorii.1. urma a face a urma = urma + -a a reface = re-+ face urmare = a urma + -re a rasface = ras-+ face a urmari = urma + -(a)ri a preface = pre-+ face urmator = a urma + -(a)tor a desface = des-+ face urmaritor = a urmari + -(i)tor facut = a face + -(u)t urmarire = a urmari + -re nefacut = ne-+ facut urmarit = a urmari + -it refacut = re-+ facut urmulita = urma + -ulita desfacut = des-+ facut urmusoara = urma + -usoara refacere = a reface + -re urmuta = urma + -uta prefacere = a preface + -re Capitolul 2 Structura vocabularului 2.3.1. aventurist/aventuros. Pleonasmul Pleonasmul este o greseala de exprimare. -mai multe foneme divergente: concesie/concesiune. a emigra/a imigra. a colabora împreuna. fortuit/fortat. soare. Familia lexicala (Familia de cuvinte) Toate cuvintele înrudite ca sens si alcatuite prin diverse procedee formative (der ivare.) si cuvinte mai rar întrebuintate sau folosite numai de anumiti vorbitor i (bisturiu. 2.3. barabule. cam 1.1. anual/anuar. Vocabularul Totalitatea cuvintelor unei limbi formeaza vocabularul acelei limbi. Sunt cuvinte fara de care comun icarea ar fi imposibila (apa. laser. Cuvintele n u sunt folosite în aceeasi masura de toti vorbitorii si pe toata aria lingvistica a tarii.). statie/statiune. a convietui împreuna etc. voiala/învoire. Pe ntru a elimina acest inconvenient se recomanda folosirea dictionarelor. o scurta alocutiune. Vocabularul fundamental În functie de acest criteriu. 1. a avansa înainte.7. compunere.lapte. · în functie de sufixe: familiar/familial.8. Paronimele Paronimele sunt cuvintele cu forma apropiata si cu înteles diferit (oral -prin gra i viu / orar -program pe ore).4. gura. punând termenul mai cunoscut în locul celui mai putin cunoscut. Paronimele se pot distinge: · în functie de numarul fonemelor divergente: -un fonem: a evolua/a evalua.). gastronomie etc. schimbarea valorii gramaticale) de la acelasi radical alcatuiesc o familie lexicala (familie de cuv inte). aliniat/alineat. care consta în folosirea alaturata a unor cuvinte sau constructii cu acelasi înteles (a rezuma pe scurt. lovele. a co exista alaturi. cât se estimeaza ca are l imba româna. Cele mai multe paronime sunt neologice si de aceea unii vorbitorii le confunda. 1.

fluture. pasari. rata. vaca. pat. fiica. o mare stabilitate si o mare capacitate de compunere si derivare . stele. mâna. ora. Cuvintele care constituie vocabularul fundamental sunt cele care denumesc: · parti ale corpului omenesc: picior. a se afla. sora. ochi. a exista. vara. m usca. · bauturi si alimente de prima necesitate: vin. a cânta. · actiuni. cumnat. dimineata. fondul principal lexical. lapte. însusiri: alb. galben. 5 . fondul lexical uzual etc. noapte. oaie.tal (vocabularul esential. carne. · animale. grapa. a lucra. luceafar. · corpuri ceresti: soare. pâine. brânza. Ele se refera la r ealitati fundamentale ale vietii si naturii. sunt polisemantice si intra în locutiuni si expresii. tântar. bun. masa. · culori. trist. genunchi. gaina.) al limbii române. a fi. frunte. · grade de rudenie: socru. ciocan. frate. lopata. cinstit. apa. au o mare frecventa. · diviziuni ale timpului: zi. stari: a mânca. cocos. albastru. · unelte si obiecte casnice: plug. insecte cunoscute: lup.

Din masa vocabularului fac parte: arhaismele. 2. au vazutara. perja (specie de pruna). în general. samadau (porcar). verbe auxiliare. 2. regionalismele. radacine (radacini). împle (umple). spahiu. arhaisme semantice (de sens) sunt cuvintele care astazi sunt folosite cu alt întel es decât în trecut: mândru: întelept (sens vechi) -fudul. acestii (acestia). îmbla (umbla). (vezi si . cufar(geamantan). sau chiar din limba. Ele sunt cunoscut e numai unei anumite regiuni. divan: consiliu (sens vechi) -canapea (sens nou). am platitara. 2. Aproximativ 60% din aceste cuvinte sunt de origine latina. poporal (popular). elementele de argou. arhaisme fonetice sunt cuvintele la care învechita este pronuntarea: hiclean (vicl ean). neologismele. iar restul de 40% sun t de alte origini. frace (frate). si cuprinde 9 0% din cuvintele limbii române. pre (pe). steag. Arhaismele Arhaismele sunt cuvintele care au iesit din vocabularul activ al majoritatii vor bitorilor. desti (degete). oricum. iatagan). 2. termenii tehnici si termenii stiintifici. flinta.3.2.2.1. bine. articole).2. hatman. inime (inimi). gresale (greseli). numeralele pâna la zece si p ronumele. monument. trufas (sens nou). acum. incluzând celelalte cuvinte. regionalisme fonetice sunt cuvinte la care doar pronuntarea este regionala: bage (bade). Regionalismele sunt de mai multe feluri: regionalisme lexicale: crumpi(cartofi). rau. carii (care). cucuruz (porumb). papusoi (porumb). împrumutate. regionalisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice specific e unei regiuni: o sa vina. Tot din vocabularul fundamental fac parte si instrumentele gramaticale ( prepozitii. ieri.1. bara bule (cartofi). sus.1. Neologismele Neologismele sunt cuvintele noi. atun ci. arhaisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice învechite: lun ge (lungi). radasina (radacina).2. conjunctii.1. ele scrie. aici. polcovnic.· locul. care nu intra în vocabularul fundamental. timpul si modul desfasurarii actiunii: acolo. prost: om simplu (sens vechi) -slab la m inte (sens nou). elem entele de jargon. gios (jos).1. Ele sunt de mai multe feluri: arhaisme lexicale sunt cuvintele care au fost înlocuite de neologisme sau obiectel e denumite de acestea au disparut (ienicer. din alte limbi: colocviu. Masa vocabularului Masa vocabularului (vocabularul secundar) reprezinta partea cea mai numeroasa si cea mai mobila a vocabularului. Regionalismele Regionalismele sunt cuvintele cu raspândire geografica limitata.2. penalti etc.

microscop.1.2. semantica. bonjur (fr.1) 2. Elementele de jargon Elementele de jargon sunt cuvintele întrebuintate de anumite categorii sociale cu scopul de a-i impresiona pe cei din jur: ceau (it. rotor etc.1.5. cord etc. 2.2. ecuatie. racheta. 2.1.2. studenti. diriga (diriginta). elevi.2. 2. 6 . ciào).6. bonsoar (fr.1. Elementele de argou Elementele de argou sunt cuvintele inventate de anumite categorii sociale (hoti. bonjour) etc. teleportare.3. militari) pentru a nu fi întelesi de cei din jur: mititica (închisoarea). bonsoir). electron. polinom. biela. frâna de motor. binom.2. a face blatul (a calatori fara forme legale). vagabonzi. polizor.7. Termenii tehnici Termenii tehnici sunt cuvintele folosite în diferite domenii ale tehnicii: sasiu. bujie.4. a ciordi (a fura) etc. Termenii stiintifici Termenii stiintifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii ale stiintei: desin enta.

care sa oglindeasca aceste schimbari. pornindu-se de la cuvintele existente în limba. prin derivare. Cuvintele noi sunt create atât prin mijloace interne cât si prin mijloace externe (cuvinte împru mutate din alte limbi).1.arhaisme neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) Vocabularul Capitolul 3 Îmbogatirea vocabularului Datorita modificarilor care au loc permanent în viata spirituala si materiala a oa menilor. 3.1. lexicul trebuie sa se îmbogateasca prin aparitia altor cuvinte. compunere sau schimbarea valorii gram aticale (conversiune).1. Derivarea Derivarea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi c u ajutorul afixelor. adica al prefixelor si/sau al sufixelor: sufix radacina prefix cuvânt derivat . a introducerii unor instrumente si aparate noi. Mijloacele interne Mijloacele (procedeele) interne de îmbogatire a vocabularului se refera la crearea unor cuvinte noi. 3.

pre-+ scolar -prescolar -drum + -ulet drumulet stra-+ bun + -ic strabunic 3. Derivarea cu prefixe Derivarea cu prefixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul prefixelor.1.1.1. (Pr efix = sunetul sau sunetele asezate înaintea radicalului/radacinii sau a temei pentru a forma un cuvânt nou): prefix + radacina = cuvânt derivat des-frâu desfrâu prefix + tema = cuvânt derivat radacina + sufix pre-universitar preuniversitar tema prefix 1 + prefix 2 + radical + sufix = cuvânt derivat re--în-nou -i reînnoi Cu ajutorul prefixelor se pot forma urmatoarele parti de vorbire: 7 .

telecabina. decolorare etc.1. · tele-(departe): telecomanda. antebrat. · pre-(înainte): preambala.. încaiera. Cele mai folosite prefixe în limba româna sunt: · ne-(indica lipsa): neacademic. strabun. reda. regasi. înarmare. antiinfectios etc. anti-(împotriva): anticar. · macro-(mare): macroindustrial. posteminescian. razbucuros etc. îmbatrâni. · semi-(jumatate): semivocala. stralum ina. · post-(dupa): postbelic. straluci. · re-(indica repetarea): reabona. dezarmar e... fotografic): fotosinteza. bazat pe electricitate): electrotehnica. rede scoperire. îmbrânci. antidepresivi. neom eni etc. nedrept. decodare. prenatal. confrate. rebobina. convietui. rascroi. alsamare.. · verbe: raspopi. anticomercial. · micro-(mic): microsistem. recladi etc. antecalcul etc.· substantive: antebrat. a ntiatom. recompartimenta. înacri. coexista etc. nesansa. razbate. · agro-(agricultura): agroindustrie. consatean. 3. · foto-(al luminii. electrocasnice. monocultura. îmbrobodire etc. prenatal. îmbarbatare. micrometeorit.2.. · adjective: anticomercial. confrate. readmite. · hidro-(apa): hidroenergetica. neînceput.. îmbogati. rasfata. rascr uce. stranepot. coautor. antevorbitor. conational. anticrestini. descusut.. prefigurativ etc. hidrocentrala. · stra-(indica vechimea. Derivarea cu sufixe Derivarea cu sufixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul sufixelor (Sufix = sunetul sau sunetele asezate dupa radical/radacina sau tema pentru a forma un cuvânt nou): radacina sufix 1 sufix 2 cuvânt derivat . stramutare etc. preacurând. · mono-(unic. postfata. decarburare. rascoace. rascunoscut. postnominal etc. dezgoli..de-) (sens privativ): descarnare. dezgusta. descoji. deshama. pref eudal.1. antifurt. înasprire. înavutire. rascruce. convi etuire. descoase. con-(co-) (împreuna cu): conlocui. a ntepenultima. trecerea prin ceva): stramos. agrochimist. fotomodel. descrescendo. decapsulare. stranepot.. neîndemânare. îmbolnavi. anteproiect. prelucra. antiatomic. subcomisie. semifinala. · electro-(electric. coopera. îmblânzi. straluci. ras-(raz-) (indica intensificarea. antimaterie. macroeconomie. în-(îm-): înaripa. reacorda.. razjudeca. postcalcul. decalibrare. dezarma. · ante-(înainte): antedeviz. prefabrica. încazarmare. prescolar. înalbire. premolar. reciti. desface. aerosol. singur): monomembra. postuni versitar. Exista si false prefixe (prefixoide) provenite din cuvinte independente din limb a greaca sau latina: · aero-(aer): aeronava. repetarea): rasciti. neclar. antemasuratoare. conlucra. des-(dez-. · adverbe: raspoimâine. preabataj. razgândi. postnatal.

Dupa criteriul morfologic sufixele pot forma urmatoarele parti de vorbire: substantive: -anie (patanie). a scrie -scris etc.porumb + -iste porumbiste porumb + -ar porumbar nor + -isor norisor povest + -i+ -re povestire Toate sufixele de mai sus sunt sufixe lexicale. -âs (târâs) etc.. -araie (fumaraie). alergat -unde -at-est e sufixul participiului. Exista si sufixe gramaticale (creeaza forme gramaticale -moduri si timpuri): ale rgam -unde -a-este sufix al imperfectului.-escu (Dumitrescu) etc. · verbe: -a (a calma. a mânca -mâncare. · adverbe: -este (româneste). -atura (aratura). -iu (cenusiu). -ui (verzui) etc. os (barbos). -ai (a topai). alergasem -unde -se-este sufix al mai mult ca perfectului. rata -ratoi. · adjective: -ator (razbunator).. sau sufixe lexico-gramaticale (sens nou si o a lta categorie gramaticala): vulpe -vulpoi. -ios (rautacios).. deoarece ajuta la formarea unor cuvinte noi. -esc (românesc). -ui (a c olbui) etc. Revenind la sufixele lexicale observam ca acestea se pot clasifica dupa criterii morfologice (dupa partea de vorbire rezultata) si semantice (dupa sensul cuvântului nou creat). -enie (surzenie). a milogi). -ar (cosar). -at (strigat).-i (a mijloci. Dupa criteriul semantic avem: 8 . -is (grapis). a calcula). alergând -unde -ând este sufix al gerunziului etc.

-ut (puiut). a crede --crez. · prepozitii: de la. cumsecade. o suta saptezeci si doi. Anamaria. fiindca. Ne oprim cu clasificarea sufixelor dupa criteriul semantic. -is (pietris.1.. · sufixe care deriva nume de agent: -tor (croitor). Caras-Severin . pe la. binecunoscut. RENEL.-oaica (tigru -tigroaica) sau genul masculin de la genul feminin): -an (curca -curcan). binecrescut. întrucât etc. · conjunctii: ca sa. -ulet (satulet). Compunerea Compunerea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi prin unirea a doua sau mai multe cuvinte existente si independent în limba. floarea-soarelui. a vedea ---vaz. pâna la. de noua ori etc. sufixe motionale (care deriva genul feminin de la un substantiv masculin): -ita (doctor -doctorita). dupa-amiaza. nemaipomenit.T.. fiecare etc. distributive. -usor (plugusor). -icica (floricica). Derivarea regresiva Derivarea regresiva consta în obtinerea unor cuvinte noi prin înlaturarea unor sunet e: moasa --mos. rauv oitor. -isor (puisor). . Prin compunere se pot forma urmatoarele parti de vorbire: · substantive: untdelemn.2. rata -ratoi). · adverbe: astfel. faget). untdelemn.. rochita-rândunicii etc. muncitorime). -uc (satuc). cândva etc. TAROM. · abrevierea (prescurtarea) elementelor componente: R. · alaturarea elementelor componente cu sau fara cratima: Delta Dunarii. -ime (studentime. -as (copilas).3. -an dru (copilandru).1. adverbiale: doisprezece . -us (piciorus). -ist (masinist).B. dumneavoastra. -easa (croitor -croitoreasa). UE. Câmpia de Ve st. rauvoitor. -oi (vulpe -vulpoi. de pe la. româno-ruso-turc. desi aceasta clasifi care ar putea continua.1..A. câte trei. -oi (maturoi). a cânta ---cânt. · sufixe augmentative (maresc obiectele sau însusirile acestora): -an (baietan). drum-de-fier. 3. · numerale cardinale (de la 10 în continuare). ROMPRES etc. Derivarea parasintetica Derivarea parasintetica este derivarea care se realizeaza concomitent cu sufixe si prefixe:a îmbogati. niciodata. celalalt. · adjective: social-politic. unsprezece. · sufixe colective (formeaza cuvinte cu forma de singular si înteles de plural): -et (bradet.1. -ita (copilita. bloc-turn. -uta (straduta). -usca (ratusca). a dansa ---dans. galben-portocaliu. 3. tufis). SN CFR. oriunde. bun avointa. douazeci si sase. -ic (pupic).1. 3. a binemerita. para ---par..4. devreme. -ar (pitar). neprimitoare etc. · verbe (putine): a binevoi. -oaie (casoaie).-ca (taran -taranca). din etc. buhai-de-balta. despartire.. · pronume de politete si unele demonstrative sau nehotarâte: cineva. -ior (carucior).. Compunerea se realizeaza prin: · sudarea elementelor componente: bineînteles. an-lumina.sufixe diminutivale (micsoreaza obiectele sau însusirile acestora): -el (tinerel).

A ajuns un nimic (cineva).3. unele pronume: În sinea sa era un fericit. este invariabil si exprima circumstante. hopa-tropa. 9 .1. · unele numerale: A primit un patru la istorie. hodoronc-tronc etc. Al doilea de la catalog a fost abs ent. ca adverb. poate avea un adjectiv si îndeplineste func tii sintactice specifice. cel frumos) falos se tine. · ca adjectiv. poate primi un articol. Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) este un p rocedeu care consta în formarea unui cuvânt nou prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta.· interjectii: tic-tac. Binele facut nu se uita. se acorda cu substantivul si are functia sintactica de atribut. Pot deveni substantive: · unele adjective: Frumosul (un frumos. Sentimentele de dragoste ale eului liri c sunt foarte puternice. 3. determina un verb. cuvântul nou capata caracteristicile gramaticale ale partii de vor bire în care s-a transformat: · ca substantiv. · unele adverbe: Ti-am facut un bine. Prin conversiune. îndeplinind functia sintactica de complement circumstantial.

Cele mai multe împrumuturi sunt din limbile: · slava: baba. diesel. izvor.. Pot deveni adverbe: · unele adjective care determina verbe. carte. surub. politi cos etc. (negativ). care reflecta în mod direct si imediat schimbarile survenite în viata materiala si spirituala a unui popor: autostrada. · unele substantive: S-a lasat de fumat gratie mamei. ardoare. 3. arest. fiabil.· unele interjectii: Are si el un mare of. facute dupa a doua jumatate a secolu lui al XVIII-lea. ciubuc. prosop. efort. chior. Te gândesti si la prietenii tai. (relativ). comp etenta. bolnav. urias. sarma. avans.2. mila. (de întarire).. 3.. (demonstrativ). taifas. marfa. plug etc. malarie. folos. Pot deveni prepozitii: · unele adverbe articulate cu articol hotarât: Masina a oprit înaintea casei. mandolina. barcagiu. oras etc. · verbe la participiu: Multumita tie a luat examenul. dar. la sistemul fon etic si morfologic al limbii române. ardent. · unele substantive: Vara mergem la mare. glas. · greaca: a agonisi.. Stiu care carte este colorata. cocos. magna .. prevedere. cosmar. · germana: areal. mafie.2. · italiana: agentie. sina. feuda. filial etc. Oful lui era foarte puternic. bogat. Mijloace externe Mijloacele (procedeele) externe de îmbogatire a vocabularului se refera la neologi sme. finete. cocs. (nehotarât). editor etc. · maghiara: a banui. Cele peste 50. Neologismele Neologismele sunt cuvinte noi. ieftin. Mircea însusi a sosit. maestru. în general. lefter. cizma. mahala etc. mantinela etc. · unele participii: Întotdeauna spune deschis ceea ce gândeste. · unele pronume (sapte) -care însotesc substantive. pilaf. hotar.. Cartea aceasta este colorata. hering. fandosi. din diferite limbi de cultura si civilizatie. (posesiv). acordându-se cu acestea: Cartea me a este colorata. · unele verbe: Acolo este intrarea la cinematograf (infinitiv). valenta. Ranitii gemeau (pa rticipiu). · verbele la gerunziu acordat: De pe deal se vedeau cosurile fumegânde ale caselor. Distingem doua grupe de neologisme: creatii românesti pe baza elementelor existent e în limba (lacunar. tempo. lunca. gât. gând. principial etc. Pot deveni pronume reflexive: pronumele personale. altele decât copulative: Copiii cânta frumos. compatibil. alabastru. agentura. rahat. diamant. Pot deveni adjective: · verbele la participiu: Cartea citita se înapoiaza la biblioteca. diblu. Care ca rte este colorata? (interogativ). diapazon. forme neaccentuate de persoana I si a II-a: Ma gândesc si la parintii mei.1. Nicio carte nu a ramas necitita.) si împrumuturi lexicale noi. · turca: iaurt. Alta prietena mi-ai prezentat aseara. franceza: bacalaureat.000 de neologisme (DN) au fost adaptate.

agrotehnic. m agistru. procuratura.t. administratie. direct. miting. stoper. s teag.1.. dumping. ca fonetica studiaza sunetele vorbirii din punct de ve dere fizic. sputnic. mangan. iar cea mai mica unitate sonora din care sunt formate cuvintele se numeste fonem. maior. hent. · latina: acvatic. în sens general. tenis etc. Vocale Vocalele sunt sunete care se rostesc fara ajutorul altor sunete si pot forma sin gure silabe. În manualele scolare. corner. 10 . penalti. 4. fruct. agregat. · engleza: comodor.. comisar. comitet. flagel. izba. star. Dupa modul si locul de articulare. mapa etc. ora etc. facil. notiunile de sunet si fonetica sunt folosite cu sensul de fo nem si fonologie. Partea a II-a Notiuni de fonetica Capitolul 4 Sunetele limbii române Se afirma. derbi. sp rinter. figura. start. magnet. final. semivocale si consoane. ocular. compact. · rusa: arenda.. samovar etc. sunetele se clasifica în: vocale.

/ea/-deal. x. /eai/-doreai. Diftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala. Amintim cei mai cunoscuti triftongi: /eau/-beau. miau). j. coborâtori (descendenti):/ai/-taina. a. neputând forma si ngure silaba decât cu ajutorul unei vocale (b. Litera-consoana w poate nota si o semivocala sau.1. Cei alcatuiti dintr-o semivocala si o vocala se numesc diftongi urcatori sau ascendenti. pronuntate într-o silaba . i. chi) . â. iar cei alcatuiti dintr-o vocala si o semivocala se numesc difto ngi coborâtori sau descendenti. /au/-mut alau. plenisone. weekend / uikend/. /au/-august. t. /c (ce.ghi) nu exista diftongi care sa înceapa cu literele e sau i. patru: a. Capitolul 5. tigroaica. m. /âi/-câine. h. a. o. â. /âu/-pârâu. în orice conditii. rar. /g (ge. Consoane Consoanele sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete. /ie/-fierbe. o. î su nt. l. se numeste triftong. k (che. /ui/-pui etc. se numeste diftong. Dar pot exista si situatii de tipul /sv+sv+v/ (creioane). /iu/-piu. /oa/-moara etc. w = semivocala. vocale întregi sau semivocale. î.3. d. g. g (ghe.s. Semivocale Semivocalele au acelasi simbol grafic ca si vocalele. w = vocala.2. 4.ci). q. la un triftong.. n. Cei mai utilizati diftongi sunt: · urcatori (ascendenti): ia/-iarna. u. Diftongi. Diftongul se poate alcatui si din doua sunete alaturate apartinând unor cuvinte di ferite. z). chi)/. f. e. În mod normal. s. iar cinci: e. r. vreau. v. cit . t. Hiat 5. u si y). În limba româna avem peste douazeci de diftongi.gi).2. i. /ai/-tainuiesc. w. k. gi). o vocala (wes tern /uestern/. dar nu pot alcatui singure silabe. semivocalele încadreaza între ele vocala: /sv+v+sv/ (do reau. ci). g (ghe. Triftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si doua semivocale. sleau. c.Din cele noua vocale ale limbii române (a. vocala semivocala e bere deal i copil rai o somn soare u metru metrou y ytrocerit yala 4.p. Observatie. ti-a scris etc. Observatie. În cuvintele care contin consoanele: c (ce. g (ge. y pot fi. /eu/-leu. pronuntate într-o sil aba. dar pronuntate într-o silaba: mi-a spus. dupa caz. k (che. ghi)/. 5. Ele intra în alcatuirea diftongilor si a triftongilor. rostindu-se si ele fara aj utorul altor sunete. Triftongi.

-/u-u/: asiduu.ghi) nu exista triftongi care sa înceapa cu literele e sau i. Triftongul se poate alcatui si din trei sunele alaturate apartinând unor cuvinte d iferite. dar pronuntate într-o silaba: mi-au zis. /i-i/:fiinta. /iei/ -piei. Litera. /e-o/:teologie. Alternante fonetice 11 . k (che. -diferite: /a-e/: aer. /o-o/: alcool. /ioa/-inimioara. /a-i/:faina. /iai/-taiai. /e-u/: muzeul etc. /a-o/: aorta. Litere dubl e. /e-a/: ideal. aripioara. Capitolul 6. În cuvintele care contin consoanele: c (ce./oai/-lupoaica. /a-i/:tain. Observatie. /e-e/: idee. /a-u/:cauteriza. Hiat Doua vocale alaturate aflate în silabe diferite alcatuiesc un hiat. Corespondenta dintre sunete si litere.ci)./eoa/-leoarca.gi).miei. chi) . g (ge. pleoapa. 5. Vocalele care se gasesc în hiat pot fi: -de acelasi fel: /a-a/: contraatac. g (ghe. tigroaica. /iau/-suiau.eai. /a-u/:paun. Alfabet. taiau.3. /e-i/:peisaj. creioane.

K k ca/capa 30. I i i 27. ea se vede . cât. F f ef/fe/fî 24. Â â i/î din a 19. prin. 6.2. G g ge/ghe/gî 25. V v ve/vî 12 Î î î/î din i 28. ele f iind egale: Cuvânt litere sunete cuvânt litere sunete Ou 2 2 pagina 6 6 Lac 3 3 calator 7 7 Elev 4 4 veverita 8 8 Munte 5 5 doctorita 9 9 Uneori aceasta corespondenta nu se respecta: Literele: e. neîntrecut. C c ce/cî 21.3. A a a 17. o. Alfabetul Totalitatea literelor. Z z ze/zet/zî 16. exista o corespondenta între sunetele si literele aceluiasi cuvânt. Noi scriem astazi cu alfabetul latin modificat astfel încât sa reproduca si sunetele care nu exista în limba latina. el se aude. asezate într-o anumita ordine. iar sunetul este un fenomen acustic. U u u 11. Litera este un desen. coborând. N n en/ne/nî 2. os. L l el/le/lî 31. Q q kü 5. H h has/ha 26. T t te/tî 10. S s se/sî 8. A a a 18. iar. Y y i grec 15. Litere mari Litere mici Citirea literei Nr. O o o 3.6.crt. crt. Sunetul î este redat prin î din i la început si sfârsit de cuvânt. cât si în interiorul cuvintelor compuse sudate în care al doilea cuvânt începe cu î si a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt care începe cu î: început. B b be/bî 20. formeaza alfabetul unei limb i. M m em/me/mî -- 6. Literele pot fi mari (majuscule) si mici (minuscule). bineînteles. W w dublu ve/vî 13. de mâna si de tipar.1. Litera În scris. Alfabetul limbii române este alcatuit din 31 de litere: Nr. si prin î din a în celelalte cuvinte: cântec. bun. Corespondenta dintre sunete si litere De regula. i. P p pe/pî 4. cadou. R r er/re/rî 6. sunetele sunt reprezentate prin litere. u noteaza atât vocalele cât si semivocalele corespunzatoare: erou. coborî. . T t te/tî 9. S s es/se/sî 7. Numele lui provine de la primele litere ale alfabetului grecesc. oase. J j je/jî 29 X x ics 14. vrea. E e e 23. D d de/dî 22. Litere mari Litere micm ici Citirea literei 1.

· O litera poate reprezenta simultan doua sunete: x = cs x = gz x = cs x = gz axa /acsa/ -exaspera -egzaspera exemplu -/egzemplu/ excavator ecscavator excursie /ecsursie/ -exact -egzact examen -/egzamen/ existent -egzistent exeercitiu -/egzercitiu/ exorcita ecsorcita exclude /ecsclude/ -exemplar -egzemplar exploziv /ecsploziv/ -sufix sufics expansiv /ecspansiv/ -executiv -egzecutiv excursie /ecscursie/ -prefix prefics exersa -/egzersa/ afix afics 12 .

ge. cât si vocala] + vocala în hiat ce la sfârsit de cuvânt (9 litere) (9 sunete) licean [lice-an] (6 litere) (6 sunete) tace [ta-ce] (4 litere) (4 sunete) ce (2 litere) [c] (1 sunet) [e= litera ajutatoa re] + a în aceeasi silaba cea =[ca] ceara [cara] (5 litere) (4 sunete) ci [ci] . daca i este accentuat (8 litere) (8 sunete) cianura [ci-anura] (7 litere) (7 sunete) îmbrânci [îmbrân-ci] (8 litere) (8 sunete) ci (2 litere) [c] (1 sunet) [i = numai litera ajutatoare] +a. + consoana placinta [placi-nta] (2 litere) (2 sunete) [i= atât litera ajutatoare. c. gi = ce. ca silaba n-are alta vocala) = c. ci. ge. chi. cât si (2 litere) (2 sunete) vocale.. cât si vocala] + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt. gi.· Grupuri de litere care redau si un singur sunet: ce. u în aceeasi silaba cia = [ca] cio = [co] ciu = [cu] l la sfârsit de cuvânt. ci. ghe. o. g (e si i sunt numai litere ajutatoare) (1 sunet) grupul de litere pronuntarea conditii exemple ce [ce] + consoana cercetare [cer-ce-tare] (2 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare. g. ci.. ghi: ce. che. gi (e si i sunt atât litere ajutatoare. ge. când i nu este accentuat în unele compuse ciacona [ca-cona] (7 litere) (6 sunete) cioban [co-ban] (6 litere) (5 sunete) ciuda [cu-da] .

o în aceeasi silaba gea = [ga] geo = [go] geanta [gan-ta] (6 litere) (5 sunete) georgian [gorgan] (8 litere) (6 sunete) gi (2 litere) gi (2 sunete) + consoana + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt daca i este accentuat pagina [pa-gina] (6 litere) (6 sunete) filologie [filologi-e] (9 litere) (9 sunete) îndragi [îndra-gi] (7 litere) (7 sunete) gi (2 litere) [g] (1 sunet) [i = numai litera ajuratoare] + a. cât si vocala] + consoana + vocala în hiat ge la sfârsit de cuvânt fraged [fra-ged] (6 litere) (6 sunete) geograf [ge-ograf] (7 litere) (7 sunete) trage [tra-ge] (5 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [g] (1 sunet) [e= nu mai li-tera ajuta-toare] + a. o. u în aceeasi silaba gia = [ga] gio = [go] giu = [gu] giardiaza [gar-diaza] (9 litere) (8 sunete) giol [gol] .(5 litere) (4 sunete) furci [furc] (5 litere) (4 litere) nicicum [niccum] (6 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [ge] (2 sunete) [e= atât litera ajutatoare.

ghi = k e. g i (e si i sunt atât litere ajutatoare. g (1 sunet) vocale. h e mut) 13 . h e mut) (e si i sunt numai litere ajutatoare. k . g e. g . ghe. vocala n-are alta silaba.(4 litere) (3 sunete) magiun [ma-gun] (6 litere) (5 sunete) che. cât si (3 litere) = (2 sunete) k . chi. k i.

Grupul de litere pronuntarea conditii exemple Grupul de litere pronuntarea condi tii exemple 14 .

o. u în chirurg [k irurg] (3 litere) (2 sunete) [i=atât litera ajuta-toare. cât si vocala] cu exceptia + a. u în aceeasi silaba chia [k a] chio [k o] chiu [k u] chiabur [k a-bur] (7 litere) (5 sunete) chiosc [k osk] (6 litere) (4 sunete) chiuveta [k u-veta] (8 litere) (6 sunete) ghe (3 litere) [g e] (2 sunete) [e=atât litera ajuta-toare. o în aceeasi silaba ghereta [g e-reta] (7 litere) (6 litere) gherghef [g er-g ef] (8 litere) (6 sunete) ghe [g ] + a. o. cât si vocala] silaba (6 litere) (5 sunete) pereche [perek e] (7 litere) (6 sunete) che [k ] + a în aceeasi silaba cheag [k ag] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] chea [k a] (5 liter) (4 sunete) parcheaza [park eaza] (9 litere) (7 litere) chi [k i] exceptie + a. cât si vocala] aceeasi silaba (7 litere] (6 sunete) ochi ok i (4 litere) (3 sunete) chi (3 litere) [k ] (1 sunet) [i= litera ajutatoare] + a.che [k e] exceptie + a în aceeasi chenar [k e-nar] (3 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare. o în aceeasi silaba gheata [g a-ta] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] ghea [g a] gheo [g o] (6litere) (4 litere) Gheorghe [g or-g e] (8 litere) (5 sunete) ghi (3 litere) [g i] (2 sunete) .

Alternantele pot fi: 15 . în silabe diferite: c ontra-amiral. ci. Alternantele fonetice Modificarile suferite de sunete (vocale. lice-e. trebuie sa desparti cuvântul care contine acest grup în silabe si sa observi urmatoarele: -daca silaba în care se gaseste grupul de litere mai are o vocala. gi. ge. chi. Cele doua vocale identice si alaturate se pronunta distinct. de regula. chi. ci. perpetu u. ghi sunt numai litere ajutato are (c. o. fie de consoane diferite nota te prin aceeasi litera: ac-celera /ak-celera/. fie de consoane. k . u în aceeasi silaba unghia [un-g a] (3 litere) (1 sunet) [i= litera ajutatoare] ghia [g a] ghio [g o] ghiu [g u] (6 litere) (4 litere) ghioz-dan [g oz-dan] (8 litere) (6 sunete) ghiulea [g u-lea] (7 litere) (5 litere) Pentru a nu gresi.fi-ind. gi.5. atunci e si i din ce. ac-cent /ak-cent/. cât si vocale (ce. atunci literele e si i din ce. ci. poarta-porti. ghe. ge. ge. trans-siberian. asez-asaza. ghi sunt atât litere ajutatoare. o realitate fonetica. k e. 6. consoane) în diferitele forme ale aceluiasi cuvânt sau prefix se numesc alternante fonetice. vac-cina /vak-cina/. post-traumatic. che. g ).4. zo-ologie. fie ca este vorba de vo cale. -daca silaba în care se gaseste grupul de litere nu mai are o alta vocala. La consoane este vorba fie de repetarea aceleeasi consoane în cuvintele compuse: k ilogram-metru si în derivatele cu prefixe: în-nora. g i). k i. 6. g. cât si vocala] + consoana ghinda [g in-da] (6 litere) (5 sunete) ghilotina [g i-lotina] (9 litere) (8 litere) ghi [g ] + a. g e. gi. inter-regn.[i=atât litera ajuta-toare. greseala-greseli. che. ghe. semivocale. Literele duble Literele duble noteaza.

greoi. g -c. Despartirea cuvintelor în silabe Succesiunile V-V (V-V(S).le-oaica. mare-mari). t-t (tot-toti. pronuntate cu un singur efor t respirator. pumn-pumni. lac. le-ul. (S)V-SVS. Silaba O vocala sau o grupare de sunete care are o vocala.ta-iau. ale-e. Despartirea în silabe.du-ios. V-VC(C)) ( Doua vocale alaturate (în hiat) se despart ) Cele doua vocale pot fi: -identice: a-alenian. -plurisilabice (polisilabice) (alcatuite din doua sau mai multe silabe): ca-sa. pot fi: -monosilabice (alcatuite dintr-o singura silaba): tac. -dintr-un cuvânt întreg împreuna cu începutul sau sfârsitul altui cuvânt: El mi-arata cum s rezolv exercitiile. oa-o (soarta-sorti. d z (muiat) (brad-brazi. mar-mere). stea-ua. Litere-consoane . V-SSV) ( Un diftong si un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente ) Diftongii alaturati se despart sau diftongii si triftongii se despart de vocala sau de diftongul care le precede: ploaie. · consonantice (când se modifica o consoana): consoana nemuiata-consoana muiata (spal-speli. Regula este valabila indiferent daca a doua vocala formeaza singura o silaba sau împreuna cu una sau mai multe consoane: sti-inta. leg-leaga ). Silaba poate fi formata: -dintr-un sunet (o vocala): i-de-e. Ne-am dus la râu. -din doua cuvinte întregi rostite împreuna: Nu-i acasa. g (sac-saci. ambigu-ul. a-melio-ra-re. fi-inta. Succesiunile V-S (vocala semivocala) ((S)V-SV. keny-an. Capitolul 7 Silaba. ca-na-li-za-re. sco-la-ri-ta. cad-cazi). bo-ur. cro-itor. a-a (vaca-vacuta. drag-dragi). vara-verisoara).1. s s (muiat) (urs-ursi. ro-ua.su-ia. soc. sco-la-ra. sot-soti). du-et. polu-are. formeaza o silaba. Se despart si doua vocale alaturate dintre care a doua face parte dintr-un difto ng descendent: cre-ai. Arunca-mi mingea! -din sfârsitul unui cuvânt cu începutul altui cuvânt: Vino-aici! Raportat la numarul de silabe din care sunt compuse cuvintele. -din mai multe sunete ale aceluiasi cuvânt: fla-ca-ian-dru. pot-poti). po-e-zi-e. banu-ind. Accentul 7. feme-ii. k. scoa-la. a-e (var-veri. casap-casapi. mac. dus-dusi). e-ea (dreg-dreaga. famili-ei. rar-rari. pom-pomi. 2. moale-moi).· vocalice (când se modifica o vocala): a-e (masa-mese. a-pa. cal. -diferite: po-et. alco-ol.

doi-na. e xamen [e-gzamen].pa-padie. C (V-CV. -ch. h nu are valoare a unui sunet. Aceeasi regula o respecta si grupurile ch. gh urmate de e sau i: ure-che.ma-pa. 16 . le-ge.le-oai-ca. SVS-CV.Aceasta despartire se refera la consoanele aflate între vocale. ta-xi. gh urmate de e. precum si litera x /cs. V-CSV) O consoana între doua vocale formeaza silaba cu vocala a doua:va-le. le-ghe. i: ure-che. despartirea se face la fel: soa-re. VS-CV. Se comporta ca o singura consoana: -litera x: e-xamen.li-ghioana. cre-ioane. -consoanele urmate de i soptit : mosi.ve-ghe. Daca înaintea consoanei se afla un diftong sau un triftong. nea-chitat. ne-n orocire. gz/: a-xa [a-csa].

VC-CSV) Doua litere-consoane între litere-vocale se despart. -derivate cu prefixe: post-: post-belic.Succesiunea C-C (VC-CV. ca port-: port-bagaj. -derivate cu sufixe: savant-lâc. post-liceal. -formatii cu elemente de compunere. circum-spect. as-pru. pust-nic. trans-national.). lin-gvist. dormi (ind. trais-ta. despartirea se face dupa prima consoana: ob-ste. perf. post-fata. trans-lucid. trans-: trans-carpatic. g. delin-cvent. în-ghiti. Succesiunea C-CCC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana .s. mais-tru. dor-mi (ind. trans-portabil. cerbi. fil-tru. în-chide. a doua consoana trecând la secv enta urmatoare: mul-te. f. EXCEPTIE În urmatoarele succesiuni de trei consoane. . În succesiunile de trei consoane. VSC-CV.. târg-sor. post-natal. ori-ce dar al-bi (vb. hand-bal. Este vorba de: -compuse: alt-ceva. Consoanele urmate de i soptit se comporta ca o consoana: albi (adj.). în-gheta. La fel se despart si: în-chega.). prez. despartirea se face dupa primele doua consoane: lp-t: mp-t: mp-t: nc-s: nc-t: sculp-ta nc-t: punc-tie somp-tuos nd-v: sand-vici redemp-tiune rc-t: arc-tic linc-sii rt-f: jert-fa punc-ta st-m: ast-mul Alte succesiuni de trei consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu tr ebuie memorate. ast-fel.). deoarece se întâlnesc în cuvintele formate (semi)analizabile. EXCEPTII Trec împreuna la secventa urmatoare succesiunile de consoane care au al doilea ele ment l sau r si ca prim element b. p. post-verbal. t si v + -l + -r bl: ca-blu br: neo-brazat cl: pro-clama cr: nea-crit ol: Co-dlea or: co-dru fl: nea-flat fr: pana-frican gl: nea-glutinat gr: nea-gricol hl: pe-hlivan hr: ne-hranit pl: su-plu pr: cu-pru tl: ti-tlu tr: li-tru vl: nee-vlavios vr: de-vreme Succesiunea C-CC Trei consoane între vocale se despart dupa prima consoana . dor-mea. c. capsa. port-perie. d. h. ac-tiv. fiind-ca.

17 . con-structor. Este vorba de: -formatii cu elementul de compunere port-: port-drapel. Alte succesiuni de patru consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu t rebuie memorate. înzdraveni. post-scolar. trans-: trans-frontalier.În succesiunile de patru consoane între vocale. trans-planta. tung-sten. -derivate cu prefixe: post-: post-prandial. despartirea se face dupa a doua consoana: g ang-ster. deoarece se întâlnesc în cuvinte formate (semi)analizabile. despartirea se face dupa prima conso ana: ab-stract. port-stindard. EXCEPTII Despartirea CC-CC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana . În unele succesiuni de patru consoane. carora li se poate aplica despartirea du pa structura.

calugarita. Am facut niste copii dupa actele de studii. În cazul omografelor. Se pot desparti si dupa structura cuvintele (semi)analizabile (formate în limba ro mâna sau împrumutate): -compuse: al-tundeva/alt-undeva. V oi sunteti copii cuminti. el putând sa stea pe silaba: -ultima: ma-ca-ra. mar-gi-ne. Romar-ta/Romarta. (al)un-spre-ze-ce-lea. pre-pe-li-ta. Pentru cuvintele a caror structura nu mai este clara. formele neaccentuate ale pronumelor personale si reflexive. far-fu-ri-e. su-blinia/ sub-linia. servet. aripa. des-pre/de-spre. ine-gal/in-egal. o-biect. de-zechilibru/dez-echilibru. taceti. sever. por-t avion/port-avion. India a fos t mult timp colonie britanica. nes-prijinit/ne-sprijinit. -antepenultima: bu-te-li-e. Despartirea dupa structura Despartirea dupa structura este acceptata atunci când capatul rândului coincide cu l imita dinte componentele cuvintelor formate . În functie de uzul literar actual. conventional. miros. drep-tunghi/drept-unghi. caracter. su-biect) sau evitarea despartirii. normele actuale recomanda exclusiv despartirea dupa pronuntare (ab-stract. fenomen. -derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. doctorita. avarie. sunteti sau doua variante accentuale literare: aca . di-plo-ma. unic. deosebeste: întelesul cuvintelor: co-pii co-pii. forme gramaticale ale aceluiasi cuvânt: cân-ta (prezent) cân-ta (perfect simplu). -a patra de la final: ve-ve-ri-ta. Accentul În limba româna accentul nu are loc fix.Despartirea CCC-C În unele succesiuni de patru consoane în care nicio segmentare fonetica nu se sustin e. prepozitiile. co-lo-ni-e co-lo-ni-e: Dupa barbierit tata foloseste apa de colonie. to-por. dupa a treia consoana: dejurst-va. bateti. -penultima: al-bi-na. ianuar ie.3. verbele auxiliare. mor-ma-ne. la-po-vi-ta. ca-me-ra. ma-sea. 7. duminica. lozinca. despartirea se face dupa a doua c onsoana: opt-sprezece. normele actuale (DOOM 2) recomanda o singura acc entuare la cuvintele precum adica. despartirea se face. deoarece elementele componente sunt neîntelese sau neproductive în limba româna. Succesiunea CC-CCC ( Cinci consoane între vocale se despart dupa a doua consoana ) În succesiunile de cinci consoane (foarte rare). interjectiile si unele conjunctii. vârst-nic. accentul pus pe silabe diferite. regizor. pre-ve-de-re. Nu primesc accent: articolele. daca aceasta ar contraveni regulilor: a-broga. -a cincea de la final: no-ua-spre-ze-ce. suntem.

profeso r/ profesor.4.1. floare.2. pre lucrabil. b. a se razgândi. Precizati structura cuvintelor de mai jos dupa modelul: bunic = bun (radic al) + -ic (sufix): banut. 18 . casnic a. trafic/trafic . prefix + radical. încredere. Ex. anost/anost. satean. Ex. Exercitii Vocabular Ex. putinatate. a împamânteni. sulitar. antic/antic. patrat. a îmbunatati.3. mahalagiu. a încreti. hatman/hatman. radical + sufix. contrafacut. mult. a rascumpara. pi atra. ilegalist. Ex. penurie/penurie. a înnopta. Grupati cuvintele de mai jos conform cerintelor date: cuvinte alcatuite di n: a. jilav/jilav. c. nebun. Alcatuiti familiile lexicale ale cuvintelor: rau. împanare. Gasiti radacina cuvintelor: neîngramadit. a îmbuna. dezradacinare. pamânt.tist/acatist. a se încrede. usturoi. lung (câte sapte derivate pentru fiecare cuvânt). îmbunare. gingas/gingas. frunza. intim/intim. prefix + radical + sufix: a dori. credincer.

palinca. pârcalab. albastreala. a implementa. constiincios. d b. cilindru. vocalic. analog. vorbaret.Ex. direct sau indirect. a cuvânta. ceaus. e c. cuvântare. columbela. megies. manastire 11. Ex. murui. împadu c. musiu. fast. darling. imens. cataveica.7. Precizeaza apartenenta fiecarui cuvânt la una din categoriile: arhaisme. a vorbi. curechi 10. urât. demuazela. iti. dregator. Ex. compartimentul cel mai labil si mai supus influentelor din afara . cuvintel. Subliniati cuvintele care fac parte din vocabularul fundamental: . dajdie. obscen 2. cuvântator. metafizica. -padurire d. spahiu 14. alezare. vorbarie. Indicati. armas. a merge. pa. albastrea. bonjur. apeduct. malai. cauc. re gionalisme. Sa se precizeze apartenenta cuvintelor de mai jos la vocabularul fundament al sau la masa vocabularului : luna. vocalizare. arnaut. mâna 2. piscina 11. rival. vocala. logofat. pamânt. a vocaliza. a râde. maniciura 3. maufactura 4. vorbitor. diriga. confrate.12. a sparli. dulce. clop. desinenta. cer. a înmâna 7. manusa 5. ceau. vorbusoara. asiduu 7. zi. lovele. corfa 8. a re ctifica. cuvântul care nu apartine familiei lexicale a verbului a scrie: . ceapraz. manivela 8. amortiza. madam. continuu 4. curent. pravila 15. Ex. vorbire. neologisme: 1.10. bojdeuca. c onstiinta. albastru. a albastri. vorba. cuvânt. curechi. asalt. cneaz. încet. mânastire 10. ienicer. a molari. Sa se indice termenii care apartin aceleiasi familii lexicale: 1.8.13. bun. mânusita 6. barabula.6. împadurire b. Precizeaza radacina cuvântului neîmpadurire: a a. pe mâna 12. aga. constient.Schimbarile care au loc în societate se reflecta. aprod. cneaz.5. a se sfadi Ex. autohton. în lista de mai jos. dictafon. a difuza 12. a hamai 3. palarie. chel. albastrire. lexic.9. hiat. accelerat. fotosensib il. pe sub mâna 9. demuazela. cheb. a mâna Ex.. agie. nepot. tujur. târziu. duglis. ui. cucuruz. beilerbei. ienicer. anima. analist.11. vorbulita. mersi. harbuz. a accepta 13. bunicel. neîmpaduri Ex. Ex. Apartin jargonului cuvintele din seria: c a. padurb e. Indicati carei categorii de cuvinte din masa vocabularului îi apartin terme nii de mai jos: abolire. parol. ui. cusma. armas 5. dusman. distinct. ciubota. constiinciozitate. a ridiculiza 9.caimacan 6. Ex. mai ales în vocabular. cosarca. cucuruz. Grupati pe familii lexicale urmatoarele cuvinte: albastrui. bunatate. f d.

arhaisme fonetice în 1 si 3 c. gagiu d. Ele reprezinta: a.14. 4.18. scriptura d. Sa se analizeze structura morfematica a cuvintelor: înnorata. porumb Ex. aripe.16. 2.17.15. arhaisme sintactice în 3 si 4 Ex. scrisoare Ex. Precizati sensurile proprii si figurate ale cuvintelor subliniate din tex tul de mai jos si aratati sensul cu care sunt ele folosite: 19 .a. scriitor b. cuvânt din limbajul standard Ex. arhaism b. paharnic. scriere c. 3. papusoi b. arhaisme morfologice în 2 d. arhaisme lexicale în 1 si 4 b. cucuruz c. vames v ietii. roate. Dintre urmatoarele cuvinte nu sunt regionalisme: a. Fie cuvintele: 1. nescrise Ex. Cuvântul lacas este: a. sara (=seara). regionalism c.

A trecut întâi o boare Cu acorduri lungi de lira Pe deasupra viilor, I-au raspuns fânetele Si-a fuat de prin ponoare Toate florile soptira, Puful papadiilor Întorcându-si fetele . (G. Topârceanu

Rapsodii de toamna)

Ex.19. Sa se indice sensul verbului a fi (predicativ) în fiecare dintre urmatoarel e enunturi: g În lumea asta sunt femei ... h Masina este în garaj. i Joi a fost un accident grav. j Mâine va fi un an de când ne-am cunoscut. k Tu esti din Almaj? l Repriza este de 45 de minute. m La anul va fi la facultate. n Cât este un kilogram de rosii? o Pe unde ati fost de dimineata si pâna acum? p Ce e când te manânca palma? q Era pe la 1848 ... r Cât va fi soare voi sta pe plaja. Ex.20. Formati scurte propozitii în care sa folositi omonimele: toc, luna, ceara, cer, gol, mei, mai, razboi, par. Ex. 21. Înlocuiti punctele printr-unul dintre cuvintele scrise în stânga paginii: a. car (subst.) 1. Parintii mei au construit o . . . . . . . . . . noua. b. care (pron.) 2.Doiboitrag un ..........încarcatcu fân. c. casa (subst.) 3.Eu ..........în spateun rucsacmic. d. masa (subst.) 4. Pe ulita satului trec doua . . . . . . . . . . goale. e. capra (subst.) 5.Pe..........elev îlasculti? f. gol (adj.) 6. Platesc la . . . . . . . . . . cumparaturile facute. g. casa (subst.) 7.S-au adunatpestradao ...........deoameni. h. capra (subst.) 8. Tot luându-se din el , butoiul este aproape . . . . . . . . . . i. car (verb) 9.Laora12,mamanecheamala........... j. care (subst.) 10. El taie lemne folosindu-se de o . . . . . . si un ferastrau . k. masa (subst.) 11. A câstigat meciul, marchând un singur . . . . . . . . . l. gol (subst.) 12. Are numai o . si doi iezi. Ex.22. Sa se grupeze expresiile din coloana A cu sinonimele din coloana B: AB 1. a. 2. 3. c. 4. d. 5. 6. f. 7. 8. h. 9. i. a lua peste picior a-si gasi beleaua a-si aprinde paie-n cap b. a-si bate joc a nu face doi bani a lua la refec a intra la apa a ajunge la mal a prinde cu minciuna e. a nu fi cu piciorele pe pamânt a lasa în apele lui a ajunge la sapa de lemn a da de fundul sacului g. a nu face nici cât o ceapa degerata a iesi la liman a o baga pe mâneca a trage un perdaf a lasa în plata domnului

10. a fi cu capul în nori î. a prinde cu ocaua mica Ex.23. Sa se indice câte un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte din fondul vechi al limbii ( toate neologismele sa înceapa cu litera a): 1. asemanare 2. pustnic 3. stramosesc 4. îngrijorare 5. a zadarnici 6. a însufleti 7. a pretui 8. a adânci 9. scrobeala 10. înflacarare 11. dispretuitor 12. prefacut 13. mestesugar 14. înaltare 15. staruitor 16. înfatisare 17. atragator 18. însusire 19. a mari 20. bastinas 21. ajutor 22. a înainta 23. folos 24. adevarat Ex. 24. Sa se indice câte un sinonim lexical pentru fiecare din sintagmele de mai jos: 1. de nepretuit 6. a-si lua zborul 11 vrednic de plâns 20

2. fara culoare 7. înalt functionar 12. a da de urma 3. fara cusur 8. agent secret 13. a-si pierde speranta 4. tabara militara 9. a sari de pe sine 14. masa de seara 5. foarte mic 10. luare în râs Ex.25. Sa se indice câte un sinonim lexical neologic pentru fiecare sintagma: 1. din care se extrage uleiul 11. putere de convingere 2. referitor la miros 12. furt literar 3. referitor la vise 13. referitor la ploaie 4. referitor la existenta 14. care cunoaste mai multe limbi 5. referitor la vedere 15. suveran pontif 6. care tine un discurs 16. bun de baut 7. care poate fi pipait 17. a pune la cale 8. remediu universal 18. prim-ministru 9. a pune în pericol 19. care preîntâmpina un rau 10. supus alterarii 20. a face rost Ex.26. Sa se indice prin DA sau NU daca urmatoarele cuvinte sunt sinonime: 1. pueril infantil 6. pronume propune 2. indigen civilizat 7. competent capabil 3. deponent depozitie 8. emotionant abominabil 4. (a) aboli (a) suprima 9. (a) dinamiza (a) dinamita 5. indispus indecis 10. stârpire eradicare Ex. 27. Grupeaza sinonimele din grupa A cu cele din grupa B: A B A B 1. adânc a) ridicol 9. vesnic i) inutil 2. betiv b) malitios 10. destept Î) avid 3. caraghios c) inteligent 11. fatarnic j) etern 4. cinstit d) contagios 12. îngâmfat k) profund 5. ciudat e) insolent 13. lacom l) culpabil 6. obraznic f) melancolic 14. molipsitor m) ipocrit 7. rautacios g) onest 15. vinovat n) alcoolic 8. trist h) infatuat 16. zadarnic o) bizar Ex. 28. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte doua sinonime din grupa B: A B A B 1. pofta a. fals 8. a-si închipui n. spaima b. a aniversa o. consoarta 2. a evoca c. opinie 9. fatarnic p. dorinta d. ipocrit q. a se constitui 3. sotie e. necomunicativ 10. a înapoia r. eronat f. a ucide s. fatarnic 4. frica g. a restitui 11. parere s. a celebra

6. 5.pueril 3. gresit x. 29. Ex. 2. 30. convingere a îmbuatati l.culpabil 2. 7. a sarbatori t. a-si imagina t. duplicitar prefacut i. teama 13. 21 . a omorî v. Grupati sinonimele de mai jos: 1.terifiant 4. a remedia sa redestepte w. î. a returna fals u.juvenil. Gasiti trei sinonime vechi si trei sinonime neologice pentru cuvintele: 1.h. a asasina Ex. m. a ameliora 12. nevasta 14. posac tacut j. k. cearta. tainuire . a banui chef y.

talie n. himera -s. îmbelsugat 2. inocent -i. necrutator c . sincer. senior 10. verdict w.fidel.copilaresc. prora -b. 4.tineresc 14. baza n. fundatie h. convingere 3. flux -c. erudit -p. a îngadui -l. vasal -f. esec 6. Scrie câte un sinonim. respectiv câte un antonim pentru urmatoarele cuvinte: 1. fin î. pupa 4.aspru b. procedeu r.vindicativ. 17.detaliat 24. 35. 21. generos -d. vinovat v. admirabil g. hotie 7. marunt f. grosolan 14. încântator 4. a precede 20. mic 3. fundamental d. realitate 15. certitudine t. înfocat k. Ex. stalactita -g. condamnabil s. încredintare p.înfiorator. remarcabil b.nevinovat 12. incult 5.centru l. a succede -m. poteca 2. 33. 5.biruitor 20. a interzice 13. 9.îngrozitor 19. presupunere 6. blamabil t. îndestulat j. siguranta Ex. 13. abundent î. debitor -e. obscur 3. permis 8. rafinat -o. scund q . a cugeta o. concav 9. creditor 11. aprig o.asemanator 16. a reflecta k. banuiala r. convex -n. culpabil 9. similar 7.razbunator 22. stalagmita 2.credincios 10. mortalitate 17. resurse d. escrocherie 5. succes -î. culpabil 12. ulicioara Ex. a pleca. a gândi e. reflux 19.victorios 11.autostrada i. 2. suspiciune 8. 34. spornic u. Ex. Sa se indice câte un sinonim lexical din coloana B pentru expresiile din c oloana A: AB . 32. nocturn -k. hotarâre f.5.stupefiat. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte trei sinonime din grupa B : A B A B 1. brâu g.inocent 23.uimit 18.amanuntit 8. carare m. excelent s. Pentru fiecare cuvânt din grupa A gasiti câte un antonim în grupa B: AB AB 1. iubire. sentinta a. navalnic 4. ilustru -r. sfarâmat s. cosmic -q. strada p. occidental.vinovat 15. neînsemnat h. meschin 7. prezumtie i. mijloc a. teluric 18. frauda l. a judeca m. prohibit -h. decizie q. 31. 3. natalitate -j. diurn Ex. feroce e. drum j. compasiune. temelie x.abominabil 6. delapidare c. excedent -a. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte cinci sinonime din grupa B AB AB 1. deficit 16.

a-si aduce aminte -a. a-i pieri piuitul -b. târziu 2. ascuns 3. cu dosul în sus -c. neatent 22 .1.

notatie literara / literala. prost ca o ciubota -q. a ramâne pe janta / geanta. sarac 11. în doi timpi si trei miscari -r. 13. a se iubi 12. Mentionam ca toate antonimele înc ep cu litera m. 7. a fi permanent în razboi -o. industrie minera / miniera. a încuraja 15. a-si pierde constiinta /cunostinta. c) prost 12 15. încet 10. 4.36. odata cu gainele -k. putin. 8. apical i. androgen h. par -a) maciuca. Ex. b) avut. bucurie 19. c) puturos 2. c) cutat 11 14. Gasiti pentru cuvintele scrise deosebit antonimul sau antonimele potrivit e: 1. a-i merge din plin -p. întelept 6. bine-crescut. citet -a) lizibil. arbitrar 9. pacat original / originar. a adopta 2. c) acasa 4. curat -a) necultivat. b) padure. c) a risipi 10. normal 9. b) impar. lenes 8. a apropria 8. c) înstarit 11. c) a afla 9 12. c) domol 9. 9. imens. apozitie î. c) a întina 6. Cuplati paronimele: 1. aici -a) acolo. a se avea la cutite -m. a munci 5. treaz 17. c) oriunde 5. b) sus. a uita 7. Gasiti antonimele cuvintelor de mai jos. b) exogen. aproape 20. 11. a vorbi 14. adevar. 6. indigen -a) autohton. 2. pretutindeni -a) nicaieri. 10. tribunal arbitral / arbitrar. 7. adagiu 3. 1. c) arici 8 8. a pierde -a) a gasi. c) zestre 13 16. opozitie 10. a adjudeca a. viata. destept -a) inteligent. 6. parere de rau -g. 38. arid. c) dimineata 17 20. munte -a) câmpie. c) acasa. a adapta c. c) rezonanta 16 19. (a) urî. c) etic. b) a câstiga. c) cititor 14 17. a aduna -a) a strânge. 14. calota glaciala / glaciara. 37. b) a împrastia. a purifica -a) a macula. peste noua mari si noua tari -i. c) por 10 13. mic. 9. bazin carbonier / carbonifer. diurn -a) revers. crud. bogat -a) sarac. b) lenes. imaculat -a) maculat. a micsora. 8. tare. atlaz . Ex. a fi numai ochi si urechi -d. repaus. b) doct. b) oneros. b) nocturn. a sta. ghinion 13. drept -a) strâmb. a sta cu mâinele-n sân -n. d) exterior 3. 12. a trai. a-i taia cuiva cuvântul -î. greutati familiale /familiare. c) obosit 7. (a) aproba 18. privire glaciara / glaciala. b) lânga. curat. 15. Ex. 2. egoist -a) alogen. 5. b) stâng. iute ca prâsnelul -s. a umbla pe sapte carari -e. c) altruist 15 18. Alegeti paronimul corect folosit: AB AB 1. 3.4. b) a murdari. 4. 5. vrednic -a) harnic. a nu privi cu ochi buni -l. b) departe. cacofonie -a) eufonie. dat la iveala -h. b) maculatura. b) malefic. a se întelege 16. îngâmfat. repede -a)agasant. b) lent. 39. Ex. a-i fi drag ca lumina ochilor -j. a mânca pâine alba -f. b) murdar. 3. adagio b. liniste -a) galagie. 10. b) ilizibil.

6. eferent alabastru e. albastru aliteratie f. arhivar l.4. androgin amputatie g. 23 aferent d. arbitral k. 5. . 7. atlas m. a abjudeca 14. arhivist 12. aliterare. apicol 11. a apropia j. imputatie 13.

4. A studiat complementul cauzal / cazual. f 20.18 19 20 Ex. S-a împiedicat într-o conducta petrolifera / petroliera. 18. aberatie absurda 2. 15. hotarât de arbitru . 7. c 11.corectare m. a stabili pretul . 41. Primirea facuta a fost destul de glaciala /glaciara.cauzal k. A avut parte de multe greutati familiare / familiale. a se deplasa mai aproape . Clientul este insolvabil / insolubil. aforism . 9.evolua p. 3. adagiu a. anuar f. 9. arbitral i. 5. Ex. Indicati. privitor la cauza . 11. a se lasa seara . Nu ma voi angaja temporar / temporal.evalua q. Ex. Alegerea mirelui nu a fost arbitrara / arbitrala. .compliment o. Pentru revendicarile lor. A ascultat cu atentie expozitia / expozeul vorbitorului. albastru c. Toti cei care economisesc au un libret /livret de economii. 4. îndreptare . Se teme când vulcanul erupe / irupe. adagio b. prin rescriere. 8. 14. A fost un student eminent / iminent. a include un adaos într-un text . 19. 6.insera s. 13. 7. d 12. 6.). 16. cu privire la cazurile gramaticale . ciorna provizorie democratie . parte de propozitie . Alegeti explicatia potrivita pentru paronimele din coloana stânga: 1. alabastru d. a se dezvolta . Pe strada pericolul este eminent / iminent. Studiaza într-un atlas /atlaz geografic. oamenii manifesta / manifesteaza pe strazi. 3. Cerul este foarte alabastru / albastru. abilitate iscusita bezna întunecoasa 4. care este paronimul potrivit în urmatoarele cont exte: 1. biblioteca de carti bicicleta cu doua roti 6. facut la întâmplare . Explicati de ce sunt pleonastice urmatoarele constructii si combinatii l exicale: A 1. numele unei culori . 18. apropia g.însera r.arbitrar î. 42. 15. care are loc o data pe an . 7. în tempo lent . 5. apropria h. 14. Toata viata am fost solidari / solitari. b 10.cazual j. 40.complement n. e 20. Neclaritatile au fost elucidate / eludate. Propunerea facuta l-a simulat / stimulat la studiu. caligrafie frumoasa a calca cu piciorul 8. 12. a-si însusi un lucru strain . Toata viata a calatorit pe spetele / spezele statului. 3. Am fost în auditie / audienta la prefect. 17. varietate de ghips . anual e. 5. 13. 8. actiune de a strânge lucruri etc. cuvânt de lauda . publicatie anuala (subst. 16. 9. 10. 17. 2. 19. 2.colectare l.

averse de ploaie 2. a deshuma din pamânt B 1. iluzie amagitoare 4. desert pustiu 3. diurna zilnica 24 . june tânar 6. geamat tânguitor 5.populara 10.

Ex. si de sufixele : ut. -us. Formati diminutive folosindu-va de cuvintele: carare. desfrâu. îmbelsugat. Totdeauna m-a bucurat marcarea unui gol. razmerita. tigara de tutun 9. dublu decalitru. rasina. destinatar. rasunet. cazan. Balta-Brailei. -usor. a dezr bi. rascumparare. înde lung. a împutina. ortografiind corect cuvintele de mai sus: Cuvinte compuse Cuvinte compuse prin alaturare Cuvinte compuse prin sudare cu cratima fara cratima prin abreviere Ex. de asupra. a descuraja. a înabusi. a dezmembra. în care cuvintele: frumos. carte . despot. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate: a. urât. -el. a dezamagi. înalt. a îmbaia. rastimp. r azes. pre-cum. asa dar. rascruce. catel. a înaspri. a despagubi. Gara de-Nord. C EC. a îmbina. razor. PesteraMuierii. încalzire. înarmat. . dezolant. cu minte. Mentionam ca fiecarui cuvânt îi corespunde un singur sufix. razuire. Se dau urmatoarele cuvinte : a înainta. a raspunde a raspândi. câmp. fie care. a încarca. a în albastri. Delta-D unarii. SN-CFR. Stan-Patitul. 46. a împleti. împiedicat. adjective si adverbe. 48. elogiu laudativ Ex. desen. împilare. a se razgândi. Ex. desfrânat.7. dezvoltare Se cere: -sublinierea cuvintelor formate cu ajutorul prefixelor. 47. CâmpiadeVest. Ex. a razvrati. Peninsula-Balc anica. razbate. înaripat. TAR-OM. perspective viitoare 8. razbunare. -uta. -ulet. a dezbraca. Explicati urmatoarele notiuni : prefix cuvânt de baza sufix cuvânt derivat Ex. 44. Dati câte doua exemple de cuvinte compuse prin contopire si prin alaturare (cu sau fara cratima) pentru fiecare dintre partile de vorbire indicate: substantive adjective pronume numerale adverbe prepozitii conjunctii ?? ?????? ?? ?? ?? Ex. floarea soarelui. casa. a deslusi. 49. 43. a îmbata. a rasari. rasplata. a împinge. primplan. Radu-de-la-Afumati. a rasfoi. Alcatuiti contexte adecvate. de mâncare Se cere: -completarea tabelului de mai jos. a-casa. a se dezgusta. car. cum-se-cade. a dezmierda. a dezavua. dute-vino. r azboi. O NU. câinelup. înapoi. -uie. Valea-lui Mihai. chef. util sa fie fo losite ca: substantive. a desfiinta. 45. dezastruos. Calea Victorii. dumnea-ta. -isoara. razboinic. Se dau urmatoarele cuvinte compuse (ortografiate gresit): rau-facator. b ine voitor. a împunge. îmblanita. hazard întâmplator 10. a desfasura. caldemare.

Nu s-a asezat niciodata contra vântului. torent. arctic. g. h.b. j. ecuatie. a ramas singur cuc. diesel. e. Eu îmi apar saracia. Cânta cucul sus pe-o creanga. 50. î. continental. Depresiunea Almajului o colinda multi turisti. p. d. cerebral. ipoteza. f. hexagon. l. Îi place sa se plimbe gol prin camera. Are un suflet curat. n. Cursul Nerei este foarte sinusoidal. Caietul curat este oglinda elevului. 25 . Grupati urmatoarele neologisme pe domeniile în care sunt folosite: seringa . Bunica mi-a cântat o colinda foarte veche. Vara aceasta merg la mare. c. Vara caldura este insuportabila. Eul liric îsi exprima direct trairile. chirurgie. k. boreal. istm. m. luxatie. i . Numai votul lui a fost contra. Plecându-i copiii. Toata apa din bazin a curs. demonstratie. Primavara apele curg repede. bormasina . zecimala. terapeutic. epidemie. excavator. Ex. o. buldozer.

baiat. cioara. e-e. bariera. desfrâu. copii. o-o. fragi. influenta. 6. boli-boli. piua. ghiol. mausoleu. lua. inimioara. suv Ex. conjunctie. bacterian. coagula. explozie. ceas. vegheaza. Ex. cârâitor. vaita. ciob. haina-haina. stiuca. jertfa. croiasca. Model: gherghef /g erg ef/ = 8 litere si 6 sunete.Fonetica Ex. 8. Ex. 9. paun. exil. gherghina. examen. bastion. teologie. pârâu. treaca. Precizati câte litere si câte sunete sunt în cuvintele de mai jos. aburi-aburi. atlet. chenar. Ex. ghiveci. nea. Ex. dre ptunghi. Subliniati diftongii cu o linie. brâulet. creioane. cuib. sc umpi-scumpi. vocalele în hiat cu doua linii din cuvinte le urmatoare: biata. leoarca. 4. despre. dulapior. creatura. ratoi-ratoi. Ex. fiinta. îndoiala. Subliniati formele corecte din perechile de cuvinte de mai jos: afectos afectuos aversiune adversiune avocat advocat bleumaren bleumarin aripe aripi cabluri cable casierie caserie conjuctura conjunctura coperte coperti creem cream datine datini dividend divident dagile dragele (mele) escroc excroc fierastrau ferastrau filigran filigram gresala greseala genuflexiuni genoflexiuni indentitate identitate intinerar itinerar . Construiti enunturi din care sa reiasa sensul diferit al urmatoarelor cuv inte în functie de accent (omografe):ochiochi. Ex. chior. Subliniati cu o linie diftongii si cu doua linii triftongii din cuvintele de mai jos. 5. ungu ent. ouat. taiat. furioasa. Dati exemple de cuvinte (câte doua) care sa contina urmatoarele vocale în hia t: a-a. suiau. iarba. Subliniati cu o linie vocalele. geam. u-u. 3. vârstnic. doreai. chiuveta. bojdeuca. porunci-porunci. Despartiti în silabe cuvintele de mai jos. extern. razboi-razboi. exemplu. caisa. Ex. Model: a-flu (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoane intervoc alice). fiica. fiul. arau. faina. graiau. polei-polei. exercitiu .2. dezechilibru. dupa ce le-a ti transcris fonetic: ceai. vo ios. cereala. cu doua linii semivocalele în cuvintele de m ai jos: poezie.1. i-i. duios. deocamdata. peisaj. arctic. Indicati hiatul din cuvintele: cauteriza. chibrituri. somptuos. 7. pleoapa. luând. inexact. ploua. câlcâi. fix. axa. iepure. doarme. busuioc. roate. margine. domni-domni. precizând regulile folosite: analfabet. gheata. deci. centru.

mormane. Ex. ianuarie -ianuarie. 11. Indicati varianta accentuata corect a urmatoarelor cuvinte: antic -antic . masea. margine. Ex. saptesprezece. pasare. felie. omofonele (cuvinte pronuntate la fel. viezure. Teste 10.1. sc aun. Testul numarul 1 ¤ 1. 10. nicidecum -nici d e cum. în enunturi. câmpie.avarie -avarie.12. dar scrise di ferit) de mai jos: altadata -alta data. bineînteles -bine înteles. repede. Folositi. simbol -simbol. numaidecât -numai de cât. caracter -caracter. cuminte -cu minte. Sunt întotdeauna vocale toate sunetele din seria: 26 . masa. vizita. prepelita.Ex. degraba -de graba. fenomen -fenomen. debut -debut. topor. totodata -tot o data. Precizati care silaba este accentuata în cuvintele: popor. matur -matur. încontinuu -în continuu. astronaut. lapovita. camera.

â. a fredona. gimnastica. ¤ 6. seama. exploziv. internat. furnicar. banca. termeni argotici. ¤ 2. geambas. dulciuri. spinare.u. ¤ 12. soare. top. bac. pe oricare silaba. jos. creator. bine. om. c. Urmatoarele cuvinte: a gini. În limba româna accentul se pune pe: a. matura. b. afabil-amabil. urâcios.a. ¤ 8. prefer. amputa-imput a sunt: a. moaca. base-ball. pe ultima silaba. leagan. cer.e. b. misto sunt: a. cap. golâmb. a se duce. apa. omis-emis. prima silaba. prunc. b. chinui. c.o. gheata. ¤ 13. vopsea. semivocala + semivocala (rostite într-o silaba). vocala + semivocala (rostite într-o silaba). crichet. pom. paronime. d. iarba. vin. Un diftong este alcatuit din: a. gheata. ghiozdan. recidiva. a. volant. foale. general. a scrie. a veni. stiinta. a. banc. cutit. sinonime. racheta. ¤ 10. inginer. diriga.i. maci. el litera e transcrie: . b. ¤ 4. ghetou. geniu. roaba. fotbal. geamgiu. ¤ 3. a uschi. lup. eram. cinema. accentul neavând un loc fix. ghinda. resort. Pot avea omonime cuvintele din seria: a. b. b. mâna. stea. c. cuina. sus. a sta. c. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. fecioara. pe penultima silaba.a. luni. d. d. foisor. gheara. ureche. cinci. c. vocala + vocala (rostite într-o silaba). c. farba. b. b. veghea. c. otel. Fac parte din vocabularul fundamental cuvintele din seria: a. sest. Precizati seria care contine consoana /g /: a. b. regionalisme. leac. neologisme. doi. ¤ 5. ecou. rosie. vara. atentie. ¤ 9. a încrusta. b. lampa. d. Indicati seria în care fiecare cuvânt contine semivocala e: a. fluture. gazda. vulcan. iesire. În cuvintele era. omonime. a citi. d. casa. cinema. automobil. a. b. Cuplurile de cuvinte: destins-distins. gheorghian. c. gara. Sunt neologice cuvintele din seria: a. franc. elemente de jargon. capsa. legume. d. c. gaina. ¤ 7. ¤ 11. c. folclor. c. chiuveta. iarna. peste. copârseu. kilometru. erau. Litera i are patru valori fonetice în seria: a. gheata. alb. canotaj. toiag. antonimie. chenare. semivocala + vocala (rostite într-o silaba). tream. arie. gol. a mânca. b. ghiont.

27 .

u. 6. b. nicio valoare nu este adevarata. c. 4. con-junc-tie. b. Cuvintele astfel. b. cons-truc-tor. prezent -viitor. d. c. sunt corecte: a. ¤ 22. toate. b. Urmatoarele cuvinte: casoaie. e. ¤ 18. semivocala. con-junc-ti-e. d. gre-sea-la. diftongul /ie/. des-a-li-ni-za. b. înaintas . gherghina. a. b. Litera e are doua valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. derivare b. ¤ 17. ¤ 19. c. 1. unul.a. schimbarea valorii gramaticale (conversiune) ¤ 15.u. c. înalt -scund. vocala + vocala + semivocala. premergator . 4. con-junc-ti-e. c. c. trei silabe. semivocala + semivocala + vocala. a-tle-tic. geamat. b. sus -jos. dre-ptunghi. Precizati câte dintre derivatele verbului a sfii (asa cum apar aici) sunt scrise gresit: sfiire. celuloza. trei. ¤ 20. 2. cinci silabe.a. geamantan. vocala + semivocala + semivocala. d. vocala /e/. Din urmatoarele cuvinte despartite în silabe: 1. 3.u.o. Cuvântul predecesor nu înseamna: a. c. c. d. lebada. diminutive. ¤ 16. des-pre. Indicati seria care contine numai antonime: a. d. e. genunchi. des-a-li-ni-za-re. clarviziune s-au format prin: a. doua. ca-i-sa. augmentative. b. a adormi -a dormi. dui-os. aproape -departe. semivocala + vocala + semivocala. de-spre. sfiios. de-sa-li-ni-za. mic -mare. sfiiala. con-struc-tor. d. gheata. ¤ 23. patru. ¤ 21.o. fu-ncti-e. d. semivocala /e/.i. sase silabe. Cuvintele geografie si hieroglifa contin: a. patru silabe. c. precursor . aici -acolo. seara -aseara.o. sfiiciune.â. gestionar. copilandru. ¤ 14. ceangau. zece -treizeci. Pot fi atât vocale cât si semivocale toate sunetele din seria: a. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. chirurg -medic. con-struc-tor. slab -tare. c. c. cai-sa. cuvinte compuse. 5. erou. casa -acasa. gheata. maturoaie au valoare de: a. a. darnicie -zgârcenie. baietan. Triftongul oai din cuvântul tigroaica este format din: a. semivocala /i/. 5.e. d. 6.u. veverita. 28 . d. 2. at-le-tic. niciunul. cândva. tare -moale. ca-i-sa. frumos -simpatic.e. a-tle-tic. compunere c. 3. gentil. a sosi -a pleca. b. bunastare. primavara. b. urmas . b. sfielnic si sfiicios: a. ¤ 24. ceapa.

.

b. ilizibil -clar. c. În cuvântul foiau avem: a. c. 5 litere. coarda. pacat -culpa. analiza. 4 consoane. maruntis. pânza. razboi. Nu fac parte din masa vocabularului nici un cuvint din seria: a. slujba. brânza. noua. a sfârsi. expropriator. paza -santinela. oase. urma. 3 vocale. muschi. mur. masea. a bea. d. viciu. prova. 3 consoane. Sunt derivate cu o semivocala. bavarez. ispita. Litera e este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: . ¤ 31. oneros -necinstit. ¤ 33. sageata. 2 vocale. o consoana. cocos. d. extenuat. bi-noclu. c. gând. iepuresc. bagaret. boj-de-u-ca. strada. zobon. mojici. alta varianta. simbol. b. preceptor. 5 litere. o semivocala. duminica. ispravniceasca. butelie. laguna. duminica. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. c. explorator. flux. ierbulita. mojic. sanatos. marti. preceptor.¤ 25. b. ¤ 34. pilda. barbat. boj-deu-ca. pepene. cotcar. 2 vocale. secol. bin-o-clu. foc. 2 vocale. 3 vocale. c. b. ¤ 27. a abandona. bagacios. duminica. a mari -a (se) înalta. În cuvântul genunchi sunt: a. ¤ 29. butelie. butelie. 5 litere. baies. Indicati seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. proba -atestare. a (se) largi. Cuvintele binoclu si bojdeuca sunt despartite corect în silabe în seria: a. taina. luna. 8 litere. vornic. protectie. b. 5 consoane. trei. b. b. a peria. c. oaie. c. o consoana. a urca. duminica. ceas. c. masa. d. gura. simbol. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. 3 vocale. ieseanca. sufix toate cuvintele din seria: a. 8 litere. veghere. preceptor. d. ¤ 30. boj-de-u-ca. acidulare. 2 semivocale. câine. ¤ 35. acar. b. fluviu. Precizati care dintre cuvintele enumerate este format în limba româna prin deriv are cu sufixul -tor: a. acribie -neglijenta. b. evocator. d. a spori. boier. defula -refula. asediu. c. d. d. poarta. ¤ 32. bin-o-clu. 8 litere. rosu. o semivocala. preceptor. aburos. d. d. iezisori. butelie. experimentator. a peria. boj-deu-ca. b. simbol. 4 consoane. ¤ 28. o semivocala. c. Indica perechea de cuvinte care ilustreaza sinonimia: a. ¤ 26. o vocala. simbol. cireasa. 5 litere. 2 consoane. gând. spahii. bi-noc-lu. d.

ceainic. gherghef. geamantan.a. 29 . gen. perete. b. chenzina. veghea. secret. general. cerere.

vocala + vocala. calaret. b. fondului principal lexical. pix. 2. razes. metalic. abreviere. concepte. 4. c. ¤ 39. comprimab il. a cuvânta. eliptic. ravas. 1. parcare. 7. gras. infuzie. c.4. doua semivocale. d. croissant. Diftongul ia din cuvântul iarta este format din: a. patent. 5. oala. robot. ceaslov. 3. sunete. În cuvintele chiuretaj. chiorî. relief.3. 2. 4. paor. alta solutie. sunete. canion. aprobare: a. a emigra.4. penaj. vocala e. c. 2. 1. social. ¤ 41. . 4. sunete. a migra. bisturiu. gheata. desinenta.6. sunete. d. d. termopan apartin: a. radio. doua vocale. 3. b. afluent. 9 9 9 9 litere litere litere litere -7 -8 -9 -8 sunete. conlucrare. d. Recunoasteti cuvintele derivate cu prefixe: 1. 6. trunchi avem: a. vocala + vocala. c. c. colegiu. 2. sunete. ceainarie. semivocala i. O silaba poate contine: a. ochi. hipertensiune. semivocala + semivocala. om. sunete. b. semivocala + vocala. sunete. ¤ 45. unor anumite limbaje. fabulos. vocala + semivocala. 1. b. carunt. explorator.5. vrednicie. deferenta. b. 6. reflex. 6. d. celest. encliza sunt formate prin derivare: a. c. 4. 5. ¤ 44. d. vesel. 2. ¤ 40. d. a razui. ¤ 43. d. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. d. d. În cuvântul cearta litera e noteaza: a. alta interpretare.c. vocala + semivocala. lucru. cafeina. sunete. perioada. ¤ 37. masei vocabularului. 7 7 7 7 litere litere litere litere -5 -6 -7 -7 sunete. semivocala + semivocala. cadelnita. b. Cuvintele electron. 3. 8. artar. a întari.afund. c. nominativ. semivocala + vocala. geam. defileu. hemoglobina. numai o vocala. d. b. În cuvântul fiica litera i noteaza: a. limfom. c. 6 6 6 6 litere litere litere litere -4 -5 -6 -4 sunete. sunete. numai consoane. negura. 5.1. Precizati care dintre cuvintele: 1. adresa. b. înaltat.2. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: a. 2. c.2. b. 1. ¤ 38. c. 5. ¤ 42. semivocala e. b. ¤ 36. 4. 3. anunt. afix. solfegiu. lume. geana. epitet.

30 .

c. d. Un triftong este alcatuit din: a. c. semivocala + semivocala. augmentative. vocala + semivocala. sufix gramatical. semivocala + vocala + semivocala (într-o silaba). regionalisme. Cuvintele casuta. ¤ 48. 10. genunchi. stralucesc. razuire. a robi. neologisme. b. d. radacina. padure. tema lexicala. a redacta. vocala + vocala + vocala (într-o silaba). b. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. Elementul subliniat din cuvântul lucrezi este: a. ghid. c. împaiere. baietoi. si-no-ni-me. c. b. b. c. c. c. prieten -inamic. b. nume. ghiaur. gimnast. Cuvintele sinonime si subapreciere sunt despartite corect în silabe în seria: a. Nu sunt antonimice grupurile: a. farmacie. raci. a tapa. actoras.2 Testul numarul 2 ¤ 1. c. su-ba-pre-ci-ere. semivocala + vocala. sanie. acomodare. sin-o-ni-me. d.¤ 46. rasfrângere. activitate. sub-a-pre-ci-e-re. ¤ 4. babeste. inelata. insulita. a pretui. prieten -amic. c. ¤ 49. cina. stralucitor. semivocala + vocala + vocala (într-o silaba). a recolta. ¤ 50. ciubar. inimos. rasina. prestabil. desinenta. prezentare. sus-jos. baietel. gigant. presortare. d. patima. sin-o-ni-me. b. vocala + vocala. acreala. inginer. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: . ¤ 2. chiar. manusar. prezidiu. si-no-nime. su-ba-pre-ci-ere. ¤ 3. ¤ 47. În cuvântul auditoriu litera u noteaza: a. d. schior. giurgiuvean. Sunt derivate cu prefixe cuvintele din seria: a. dezonorare. diminutive. d. d. b. a merge -a sta. b. Litera i este vocala si litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a. baietica. chinez. maturica au valoare de: a. reaseza. ¤ 5. circular. sub-a-pre-ci-e-re. razbunare. regeste. geometrie. d. cioc. b. d. istovitor. balan. vocala + semivocala + semivocala (într-o silaba). chica.

4. pruna. bob.2. vie. nuc. patina. tura. c. geam. par. val. bila. seara. golf. silit. d. mila. doc. veghea: a. b. 8. Precizati din câte sunete sunt formate cuvintele triunghi. b. ¤ 6. 31 . pupa.6. voleu. 2.a. rasa.1. sol. cursa. banda.

ghebos. d. semivocala. prispa. statiune. razbatere. acestea. vocala. prezent. subiect. text. soare. gelatina. a supraveghea. d. chefliu. ¤ 10. bustean. a dormita. celofan. desinenta. caldarâmgiu. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. co-o-rdo-na-re. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: a. 6. general. b. a vedea. chenar. împreuna. cre-deau. d. b. pompa. expunere. plop. acnee. În cuvântul podoabe litera o noteaza: a. pepene. vocala. îmbolnavire. daca. a comanda. Litera e are doua valori fonetice (vocala si litera ajutatoare) în cuvintele di n seria: a. pentru. Sunt derivate prin prefixe toate cuvintele din seria: a. ¤ 16. a lucra. fortuit. d. cenaclu. gost. a încerca. caldarusa. d. c. mediu. frunza. a înnoda. razes. ¤ 15. d. Morfemul subliniat în cuvântul nescrise este: a. 7. inteligenta. a ordona. dezertor. sufix gramatical. gem. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. ascendent. vocala. ¤ 11. cod. tacheti. mireasa. prefix. trac. umbra. c. agie. ¤ 17. trist. a stabili. ¤ 13. armie. presus. a recalifica. a-nor-ga-nic. sufix lexical. co-or-do-na-re. c. a indica.4. astronomie. serdar. a imagina.1. tehnica. a prescurta. apa. tunet. ¤ 14. sentiment. a transcrie. câtestrei. ceafa. d. b. b. jupâneasa. cre-de-au. razes. gheara. parabola. pitic. gelos. solemn. ¤ 9. cauc. Litera e are patru valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. crestet. an-or-ga-nic. prisaca. a-ri-pi-oa-ra. c. salcâm. semivocala. chef. stranepot. hatmanie. fulger. b. rama. cre-de-au. oboseala. ¤ 7. an-or-ga-nic. co-ord-o-na-re. b. englezesc. sabie. simbol. c. rada. a-ri-pio-a-ra. masa. c. semivocala. semivocala. a dezaproba. amurg. ghem. lepedeu. proverbe. b. ceai. snaidar. geaba. etern. relatare. ceferist. comis. brad. a razui. aparaie.3. ¤ 8. ciocoieste. agitatie. cerere. polcovnic. nor. Sunt neologisme toate cuvintele din seria: a. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. a-ri-pioa-ra. c. a-ri-pioa-ra. d. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: . post. razisoara. cheaguri. ram. a încalta.c. prenatal. chefliu. d. frunza. ¤ 12. c. lemn. siesi. vilbrochen. co-or-do-na-re. râu. stramosesc. liniste. râs. piparca.5. cataracta. c. regatean. vânt. b. ceara. asfintit. d. d. vocala. a-nor-ga-nic. vier. referire. b. abundenta. b. stolnic. c. cre-de-au. mila.

32 . ochi. destul.a. parale. amonte. ciolane.

Fac parte din familia lexicala a: 3 consoane. d. parataxa.5. adeverire. epoca. 2 semivocale. cumpanire. cântec. doctorita. ex-ha-us-tiv. 2 consoane.4. ianuarie. 2. 3. raza. b. ¤ 23. pleurezie. taciune. b. maica. sapun. inferior. e-xha-us-tiv. o litera ajutatoare. piatra. su-best-i-ma. 3 consoane. ¤ 20.b. chimir. În cuvântul ceainarie sunt: a. 3 consoane. d. func-tio-nar. 4. binom. tâmplar. o semivocala. labos.6. Cuvintele exhaustiv si functionar sunt despartite corect în silabe în seria: a. d. norii. veriga. ecuadorian. picioare. a verbului a cumpara toate cuvintele din seri a. c. cumparator. pliant. ¤ 18. glandular. veriga. juncan. d. ermitaj. gândire. 5. 9 litere. oracol. arsita. aerian. deal. escadrila. b. arsita. c. palma. brumarel. c. cuzinet. talpa. seara. c. 9 litere. c. d. necumpatat. rascumpara. cuvânt. cumpaneala. boare. 6. greu. sotie. 4 vocale. rusesc. ¤ 19. cutit. filtru. prun. 1. pinten. func-ti-o-nar. 3 vocale. broscuta. a. cumpatare. laies. 4 vocale. african. sin-op-tic. c. c. sunt corecte astfel: a. amic. cumparatoare. ¤ 21. scadere. d. solzisor. . epoca. ciubota. veriga. buletin.3. scul-ptor. oaie. escala. bucatica. taina. b. juncan. jupâneasa. gârbovit. 3 semivocale. infect. mândra.2. 1. a cumpara. tainui. atlaz. cumparare. epoca. afinata. unguent. piuneza. ¤ 22. 9 litere. somp-tu-os. cumparatura. b. fixativ. a cumpani. rascumparat. ¤ 25. voinic. fisier.4. Identifica seria în care fiecare cuvânt contine cel putin un diftong: a. a duce. c. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a.3. ex-ha-us-tiv. 9 litere. rascumparare. Identificati seria care contine numai cuvinte monosemantice: a.5. doctorita. fun-cti-o-nar. b. gât. doctorita. ¤ 24. cumpatat. sanc-tu-ar. 4 vocale. cumparat. b. 2. câine. epoca. Urmatoarele despartiri în silabe: 1. d. metalifer. arsita. b. firimitura. cuvinte. soare. 1. c. doctorita. arsita. necumparat. veriga. ra-dio-jur-nal. 3 semivocale. admitere. voinic. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a.

laser. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. c. lampa. demisie. ecou. plisc. dializa. e-xha-us-tiv. topica. diafan. bacalaureat. fals. d. func-ti-on-ar. a developa.d. incizie. fraza. violet. 33 . enigma. director. ¤ 26. chips. b. logaritm. crenvursti. penita.

trivial. b. ordin. barabule. compunere. Precizati care serie are toate cuvintele formate cu ajutorul sufixului -bil: a. c. cliper. Identifica seria care contine numai cuvinte omografe: a. vocala + litera ajutatoare. bradet sunt formate prin: a. blestematie. clorizare. frunte. baubil. scabros. operativ. pendul. framântare. verde. faradelege. ferment. chiciura. ajustabil. b. derivare. c. forfoteala. clincherizare. ¤ 32. albastru. ticalosie. ambiguu. patru. memorabil. pendulare. basc-basca. farinaceu. ¤ 29. acele -acele. târg. harnasa.smerenie. vocala + vocala (hiat). c. ¤ 34. conversiune. zapada.dezordine. necuviincios. d. vulgar. impudic. expresie. c. Toate cuvintele sunt polisemantice în seria: a. d. netrebnicie. declinabil. harponier. poarta. colonie -colonie. actual -prezent. c. b. ¤ 36. abjectie. c. Indica seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic: a. prefix + radical + sufix gramatical + desinenta. impudic. ¤ 35. bariera. nemernicie. vacuum. Sinonime pentru cuvântul miselie sunt toate cuvintele din seria: a. judo. coloana. infamie. penal. ¤ 31. ¤ 28. caracter -caracter. Cuvântul realimentezi are urmatoarea structura: a. trivial. alocabil. atasabil. cheie. pipaibil. harpist. perpetuu grupul de litere u u noteaza: a. d. ¤ 30. d. tiraj. pornografic. spurcaciune. freza -fraza. imoral. semivocala + vocala (diftong ascendent). b. tarina -tarina. clinometru. grad. nerusinat. fardizare. haruspiciu. imoral. b. Cuvântul indecent nu înseamna: a. d. c. alta varianta. maleabil. nelegiuire. d. greu. corn. În cuvintele asiduu. prefix + radacina + sufix lexical. d. spaga. profesor -posesor. bazaconie. frunzime. Cuvintele stufaris. hidrolog. pelican. perceptibil. chibrit. c. pasibil. c. deplorabil. pendula. lizibil -ilizibil. fantasmagoric. cheie. discontinuu. b. miercuri. mârsavie. . hidrofor. mama.¤ 27. b. alintare. indisponibil. ferodou. pisica. clizimetru. ochi. tata. sapte. ¤ 33. cultura. scârbos. Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria: a. automobil. desantat. defavorabil. literar -literal. prefix + sufix gramatical. notabil. c. fiara. josnicie. obscen. descifrabil. pagânatate. vesela -vesela. nuc. b. tema + sufix gramatical + desinenta. licean. torturi -torturi. acord. harpagon. excesiv. b. limba. b. vocala + semivocala (diftong descendent). d.

Cuvântul ferchezuiala contine: a. 34 . 6 vocale. a cânta. ¤ 37.d. a exclude. 6 consoane. a dormi. a citi. a merge.

igrasios. ¤ 44. ¤ 45. Prietena mea mi-a tras clapa. a pleca -a veni. b. scump -ieftin. ¤ 42. negare. Sinonimul cuvântului obedienta este: a. alfabet -beta. casa -acasa. În care enunt folosirea numeralului nu este pleonasm: a. neconformism. paraxenie. chin-tes-en-ta. 6 vocale. derivarea cu afixe (sufixe si/sau prefixe). injustete. inarita. Cuvântul despartit corect în silabe este: a. 5 consoane. Mijloacele externe de îmbogatire a vocabularului sunt: a. douazeci. b. antiteza. c. un prefix si un sufix. Prin familie lexicala întelegem: a. o semivocala. despre.b. necrolog. nici o varianta din cele anterioare. oral -orar. d. d. incalificabil. antidrog. ¤ 39. necunoscut. neologismele. dragule! c. a îndemna. c. Nu toate cuvintele sunt derivate cu prefixe în seria: a. acord -pian. insubordonare. împrumuturile. d. Are un scris misto. 5 vocale. logic -ilogic. amândoi. d. ¤ 40. sigur -sovaitor. c. Rasculatii au fost decimati din zece în zece. Fierarul îndoaie tabla în doua. ¤ 46. fata -spate. 5 consoane. a dormi -a veghea. docilitate. seria care contine numai antonime: a. despot. ¤ 38. iarba-vacii. anisori. supra-ve-ghe-tor. CEC. o semivocala. muncitor. d. un prefix si doua sufixe. c. deasupra. Au revoir. d. ieri-noapte. dezarticula. Elevii sunt triati câte trei. 35 orisicum. opresiune. sigur -nesigur. iepuras. b. c. imobil. d. a aprinde -a stinge. d. temporal -atemporal. ¤ 43. hârtie-moneda. incorectitudine. d. iluminare. d. iarba-neagra. toate cuvintele care au acelasi radical. 4 consoane. doua prefixe si un sufix. toate cuvintele care au acelasi sens. negustor. b. consuetudine. c. Indica 2 semivocale. b. toate cuvintele care au aceeasi forma. anormal. necugetare. M-am întâlnit cu un domn bine. b. numai un prefix. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria: a. iepure-de-mare. derivarea parasintetica si compunerea. imoasa. Pretul motorinei a crescut cu un procent de trei la suta. seara -aseara. Cuvântul reîmprospata contine: a. Element de jargon se gaseste în propozitia: a. b. 5 vocale. b. c. ¤ 41. c. inductor. derivarea cu prefixe si conversiunea. . iarba câmpului. c. frumos -urât. b. dis-tin-cti-e. le-gis-la-ti-e. c. b. d. ¤ 47. câtiva. citet -ilizibil.

fals. prefix în-+ tema nora + sufix gramatical -ta. ¤ 3. Alege pentru cuvântul rau. alogen -natal. este. egoist -altruist. apartinând vechiului fond al limbii române. c. vulgar -nobil. fricos -las. seria în care are numai sinonime neologice: a. Sunt antonime toate grupurile de cuvinte din seria: a. sanguinar. chelner. b. aceea. postum -antum. c. scârbavnic. repulsiv. Cuvântul înnorata are urmatoarea structura morfematica: a. ghioaga. repugnat.¤ 48. geografie. d. atlas -atlaz. radicalul înnorat + desinenta de feminin. fetid. lenes -vrednic. greu. seara. . impracticabil. lupoaica. b. feroce. caprioara. tema înnora + sufix gramatical -ata. c. ochioasa. b. taioare. chioara. azaleea redau: a. defaimator. creeaza. prefix în-+ radical nor + sufix lexical (verbal) -a + sufix gramatical (de partici piu) -t + desinenta de feminin. oribil. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. ceapa. afurisit. c. general. b. singular -a. eleva. tigroaica. deal. d. blestemat. necurat -murdar. d. legiuire. licentios -impudic.3 Testul numarul 3 ¤ 1. elefant. prejudiciabil. d. eronat. ¤ 2. leoarca. sânge. ginere. aripioara. bun -rau. nefast. ¤ 49. era. curat -pur. Literele ee din cuvintele ideea. b. leoarba. surioara. Litera e are cinci valori fonetice în seria: a. geam. frumoasa. furioasa. beda. serios -neserios. divergenta -acord. creioane. a expedia. cioara. a veghea . geamgiu. leii. singular -a. calomnios. dezagreabil. ¤ 50. costeliv. bolnavioara. aceia. mi-au (zis). d. dubioasa. poet. 10. b. nociv. ilustru -obscen. c. necitet -ilizibil. pedeapsa -scutire. doua vocale în hiat.

13 litere si 14 sunete. b.) toate cuvintele din ser ia: a. Cuvintele exemplaritate si urechiusa au: a. ¤ 4. dreptate. statuie. un diftong ascendent. întinerit. ¤ 5. 14 litere si 14 sunete. d. manichiura. continuu reprezinta: a. c. studiu. semivocala e si vocala e. Alege seria care contine cuvinte create prin mijloace interne de îmbogatire a v ocabularului: a. mânatura. delusor. casa. ¤ 6. înmânat. Fac parte din familia lexicala a cuvântului mâna (subst. 6 litere si 12 sunete. îndreptar. copil. d. copilita. a înmâna. b. 8 litere si 8 sunete. d. îndemânare. ¤ 7. moasa. nedrept. mânusita. c. mosie. manusar. d. b. mosier. un triftong. mâna lunga. c. c. 36 . acasa. vocala e si semivocala e. 9 litere si 9 sunete. tânar. 4 litere si 9 sunete. deal. mosneag. îndemânatic. un diftong descendent. ceapa.vocala e si semivocala i. alta situatie. studios. Literele uu din cuvintele asiduu. floarea-soarelui. manusa. perpetuu. b. 13 litere si 13 sunete. 9 litere si 7 sunete.

rond -ronda. Sunt compuse cuvintele: 1. Stabileste seria în care toate cuvintele apartin vocabularului fundamental: a. semiautomat. obiect. mânat. cazac -cazaca. b. În constructiile 1. beau. cu sens: a. 4. 2. cercetarea. leii. pe sub mâna. ploicica. snob -snoaba. avers -aversa. dupa cum urmeaza: a. frisoane. doua sunete. Scaunul avea picioare mic i. bloc-diagrama. merg pe deal -e de-al nostru. plouând. d. veghea. Sunt paronime toate grupurile de cuvinte din seria: a. aer. s-au dus -vii sau pleci. întemeiau. soare. colonie -colonie. geam. c. ecuadorian. ax -axa. b. În cuvintele oxiuriaza si bauxita. roua. aprozar. c. piatra. c. mânatura. pleosc. Are o sanatate de fier cuvintele subliniate sunt folosite în ordinea data. toate. obiect. a vâjâi. flinta. vreun. greu. ¤ 14. c.cocs -cox. propriu. 2. consoane. pedeapsa. figurat. mutalau. atrofiere. b. eram. contemporan. taina. trei sunete. 3. b. vreo. Avem omografe în: a. aripioara. secundar. miauna. c. d. aprecia. ¤ 8. înseua. c. c. veverita. întâi. ceai. calcâi. fiu. speriau. statuie. acordeon. secundar. deal. ¤ 16. nici unul. cartel -cartela. d. d. secundar. secundar. unguent. ozon. d. anost -anosta. minor -minora. a lua. ¤ 12. trup. piuneza. ¤ 9. doreai. a înmâna. b. Litera e nu este vocala în cuvintele din seria: a. . cheama. b. rafale. alta situatie. manufactura. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. Avea o gura cu buze carnoase. propriu. vreau. 3.2 si4. un singur sunet. ea. bolnavior. litera x noteaza: a. altruist. pleoapa. Stefan cel Mare. nu-ma-uita. cumsecade. luând. oriental. ¤ 13. influenta. falca. figurat. Contin semivocale toate cuvintele din seria: a. ¤ 17. acesta. d. Contin diftongi toti termenii din seria: a. noul. b. b. ¤ 15.3 si5. inerta. b. paun. simetrie. a cauteriza. ghiaur. deal. 5. flacau. saric -sarica. figurat.c. i-au (dat). fund -afund. junior -junioara. figurat. leoaica. capot -capota. cafegioaica. c. a succede. propriu. întemeiai. realitate. d. miop -mioapa. lupoaica. doreai. caret -careta. moasa. ¤ 11. propriu. d. ocheau. c. d. batist -batista.1. elev. piuneza. trap -trapa. soricioaica. ¤ 10.

glezna. mure. ghinda. voievod. a topi. afina. perna. hrean. ficat. 37 . sfredel.b. c.

c. desime. fi-in-dca. îngrija. bradet. fii-ca. zavoras. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. Sunetele e. audia. baietan. s-au izbit cu hidrobicicleta de piciorul podului. serb. baie. hexagon. barboi. usier. d. d. butonaj. ¤ 20. o am din izvor sigur. cocias. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. i. Cântecul privighetorii rasuna în salciile pletoase. piatra. adevar -minciuna. exotic. vulpoi. Stirea publicata în ziarul de astazi. impetuos. noi. megies. musca.d. d. bioxid. puica vreo. abil -stângaci. juridic. maturatoare. untura. cuantic. c. a pleca -a se duce. mamaligoi. ¤ 26. S-au format cu sufixe diminutivale toate cuvintele din varianta: a. miniatural. gramatic. gen. d. prundis. exhaustiv. lefegiu. hrisov. elogiu. fiind-ca. problematiza. exil. claxon. usita. intoxicatie. Nefiind atenti. ¤ 27. zeciuiala. c. juridiceste. ozonifica. baltoaie. a exaspera. edilitar. exercitiu. pârcalab. o si u sunt semivocale în seria: a. talpoi. general. rufarie. vulpita. examen. jupân. muscal. palarie. rachitis. câine. c. broasca. b. doare. detaliu. justificabil. ¤ 18. ratoi. d. boxer. axioma. casoaie. b. Sunt derivate cu sufixe colective toate cuvintele din seria: a. prejudiciu. porumbiste. d. floricea. sare. Sunt formate pe teren românesc toate cuvintele din seria: a. pârâu. spui. racnet. zidar. roua. nichelator. almajean. lexic. epistrofa. studentime. lustragiu. Contine numai perechi de antonime seria: a. lustragerie. nichel. b. chiaburoi. b. fiin-ta. înapoi. siret. b. b. resort. aval -amonte. b. absolut -relativ. diversionism. ¤ 19. taxiuri. Varianta în care cuvântul subliniat are sens figurat este: a. fi-i-ca. fiin-dca. b. b. c. cu barca. pedala. deplorabil. pe un brat vechi al Dunarii. paharnic. dinamograf. maracinis. real. exploatare. juncan. a exclama. ¤ 24. excursie. c. tocanita. micut. fe-brua-rie. ratoi. exemplar. ursulet. materialiceste. d. . fur. Ne deplasam încet. d. muncitorime. banet. piciorus. c. nou. ramuris. accidentat -plan. ¤ 25. barboi. c. ¤ 23. fi-int-a. b. visterie. feb-rua -ri-e. voievod. fi-inta. aramar. laculet. executoriu. fi-i-ca. auxiliar. intraactional. avers -aversa. macris. postelnic. baltoi. Sunt formate numai cu sufixe augmentative toate cuvintele din seria: a. casa -acasa. sosea. biciui. vulturica. faget. scabie. patut. ¤ 21. ladoi. iezuit. straduta. c. turturel. feb-rua -rie. puiandru. macrocosmic. paunas. aparaie. Litera x se pronunta cs în toate cuvintele din seria: a. c. dijma. ¤ 22. expunere. cablare.

fii-ca. fe-bru-a -ri-e.d. fi-in-ta. fi-ind-ca. 38 .

curcan. vulpoi. b. pacifist. rampa. broasca. fain. alunis. pitareasa. concepe. îngustare. eul. largire. dilatat. dezalcoolizare. arid. o vocala si o semivocala pronuntate în silabe diferite. farmacist. Sunt derivate cu sufixe de agent toate cuvintele din seria: a. d. În cuvintele fax si echivoc apar: a. macara. consumabil. facliar. niciuna dintre variante nu este corecta. c. analfabetism. 6 litere si 6 sunete. b. umflare. unchi. efemer. c. cioc. inalienabil. detenta. fasonator. 7 litere si 6 sunete. dragi. maci. ghiol. concurentul. berar. Recunoaste seria în care toate cuvintele nu apartin fondului principal lexical : a. c. desteptul. tractorist. 3 litere si 3 sunete. frunzulita. cafegioaica. ginere. d. verdele. doua vocale alaturate pronuntate în silabe diferite. anvelopa. binele. rezistent. ¤ 30. arendasoaica. ajutor. Apartin aceleiasi familii lexicale toate cuvintele din seria: . zmeoaica. far.¤ 28. Exista hiat atunci când avem: a. convietuire. anaerobioza. viereasa. marire. tranzistor. beton. gonitor. taranca. lauda. Antonimele cuvintelor: comprimare. chiuveta. Sunt formate cu sufixe motionale toate cuvintele din seria: a. c. orisiunde. îmbucurator. lup. d. frumosul. 3 litere si 4 sunete. poliomielita. gimnast. durabil. al nostru. omogen. sinoptic. ajustor. expansiune. chiabur. nimicul. darling. b. veverita. cifru. motor. drumul. dânsul. împarosat. dilatabil. ¤ 34. mahalagioaica. cioban. ¤ 33. dezechilibrare. gealat. împachetat. iaurgerie. micsorare. neseriozitate. d. anabaptist. tractor. ginecolog. amnezie. ursoaica. Indica seria în care toate cuvintele sunt derivate parasintetic (simultan si c u sufixe si cu prefixe): a. doi diftongi alaturati pronuntati în silabe diferite. b. chicot. cosar. careva. giurumea. onctuos. d. ¤ 31. glod. blamare. alfabetizare. destindere. rosia. ursoaica. pitar. studenta. elevul. c. porumbita. ¤ 35. spais. actor. cioata. c. inalienabil. b. b. însusi. eterogen sunt în or dine: a. c. d. ratoi. razor. fudulul. cafegiu. dilatare. conlucrare. b. morar. ghidus. c. fertil. ¤ 29. rondela. b. solid. Cuvinte formate prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale) întâlnim în seri a: a. decan. solubil. chior. o litera si un sunet. iarna. echipaj. ¤ 36. c. betonist. rotar. a dilata. ¤ 32. diluat. parasuta. ¤ 37. 3 litere si 3 sunete. b. Litera i este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a. d. ghidon. iconita. plecarea. dilatatie. alinare. arapoaica. doua semivocale alaturate pronuntate în silabe diferite. d. egoism. conglasuire. foraibar. decapsulare. galben. d.

înflorit. a înflora. flotatie. florareasa. înfloritura. 39 floricea. a înfiora. înflorare. b.a. . a înflori. d. înflorat. c. înflorire. florar. neînflorire. înflorire. floricica. florar. înflorat. flotor. floarea-soarelui. reînflorit.

c. în forma de cort. sub-li-nia. am ramas tablou. De la înaltimea Blidarului. nord-vest. c. c. ingenios. Cuvântul golanie are structura: a. si-a cumparat un tablou imens. copil-minune. binefacator. ¤ 44. Vazând-o cum arata. alta situatie. d. aseara. "opinia. ob-ti-ne. cuminte. prins.¤ 38. d. oribil. golan-(radacina) + -ie (sufix). pas-opt-ist. competent. radacina plug-. Harap-Alb.)" . binefacere. jert-fit. adesea. ¤ 46. re-a-lism. c. abominabil. cre-de-au. tabloul Almajului era impresionant. dupa deal. nou-nascut. "steag ostasesc din tarile române. c. Vizionând expozitia. c. facere. Din Vlaicu-Voda nu am vazut decât un tablou. împrumutat din limba franceza. situat deasupra mantoului (herald. provocând depunerea substantelor care se afla în suspensie" . ¤ 39. b. sapte. d. "raspândirea de zvonuri false. seria: a. Cuvântul subliniat este folosit în sens figurat în seria: a. în ordine. ¤ 45. în vârful unei lanci". Baia-Mare. "steag de pânza având forme si culori diferite. d. d. Cuvântul subliniat din propozitia "Nu am reusit sa contabilizez toate conturil e. macabru. radacina plugar-+ sufixul -i + desinenta -e. Cuvântul defetism are unul din sensurile: a. care indica apartenenta unei nave la o anumita tara". gre-sea-la. c. ¤ 42. bine. golani-(radacina) + -e (sufix). totdeauna. b. i-a-nu-a-ri-e. b. de-scri-e-re. "a limpezi un lichid. în timp de razboi". navalnic. tumultuos. sculp-tor. Structura lexicala a cuvântului plugarie este: a. ¤ 43. ¤ 41. c. le-ne-sii. d. b. competent. b. gri-deschis. somp-tu-os. ma-u-so-le-u. facator. dreptunghi. c. b. . "ornament al unei steme. func-ti-o-nar. golan-(radacina) + -i (sufix) + -e (desinenta). sih-la. tema plugar-+ sufixul -e. Cuvântul pavilion nu are unul din urmatoarele sensuri: a. ¤ 40. iscusit. de obicei." este: a. rezultat prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). debusolat. b. d. b. verzi-si-uscate. radacina plug-+ sufixul -ar care formeaza tema plugar-+ sufixul -ie. nu este adevarata nici o varianta. d. format prin derivare de la substantivul contabil. impetuos. Contine sinonime neologice pentru: înspaimântator. "pâlnia acustica a unui receptor telefonic". monstruos. atotputernic. ac-ti-o-nar. parerea celui ce nu are încredere în reusita unei actiuni". b. priceput. ex-ha-us-tiv. bur-lan. "perioada de scadere a temperaturii în cursul unei boli febrile". S-au format prin compunere toate cuvintele din seria: a. radicalul plug-+ sufixul -ar + sufixul verbal -i + sufixul substantival -e. Identificati seria în care toate cuvintele sunt despartite corect în silabe: a. bun. d.

sonda petroliera. zacamânt petrolifer. industrie petroliera. zona petrolifera. b. 40 . c. regiune petrolifera. Selecteaza combinatiile lexicale incorecte cu paronimele: petrolier si petro lifer: a. instalatie petrolifera.¤ 47. d. zona petroliera. conducta petrolifera.

d. b. deal. îmbunare. c. leuca. înrautatit. alee. desfrunzit. ¤ 49. 4 rau(adj. Ex. ¤ 50. reînfrunzire. înrautatire. c. frunzisoara. a reînfrunzi. d.): rau (adv. suveica. prelucrabil. accent. înmultit. accent. cioara. alta varianta. înmultire. credincer. chindie. trunchi. vreo. c. fac-. reînfrunzit etc. c. 3 gramad-. veghea. reînmultit etc. unguent.1 · banut = radicalul ban + sufixul -ut · încredere = prefixul în-+ radicalul cred + sufixul -e + sufixul -re · putinatate = radicalul putin + sufixul -atate · a rascumpara = prefixul ras-+ radicalul cumpar + sufixul -a · a îmbuna = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -a · a înnopta = prefixul în-+ radicalul noapt + sufixul -a · a îmbunatati = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -atat + sufixul -i · a împamânteni = prefixul în-(îm-) + radicalul pamânt + sufixul -ean + sufixul -i Ex. manechin. usturoi.¤ 48. neînmultit. fierar. desfrunzire. frunza: frunzulita. deînmultit. a înrai. feminizare. chirurg. a înfrunzi. împanare. ilegalist. rautacios. corifeu. multisor. chiuretaj. ghinda. frunzuleana. înrait. sensuri învechite ale unor cuvinte care se folosesc si astazi. piedica. reclamagie. rautate. cuvinte care au disparut astazi. geamgiu. nedesfrunzit. raufacator. almajean. veverita.a se razgândi. satean. nebun. rea-vointa etc. Exista litere fara valoare fonetica în toate cuvintele din seria: a. alearga. iepure. cas-. farfurie. . rauvoitor. mahalagiu. forme învechite ale unor cuvinte existente si astazi. alcool. d. înfrunzire. a înrautati. Partea IV Raspunsuri Capitolul 11 Vocabular Ex. raul (subst.). 2 a. sulitar.). maceasa. deal. patrat. obiect. înfrunzit. watt. barbatie. a încreti. cheag. cearsaf. b. a desfrunzi. a se încrede. Cuvântul subliniat din propozitia "Nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noa stre!" face parte din seria: a. înnodare. Exista vocala e în toate cuvintele din seria: a. radacin-. b. a înmulti. hiperrealist. rea-credinta. a dori. înmultitor. multicel. înraire. mult: multime. mei. Ex. b. frunzar. iertare. mingea.

pietricea. pamântesc. nepietruit. floricea. piatra: pietricica. florarie. înfloritura. pietris etc. înflorire. împietrit. înflorit.floare: floricica. reînflorit. pietruit. pamântiu. pietroi. pietros. înfloritor. reînflorire. pietruire. împamântenit. pamânt: pamântean. pietrar. a împie tri. 41 . a pietrui. a înflori. a împamânteni. împietrire. florareasa. a înflora. pietrarie. florar. înflorat etc.

metafizica. duglis.(-padur-). 6. dulce. cuvintel. mersi. 5. împamântare. pamântel. împamânta. cheb. Regionalisme: barabula. Ex. z i. lungis. lung. ceaus. cusma. cauc. . lunguiet. albastreala. a lungi . 14. cneaz. lungime. constiincios. a rectifica. 15. lungulet. în. imens. 5. a albastri. 9 Fac parte din vocabularul fundamental: luna. a cuvânta. murui. lexic. darling. 11 a (demuazela. vorbarie. 12. cuvântator. musiu. desinenta. cataveica. nelungit etc.6 1. dajdie. se. din. Ex. 8 Cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental: care. albastrire. 4. si. târziu. Ex. logofat. toujours). rival. fotosensibil. columbela (porumbita). albastrea. vorbusoara. Termeni tehnici: alezare. a amortiza. dregator. analog. loc. accelerat. Ex. cneaz. 8. a vorbi. 11. vocala: a vocaliza. chel (ce. lungaret. lungit.împamântenire. Arhaisme: aga. dusman. vorbitor. asalt. 10 Regionalisme: 4. 6. împamântat etc. quel). cilindru. a implementa. lungut. fast. mai. ceapraz. dictafon. 2. ui (fr. madam. Ex. arnaut. subpamântean. vorba: vorbaret. constiinciozitate. apeduct. vorbulita. Elemente de jargon: anima (suflet). urât. Ex. lungire. cucuruz. iti. analist. a râde. curechi. megies. distinct. în. Arhaisme: 1. au. afara. ienicer. pârcalab. parol). ienicer. agie. cuvânt: cuvântare. pamânteanca. constiinta: constient. harbuz. tujur (fr. demuazela. pamântos. 10. beilerbei. vorbire. încet. cosarca. ciubota. direct. vocalic. 9. vocalizare. oui). 13. fr. Ex. mai. curent. mai. co nfrate. aprod. cel. armas. nepamântean. Neologisme: 3. Fac parte din masa vocabularului: hiat. 10. 5 albastru: albastrui. sau. bojdeuca. a reîmpamânteni. autohton. a merge. -a: lungan. bunicel. nepot. Ex. 7. bun: bunatate. 12 Neologisme: abolire. 7 d.

desinenta de femin in 42 . Ex. 13 c (scriptura). nescrise: radacina scri-. prefix în-. sufix de participiu -s. Ex. 15 d (porumb) si c (gagiu). 14 c (arhaisme morfologice în 2). sufix pentru participiu: -(a)t. Ex. 16 înnorata: radacina nor. desinenta de feminin singular -a.Ex. prefix ne-.

21 1-c. a sopti · -sens propriu: a vorbi încet. · -sens figurat: fosnetul produs de flori la adierea vântului . 19 S1 =aexista S2 =aseafla S3 =aavealoc S4 =aseîmplini S5 =afideloc S6=adura S7 = a se duce S8 = a costa S9 = a se plimba. 3-g. gol : El mi-a dat un pahar gol.e. mai : Luna mai este luna florilor. · -sens figurat (aici): a aproba. 10-e. 6-i. ceara : Plâng lumânarile de ceara. 10-e. sub actiunea vântului . 8-d. 3-i.18 a fura · -sens propriu: a-si însusi pe ascuns sau cu forta un lucru care apartine altcuiva . · -sens figurat: a lua pe neasteptate. La spargerea lemnelor folosesc un mai. 4-h.plural -e. Ex.h. 12-h.g.c. 22 1-b. cer : Avioanele zboara pe cer. 5-î. s-a marcat un gol. si-a rupt un toc de la pantof .d. În repriza a doua. Bunica tese pânza la razboi. 7-d. a ramas fara par pe cap. a colinda S10 = a însemna S11 = a se întâmpla S12 = a dainui. pe nesimtite . 7-f. 8-f. a dura Ex. 2-a. A venit la mine sa ceara un împrumut. · -sens figurat: partea de deasupra a unui obiect expusa vederii .(arhaism) Ex. a spune ceva în soapta . a întoarce · -sens propriu: · -sens figurat: fata · -sens propriu: partea anterioara a capului omului si a unor animale . 4-j. Ex. 5-b. 17 a. .. în taina. Sus pe cer rasare luna . 6-g. 20 toc : Tocul usii trebuie schimbat. mei : Parintii mei au cumparat mei pentru pasarele. Ex. razboi : Bunicul a participat la razboi. a se înapoia sau a face sa se înapoieze de unde a plecat . a raspunde · -sens propriu: a da un raspuns la o întrebare sau la cuvintele adresate de cineva . 11-l. 2-a.k. Mergând neatenta. par : Tata a plantat un par. Nu vreau sa mai cer bani de la parinti. a-si orienta privirea în alta directie decât cea initiala . Ex. prin înclinare. 9-c. Consumând droguri. 9-k.. luna : În luna mai înfloresc pomii fructiferi.

lagar. 23. a aprecia. ardoare. artificial. ascet. atractiv. apret. minuscul. 18. a amplifica. 43 . Ex. 19. ascensiune. aspect. autentic. 11. autohton. arogant. a decola. ireprosabil. incolor.Ex. 15. 13. a anihila. avantaj. a aprofunda. 14. asiduu. 8. 16.24 1. 4. auxiliar. analogie. 20. 2. 5. a avansa. inestimabil. 3. 17. 12. 6. 4. 7. 2. animatie. 6. artizan. 9. 24. ancestral. 22. angoasa. atribut. 3. 10. 21. 23 1. 5.

Ex.p. 5-16. 30 1-14. 6-e.s. 12-21. a depista.v.s. 4-g.s. a procura. panaceu. 15-d. 5-p. 14. preventiv. 10-19.k. persuasiune. 9. 4-b.b. 11. plagiat. 8. olfactiv.t. 14-î. 10-g. 25 1. 2-a. 14-j. Ex. 12. 2-k. 12-s. papa.q. 13-c. 8-f.c. a premedita. 6-e.i.f. potabil. vechi: ascundere. dosire. 13. 8-b. 15-q.y. 12-b.p. diferend. (sinonim) dragoste (antonim) orient (antonim) nesincer (antonim) ura 4. 16. 2-n.b. 8-17. NU. 1 6-d. 3. 3-i. 4-o. vrajba.u.r. 2-b. (sinonim) deschis 3. 14-d. 4-c. NU. 11-m. 34 1.o. Ex. 6-r. 17-m. 10. a periclita.x. 33 1-f. a dispera. 11-s.r. perisabil. 18-h.c. 13-p. oleaginos. 6-a. Ex. (sinonim) vest 2.b. 1 6-i. 10-n. 2-l. 15. 4. Ex. 31 1-j. 9-î. 8-b. 12. 2-l. 18-e. 17. poliglot.c. (sinonim) compatimire 5. Ex. discretie. 11. 4. 2-20. 19-k.n. 5-o. 19-i. 10.c.c. 26 1. mascare. Ex. a deraia. 4-13. NU. Ex. discordie. 2. Ex. 9. 15-l. 11-22. 11-c. 10-m.t. 19.7. (sinonim) a porni (antonim) neîndurare (antonim) a veni Ex. 7-q. DA. 18. derâdere. 3-u. 4-j. 9. 6. 3-l. DA.î. 32 1-c. 5. 6. oniric. 9-b.h.h. mister. 7-a. noi: conflict. 7-i. 4-q. 6-15. 3-a. 7-j. 12b. 9-r. 5.n. 5-a. 10-c. 8. 35 1-f. 5-o.m. 3. 20. 13-f.s.c. 2. 5-a.q. 7.d. 27 1-k. 2-m. dineu (cina). orator. 1 . 28 1-m. 11-g.x. gâlceava. vechi: discutie.w. 20-e.d. Ex. noi: secret. 11-a. demnitar. 12-a. 5-î. 6-r. 13-î. 3-a. DA. 3-g.w. 8-p.t.e. detectiv. 20-g. 3-18. 17-k. 14.o. 7-a. 7. premier.s. 14-a. DA. 7-b.f.l.l. optic. NU. 12-h. 9-j.o. deplorabil.t. 4-a. 9-b. 8-n.i. 3-h. 9-24. NU. palpabil. 7-23.k. 10-a. 1 6-n.c. 36 1-b.j. 6-î. 9-d.e. NU. 13.g.v. Ex. 10. 2. ontic. 8-h. pluvial. 29 1. 8.

3-b. 14-c. 8. 3-a. moarte. moale. 17-c. 12. 2-b. mult. 20-a. modest. 10-b. 8-b. minuscul. murdar. 3. a muri. miscare. mitocan. 19-b. Ex. 9. 10. 37 1. 16-b. 6. minciuna. a merge. 5. 6-a. 2. manos. 11. mare. 13. 15-a. 38 1-b. a mari. 9-a. 39 44 . milos.b. Ex. 4. 7. 15. 18-a. 7-b. 5-b. 4-b. 14. Ex.

2. perspective viitoare perspective. 19. s. s. s. exercitarea puterii de catre popor . 41 1. 3-h. s. expozeul. a calca cu piciorul a calca. 16-i. temporar. realizabil în viitor . 9. 1. 42 Toate constructiile de mai jos sunt pleonastice. erupe. ingeniozitate . s. iluzie amagitoare iluzie. 9-d. 13-l. regiune cu clima arida . 4-j. abatere de la ceva care este normal sau corect . averse de ploaie averse. 5. 13-e. 18-m. 15. eminent. june tânar june. 12-h.. 4. 18. 13. 4. caligrafie frumoasa caligrafie. spatiu gol. . a dezgropa osemintele unui mort . 4. familiale. 1.) umplut cu tutun taiat marunt . 7-f. petroliera. 2. 5-k. 5-q. sul (. bicicleta cu doua roti bicicleta. scriere frumoasa . Ex. s. s.. 19-e. 7-s. s. v. pustietate. 3. 5.1-g. tânar . stimulat. 7. 9-j. biblioteca de carti biblioteca. 15-p. a pune piciorul pe ceva sau undeva . încapere sau mobilier pentru pastrat carti . arbitrara. 10-b. tânguire . s.. întuneric mare. s. pentru ca al doilea termen este inutil: A. 17. 14-î. 40 1-f.. insolvabil. 4-a. lucrare scrisa provizoriu . democratie populara democratie. îndemânare. dibacie. s. hazard întâmplator . 12. iminent. 6. ceea ce se întrevede ca posibil. diurna zilnica diurna. 14. manifesteaza. desert pustiu desert. s. 8. 8. 2-i. 8. 1. 6. Ex. Ex. 20-î. libret. 10-c. 3. intens . solidari. 11-a. s. 9. B. 3-n. s. atlas. 6. aberatie absurda aberatie. s. 17-d. ciorna provizorie ciorna. 8-r. a deshuma din pamânt a deshuma. 2. 14-c. 6-g. 7. 7. 10. 8-l. abilitate iscusita abilitate. 20. bezna întunecata bezna. glaciala. sunete nearticulate scoase de o fiinta care simte o durere fizica sau morala. 11-o. pricepere. vehicul cu doua roti . 9. cauzal. albastru. tigara de tutun tigara. 12-b. geamat tânguitor geamat. 2-k. elucidate. amagire. audienta. 3. iscusinta. himera . s. ploi abundente si de scurta durata . 6-m. spezele. 16. 5. indemnizatie zilnica platita cuiva . v. 11.

omagiu . s.elogiu laudativ elogiu. s. 10. 43 prefix = afix (sunet sau sunete) atasat înaintea radacinii sau temei unui cuvânt. întâmplare . lauda.hazard. Ex. 45 .

a dezamagi. rascumparare. austro-ungar. a înalbastri. Ex. razbunare. pronume: careva. prepozitii: dinspre. îmbelsugat. sapte sute. 47 Cuvinte compuse prin sudare Cuvinte compuse prin alaturare cu cratima fara cratima Cuvinte compuse prin abreviere raufacator câine lup Balta Brailei SNCFR binevoitor dublu -decalitru Delta Dunarii CEC cuminte prim plan Calea Victoriei ONU cumsecade floarea soarelui Pestera Muierii TAROM dumneata cal -de mare Valea lui Mihai fiecare du -te vino Gara de Nord deasupra gura leului Câmpia de Vest acasa drum -de fier Stan Patitul asadar Peninsula Balcanica precum Radu de la Afumati îndelung demâncare Ex. 44 Cuvinte formate cu prefixe: a îmbaia. floarea-soarelui. numerale: doisprezece. a se razgândi. înaripat. a despagubi. casuta. 46 substantive: binefacere. a razbate. a rasfoi. a împutina. adverbe: niciunde. 48 frumos: substantiv: Întotdeauna a iubit frumosul din natura. conjunctii: desi. a împleti. a înaspri. rascruce. 45 cararuie. câmpusor. sufix = afix (sunet sau sunete) care se adauga dupa radacina sau dupa tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte noi (sufix lexical). îmblanita. Ex. a dezgusta. cartisoara. catelus. a desfiinta. de la . desfrânat. înarmat. încalzire. cuvânt de baza = cuvânt care serveste ca element de baza pentru formarea altor cuvinte.pentru a forma un derivat. a desfasura. chefulet. cuvânt derivat = cuvânt format cu ajutorul unui prefix sau/si sufix. desfrâu. ca sa. într-adevar. Ex. carut. adjective : raufacator. Ex. . cel ce. cazanel. a dezrobi.

Ex. adjectiv: Important este sa faci un lucru util. adjectiv: Avea un comportament urât. adverb: De câte ori l-am vazut muncind. urât: substantiv: Cel urât n-are de ce sa se tina frumos. adverb: Scrie urât si indescifrabil. 49 46 .adjectiv: Badea-i tânar si frumos. muncea util. pasarelele cânta frumos. util: substantiv: Uneori utilul se îmbina cu placutul. adverb: Primavara.

excavator. vara -substantiv. contra -adverb. cursul substantiv. p. î. continental. eul -substantiv. curat -adjectiv. chirurgie. colinda -substantiv. 47 . h. 50 adverb Neologisme folosite în: medicina: seringa. cerebral. torent. zecimala. f. i. m. epidemie. matematica: ipoteza. g. terapeutic. l. eu -pronume. vara -adverb. d. c. luxatie.gol -substantiv. ecuatie. repede -adverb. hexagon. tehnica: bormasina. e. n. o. geografie: arctic. b. boreal. istm. cucul -substantiv. colinda -verb . cuc -adverb. curat -adjectiv. k. curs -verb.a. gol Ex. diesel. demonstratie. j. contra -prepozitie. buldozer.

un-gu-ent. Ex. examen /egzamen/: 6 -7. du-ios. desrâu pe-i-saj. chior /k or/: 5 -3. trea-ca. explozie /eksplozie/: 8 -9. dez-e-chi-li-bru/de-ze-chi-li-bru (regula cuvintelor deri vate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervocalice (ch =k)+ regula consoanei intervocal . c ioa-ra. i-i: constiincios. plo-ua. deci /dec/: 4 -3. cuib. e-e: azalee. lu-a. geam. a-rau. gra-iam. fix /fiks/: 3 -4. ceas. ex tern /ekstern/:6 -7. ghiol. brâ-u-let. ghea-ta. do-reai. ca-i-sa (regula hiatului + regula consoanei interevocalice). pâ-râu. margine /margine/: 7 -7. pleoa-pa. 5 a-a: contraatac. vai-ta. 2 ba-iat. cro-ias-ca. o-uat. câ-râ-i-tor. fa-i-na. a-tlet (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoan e intervocalice). în-do-ia-la. barie-ra. 1 po-e-zi-e. fi-in-ta. arc-tic (exceptie de l a regula privind despartirea a trei consoane intervocalice).Capitolul 12 Fonetica Ex. axa /aksa/: 3 -4. u-u: continuu. 3 ceai /cai/: 4 litere -3 sunete. chiuveta /k uveta/: 8 -6. pa-un. leoar-ca. ie-pu-re. cal-câi. chenar /k enar/: 6 -5. Ex. 4 bia-ta. vo-ios. i-ni-mioa-ra. pi-ua. fu-ri-oa-sa. du-la-pior. ghiveci /g ive c/: 7 -5. ve-ghea-za. iar-ba. fi-ul. te-o-lo-gi-e. ciob. e xercitiu /egzercitiu/: 9 -10. doar-me. Ex. bac-te-ri-an. in-flu-en-ta. bu-su-ioc. chibrituri /k ibrituri/: 10 -9. de-spre/de s-pre (regula cuvintelor compuse/despartirea bazata pe pronuntare). o-o:zoologie. bas-ti-on. Ex. exemplu /egzemplu/: 7 8. lu-ând. exil /egzil/: 4 -5. su-vei-ca Ex. Ex. boj-deu-ca (regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula diftongului urmat de consoana ). con-junc-ti-e (regula privind despartirea a doua cons oane intervocalice + exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului). supraaglomerat. cooperativa. ta-i at. 7 an-al-fa-bet/a-nal-fa-bet (regula cuvintelor derivate/despartirea bazata pe pron untare + regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula consoanei intervocalice). co-pii. fragi /frag/: 5 -4. gherghina /g erg ina/: 9 -7. co-a-gu-la. roa-te . deo-cam-da-ta. 6 ca-u-te-ri-za. fiinta. centru /centru /: 6 -6. cre-ioa-ne.reeduca. perpetuu. nea. ce-re-a-la. cre-a-tu-ra. stiu-ca. su-iau.

Ex. Nu te mai razboi cu noi! aburi -aburi: Câmpia scoate aburi. ferastrau. conjunctura. dividend. N-a putut ochi nici de la zece metri. Nu mai scumpi atât produsele! domni -domni: Moldova a avut cei mai viteji domni. Nu mai boli atâta! ratoi -ratoi: Avea trei rate si un ratoi. Ovi porunci sa se faca liniste. somp-tu-os (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului ). escroc. mau-so-leu (regula diftongului urmat de consoana + regula consoa nei intervocalice). bleumarin. vârst-nic (regula cuvintelor derivate cu sufixe). cream. Racoarea diminetii aburi geamul. cabluri. itinerar. datini. fii-ca (regula diftongului urmat de consoana). greseala. scumpi -scumpi: Poarta numai pantofi scumpi. zapada polei copacii. dragile. razboi -razboi: Nu doreste nimeni razboi. 48 . identitate. jert-fa (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice). Nu domni decât o vara. aripi. Purta o haina lunga. casierie. drept-unghi/drep-tunghi (regula privind despartire a cuvintelor compuse/regula bazata pe pronuntare). filigran. aversiune. 8 ochi -ochi: Cine are carte are patru ochi. Ex. boli -boli: Tot trupul îi este macinat de boli. 9 afectuos. avocat. genuflexiuni.ice + exceptie de la regula despartirii a doua consoane intervocalice). porunci -porunci: Respectam cele zece porunci. Nu te mai ratoi la mine! polei -polei: În ianuarie a fost polei pe sosele. haina -haina: Avea o inima haina. in-e-xact/i-ne-xact (regula cuvintelor derivate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervoca lice). c operte. Iarna.

19-b. 46-c. 9-d. 9-d. camera. saptesprezece. mormane.c. bineînteles ("fireste. 34-c. 10 antic. 7-c.d. cuminte ("cu purtari bune"): Nu putea fi cuminte nici un ceas. Ex. 8-b. 11 altadata ("demult. 7-b. 39-c. de graba ("graba = zor"): Am uitat de atâta graba sa încui masina. 44-d. 28-c. caracter. bine înteles ("priceput bine"): Profesorul a fost bine înteles de elevi. 38-b. 8-a. 13. 47-b. 50-a. alta data ("data istorica"): Are alta data înscrisa în acte. lapovita. 35-c. 22-b. 1 5-a. tot o data ("într-un singur rând. 46-a. 36-c. 23-a. Capitolul 13 Teste 13. 16-d. 50-c. 40-c. 13-a. 8-b.b. 12 popor. nici de cum (de obicei în corelatie): Nu sunt mândru nici de cum te îmbraci. 11-b. 44-c. 4-a. 42-c. 9-b: 10-b. 36-a. 30-a. 2-a. totodata ("simultan"): Soferul e ranit. 25-c. în continuu ( + substantiv): Învatând permanent. dar totodata constient. prepelita. 50-b. 37 -c. 41-b. 7-b. 13-b. 18-b. se afla în continuu progres. data istorica"): l Decembrie e tot o data istorica . 12-c. vizita. 32-a. 4-d. 26-c. 45-a. 2-d. mereu"): Plouase încontinuu peste capetele noastre. 36-c . 29-b. ianuarie. 3-d. te speri i. 27-a. 33-c. 30-b.Ex. Ex. 48-b.3 Testul numarul 3 1-c. 23b. 16-c. 19-b. debut. 10-c. cândva"): Voi învata altadata. masa. topor. 22-d. 11-a. 3-c. numai de cât ("doar atât cât"): Daca te gândesti numai de cât necaz a avut parte. 42-c. 3-b.d. 39-a. 15-a. 48-b. 49-c. 47-c. 46-c. 38-b. 40-d. 34-b. 41-d. cu minte ("cu judecata"): Era un elev cu minte ascutita. 40-a. 13. matur. 24-b. desigur"): Bineînteles ca primavara vin pasarile calatoare. 12-d. fenomen. 5-a. re pede. simbol. 17-b. numaidecât ("imediat"): Trebuia sa plece numaidecât. viezure. 32-a. 15a. 45-b. nici de c um te porti. 29-c. 29-a. 24-c. degraba ("de timpuriu"): O sa vina trenul degraba. în nici un caz"): Nu-l interesa nicidecum învatatura. 6-d. 31-b. 47-a. 23-d.d. 14-b. 35-a. 14-b. 37-c. 21-b. 42-b. 28-d. 37-c. 5-b. 17-a. 14-d. 49-d. 17-b. 24-a. felie. 22-a. 27-d.2 Testul numarul 2 1-c. masea. 21-d. încontinuu ("tot timpul.1 Testul numarul 1 1-c. câmpie. 6-b. 39-d.c. 43-a. 28-b. 4-a. 49-c. 10-b. 45-b. 26-d. 38-c. 33-b. 41-d. 13-c. Bibliografie . 20-b. avarie. 6-d. 2-c. 16-a. 25-c. 25-a. 21-c. 34-a. 20-c. 31-b. 48-c. 18-a. 18-c. nicidecum ("deloc. 43-c. 27-b. 20-c. 30-b. 19-d. pasare. 11-b. margine. 32-b. 33-c. 26-b. 12-a. astronaut. 35-a. 5-a. 31-d. 43-a.c. 44-a.

Editura Academiei. Bucurest i. x x x Dictionarul explicativ al limbii române. x x x Îndreptar ortografic. 1956. Bucuresti.1. 1995. Editura Univers Enciclopebic. Bucuresti. 2. Vocabular. Bucuresti. x x x Limba româna. 2005 (DOOM2) 3. Editura Academiei. 1982 (DOOM). 49 . Editura Academiei. ortoepic si de punctuatie. x x x Dictionarul ortografic. Editia a II -a. 4. ortoepic si morfologic al limbii române. Fonetica. române. Gramatica. Editura Un ivers Enciclopedic. editia a V-a.

16.5. Etimologia si limba româna. Dictionar de cuvinte derivate. 1992. Silviu. editia a III-a.Dascalu. Ion.Ivanus. Theodor. Bucuresti. . Principii si probleme. admitere în facultate. Bucuresti. Buca. Ghita. Editura Didactica si Pedagogica. 1991. Ion. 7. Coteanu. Teste rezolvate. Dumitru. Onufrei. Bucuresti. 20. Editura Niculescu. Ion. Gutu Romalo. fonetice.Hristea. Georgeta. Editura Albatros. Editura Stiintifica si Pedag ogica. Ion. Bucuresti. 11. Nicolae. Ghita Iulian.Hristea. I Cuvântul. Mihail. T este si bareme. 1984. 2002. 15. Forascu. Dictionar de pleonasme. Sala. x x x Gramatica limbii române.Ionita.Coteanu. 14. Bucuresti. Fonetica. Adrian. Forascu. Gheorghe. Marius. 9. Theodor (coord. Andrei. Fonologia. Fonetica. 2000. Subiecte 1994. Limba româna. Marilena. 12. Editura Recif. 1997. 1990. Editura Vox. editie revizuita si adaugita. 18. gramati cale si stilistice. 2003. 200 5. Vasiliu. Bucuresti. Savoiu. Toma. Narcisa. Editura Niculescu. Chiriac. 1993. Andrei. Editura Academiei. Constantin. Limba româna. 1995. Vocabularul autohton al limbii române. Limba si literatura româna. Culegere de exercitii lexicale. Dominte. Bucuresti.Felecan. Narcisa. 1983. editie revizuita si adaugita. Dictionar de omonime. 1996. 6. Dumitru. Editura Didactica si Pedagogica. 1983.). sub coordonarea academicianului I on Coteanu. 13. 22. lexicografie. Mihail. gramatica. Bucuresti. Brâncus Grigore. Toma. Probleme de vocabular prin explicatii si teste pentru gim naziu.1985. Sinteze de limba româna. 1994. Editura Academiei Române. Bucuresti. Iulian. Dictionar de antonime al limbii române. Morfologia. Subiecte date la admiterea în învatamântul superior în anii 1990. Bucuresti. Editura Lucman. sti l si compozitie. Angela. Limba româna pentru bacalaureat. Vocabularul. Editura Petrion. Bucuresti. admitere în licee si facultati. 17. Editura Didactica si Pedagogica. Limba româna. teste de analizat si un glosar de neologisme. Editura Didactica si Pedagogica. Bulgar. 1971. 1987. Marin. revizuita s i din nou îmbogatita. Bacalaureat 2000. Vinteler. Bidu-Vrânceanu. Emanuel. Limba româna contemporana. 1993. liceu. Bucuresti. 1985. Editura En ciclopedica. Bucuresti. 19. exercitii. 1998. Dictionar de paronime. Editura Herra. Florin. 21. Editura Fortune Press. Bucuresti. Bucuresti.Ivanus. Editura Vox.Ciompec. Limba româna contemporan a. Constantinescu. 8. Doina. Bucuresti. 10. Valeri a. Bucuresti. Bucuresti.

28. colegii. Limba româna pentru bacalaureat. Nicoleta. Vasile. sinteze si exercitii rezolvate. Elena. Seche. Gramatica limbii române pentru admitere. licee. admitere în licee. Bucuresti.Popa. Cred ca acesta este finalul. 1995. vocabular.Marcu. Vocabularul românesc contemporan. --+++++++++V a urma materialul facut de colegii din zona Anina. Popa. Eleonora. Notiuni de fonetica si vocabular. Editura Coresi. Limba româna. Eleonora. Dictionarul de sinonime al limbii române. Bucuresti. Editura Helicon. Edit ura Niculescu. Toma. Maria.Metea. Slatina. Bucuresti. 26. Ion. 1991. edit ia a II-a.23. Limba româna.Popa. Zamsa.Petrescu. Editura Facla. 1978. 2003. Dumitru. 2003. 30. Editura Alutus. Limba româna. Subiecte 1996. Editura Niculescu. Bucuresti. Teste grila de limba româna pentru bacalaureat si ad mitere în învatamântul superior. Ionescu. 33. Bucuresti. Teste de limba româna pentru clasele V -VIII. 31. 29. Ion. 32. Marilena.). Editura Stiintifica.Rudica. Editura Niculescu. Teste de limba si literatura româna pentru bacalaureat si admitere în facultati. schita de siste m. Popa. 50 . Iasi. Constant. 1997. Compendiu de limba româna. c olegii. Bucuresti. Mircea. Elvira. Alexandru (coord. gram atica. Marilena. Timisoara. Editura Alutus. revazuta si adaugita. 1997. Bucuresti. Editura Academiei. Maria. 1986. 34. Dumitru.Ivanus. Ion.Ticleanu. 1997 .Seche. Evseev. Editura Polirom. Ivan. Bucuresti.Ticleanu. Slati na. Gramatica limbii române în teste -grila. 1993. 27. 24. Ticleanu. Maria. editia a II-a. 1982. facultati. Maneca. Florin. Dictionar de neologisme. Luiza. Culegere de exercitii si teste p entru examenele de admitere în facultati. 35. 2002. Editura Academiei. 25.Zamsa. Recapitulari si exercitii. 2004. revizuita si adaugita. Trandafir. Fonetica.Serban. Editura Niculescu. Timisoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful