BADESCU IOSIF BADESCU MARIA LIMBA ROMÂNA · VOCABULAR SI FONETICA (NOTIUNI TEORETICE) · EXERCITII (VOCABULAR, FONETICA) REZOLVATE · TESTE

TIP GRILA (VOCABULAR, FONETICA) CU RASPUNSURI Capitolul 1 Cuvântul. Structura cuvântului. Sensul cuvintelor. Familia de cuvinte 1.1. Cuvântul 1.1.1. Forma. Continut Ca unitate de baza a vocabularului, cuvântul reprezinta un sunet sau o îmbinare de s unete, care se reda în scris printr-o litera sau un grup de litere (forma) si la care se asociaza un anumit înteles (sen s). Orice cuvânt are: o forma (totalitatea sunetelor din care este alcatuit) si un înteles, un sens, un continut ("fotografia" pe care vorbitorul si-o formeaza în memorie la pronuntarea unui cuvânt). cuvântul forma Continutul cep c, e, p 1. Dop de pluta cu care se astupa gaura unui butoi 2. Portiune din tulpina unui portaltoi 3. Fusul arborelui de la o moara taraneasca cu apa 4. Capatul filetat al unei tevi cerb c,e,r,b 1. Mamifer rumegator de padure, de talie mare, cu coarne ramificate , cu coada scurta. 1.2. Structura cuvântului Cuvintele pot fi alcatuite din: prefix radacina sufix cuvânt derivat strabun ---strabun ---bun -ic bunic nebun ---nebun strabun -ic strabunic sau: prefix tema lexicala(prefix+radacina) tema lexicala (radacina+sufix) sufix cuvânt derivat în-(îm-) (padur + -i) -re împadurire dezra( s) -+ suci -re dezrasucire dezra( s) -+ suci -dezrasuci În exemplele de mai sus, radacina = radical.

Forma reprezinta latura materiala a cuvântului, adica fonemele, grupate în silabe si puse sub un accent, si morfemele diferentiate în: radacina, afixe si desinente. Mentionam ca, dupa cum exista cuvin te care nu poarta accent, tot asa sunt si cuvinte (prepozitii, conjunctii, adverbe, interjectii etc.) care nu contin morfe me gramaticale, fiind constituite numai din radacina. 1.2.1. Radical/Radacina Radicalul (radacina) este elementul comun care se gaseste la cuvintele care form eaza o familie de cuvinte (familie lexilala). El poate fi identic sau nu cu nu cu un cuvânt de baza: radical cuvânt de baza paduros padurpadure bunatate bun bun ierboasa ierbiarba înflorire florfloare 1

1.2.2. Prefix Prefixul este sunetul sau sunetele care se asaza înaintea radicalului pentru a for ma cuvinte noi: re-+ începe = reîncepe, con-+ frate = confrate, des-+ fereca = desfereca, pre-+ simti = presimti. 1.2.3. Sufix Sufixul lexical este sunetul sau sunetele care se asaza dupa radicale pentru a f orma cuvinte noi: covor + -as = covoras, pita + -ar = pitar, scaun + -el = scaunel, floare + -icea = floricea Toate cuvintele de mai sus, formate cu ajutorul sufixelor si/sau al prefixelor, se numesc cuvinte derivate. Partea cuvântului care ramâne neschimbata în flexiune se numeste tema. Tema lexicala poate fi alcatuita din radacina plus un sufix sau un prefix la car e se adauga un alt sufix sau prefix. stra-+ luci + -re = stralucire stra-+ luci + -re = stralucire prefix + radical radical + sufix tema tema 1.2.4. Desinenta Sunetul sau grupul de sunete (morfemele) de la sfârsitul cuvintelor, folosite pent ru a arata diferitele categorii gramaticale (genul, numarul, persoana) se numeste desinenta. creezi = cre + -ez + -i (cre = radacina, -ez = sufix gramatical, -i = desinenta de persoana a II-a singular La substantivul eleva desinenta -a marcheaza atât singularul, opunându-se pluralului ( eleve), cât si cazul nominativ/acuzativ, în opozitie cu genitiv/dativ (unei eleve). În o tema complicata , desinenta -a a adjectivului complicata exprima genul feminin, nu marul singular, cazul nominativ/acuzativ. La substantive si adjective, genul si numarul sunt marcate prin desinente: prun/ pruni, socru/socri, eleva/eleve, tren/trenuri, caiet/caiete; anormal/anormala /anormali/anormale, cafeniu/cafenie /cafenii. La verbe, desinentele adaugate la tema verbelor precizeaza persoana si numarul:

-la indicativ prezent: cânt, cânti, cânta, cântam, cântati, cânta: -0, -i, -a, -(a)m, -(a)t , -a;

-la indicativ imperfect: cântam, cântai, cânta, cântam, cântati, cântau: -m, -i, -0, -m, -t , -u;

-la indicativ perfect simplu: cântai, cântasi, cânta, cântaram, cântarati, cântara: -i, -si -0, -ram, -rati, -ra etc. 1.3. Sensul cuvintelor 1.3.1. Sens propriu si sens figurat Asa cum am mai amintit, cuvintele au o forma (învelis sonor) si un sens sau mai mu lte sensuri (cuvinte polisemantice).

3. care trezeste în mintea cititorilor o alt a imagine. fiind format din sensul de baza si unul sau mai multe sensuri secundare. dând nastere figurilor de stil (metafora. (sens propriu) Fericirea lui atârna de un fir de par. (sens figurat -metafora) Sala de conferinte era arhiplina. Este rece apa de la izvor. (sens propriu. Masina nu intra pe poarta casei. însusire se numeste sens propriu (denotativ). fundamental. cu greu si-au gasit un acoperis. folosit curent. se numeste sens figurat (conotativ). care trezeste în mintea cititorului imaginea real a a unui obiect. sensuri derivate. (sens propriu) Informatia este din izvor sigur. Acesta apare mai ales în operele literare. actiune.). iar celelalte sunt sensuri secundare. (sens propriu) Toata sala l-a aplaudat în picioare. Sensul mai putin obisnuit al cuvintelor. actiune. fundamental) 2 . unul este mai cunoscut si se numeste de baza. Sens fundamental si sens secundar Dintre sensurile pe care le are un cuvânt. (sens propriu) Fiind tineri. (sens figurat -sinecdoca) A observat în supa un fir de par negru si lung. metonimie.2. (sens figurat -hiperbola) 1. sinecdoca. însusire decât cea obisnuita. hiperbo la etc. (sens figurat -metonimie) Cosarul se plimba pe acoperis. Acest sens este primul explicat într-un dictiona r.Sensul obisnuit.

Mingea nu a vrut sa intre în poarta. -la fotbal (sens propriu, secundar) S-a speriat si inima îi batea cu putere. (sens propriu, fundamental) Ciprian si-a cumparat o casa în inima orasului. (sens propriu, secundar) Sabia lui Stefan cel Mare este la turci. (sens propriu, fundamental) Dusmanii au trecut tara prin foc si sabie. (sens propriu, secundar) Fiecare om are doua brate. (sens propriu, fundamental) Bratele Dunarii sunt raiul pasarelelor. (sens propriu, secundar) 1.3.3. Cuvinte monosemantice si cuvinte polisemantice Cuvintele monosemantice sunt cuvintele care au un singur sens. Ele apartin, în gen eral, limbajului tehnic si stiintific. Pentru specialistii respectivi, acest lucru este avantajos, deoarece pot denumi, fara echivoc, lucrurile, starile etc. pe care le studiaza. atela, atom, infarct, carburator, dializa, bisturiu, neon, radio, filament Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au mai multe sensuri. Aceasta însusire a unui cuvânt de a avea mai multe sensuri se numeste polisemie sau polisemantism. Între sensurile unui cuvânt polisema ntic se pot stabili mai multe relatii, care ajuta la diferentierea cuvintelor polisemantice de omonime si anume: cuvint ele polisemantice au un sens de baza (originar, principal), pe care cuvântul l-a avut de la început, si mai multe sensuri secundare, derivate, formate de la sensul de baza. a a a a a a a a bate lovi, a izbi: Mama sa îl bate ori de câte ori greseste. face o miscare regulata: Ceasul bate miezul noptii. trimite un proiectil: Pistolul bate cincizeci de metri. critica: Nu-l mai bate cu vorba. sufla (despre vânt): Crivatul bate dinspre rasarit. cadea (despre ploaie): Ploaia bate necontenit în geamuri. învinge: I-am batut pe toti la sah.

a veni a sosi: Masina vine spre noi cu viteza mare. a succede: Joi vine dupa miercuri. a-si avea originea: Bunicii lui vin din tatari. a ajunge: Apa îi vine pâna la umeri. a se potrivi (despre haine): Sacoul acesta îi vine bine. a se produce, a se întâmpla: Accidentul a venit la apusul soarelui. Sensurile cuvintelor polisemantice se gasesc în dictionare la acelasi articol, iar omonimele sunt înregistrate în articole diferite. 1.3.4. Omonime masa(1) --------------------omonime-------------------------masa (2) polisemie polisemie S1 = multime compacta de oameni S1 = mobila S2 = îngramadire de elemente care alcatuiesc un singur tot S2 = nume dat unor obie cte care seamana între ele S3 = cantitate de materie a unui corp S3 = mâncare, bucate S4 = totalitatea creditelor sau datoriilor S4 = planta erbacee (masa raiului)

unui falit Omonimele sunt cuvintele care au aceeasi forma, dar difera între ele prin înteles. anticar (1) antitanc anticar (2) persoana care vinde carti vechi bar (1) lac (1) pali (1) unitate de masura bar (2) local unde se vând bauturi întindere de apa lac (2) solutie aplicata pe o suprafata a se izbi pali (2) a deveni palid, a se stinge

Exista mai multe tipuri de omonime: · omonime totale (omonimia se pastreaza si în flexiune; au origini diferite): ban (1), -i ( a suta parte dintr-un leu) ban (2), -i (dregator în Evul Mediu) leu (1), -i (moneda nationala) leu (2), -i (animal) banca (1), -i (întreprindere financiara) banca (2), -i (scaun lung) liliac (1), -i (arbust) liliac (2), -i (animal mamifer) 3

· omonime partiale (omonimia nu se pastreaza în flexiune): lin (1), -i (specie de peste) lin (2), -uri (vas de stors struguri) lin (3), -a, -i, -e (domol, linistit, potolit) somn (1), -i (specie de peste) somn (2), -uri (stare fiziologica de repaus) · omonime morfologice (forme flexionare identice ale aceluiasi cuvânt): (niste) case = nominativ/acuzativ, plural (unei) case = genitiv/dativ, singular (unor) case = genitiv/dativ, plural · omonime lexico-gramaticale (parti de vorbire diferite): mare (1) noua (1) substantiv mare (2) adjectiv pronume noua (2) adjectiv noua (3) numeral

Omonimele nu trebuie confundate cu omofonele (cuvinte care se pronunta la fel, d ar sunt scrise diferit) si nici cu omografele (cuvinte care se scriu la fel, dar se pronunta diferit). Nu a învatat defel. Ovidiu este de fel din Almaj. (omofone) Si-a cheltuit toate parálele. Evolueaza la paraléle. (omografe) În concluzie, putem spune ca omonimele trebuie sa fie omofone (sa se pronunte la fel) si omografe (sa se scrie la fel). 1.3.5. Sinonimele Sinonimele sunt cuvinte cu forma diferita si înteles identic sau foarte asemanator . a vorbi -a cuvânta; amic -prieten; casa -locuinta; pamântesc -teluric; orasenesc -ci tadin. Mai multe sinonime ale aceluiasi cuvânt formeaza o serie sinonimica (mincinos = pe rfid, fatarnic, ipocrit, prefacut, siret, viclean, fariseu. trombonist, duplicitar, fals etc.). Relatia de sinonimie se poate stabili între: -doua cuvinte: a divide -a segmenta; -un cuvânt si o expresie: a se rostogoli -a se da de-a dura; -doua expresii: a-i închide gura -a-i pieri sonorul. cuvânt cuvânt a fugi a alerga a-si lua picioarele-n spinare a lua-o la goana grup de cuvinte grup de cuvinte Dupa sensul pe care îl exprima, doua sau mai multe sinonime pot fi:

-partiale (corespund numai într-unul sau în câteva dintre sensurile lor): scrisoare -c arte. -aproximative (când un sinonim sau o expresie sinonimica reprezinta sensul metafor ic al unui cuvânt uzual): stropi mari de apa -bulgari fluizi. Antonimele Antonimele sunt cuvintele care au forma diferita si înteles opus (bun ¹ rau. (im-): moral ¹ imoral. a dormi ¹ a fi trea z. Antonimia poate fi realizata: · printr-un cuvânt: gros ¹ subtire.3. smalt email. drept ¹ strâmb. just ¹ injust. disc ret ¹ indiscret. exact ¹ inexact. a îndoi ¹ a dezdoi. material ¹ imaterial. mic ¹ mar e. casa -cladire. a merge ¹ a sta. aici ¹ acolo. aproape ¹ departe. -des-(dez-): a fereca ¹ a desfereca. · printr-o expresie: a ascunde ¹ a da pe fata. vocabular -lexic. drept ¹ stâng. iubire -arsita. cu ajutorul prefixelor: -i-. 4 . a pleca ¹ a veni. matur ¹ imatur egal ¹ inegal.6. gust ¹ dezgust etc. a se veseli a râde. a opri ¹ a da drumul. ofensiv ¹ inofensiv etc.-totale (corespund în toata sfera sensurilor lor): natriu -sodiu. a goli ¹ a dezgoli. in. kal iu -potasiu. întrebare ¹ raspuns). batrân ¹ tânar. 1. a sta ¹ a lua-o la goana etc.

fortuit/fortat. 1. laser. Vocabularul fundamental În functie de acest criteriu. Pleonasmul Pleonasmul este o greseala de exprimare. a avansa înainte. aventurist/aventuros. barabule. a emigra/a imigra. a convietui împreuna etc. anual/anuar. o scurta alocutiune. voiala/învoire. gura. casa etc. gastronomie etc. Cuvintele n u sunt folosite în aceeasi masura de toti vorbitorii si pe toata aria lingvistica a tarii.). lovele. Vocabularul Totalitatea cuvintelor unei limbi formeaza vocabularul acelei limbi. Sunt cuvinte fara de care comun icarea ar fi imposibila (apa. compunere.4.3.8. 1.7. cât se estimeaza ca are l imba româna.3. aliniat/alineat. Cele mai multe paronime sunt neologice si de aceea unii vorbitorii le confunda. · în functie de sufixe: familiar/familial. Acest fenomen poarta numele de atractie paronimica. Paronimele se pot distinge: · în functie de numarul fonemelor divergente: -un fonem: a evolua/a evalua. Paronimele Paronimele sunt cuvintele cu forma apropiata si cu înteles diferit (oral -prin gra i viu / orar -program pe ore).000 de cuvinte. 1.lapte. a co exista alaturi.) si cuvinte mai rar întrebuintate sau folosite numai de anumiti vorbitor i (bisturiu.500 sunt cunoscute de catre toti vorbitorii. cam 1. care consta în folosirea alaturata a unor cuvinte sau constructii cu acelasi înteles (a rezuma pe scurt. Pe ntru a elimina acest inconvenient se recomanda folosirea dictionarelor. Aceste cuvinte formeaza vocabularul fundamen .1. soare. statie/statiune.). punând termenul mai cunoscut în locul celui mai putin cunoscut. a colabora împreuna.1.1. din cele 120. -mai multe foneme divergente: concesie/concesiune. Familia lexicala (Familia de cuvinte) Toate cuvintele înrudite ca sens si alcatuite prin diverse procedee formative (der ivare. urma a face a urma = urma + -a a reface = re-+ face urmare = a urma + -re a rasface = ras-+ face a urmari = urma + -(a)ri a preface = pre-+ face urmator = a urma + -(a)tor a desface = des-+ face urmaritor = a urmari + -(i)tor facut = a face + -(u)t urmarire = a urmari + -re nefacut = ne-+ facut urmarit = a urmari + -it refacut = re-+ facut urmulita = urma + -ulita desfacut = des-+ facut urmusoara = urma + -usoara refacere = a reface + -re urmuta = urma + -uta prefacere = a preface + -re Capitolul 2 Structura vocabularului 2. schimbarea valorii gramaticale) de la acelasi radical alcatuiesc o familie lexicala (familie de cuv inte). 2.

fluture. Cuvintele care constituie vocabularul fundamental sunt cele care denumesc: · parti ale corpului omenesc: picior. a se afla. ciocan. ochi. · grade de rudenie: socru. pat. bun. a exista. luceafar. grapa. cinstit. a cânta. 5 . dimineata. a lucra. vara. · diviziuni ale timpului: zi. rata. · actiuni. o mare stabilitate si o mare capacitate de compunere si derivare .tal (vocabularul esential. sora. cocos. fondul lexical uzual etc. mâna. apa. stele. · unelte si obiecte casnice: plug. brânza. masa. insecte cunoscute: lup. ora. au o mare frecventa. cumnat. lopata. Ele se refera la r ealitati fundamentale ale vietii si naturii. pâine. · animale. fondul principal lexical. · bauturi si alimente de prima necesitate: vin. noapte. m usca. frunte. oaie. sunt polisemantice si intra în locutiuni si expresii. albastru. frate. gaina. trist. genunchi.) al limbii române. stari: a mânca. fiica. tântar. galben. a fi. pasari. · culori. însusiri: alb. carne. · corpuri ceresti: soare. vaca. lapte.

1. în general. acestii (acestia). sus. Din masa vocabularului fac parte: arhaismele. ele scrie. regionalismele. termenii tehnici si termenii stiintifici. cufar(geamantan). poporal (popular). 2. perja (specie de pruna). samadau (porcar). împrumutate. Regionalismele Regionalismele sunt cuvintele cu raspândire geografica limitata. radacine (radacini). Arhaismele Arhaismele sunt cuvintele care au iesit din vocabularul activ al majoritatii vor bitorilor. radasina (radacina).2.· locul. conjunctii. bara bule (cartofi). am platitara. Aproximativ 60% din aceste cuvinte sunt de origine latina. care nu intra în vocabularul fundamental. penalti etc. papusoi (porumb). bine.2. arhaisme semantice (de sens) sunt cuvintele care astazi sunt folosite cu alt întel es decât în trecut: mândru: întelept (sens vechi) -fudul. frace (frate). elementele de argou. gresale (greseli). aici.1. (vezi si . articole). arhaisme fonetice sunt cuvintele la care învechita este pronuntarea: hiclean (vicl ean). 2. Tot din vocabularul fundamental fac parte si instrumentele gramaticale ( prepozitii. iatagan). au vazutara. steag. pre (pe).2. neologismele. polcovnic. inime (inimi). Ele sunt de mai multe feluri: arhaisme lexicale sunt cuvintele care au fost înlocuite de neologisme sau obiectel e denumite de acestea au disparut (ienicer.1. ieri. Neologismele Neologismele sunt cuvintele noi. elem entele de jargon.2. sau chiar din limba. Ele sunt cunoscut e numai unei anumite regiuni. oricum. 2. flinta. divan: consiliu (sens vechi) -canapea (sens nou). verbe auxiliare. carii (care). împle (umple). monument. arhaisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice învechite: lun ge (lungi). atun ci. Regionalismele sunt de mai multe feluri: regionalisme lexicale: crumpi(cartofi). regionalisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice specific e unei regiuni: o sa vina.1. desti (degete). iar restul de 40% sun t de alte origini. regionalisme fonetice sunt cuvinte la care doar pronuntarea este regionala: bage (bade). timpul si modul desfasurarii actiunii: acolo. numeralele pâna la zece si p ronumele. gios (jos).2. hatman. cucuruz (porumb). incluzând celelalte cuvinte.3. acum.1. îmbla (umbla). Masa vocabularului Masa vocabularului (vocabularul secundar) reprezinta partea cea mai numeroasa si cea mai mobila a vocabularului. prost: om simplu (sens vechi) -slab la m inte (sens nou). 2. si cuprinde 9 0% din cuvintele limbii române. trufas (sens nou). spahiu. rau. din alte limbi: colocviu.

ecuatie. polinom. bonsoar (fr. ciào).2.1.1. studenti. diriga (diriginta). electron. 2.5. elevi. bujie. polizor. a ciordi (a fura) etc. rotor etc. Elementele de jargon Elementele de jargon sunt cuvintele întrebuintate de anumite categorii sociale cu scopul de a-i impresiona pe cei din jur: ceau (it. bonjour) etc.3. teleportare. bonsoir). semantica. cord etc.1. Elementele de argou Elementele de argou sunt cuvintele inventate de anumite categorii sociale (hoti. 2. microscop.7. racheta. militari) pentru a nu fi întelesi de cei din jur: mititica (închisoarea).2. 6 . vagabonzi.1) 2.1. Termenii tehnici Termenii tehnici sunt cuvintele folosite în diferite domenii ale tehnicii: sasiu. Termenii stiintifici Termenii stiintifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii ale stiintei: desin enta. frâna de motor. bonjur (fr.6. a face blatul (a calatori fara forme legale). 2.2. biela.2.2. binom.4.

care sa oglindeasca aceste schimbari. a introducerii unor instrumente si aparate noi. 3. prin derivare. compunere sau schimbarea valorii gram aticale (conversiune). Derivarea Derivarea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi c u ajutorul afixelor. Mijloacele interne Mijloacele (procedeele) interne de îmbogatire a vocabularului se refera la crearea unor cuvinte noi. Cuvintele noi sunt create atât prin mijloace interne cât si prin mijloace externe (cuvinte împru mutate din alte limbi). pornindu-se de la cuvintele existente în limba.1. lexicul trebuie sa se îmbogateasca prin aparitia altor cuvinte.1.1. adica al prefixelor si/sau al sufixelor: sufix radacina prefix cuvânt derivat . 3.arhaisme neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) Vocabularul Capitolul 3 Îmbogatirea vocabularului Datorita modificarilor care au loc permanent în viata spirituala si materiala a oa menilor.

(Pr efix = sunetul sau sunetele asezate înaintea radicalului/radacinii sau a temei pentru a forma un cuvânt nou): prefix + radacina = cuvânt derivat des-frâu desfrâu prefix + tema = cuvânt derivat radacina + sufix pre-universitar preuniversitar tema prefix 1 + prefix 2 + radical + sufix = cuvânt derivat re--în-nou -i reînnoi Cu ajutorul prefixelor se pot forma urmatoarele parti de vorbire: 7 .1.1.pre-+ scolar -prescolar -drum + -ulet drumulet stra-+ bun + -ic strabunic 3. Derivarea cu prefixe Derivarea cu prefixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul prefixelor.1.

· foto-(al luminii. decarburare. descrescendo. anticomercial. subcomisie. rascoace. trecerea prin ceva): stramos. reacorda. antecalcul etc. · stra-(indica vechimea. descoase. antidepresivi. antifurt. conational. straluci. · micro-(mic): microsistem. reda. · pre-(înainte): preambala. nesansa. razgândi. · semi-(jumatate): semivocala. prelucra. coopera. · macro-(mare): macroindustrial. con-(co-) (împreuna cu): conlocui. decapsulare. prefigurativ etc. postfata. · re-(indica repetarea): reabona. decolorare etc. prenatal. antiinfectios etc. rascroi. înacri. · adjective: anticomercial. preabataj. electrocasnice.. stramutare etc. în-(îm-): înaripa. aerosol.. înasprire. strabun. anteproiect. reciti. convi etuire. · verbe: raspopi. singur): monomembra. Exista si false prefixe (prefixoide) provenite din cuvinte independente din limb a greaca sau latina: · aero-(aer): aeronava. rascunoscut. nedrept. încazarmare.de-) (sens privativ): descarnare. antemasuratoare. postnatal. înalbire. agrochimist. premolar. postnominal etc. îmblânzi. anticrestini. înarmare. alsamare.. dezarma. straluci. convietui. macroeconomie. recompartimenta. antiatomic. readmite. neîndemânare. descusut.1. · electro-(electric. antevorbitor. neom eni etc. descoji. antimaterie. razjudeca.. conlucra. postuni versitar. a ntepenultima. îmbatrâni.. a ntiatom. postcalcul.. razbucuros etc. îmbrobodire etc. deshama. · tele-(departe): telecomanda.2. rascruce. Cele mai folosite prefixe în limba româna sunt: · ne-(indica lipsa): neacademic.1. regasi. decalibrare. rascr uce. razbate. încaiera. consatean. coexista etc.· substantive: antebrat. antebrat. îmbogati. fotografic): fotosinteza. posteminescian. micrometeorit.. neînceput. Derivarea cu sufixe Derivarea cu sufixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul sufixelor (Sufix = sunetul sau sunetele asezate dupa radical/radacina sau tema pentru a forma un cuvânt nou): radacina sufix 1 sufix 2 cuvânt derivat . · mono-(unic. · adverbe: raspoimâine. bazat pe electricitate): electrotehnica. recladi etc. anti-(împotriva): anticar. repetarea): rasciti. des-(dez-. semifinala. dezgusta. coautor. confrate. rebobina. · ante-(înainte): antedeviz. desface. decodare. 3. stranepot. confrate. dezgoli. hidrocentrala. îmbolnavi. preacurând. rede scoperire. neclar... îmbarbatare. rasfata. stranepot. înavutire. ras-(raz-) (indica intensificarea. pref eudal. dezarmar e. stralum ina. prefabrica. prenatal. prescolar. · post-(dupa): postbelic. fotomodel. monocultura.. · hidro-(apa): hidroenergetica. · agro-(agricultura): agroindustrie. telecabina. îmbrânci.

porumb + -iste porumbiste porumb + -ar porumbar nor + -isor norisor povest + -i+ -re povestire Toate sufixele de mai sus sunt sufixe lexicale. a milogi).. alergând -unde -ând este sufix al gerunziului etc.. -ui (verzui) etc. a calcula). a mânca -mâncare. a scrie -scris etc. -is (grapis). -ios (rautacios). -ar (cosar). · adjective: -ator (razbunator). sau sufixe lexico-gramaticale (sens nou si o a lta categorie gramaticala): vulpe -vulpoi. -araie (fumaraie). · adverbe: -este (româneste). deoarece ajuta la formarea unor cuvinte noi. -ui (a c olbui) etc. Dupa criteriul semantic avem: 8 . rata -ratoi. -atura (aratura).-escu (Dumitrescu) etc. Dupa criteriul morfologic sufixele pot forma urmatoarele parti de vorbire: substantive: -anie (patanie).. -esc (românesc).-i (a mijloci. -ai (a topai). -iu (cenusiu). -enie (surzenie). · verbe: -a (a calma. alergat -unde -at-est e sufixul participiului. Revenind la sufixele lexicale observam ca acestea se pot clasifica dupa criterii morfologice (dupa partea de vorbire rezultata) si semantice (dupa sensul cuvântului nou creat). alergasem -unde -se-este sufix al mai mult ca perfectului. Exista si sufixe gramaticale (creeaza forme gramaticale -moduri si timpuri): ale rgam -unde -a-este sufix al imperfectului. -at (strigat). -âs (târâs) etc. os (barbos).

TAROM.B. untdelemn. floarea-soarelui. a cânta ---cânt.. -icica (floricica).1. Câmpia de Ve st. Ne oprim cu clasificarea sufixelor dupa criteriul semantic.1. de noua ori etc. pâna la.. UE. para ---par. devreme. · abrevierea (prescurtarea) elementelor componente: R. -is (pietris.. -us (piciorus). binecrescut. Compunerea Compunerea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi prin unirea a doua sau mai multe cuvinte existente si independent în limba. binecunoscut. a crede --crez. oriunde. nemaipomenit.4. -oi (vulpe -vulpoi. -ime (studentime. a dansa ---dans.. · prepozitii: de la. Prin compunere se pot forma urmatoarele parti de vorbire: · substantive: untdelemn. o suta saptezeci si doi. 3. RENEL. de pe la.. -isor (puisor). -oi (maturoi). 3. -ior (carucior).sufixe diminutivale (micsoreaza obiectele sau însusirile acestora): -el (tinerel). tufis).T. · adjective: social-politic. Caras-Severin . dupa-amiaza. adverbiale: doisprezece . -as (copilas). rochita-rândunicii etc. pe la. -an dru (copilandru). SN CFR. galben-portocaliu. · adverbe: astfel. fiecare etc. distributive. buhai-de-balta. -ic (pupic). -ist (masinist). celalalt. -ulet (satulet). întrucât etc. neprimitoare etc. rata -ratoi). · numerale cardinale (de la 10 în continuare). din etc. · pronume de politete si unele demonstrative sau nehotarâte: cineva. faget). Derivarea parasintetica Derivarea parasintetica este derivarea care se realizeaza concomitent cu sufixe si prefixe:a îmbogati. drum-de-fier. -usca (ratusca). unsprezece. · sufixe augmentative (maresc obiectele sau însusirile acestora): -an (baietan). Derivarea regresiva Derivarea regresiva consta în obtinerea unor cuvinte noi prin înlaturarea unor sunet e: moasa --mos. -ar (pitar). -uta (straduta). an-lumina. · verbe (putine): a binevoi.3. 3. desi aceasta clasifi care ar putea continua. bun avointa. -uc (satuc). -easa (croitor -croitoreasa). bloc-turn. dumneavoastra. rauvoitor.1. -ita (copilita. rauv oitor.1. cumsecade. · sufixe care deriva nume de agent: -tor (croitor). · alaturarea elementelor componente cu sau fara cratima: Delta Dunarii. câte trei. -oaie (casoaie). . -ut (puiut). -usor (plugusor). despartire.1. a vedea ---vaz. douazeci si sase. fiindca.-oaica (tigru -tigroaica) sau genul masculin de la genul feminin): -an (curca -curcan). Compunerea se realizeaza prin: · sudarea elementelor componente: bineînteles. a binemerita. sufixe motionale (care deriva genul feminin de la un substantiv masculin): -ita (doctor -doctorita). Anamaria.-ca (taran -taranca). · sufixe colective (formeaza cuvinte cu forma de singular si înteles de plural): -et (bradet. muncitorime). româno-ruso-turc.2.. ROMPRES etc.. cândva etc. · conjunctii: ca sa.A. niciodata.

Sentimentele de dragoste ale eului liri c sunt foarte puternice. · ca adjectiv. · unele numerale: A primit un patru la istorie. poate avea un adjectiv si îndeplineste func tii sintactice specifice. Pot deveni substantive: · unele adjective: Frumosul (un frumos. ca adverb. 3. poate primi un articol. se acorda cu substantivul si are functia sintactica de atribut. determina un verb.· interjectii: tic-tac.1. Al doilea de la catalog a fost abs ent. unele pronume: În sinea sa era un fericit. este invariabil si exprima circumstante. A ajuns un nimic (cineva). îndeplinind functia sintactica de complement circumstantial.3. hodoronc-tronc etc. Binele facut nu se uita. hopa-tropa. 9 . cuvântul nou capata caracteristicile gramaticale ale partii de vor bire în care s-a transformat: · ca substantiv. cel frumos) falos se tine. Prin conversiune. Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) este un p rocedeu care consta în formarea unui cuvânt nou prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta. · unele adverbe: Ti-am facut un bine.

urias. politi cos etc. diesel. finete. magna . cocos. agentura. maestru. fandosi.) si împrumuturi lexicale noi. · greaca: a agonisi. · unele participii: Întotdeauna spune deschis ceea ce gândeste. compatibil. lunca.2. izvor. filial etc. 3. alabastru. mandolina.. dar. · germana: areal. taifas. mantinela etc. prosop. mafie. Nicio carte nu a ramas necitita. hering. chior. cizma. marfa. cocs.· unele interjectii: Are si el un mare of. fiabil.. tempo. cosmar. malarie. mahala etc.2. Ranitii gemeau (pa rticipiu).1. carte. ieftin. diamant. franceza: bacalaureat. barcagiu.. · verbe la participiu: Multumita tie a luat examenul. Distingem doua grupe de neologisme: creatii românesti pe baza elementelor existent e în limba (lacunar. (relativ). altele decât copulative: Copiii cânta frumos. sarma. diblu. Pot deveni pronume reflexive: pronumele personale. · turca: iaurt.. la sistemul fon etic si morfologic al limbii române. bogat. Mijloace externe Mijloacele (procedeele) externe de îmbogatire a vocabularului se refera la neologi sme. efort. folos. · unele substantive: S-a lasat de fumat gratie mamei. Pot deveni adjective: · verbele la participiu: Cartea citita se înapoiaza la biblioteca. (negativ). (posesiv). · verbele la gerunziu acordat: De pe deal se vedeau cosurile fumegânde ale caselor. Oful lui era foarte puternic. · maghiara: a banui. · unele substantive: Vara mergem la mare. Te gândesti si la prietenii tai. editor etc. · unele pronume (sapte) -care însotesc substantive. gând. care reflecta în mod direct si imediat schimbarile survenite în viata materiala si spirituala a unui popor: autostrada. feuda. arest. Stiu care carte este colorata. din diferite limbi de cultura si civilizatie.. forme neaccentuate de persoana I si a II-a: Ma gândesc si la parintii mei. Pot deveni adverbe: · unele adjective care determina verbe. diapazon. Cartea aceasta este colorata. Cele peste 50. Mircea însusi a sosit. pilaf. (demonstrativ). facute dupa a doua jumatate a secolu lui al XVIII-lea. în general. (nehotarât). (de întarire).000 de neologisme (DN) au fost adaptate. Care ca rte este colorata? (interogativ). gât. mila. ardoare. · unele verbe: Acolo este intrarea la cinematograf (infinitiv). valenta. 3. acordându-se cu acestea: Cartea me a este colorata. lefter. Alta prietena mi-ai prezentat aseara. bolnav. ciubuc. hotar. plug etc. Neologismele Neologismele sunt cuvinte noi. surub. oras etc. Pot deveni prepozitii: · unele adverbe articulate cu articol hotarât: Masina a oprit înaintea casei. glas. rahat. Cele mai multe împrumuturi sunt din limbile: · slava: baba. comp etenta. · italiana: agentie. prevedere.. avans. ardent. principial etc. sina.

direct. izba.1. corner. derbi. miting. ocular. comisar. · latina: acvatic. samovar etc. fruct.. penalti. compact.. start. · rusa: arenda. facil. iar cea mai mica unitate sonora din care sunt formate cuvintele se numeste fonem. tenis etc. stoper. s teag. hent. m agistru. Vocale Vocalele sunt sunete care se rostesc fara ajutorul altor sunete si pot forma sin gure silabe. flagel. 10 . În manualele scolare. magnet. maior. final. · engleza: comodor. ora etc. mangan. comitet. sputnic. sunetele se clasifica în: vocale. notiunile de sunet si fonetica sunt folosite cu sensul de fo nem si fonologie. Dupa modul si locul de articulare.. sp rinter. în sens general. 4. dumping. ca fonetica studiaza sunetele vorbirii din punct de ve dere fizic. agrotehnic. semivocale si consoane. star. figura. agregat. administratie. mapa etc. procuratura.t. Partea a II-a Notiuni de fonetica Capitolul 4 Sunetele limbii române Se afirma.

semivocalele încadreaza între ele vocala: /sv+v+sv/ (do reau.ghi) nu exista diftongi care sa înceapa cu literele e sau i.gi). /g (ge. k.1. i. Observatie. ti-a scris etc. rar. Ele intra în alcatuirea diftongilor si a triftongilor. a. e. i. t. dupa caz. Triftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si doua semivocale. d. k (che. cit . ci). a. 5. /âu/-pârâu. /au/-mut alau. /ui/-pui etc..2. sleau. vocala semivocala e bere deal i copil rai o somn soare u metru metrou y ytrocerit yala 4.Din cele noua vocale ale limbii române (a.ci). g (ghe. Semivocale Semivocalele au acelasi simbol grafic ca si vocalele. v. patru: a. /ai/-tainuiesc. f.3. c. se numeste triftong. Cei alcatuiti dintr-o semivocala si o vocala se numesc diftongi urcatori sau ascendenti. m. chi)/. /c (ce. tigroaica. În limba româna avem peste douazeci de diftongi. dar nu pot alcatui singure silabe. w = semivocala. se numeste diftong. vocale întregi sau semivocale. l. w.p. vreau. â. t. weekend / uikend/. În cuvintele care contin consoanele: c (ce. g.2. Diftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala. n. o vocala (wes tern /uestern/. gi). Diftongi. î su nt. plenisone. Diftongul se poate alcatui si din doua sunete alaturate apartinând unor cuvinte di ferite. /eu/-leu. /ie/-fierbe. /oa/-moara etc. Triftongi. /au/-august. pronuntate într-o sil aba. Cei mai utilizati diftongi sunt: · urcatori (ascendenti): ia/-iarna. coborâtori (descendenti):/ai/-taina. ghi)/. î. z). g (ge. o. r. /iu/-piu. iar cinci: e. Hiat 5. miau). Dar pot exista si situatii de tipul /sv+sv+v/ (creioane). dar pronuntate într-o silaba: mi-a spus. iar cei alcatuiti dintr-o vocala si o semivocala se numesc difto ngi coborâtori sau descendenti. pronuntate într-o silaba . Capitolul 5. 4. /âi/-câine. chi) . neputând forma si ngure silaba decât cu ajutorul unei vocale (b. h. Litera-consoana w poate nota si o semivocala sau. g (ghe. s. Observatie. w = vocala. x. În mod normal. q. u. k (che. rostindu-se si ele fara aj utorul altor sunete. Consoane Consoanele sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete. /eai/-doreai. /ea/-deal. â. Amintim cei mai cunoscuti triftongi: /eau/-beau. în orice conditii. o. la un triftong. j.s. y pot fi. u si y).

-diferite: /a-e/: aer. aripioara./eoa/-leoarca.eai. creioane.gi). /iai/-taiai. Litera. Alternante fonetice 11 .ci). tigroaica. /iei/ -piei. /ioa/-inimioara. /e-a/: ideal. /a-i/:faina. dar pronuntate într-o silaba: mi-au zis. /a-o/: aorta.miei. 5. Triftongul se poate alcatui si din trei sunele alaturate apartinând unor cuvinte d iferite. /e-i/:peisaj.3. În cuvintele care contin consoanele: c (ce. Litere dubl e. /iau/-suiau. Corespondenta dintre sunete si litere. g (ge. /a-u/:cauteriza. Alfabet./oai/-lupoaica. g (ghe. /a-i/:tain. /e-o/:teologie. Capitolul 6. /i-i/:fiinta. taiau. Observatie. Vocalele care se gasesc în hiat pot fi: -de acelasi fel: /a-a/: contraatac.ghi) nu exista triftongi care sa înceapa cu literele e sau i. /e-u/: muzeul etc. /o-o/: alcool. k (che. chi) . -/u-u/: asiduu. /e-e/: idee. Hiat Doua vocale alaturate aflate în silabe diferite alcatuiesc un hiat. pleoapa. /a-u/:paun.

vrea. o. F f ef/fe/fî 24. Z z ze/zet/zî 16. sunetele sunt reprezentate prin litere.1. T t te/tî 10. N n en/ne/nî 2. cât si în interiorul cuvintelor compuse sudate în care al doilea cuvânt începe cu î si a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt care începe cu î: început. P p pe/pî 4. R r er/re/rî 6. Litere mari Litere micm ici Citirea literei 1. M m em/me/mî -- 6. Litera În scris. iar. u noteaza atât vocalele cât si semivocalele corespunzatoare: erou. i. U u u 11. E e e 23. T t te/tî 9. bun.crt. C c ce/cî 21. coborând. asezate într-o anumita ordine. A a a 17. crt. L l el/le/lî 31. A a a 18. exista o corespondenta între sunetele si literele aceluiasi cuvânt. Literele pot fi mari (majuscule) si mici (minuscule).2. V v ve/vî 12 Î î î/î din i 28.3. Alfabetul limbii române este alcatuit din 31 de litere: Nr.6. S s es/se/sî 7. H h has/ha 26. Q q kü 5. formeaza alfabetul unei limb i. J j je/jî 29 X x ics 14. D d de/dî 22. bineînteles. Litera este un desen. neîntrecut. de mâna si de tipar. Sunetul î este redat prin î din i la început si sfârsit de cuvânt. K k ca/capa 30. prin. Y y i grec 15. cadou. O o o 3. Noi scriem astazi cu alfabetul latin modificat astfel încât sa reproduca si sunetele care nu exista în limba latina. os. ele f iind egale: Cuvânt litere sunete cuvânt litere sunete Ou 2 2 pagina 6 6 Lac 3 3 calator 7 7 Elev 4 4 veverita 8 8 Munte 5 5 doctorita 9 9 Uneori aceasta corespondenta nu se respecta: Literele: e. oase. Litere mari Litere mici Citirea literei Nr. Â â i/î din a 19. el se aude. S s se/sî 8. W w dublu ve/vî 13. si prin î din a în celelalte cuvinte: cântec. B b be/bî 20. I i i 27. iar sunetul este un fenomen acustic. Numele lui provine de la primele litere ale alfabetului grecesc. G g ge/ghe/gî 25. 6. cât. ea se vede . . Alfabetul Totalitatea literelor. Corespondenta dintre sunete si litere De regula. coborî.

· O litera poate reprezenta simultan doua sunete: x = cs x = gz x = cs x = gz axa /acsa/ -exaspera -egzaspera exemplu -/egzemplu/ excavator ecscavator excursie /ecsursie/ -exact -egzact examen -/egzamen/ existent -egzistent exeercitiu -/egzercitiu/ exorcita ecsorcita exclude /ecsclude/ -exemplar -egzemplar exploziv /ecsploziv/ -sufix sufics expansiv /ecspansiv/ -executiv -egzecutiv excursie /ecscursie/ -prefix prefics exersa -/egzersa/ afix afics 12 .

cât si vocala] + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt. ge. gi.· Grupuri de litere care redau si un singur sunet: ce. cât si vocala] + vocala în hiat ce la sfârsit de cuvânt (9 litere) (9 sunete) licean [lice-an] (6 litere) (6 sunete) tace [ta-ce] (4 litere) (4 sunete) ce (2 litere) [c] (1 sunet) [e= litera ajutatoa re] + a în aceeasi silaba cea =[ca] ceara [cara] (5 litere) (4 sunete) ci [ci] . ghi: ce. che.. gi = ce. ghe. când i nu este accentuat în unele compuse ciacona [ca-cona] (7 litere) (6 sunete) cioban [co-ban] (6 litere) (5 sunete) ciuda [cu-da] . ge. o. ci. cât si (2 litere) (2 sunete) vocale. ca silaba n-are alta vocala) = c. chi. daca i este accentuat (8 litere) (8 sunete) cianura [ci-anura] (7 litere) (7 sunete) îmbrânci [îmbrân-ci] (8 litere) (8 sunete) ci (2 litere) [c] (1 sunet) [i = numai litera ajutatoare] +a. ge. c. gi (e si i sunt atât litere ajutatoare. + consoana placinta [placi-nta] (2 litere) (2 sunete) [i= atât litera ajutatoare. g (e si i sunt numai litere ajutatoare) (1 sunet) grupul de litere pronuntarea conditii exemple ce [ce] + consoana cercetare [cer-ce-tare] (2 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare. ci. g. u în aceeasi silaba cia = [ca] cio = [co] ciu = [cu] l la sfârsit de cuvânt.. ci.

u în aceeasi silaba gia = [ga] gio = [go] giu = [gu] giardiaza [gar-diaza] (9 litere) (8 sunete) giol [gol] . o în aceeasi silaba gea = [ga] geo = [go] geanta [gan-ta] (6 litere) (5 sunete) georgian [gorgan] (8 litere) (6 sunete) gi (2 litere) gi (2 sunete) + consoana + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt daca i este accentuat pagina [pa-gina] (6 litere) (6 sunete) filologie [filologi-e] (9 litere) (9 sunete) îndragi [îndra-gi] (7 litere) (7 sunete) gi (2 litere) [g] (1 sunet) [i = numai litera ajuratoare] + a. cât si vocala] + consoana + vocala în hiat ge la sfârsit de cuvânt fraged [fra-ged] (6 litere) (6 sunete) geograf [ge-ograf] (7 litere) (7 sunete) trage [tra-ge] (5 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [g] (1 sunet) [e= nu mai li-tera ajuta-toare] + a.(5 litere) (4 sunete) furci [furc] (5 litere) (4 litere) nicicum [niccum] (6 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [ge] (2 sunete) [e= atât litera ajutatoare. o.

ghi = k e. chi. g i (e si i sunt atât litere ajutatoare. k . cât si (3 litere) = (2 sunete) k . g e. h e mut) (e si i sunt numai litere ajutatoare. g (1 sunet) vocale. g . h e mut) 13 .(4 litere) (3 sunete) magiun [ma-gun] (6 litere) (5 sunete) che. ghe. k i. vocala n-are alta silaba.

Grupul de litere pronuntarea conditii exemple Grupul de litere pronuntarea condi tii exemple 14 .

u în aceeasi silaba chia [k a] chio [k o] chiu [k u] chiabur [k a-bur] (7 litere) (5 sunete) chiosc [k osk] (6 litere) (4 sunete) chiuveta [k u-veta] (8 litere) (6 sunete) ghe (3 litere) [g e] (2 sunete) [e=atât litera ajuta-toare.che [k e] exceptie + a în aceeasi chenar [k e-nar] (3 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare. cât si vocala] silaba (6 litere) (5 sunete) pereche [perek e] (7 litere) (6 sunete) che [k ] + a în aceeasi silaba cheag [k ag] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] chea [k a] (5 liter) (4 sunete) parcheaza [park eaza] (9 litere) (7 litere) chi [k i] exceptie + a. o în aceeasi silaba gheata [g a-ta] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] ghea [g a] gheo [g o] (6litere) (4 litere) Gheorghe [g or-g e] (8 litere) (5 sunete) ghi (3 litere) [g i] (2 sunete) . cât si vocala] cu exceptia + a. u în chirurg [k irurg] (3 litere) (2 sunete) [i=atât litera ajuta-toare. o. o. cât si vocala] aceeasi silaba (7 litere] (6 sunete) ochi ok i (4 litere) (3 sunete) chi (3 litere) [k ] (1 sunet) [i= litera ajutatoare] + a. o în aceeasi silaba ghereta [g e-reta] (7 litere) (6 litere) gherghef [g er-g ef] (8 litere) (6 sunete) ghe [g ] + a.

chi. greseala-greseli. cât si vocale (ce. chi. 6. g. post-traumatic. 6. La consoane este vorba fie de repetarea aceleeasi consoane în cuvintele compuse: k ilogram-metru si în derivatele cu prefixe: în-nora. che. ghe. lice-e.4. poarta-porti. k i. inter-regn. Literele duble Literele duble noteaza. gi. trans-siberian. fie de consoane diferite nota te prin aceeasi litera: ac-celera /ak-celera/. în silabe diferite: c ontra-amiral. ci. k e. Alternantele pot fi: 15 . ghi sunt atât litere ajutatoare. cât si vocala] + consoana ghinda [g in-da] (6 litere) (5 sunete) ghilotina [g i-lotina] (9 litere) (8 litere) ghi [g ] + a. atunci literele e si i din ce. Alternantele fonetice Modificarile suferite de sunete (vocale. o. ci. o realitate fonetica. g e. asez-asaza. Cele doua vocale identice si alaturate se pronunta distinct.[i=atât litera ajuta-toare. ac-cent /ak-cent/. u în aceeasi silaba unghia [un-g a] (3 litere) (1 sunet) [i= litera ajutatoare] ghia [g a] ghio [g o] ghiu [g u] (6 litere) (4 litere) ghioz-dan [g oz-dan] (8 litere) (6 sunete) ghiulea [g u-lea] (7 litere) (5 litere) Pentru a nu gresi. trebuie sa desparti cuvântul care contine acest grup în silabe si sa observi urmatoarele: -daca silaba în care se gaseste grupul de litere mai are o vocala. ge. de regula. g ). gi. vac-cina /vak-cina/. fie ca este vorba de vo cale. consoane) în diferitele forme ale aceluiasi cuvânt sau prefix se numesc alternante fonetice. g i). ci. gi. -daca silaba în care se gaseste grupul de litere nu mai are o alta vocala. ghe. ghi sunt numai litere ajutato are (c. che. zo-ologie.5. k . perpetu u.fi-ind. semivocale. fie de consoane. atunci e si i din ce. ge. ge.

sco-la-ri-ta. e-ea (dreg-dreaga. cad-cazi).le-oaica. feme-ii. Capitolul 7 Silaba. Accentul 7. -dintr-un cuvânt întreg împreuna cu începutul sau sfârsitul altui cuvânt: El mi-arata cum s rezolv exercitiile. pot-poti). a-pa. s s (muiat) (urs-ursi. ale-e. fi-inta. pot fi: -monosilabice (alcatuite dintr-o singura silaba): tac. Succesiunile V-S (vocala semivocala) ((S)V-SV. stea-ua. vara-verisoara).du-ios. g (sac-saci. le-ul. -din mai multe sunete ale aceluiasi cuvânt: fla-ca-ian-dru. Arunca-mi mingea! -din sfârsitul unui cuvânt cu începutul altui cuvânt: Vino-aici! Raportat la numarul de silabe din care sunt compuse cuvintele. (S)V-SVS. polu-are. -diferite: po-et. Despartirea cuvintelor în silabe Succesiunile V-V (V-V(S). d z (muiat) (brad-brazi. bo-ur. V-SSV) ( Un diftong si un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente ) Diftongii alaturati se despart sau diftongii si triftongii se despart de vocala sau de diftongul care le precede: ploaie. pronuntate cu un singur efor t respirator. cal. · consonantice (când se modifica o consoana): consoana nemuiata-consoana muiata (spal-speli. rar-rari. -plurisilabice (polisilabice) (alcatuite din doua sau mai multe silabe): ca-sa. banu-ind. lac. Litere-consoane . alco-ol. mar-mere). keny-an. a-melio-ra-re. sot-soti). dus-dusi). famili-ei. Regula este valabila indiferent daca a doua vocala formeaza singura o silaba sau împreuna cu una sau mai multe consoane: sti-inta. ro-ua. ambigu-ul. oa-o (soarta-sorti. scoa-la. k. du-et. Se despart si doua vocale alaturate dintre care a doua face parte dintr-un difto ng descendent: cre-ai. casap-casapi. po-e-zi-e. cro-itor. leg-leaga ). a-e (var-veri. pumn-pumni. g -c.ta-iau. Despartirea în silabe. formeaza o silaba. -din doua cuvinte întregi rostite împreuna: Nu-i acasa.1. pom-pomi. sco-la-ra. greoi. V-VC(C)) ( Doua vocale alaturate (în hiat) se despart ) Cele doua vocale pot fi: -identice: a-alenian. mare-mari). a-a (vaca-vacuta. drag-dragi). t-t (tot-toti. moale-moi).su-ia. 2. Silaba poate fi formata: -dintr-un sunet (o vocala): i-de-e. Silaba O vocala sau o grupare de sunete care are o vocala. soc.· vocalice (când se modifica o vocala): a-e (masa-mese. ca-na-li-za-re. Ne-am dus la râu. mac.

nea-chitat. le-ge. e xamen [e-gzamen]. gz/: a-xa [a-csa]. 16 . cre-ioane.ve-ghe. i: ure-che. Se comporta ca o singura consoana: -litera x: e-xamen. despartirea se face la fel: soa-re. ta-xi. precum si litera x /cs.Aceasta despartire se refera la consoanele aflate între vocale. VS-CV. C (V-CV. ne-n orocire. -ch. V-CSV) O consoana între doua vocale formeaza silaba cu vocala a doua:va-le. gh urmate de e sau i: ure-che. SVS-CV. h nu are valoare a unui sunet. gh urmate de e.pa-padie.li-ghioana. le-ghe. Daca înaintea consoanei se afla un diftong sau un triftong.le-oai-ca.ma-pa. Aceeasi regula o respecta si grupurile ch. -consoanele urmate de i soptit : mosi.doi-na.

deoarece se întâlnesc în cuvintele formate (semi)analizabile. târg-sor. post-fata. ast-fel. circum-spect. dor-mea. VC-CSV) Doua litere-consoane între litere-vocale se despart. -formatii cu elemente de compunere. c.). post-verbal. delin-cvent. -derivate cu sufixe: savant-lâc. mais-tru. VSC-CV. fil-tru. g.Succesiunea C-C (VC-CV. Este vorba de: -compuse: alt-ceva. trans-national. trans-portabil.. În succesiunile de trei consoane. h.s. ori-ce dar al-bi (vb. lin-gvist. hand-bal. despartirea se face dupa primele doua consoane: lp-t: mp-t: mp-t: nc-s: nc-t: sculp-ta nc-t: punc-tie somp-tuos nd-v: sand-vici redemp-tiune rc-t: arc-tic linc-sii rt-f: jert-fa punc-ta st-m: ast-mul Alte succesiuni de trei consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu tr ebuie memorate. a doua consoana trecând la secv enta urmatoare: mul-te. EXCEPTII Trec împreuna la secventa urmatoare succesiunile de consoane care au al doilea ele ment l sau r si ca prim element b. trais-ta. dor-mi (ind. -derivate cu prefixe: post-: post-belic. f. as-pru.).). în-chide. EXCEPTIE În urmatoarele succesiuni de trei consoane. despartirea se face dupa prima consoana: ob-ste. post-liceal. La fel se despart si: în-chega. d. fiind-ca.). p. ca port-: port-bagaj. capsa. t si v + -l + -r bl: ca-blu br: neo-brazat cl: pro-clama cr: nea-crit ol: Co-dlea or: co-dru fl: nea-flat fr: pana-frican gl: nea-glutinat gr: nea-gricol hl: pe-hlivan hr: ne-hranit pl: su-plu pr: cu-pru tl: ti-tlu tr: li-tru vl: nee-vlavios vr: de-vreme Succesiunea C-CC Trei consoane între vocale se despart dupa prima consoana . în-gheta. dormi (ind. perf. prez. Succesiunea C-CCC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana . în-ghiti. post-natal. port-perie. trans-: trans-carpatic. pust-nic. ac-tiv. trans-lucid. cerbi. Consoanele urmate de i soptit se comporta ca o consoana: albi (adj. .

tung-sten. Este vorba de: -formatii cu elementul de compunere port-: port-drapel. În unele succesiuni de patru consoane. port-stindard. Alte succesiuni de patru consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu t rebuie memorate. 17 . con-structor. post-scolar. trans-planta. -derivate cu prefixe: post-: post-prandial. EXCEPTII Despartirea CC-CC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana . trans-: trans-frontalier. deoarece se întâlnesc în cuvinte formate (semi)analizabile. înzdraveni.În succesiunile de patru consoane între vocale. despartirea se face dupa a doua consoana: g ang-ster. carora li se poate aplica despartirea du pa structura. despartirea se face dupa prima conso ana: ab-stract.

su-biect) sau evitarea despartirii. interjectiile si unele conjunctii. o-biect. Nu primesc accent: articolele. formele neaccentuate ale pronumelor personale si reflexive. verbele auxiliare. far-fu-ri-e. -antepenultima: bu-te-li-e. În functie de uzul literar actual. pre-ve-de-re. Am facut niste copii dupa actele de studii. ianuar ie. -a cincea de la final: no-ua-spre-ze-ce. Se pot desparti si dupa structura cuvintele (semi)analizabile (formate în limba ro mâna sau împrumutate): -compuse: al-tundeva/alt-undeva. drep-tunghi/drept-unghi. Despartirea dupa structura Despartirea dupa structura este acceptata atunci când capatul rândului coincide cu l imita dinte componentele cuvintelor formate . normele actuale recomanda exclusiv despartirea dupa pronuntare (ab-stract. por-t avion/port-avion. duminica. -a patra de la final: ve-ve-ri-ta. deoarece elementele componente sunt neîntelese sau neproductive în limba româna. taceti. calugarita. mor-ma-ne. co-lo-ni-e co-lo-ni-e: Dupa barbierit tata foloseste apa de colonie. doctorita. Succesiunea CC-CCC ( Cinci consoane între vocale se despart dupa a doua consoana ) În succesiunile de cinci consoane (foarte rare). În cazul omografelor. regizor. unic.3. ma-sea. Romar-ta/Romarta. servet. prepozitiile. Accentul În limba româna accentul nu are loc fix. aripa. di-plo-ma. (al)un-spre-ze-ce-lea. vârst-nic. India a fos t mult timp colonie britanica. lozinca. normele actuale (DOOM 2) recomanda o singura acc entuare la cuvintele precum adica. sever. fenomen.Despartirea CCC-C În unele succesiuni de patru consoane în care nicio segmentare fonetica nu se sustin e. nes-prijinit/ne-sprijinit. despartirea se face. -derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. caracter. forme gramaticale ale aceluiasi cuvânt: cân-ta (prezent) cân-ta (perfect simplu). pre-pe-li-ta. ine-gal/in-egal. ca-me-ra. avarie. su-blinia/ sub-linia. accentul pus pe silabe diferite. to-por. bateti. V oi sunteti copii cuminti. dupa a treia consoana: dejurst-va. 7. de-zechilibru/dez-echilibru. miros. deosebeste: întelesul cuvintelor: co-pii co-pii. Pentru cuvintele a caror structura nu mai este clara. el putând sa stea pe silaba: -ultima: ma-ca-ra. suntem. -penultima: al-bi-na. conventional. despartirea se face dupa a doua c onsoana: opt-sprezece. sunteti sau doua variante accentuale literare: aca . daca aceasta ar contraveni regulilor: a-broga. des-pre/de-spre. la-po-vi-ta. mar-gi-ne.

a îmbuna. încredere. profeso r/ profesor. floare. a îmbunatati. pre lucrabil. ilegalist. putinatate. Ex. împanare. Ex. c. satean. mahalagiu. 18 .1. b. a rascumpara. Gasiti radacina cuvintelor: neîngramadit. antic/antic. dezradacinare. a încreti. hatman/hatman. Precizati structura cuvintelor de mai jos dupa modelul: bunic = bun (radic al) + -ic (sufix): banut. anost/anost. jilav/jilav. penurie/penurie. lung (câte sapte derivate pentru fiecare cuvânt). pi atra. a înnopta.2. nebun. casnic a. gingas/gingas.4. prefix + radical + sufix: a dori.tist/acatist. îmbunare. a se încrede.3. Alcatuiti familiile lexicale ale cuvintelor: rau. contrafacut. credincer. a împamânteni. Grupati cuvintele de mai jos conform cerintelor date: cuvinte alcatuite di n: a. radical + sufix. prefix + radical. patrat. a se razgândi. trafic/trafic . Exercitii Vocabular Ex. mult. intim/intim. Ex. frunza. usturoi. sulitar. pamânt.

Ex. a implementa. urât. Precizeaza radacina cuvântului neîmpadurire: a a. mersi. chel. amortiza. Apartin jargonului cuvintele din seria: c a. spahiu 14. fotosensib il. arnaut. Grupati pe familii lexicale urmatoarele cuvinte: albastrui. duglis. curechi 10. ceapraz. lovele. fast. pe mâna 12. neologisme: 1. ceaus. continuu 4. mânusita 6. c onstiinta. vorbusoara. metafizica. iti. pe sub mâna 9. aga. ceau.Ex. ui. corfa 8. cosarca. vorbitor. constiincios. alezare. Subliniati cuvintele care fac parte din vocabularul fundamental: . dajdie.7. cuvânt. vorba. a ridiculiza 9. -padurire d. Ex. a merge. ciubota. nepot. cucuruz. Ex. ienicer.10. a difuza 12. analist. Indicati. a sparli. maniciura 3. dulce. manivela 8. cneaz. a albastri. lexic. diriga. pa. maufactura 4. bunatate. piscina 11. albastrire. târziu. pravila 15. armas. a accepta 13. dictafon. constiinciozitate. Sa se precizeze apartenenta cuvintelor de mai jos la vocabularul fundament al sau la masa vocabularului : luna. constient. cilindru. asiduu 7. dusman. malai. parol. vorbarie. palarie. tujur. clop. cuvintel. a cuvânta. a re ctifica. f d. logofat. a mâna Ex. a râde. anima. cuvântul care nu apartine familiei lexicale a verbului a scrie: . albastreala. cer. harbuz. confrate. neîmpaduri Ex. padurb e. armas 5. bonjur.. a înmâna 7. vorbulita. compartimentul cel mai labil si mai supus influentelor din afara . curent. albastrea.Schimbarile care au loc în societate se reflecta.12. vocala.6. demuazela. musiu. Precizeaza apartenenta fiecarui cuvânt la una din categoriile: arhaisme. re gionalisme. megies. a se sfadi Ex. cneaz. agie. cataveica. manastire 11. asalt. a hamai 3. bun. e c. manusa 5. vocalic. a molari. palinca. desinenta.8. beilerbei. analog. împadurire b. vocalizare. cheb. ienicer. cuvântare. cucuruz. încet. columbela. mai ales în vocabular. murui. direct sau indirect. rival. d b.11. apeduct. barabula. împadu c. darling.5. a vorbi. ui. mânastire 10. zi. distinct.13. cusma. imens. dregator. pamânt. a vocaliza. bojdeuca. cuvântator. Ex.caimacan 6. mâna 2. Ex. Sa se indice termenii care apartin aceleiasi familii lexicale: 1. pârcalab. vorbire. bunicel. autohton. aprod. obscen 2. hiat. albastru.9. demuazela. Indicati carei categorii de cuvinte din masa vocabularului îi apartin terme nii de mai jos: abolire. în lista de mai jos. vorbaret. accelerat. madam. curechi. cauc.

arhaisme lexicale în 1 si 4 b. vames v ietii.17. cuvânt din limbajul standard Ex. porumb Ex. gagiu d. scriptura d. roate. scriere c. arhaisme sintactice în 3 si 4 Ex. 3. sara (=seara). 2. arhaisme morfologice în 2 d. Ele reprezinta: a.18. paharnic. 4. papusoi b. Sa se analizeze structura morfematica a cuvintelor: înnorata. Fie cuvintele: 1. aripe. arhaism b.16. scrisoare Ex. Precizati sensurile proprii si figurate ale cuvintelor subliniate din tex tul de mai jos si aratati sensul cu care sunt ele folosite: 19 . Cuvântul lacas este: a. Dintre urmatoarele cuvinte nu sunt regionalisme: a.a. arhaisme fonetice în 1 si 3 c. cucuruz c.15. scriitor b.14. regionalism c. nescrise Ex.

A trecut întâi o boare Cu acorduri lungi de lira Pe deasupra viilor, I-au raspuns fânetele Si-a fuat de prin ponoare Toate florile soptira, Puful papadiilor Întorcându-si fetele . (G. Topârceanu

Rapsodii de toamna)

Ex.19. Sa se indice sensul verbului a fi (predicativ) în fiecare dintre urmatoarel e enunturi: g În lumea asta sunt femei ... h Masina este în garaj. i Joi a fost un accident grav. j Mâine va fi un an de când ne-am cunoscut. k Tu esti din Almaj? l Repriza este de 45 de minute. m La anul va fi la facultate. n Cât este un kilogram de rosii? o Pe unde ati fost de dimineata si pâna acum? p Ce e când te manânca palma? q Era pe la 1848 ... r Cât va fi soare voi sta pe plaja. Ex.20. Formati scurte propozitii în care sa folositi omonimele: toc, luna, ceara, cer, gol, mei, mai, razboi, par. Ex. 21. Înlocuiti punctele printr-unul dintre cuvintele scrise în stânga paginii: a. car (subst.) 1. Parintii mei au construit o . . . . . . . . . . noua. b. care (pron.) 2.Doiboitrag un ..........încarcatcu fân. c. casa (subst.) 3.Eu ..........în spateun rucsacmic. d. masa (subst.) 4. Pe ulita satului trec doua . . . . . . . . . . goale. e. capra (subst.) 5.Pe..........elev îlasculti? f. gol (adj.) 6. Platesc la . . . . . . . . . . cumparaturile facute. g. casa (subst.) 7.S-au adunatpestradao ...........deoameni. h. capra (subst.) 8. Tot luându-se din el , butoiul este aproape . . . . . . . . . . i. car (verb) 9.Laora12,mamanecheamala........... j. care (subst.) 10. El taie lemne folosindu-se de o . . . . . . si un ferastrau . k. masa (subst.) 11. A câstigat meciul, marchând un singur . . . . . . . . . l. gol (subst.) 12. Are numai o . si doi iezi. Ex.22. Sa se grupeze expresiile din coloana A cu sinonimele din coloana B: AB 1. a. 2. 3. c. 4. d. 5. 6. f. 7. 8. h. 9. i. a lua peste picior a-si gasi beleaua a-si aprinde paie-n cap b. a-si bate joc a nu face doi bani a lua la refec a intra la apa a ajunge la mal a prinde cu minciuna e. a nu fi cu piciorele pe pamânt a lasa în apele lui a ajunge la sapa de lemn a da de fundul sacului g. a nu face nici cât o ceapa degerata a iesi la liman a o baga pe mâneca a trage un perdaf a lasa în plata domnului

10. a fi cu capul în nori î. a prinde cu ocaua mica Ex.23. Sa se indice câte un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte din fondul vechi al limbii ( toate neologismele sa înceapa cu litera a): 1. asemanare 2. pustnic 3. stramosesc 4. îngrijorare 5. a zadarnici 6. a însufleti 7. a pretui 8. a adânci 9. scrobeala 10. înflacarare 11. dispretuitor 12. prefacut 13. mestesugar 14. înaltare 15. staruitor 16. înfatisare 17. atragator 18. însusire 19. a mari 20. bastinas 21. ajutor 22. a înainta 23. folos 24. adevarat Ex. 24. Sa se indice câte un sinonim lexical pentru fiecare din sintagmele de mai jos: 1. de nepretuit 6. a-si lua zborul 11 vrednic de plâns 20

2. fara culoare 7. înalt functionar 12. a da de urma 3. fara cusur 8. agent secret 13. a-si pierde speranta 4. tabara militara 9. a sari de pe sine 14. masa de seara 5. foarte mic 10. luare în râs Ex.25. Sa se indice câte un sinonim lexical neologic pentru fiecare sintagma: 1. din care se extrage uleiul 11. putere de convingere 2. referitor la miros 12. furt literar 3. referitor la vise 13. referitor la ploaie 4. referitor la existenta 14. care cunoaste mai multe limbi 5. referitor la vedere 15. suveran pontif 6. care tine un discurs 16. bun de baut 7. care poate fi pipait 17. a pune la cale 8. remediu universal 18. prim-ministru 9. a pune în pericol 19. care preîntâmpina un rau 10. supus alterarii 20. a face rost Ex.26. Sa se indice prin DA sau NU daca urmatoarele cuvinte sunt sinonime: 1. pueril infantil 6. pronume propune 2. indigen civilizat 7. competent capabil 3. deponent depozitie 8. emotionant abominabil 4. (a) aboli (a) suprima 9. (a) dinamiza (a) dinamita 5. indispus indecis 10. stârpire eradicare Ex. 27. Grupeaza sinonimele din grupa A cu cele din grupa B: A B A B 1. adânc a) ridicol 9. vesnic i) inutil 2. betiv b) malitios 10. destept Î) avid 3. caraghios c) inteligent 11. fatarnic j) etern 4. cinstit d) contagios 12. îngâmfat k) profund 5. ciudat e) insolent 13. lacom l) culpabil 6. obraznic f) melancolic 14. molipsitor m) ipocrit 7. rautacios g) onest 15. vinovat n) alcoolic 8. trist h) infatuat 16. zadarnic o) bizar Ex. 28. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte doua sinonime din grupa B: A B A B 1. pofta a. fals 8. a-si închipui n. spaima b. a aniversa o. consoarta 2. a evoca c. opinie 9. fatarnic p. dorinta d. ipocrit q. a se constitui 3. sotie e. necomunicativ 10. a înapoia r. eronat f. a ucide s. fatarnic 4. frica g. a restitui 11. parere s. a celebra

Ex. 6. posac tacut j. 29. a ameliora 12. a returna fals u. Grupati sinonimele de mai jos: 1.culpabil 2. gresit x. a remedia sa redestepte w. m. tainuire . k. Gasiti trei sinonime vechi si trei sinonime neologice pentru cuvintele: 1. a omorî v. a asasina Ex.pueril 3. cearta. a-si imagina t.juvenil. convingere a îmbuatati l. 21 . 2.h. nevasta 14. a banui chef y. a sarbatori t. 30. 7. î. teama 13.terifiant 4. 5. duplicitar prefacut i.

autostrada i. resurse d.inocent 23.aspru b. culpabil 12. procedeu r. condamnabil s. aprig o. temelie x. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte trei sinonime din grupa B : A B A B 1. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte cinci sinonime din grupa B AB AB 1. incult 5. cosmic -q. erudit -p. nocturn -k. 32. convex -n. admirabil g. strada p.copilaresc. compasiune. himera -s. a cugeta o. stalagmita 2. încredintare p. ulicioara Ex. a precede 20.înfiorator. verdict w.credincios 10. a interzice 13. siguranta Ex. brâu g. prohibit -h. decizie q. culpabil 9. flux -c. poteca 2. natalitate -j. permis 8. 34. realitate 15. 9. necrutator c . fundamental d. sentinta a. prora -b. drum j. mortalitate 17. baza n.stupefiat. a judeca m.tineresc 14. îmbelsugat 2. suspiciune 8. delapidare c. esec 6. Scrie câte un sinonim. prezumtie i. excedent -a. îndestulat j. 31.vinovat 15. a gândi e. Ex. fin î. stalactita -g. 21. hotarâre f. 2. grosolan 14. înfocat k. generos -d. blamabil t. marunt f.abominabil 6. similar 7. feroce e. occidental. reflux 19. excelent s.detaliat 24.vindicativ. 33. remarcabil b. rafinat -o. iubire. fundatie h. neînsemnat h.îngrozitor 19. talie n. vasal -f.nevinovat 12. Ex. deficit 16.biruitor 20. senior 10. abundent î. succes -î. spornic u.uimit 18. încântator 4. a îngadui -l.asemanator 16. hotie 7. sincer. convingere 3. meschin 7. frauda l. 13. inocent -i. presupunere 6. a pleca. Sa se indice câte un sinonim lexical din coloana B pentru expresiile din c oloana A: AB . pupa 4.5.razbunator 22. obscur 3. respectiv câte un antonim pentru urmatoarele cuvinte: 1. creditor 11. 4. debitor -e.victorios 11. vinovat v. concav 9. sfarâmat s.centru l. Pentru fiecare cuvânt din grupa A gasiti câte un antonim în grupa B: AB AB 1. a reflecta k. ilustru -r. scund q . mijloc a. a succede -m. diurn Ex. 3. mic 3. teluric 18. certitudine t.amanuntit 8. carare m. 35. navalnic 4. 5.fidel. escrocherie 5. 17. banuiala r.

cu dosul în sus -c. ascuns 3. a-i pieri piuitul -b. a-si aduce aminte -a. neatent 22 .1. târziu 2.

curat. 15. 6. a purifica -a) a macula. 7. 1. a sta. a pierde -a) a gasi. b) doct. c) arici 8 8. Mentionam ca toate antonimele înc ep cu litera m. d) exterior 3. drept -a) strâmb. a se întelege 16. b) a murdari. adevar. munte -a) câmpie. a se iubi 12. 9. destept -a) inteligent. c) a afla 9 12. b) lent. b) lenes. a mânca pâine alba -f. 39. calota glaciala / glaciara. vrednic -a) harnic. 10. 8. adagio b. treaz 17. imens. a se avea la cutite -m. tribunal arbitral / arbitrar. 37. curat -a) necultivat. 2. aici -a) acolo. a uita 7. repaus. notatie literara / literala. industrie minera / miniera. cacofonie -a) eufonie. 7. c) cutat 11 14. apical i. a-i fi drag ca lumina ochilor -j. dat la iveala -h. bazin carbonier / carbonifer. c) etic. întelept 6. în doi timpi si trei miscari -r. parere de rau -g. b) murdar. mic. 6. egoist -a) alogen. putin. Cuplati paronimele: 1. indigen -a) autohton. 38. arid. a ramâne pe janta / geanta. normal 9. par -a) maciuca. (a) aproba 18. c) acasa. 10. b) maculatura. bine-crescut. c) puturos 2. c) cititor 14 17.36. 5. crud. opozitie 10. b) lânga. a apropria 8. b) a câstiga. c) acasa 4. b) sus. 3. adagiu 3. 4. b) padure. a nu privi cu ochi buni -l. Ex. viata. a adopta 2. prost ca o ciubota -q. c) rezonanta 16 19. bucurie 19. încet 10. 4. pretutindeni -a) nicaieri. arbitrar 9. a trai. a munci 5. tare. diurn -a) revers. 14. Ex. aproape 20. îngâmfat. c) zestre 13 16. Ex. b) stâng. 11. c) obosit 7. b) ilizibil. b) exogen. b) departe. 13. a-si pierde constiinta /cunostinta. b) avut. pacat original / originar.4. a fi numai ochi si urechi -d. privire glaciara / glaciala. b) nocturn. Ex. sarac 11. c) a risipi 10. androgen h. 8. Gasiti antonimele cuvintelor de mai jos. 3. atlaz . c) înstarit 11. Gasiti pentru cuvintele scrise deosebit antonimul sau antonimele potrivit e: 1. b) oneros. c) oriunde 5. Alegeti paronimul corect folosit: AB AB 1. a vorbi 14. b) malefic. a-i merge din plin -p. a adapta c. odata cu gainele -k. lenes 8. peste noua mari si noua tari -i. a sta cu mâinele-n sân -n. liniste -a) galagie. greutati familiale /familiare. imaculat -a) maculat. 12. 5. repede -a)agasant. bogat -a) sarac. a aduna -a) a strânge. c) a întina 6. apozitie î. c) por 10 13. c) prost 12 15. a fi permanent în razboi -o. ghinion 13. a micsora. iute ca prâsnelul -s. c) altruist 15 18. a încuraja 15. 9. a umbla pe sapte carari -e. b) impar. (a) urî. 2. c) dimineata 17 20. c) domol 9. b) a împrastia. citet -a) lizibil. a-i taia cuiva cuvântul -î. a adjudeca a.

5. androgin amputatie g. imputatie 13. eferent alabastru e. . a apropia j. 7. aliterare. atlas m. arbitral k. albastru aliteratie f. a abjudeca 14.4. 23 aferent d. arhivar l. 6. apicol 11. arhivist 12.

Nu ma voi angaja temporar / temporal. îndreptare . 42. 14. facut la întâmplare . d 12. alabastru d. ciorna provizorie democratie . f 20. 9. 7. 15. actiune de a strânge lucruri etc. 16. cuvânt de lauda . a-si însusi un lucru strain . e 20. 19. 4.evalua q. A ascultat cu atentie expozitia / expozeul vorbitorului. caligrafie frumoasa a calca cu piciorul 8. a stabili pretul .compliment o. 3.complement n. 5. apropia g. anuar f. Neclaritatile au fost elucidate / eludate. prin rescriere.). 17. c 11. 4. 18. a include un adaos într-un text . 9. Ex.arbitrar î. cu privire la cazurile gramaticale . 6. 14. abilitate iscusita bezna întunecoasa 4. varietate de ghips . b 10. care are loc o data pe an . 19.colectare l. Se teme când vulcanul erupe / irupe. privitor la cauza . Alegeti explicatia potrivita pentru paronimele din coloana stânga: 1. Toti cei care economisesc au un libret /livret de economii.18 19 20 Ex. Primirea facuta a fost destul de glaciala /glaciara. oamenii manifesta / manifesteaza pe strazi. Cerul este foarte alabastru / albastru. 11.evolua p. parte de propozitie . 40. aberatie absurda 2. aforism .cazual j. a se deplasa mai aproape . arbitral i. 7. 16. 10. 8.cauzal k. 3.însera r. 2. numele unei culori . Alegerea mirelui nu a fost arbitrara / arbitrala. 15. 18. Toata viata am fost solidari / solitari. 5. Studiaza într-un atlas /atlaz geografic. Explicati de ce sunt pleonastice urmatoarele constructii si combinatii l exicale: A 1. 13. Am fost în auditie / audienta la prefect. biblioteca de carti bicicleta cu doua roti 6. Indicati. 5. în tempo lent . adagio b. albastru c. hotarât de arbitru . 7. Propunerea facuta l-a simulat / stimulat la studiu. A studiat complementul cauzal / cazual. S-a împiedicat într-o conducta petrolifera / petroliera. Clientul este insolvabil / insolubil. 6. 17. anual e. publicatie anuala (subst. Pentru revendicarile lor. apropria h. 13. 41.insera s. Pe strada pericolul este eminent / iminent. 8. 2. Ex. 12. Toata viata a calatorit pe spetele / spezele statului. . adagiu a. A fost un student eminent / iminent. a se lasa seara . a se dezvolta . A avut parte de multe greutati familiare / familiale. 9. 3.corectare m. care este paronimul potrivit în urmatoarele cont exte: 1.

geamat tânguitor 5. iluzie amagitoare 4. diurna zilnica 24 .populara 10. desert pustiu 3. a deshuma din pamânt B 1. averse de ploaie 2. june tânar 6.

. elogiu laudativ Ex. a desfiinta. dumnea-ta. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate: a. înde lung. a dezavua. a dezr bi. îmbelsugat. razuire. a îmbina. Radu-de-la-Afumati. încalzire. rascumparare. rasina. a împinge. razor. desfrâu. Alcatuiti contexte adecvate. -usor. a descuraja. a împunge. dezastruos. despot. a razvrati. de asupra. Se dau urmatoarele cuvinte : a înainta. asa dar. rascruce. 48. 44. înarmat. catel. caldemare. în care cuvintele: frumos. a împutina. 49. adjective si adverbe. îmblanita. 47. util sa fie fo losite ca: substantive. a desfasura. SN-CFR. dezvoltare Se cere: -sublinierea cuvintelor formate cu ajutorul prefixelor. Se dau urmatoarele cuvinte compuse (ortografiate gresit): rau-facator. razmerita. a îmbaia. fie care. Delta-D unarii. Stan-Patitul. de mâncare Se cere: -completarea tabelului de mai jos. Calea Victorii. a despagubi. pre-cum. perspective viitoare 8. a rasfoi. a-casa. tigara de tutun 9. CâmpiadeVest.7. rastimp. înapoi. a înabusi. urât. Ex. a se dezgusta. desfrânat. câinelup. Gara de-Nord. b ine voitor. hazard întâmplator 10. Mentionam ca fiecarui cuvânt îi corespunde un singur sufix. a dezmierda. a îmbata. a rasari. floarea soarelui. Explicati urmatoarele notiuni : prefix cuvânt de baza sufix cuvânt derivat Ex. înalt. înaripat. primplan. Dati câte doua exemple de cuvinte compuse prin contopire si prin alaturare (cu sau fara cratima) pentru fiecare dintre partile de vorbire indicate: substantive adjective pronume numerale adverbe prepozitii conjunctii ?? ?????? ?? ?? ?? Ex. casa. -el. a înaspri. razbate. câmp. PesteraMuierii. a în albastri. -isoara. Totdeauna m-a bucurat marcarea unui gol. TAR-OM. a se razgândi. -uta. a deslusi. dute-vino. 46. cazan. cum-se-cade. rasplata. a raspunde a raspândi. a împleti. carte . r azes. 43. dublu decalitru. rasunet. împiedicat. împilare. si de sufixele : ut. car. a încarca. -uie. Valea-lui Mihai. -us. cu minte. razboinic. ortografiind corect cuvintele de mai sus: Cuvinte compuse Cuvinte compuse prin alaturare Cuvinte compuse prin sudare cu cratima fara cratima prin abreviere Ex. Balta-Brailei. destinatar. -ulet. O NU. Ex. desen. razbunare. Formati diminutive folosindu-va de cuvintele: carare. a dezamagi. a dezbraca. r azboi. a dezmembra. C EC. 45. Peninsula-Balc anica. chef. Ex. dezolant.

demonstratie.b. Eul liric îsi exprima direct trairile. zecimala. continental. Bunica mi-a cântat o colinda foarte veche. 25 . Eu îmi apar saracia. chirurgie. d. diesel. Ex. Are un suflet curat. ipoteza. cerebral. Primavara apele curg repede. Toata apa din bazin a curs. a ramas singur cuc. boreal. arctic. torent. Numai votul lui a fost contra. ecuatie. g. hexagon. j. Grupati urmatoarele neologisme pe domeniile în care sunt folosite: seringa . f. Cursul Nerei este foarte sinusoidal. istm. e. Cânta cucul sus pe-o creanga. Depresiunea Almajului o colinda multi turisti. Nu s-a asezat niciodata contra vântului. luxatie. buldozer. Plecându-i copiii. p. i . Vara caldura este insuportabila. î. h. c. excavator. bormasina . o. epidemie. k. 50. n. terapeutic. Caietul curat este oglinda elevului. Îi place sa se plimbe gol prin camera. l. m. Vara aceasta merg la mare.

Dati exemple de cuvinte (câte doua) care sa contina urmatoarele vocale în hia t: a-a. haina-haina. Ex. pârâu. margine. deocamdata. cârâitor. boli-boli. Precizati câte litere si câte sunete sunt în cuvintele de mai jos. bastion. îndoiala. i-i. Model: a-flu (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoane intervoc alice). ouat. explozie. porunci-porunci. Subliniati cu o linie vocalele. dre ptunghi. sc umpi-scumpi. fix. vaita. polei-polei. cioara. vo ios. ghiveci. atlet. paun. Despartiti în silabe cuvintele de mai jos. 3. examen. somptuos. vârstnic. piua. desfrâu. despre. ungu ent. 6.Fonetica Ex. inexact. treaca. u-u. Subliniati formele corecte din perechile de cuvinte de mai jos: afectos afectuos aversiune adversiune avocat advocat bleumaren bleumarin aripe aripi cabluri cable casierie caserie conjuctura conjunctura coperte coperti creem cream datine datini dividend divident dagile dragele (mele) escroc excroc fierastrau ferastrau filigran filigram gresala greseala genuflexiuni genoflexiuni indentitate identitate intinerar itinerar . 4. aburi-aburi. creioane. chiuveta. domni-domni. vegheaza.2. axa. ratoi-ratoi. arctic. extern. centru. doarme. fiul. luând. Ex. doreai. bacterian. exemplu. Subliniati diftongii cu o linie. dezechilibru. influenta. teologie. 7. duios. cuib. baiat. leoarca. bojdeuca. câlcâi. o-o. dulapior. chenar. Construiti enunturi din care sa reiasa sensul diferit al urmatoarelor cuv inte în functie de accent (omografe):ochiochi. croiasca. fiinta. brâulet. creatura. faina. furioasa. 5. ciob. suv Ex. lua. Ex. iepure. Ex. copii. chior. precizând regulile folosite: analfabet. Model: gherghef /g erg ef/ = 8 litere si 6 sunete. busuioc. ploua. taiat. razboi-razboi. gheata. suiau. chibrituri. Ex. vocalele în hiat cu doua linii din cuvinte le urmatoare: biata. fragi. roate. ghiol. mausoleu. nea. Ex. conjunctie. fiica. pleoapa. gherghina. dupa ce le-a ti transcris fonetic: ceai. graiau. stiuca. exil. iarba. Indicati hiatul din cuvintele: cauteriza. 8. peisaj. caisa. coagula. cu doua linii semivocalele în cuvintele de m ai jos: poezie. inimioara. cereala. 9. Ex. ceas. geam. e-e. Subliniati cu o linie diftongii si cu doua linii triftongii din cuvintele de mai jos. deci. bariera.1. exercitiu . arau. jertfa.

cuminte -cu minte. Ex. Sunt întotdeauna vocale toate sunetele din seria: 26 . numaidecât -numai de cât. felie. sc aun.Ex. Indicati varianta accentuata corect a urmatoarelor cuvinte: antic -antic . debut -debut.avarie -avarie. 11. în enunturi. topor. vizita. bineînteles -bine înteles. fenomen -fenomen.12. Folositi. 10. repede. ianuarie -ianuarie. Precizati care silaba este accentuata în cuvintele: popor. astronaut. margine. totodata -tot o data. masea. simbol -simbol. dar scrise di ferit) de mai jos: altadata -alta data.1. Ex. câmpie. pasare. masa. prepelita. Teste 10. matur -matur. degraba -de graba. mormane. viezure. omofonele (cuvinte pronuntate la fel. Testul numarul 1 ¤ 1. saptesprezece. încontinuu -în continuu. camera. lapovita. caracter -caracter. nicidecum -nici d e cum.

iarna. folclor. leagan. a încrusta. c. d. automobil. roaba. gheata. b. moaca. internat. b. cinci. c.o. spinare. prefer. c. el litera e transcrie: .e. foisor. semivocala + semivocala (rostite într-o silaba). lampa. gimnastica. arie. soare. mâna. cuina. ghiont. capsa. franc. vin. omis-emis. farba. geamgiu. tream. chenare. inginer. gara. gheata. otel. gheorghian. ¤ 11. recidiva. urâcios. bine. geniu. chiuveta. c. casa. b. amputa-imput a sunt: a. cinema. a sta. ¤ 2. cap. gazda. prima silaba. ¤ 10. b. b. d. c. resort. ¤ 4. foale.a. banc. om. a scrie. iesire. Cuplurile de cuvinte: destins-distins. a. antonimie. crichet. gheata. kilometru. d. Pot avea omonime cuvintele din seria: a. Urmatoarele cuvinte: a gini. ghiozdan. b. dulciuri.â. b. golâmb. fluture. a fredona. c. erau. leac. diriga. luni. omonime. pom. c. d. stiinta. vara. ¤ 3. b. b. b. ¤ 8. Litera i are patru valori fonetice în seria: a. pe ultima silaba. sus. ¤ 13. paronime. fecioara. elemente de jargon. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. ¤ 9. Fac parte din vocabularul fundamental cuvintele din seria: a. sest. pe penultima silaba. atentie. accentul neavând un loc fix. ¤ 12. toiag. a se duce. c. a uschi. regionalisme. eram. fotbal. volant. În cuvintele era. sinonime. ¤ 6. ghetou. Sunt neologice cuvintele din seria: a. ecou. vocala + semivocala (rostite într-o silaba). general. Precizati seria care contine consoana /g /: a. pe oricare silaba. c. misto sunt: a. legume. bac. a. c. Un diftong este alcatuit din: a. vulcan. iarba. neologisme. cutit.i. doi. gaina. racheta.a. veghea. jos. ¤ 7. vocala + vocala (rostite într-o silaba). a mânca. apa. lup. prunc. creator. peste. a. a citi. maci. afabil-amabil. stea. seama. semivocala + vocala (rostite într-o silaba). cer. ¤ 5. top. d. b. În limba româna accentul se pune pe: a. rosie. vopsea. canotaj. b. gol. furnicar. exploziv. gheara. copârseu. ureche. banca. chinui.u. ghinda. Indicati seria în care fiecare cuvânt contine semivocala e: a. c. base-ball. cinema. alb. a veni. geambas. matura. termeni argotici. d.

27 .

2. vocala + vocala + semivocala. mic -mare. ceangau. c.o. gentil. 6. compunere c. semivocala. d. trei silabe. premergator . ¤ 22. d. patru. d.o. doua. diminutive. d. nicio valoare nu este adevarata. genunchi. Din urmatoarele cuvinte despartite în silabe: 1. gherghina. slab -tare. con-junc-ti-e. sfiiciune.i. con-junc-tie. semivocala + semivocala + vocala. cuvinte compuse. niciunul. ca-i-sa. gestionar. ¤ 18. ¤ 16. cons-truc-tor. c. casa -acasa. e. urmas . geamantan. Urmatoarele cuvinte: casoaie. c. diftongul /ie/. geamat. b. b. vocala + semivocala + semivocala. unul. c. b. gheata. c. con-struc-tor. bunastare. ceapa.e. sase silabe. ¤ 20. cinci silabe. semivocala /i/. tare -moale. Litera e are doua valori fonetice în toate cuvintele din seria: a.o. sfiiala. ¤ 21. darnicie -zgârcenie. înalt -scund. b. primavara. clarviziune s-au format prin: a. semivocala + vocala + semivocala. sus -jos. de-spre. d. b. des-a-li-ni-za. c. Indicati seria care contine numai antonime: a. seara -aseara. a. con-struc-tor. a sosi -a pleca. gre-sea-la. e. ¤ 24. b. Cuvintele astfel. copilandru. zece -treizeci. a adormi -a dormi.u. des-pre. fu-ncti-e. Cuvântul predecesor nu înseamna: a. trei. ¤ 23. b. ¤ 14. sfiios. semivocala /e/. sfielnic si sfiicios: a. 5. schimbarea valorii gramaticale (conversiune) ¤ 15. înaintas . derivare b.u. prezent -viitor. c. Triftongul oai din cuvântul tigroaica este format din: a. aproape -departe. 3. c. des-a-li-ni-za-re. Pot fi atât vocale cât si semivocale toate sunetele din seria: a. precursor .a. d. de-sa-li-ni-za. baietan. Cuvintele geografie si hieroglifa contin: a. 28 . frumos -simpatic. aici -acolo. 2. 4. cândva. maturoaie au valoare de: a. b. ¤ 17. erou. augmentative. 4. ¤ 19. b. veverita. a-tle-tic. b. d.a. patru silabe. dre-ptunghi. d. con-junc-ti-e. 1. 5. 6. c.u. 3. a. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. Precizati câte dintre derivatele verbului a sfii (asa cum apar aici) sunt scrise gresit: sfiire. celuloza. c. at-le-tic. sunt corecte: a. gheata. a-tle-tic.e.u. c. toate. chirurg -medic. ca-i-sa.â. lebada. d. dui-os. cai-sa. vocala /e/. b.

.

b. duminica. preceptor. c. butelie. bin-o-clu. simbol. gând. c. secol. oaie. a abandona. simbol. extenuat. 3 vocale. laguna. b. b. b. o consoana. iepuresc. gura. cotcar. d. 2 consoane. gând. o vocala. b. bagacios. proba -atestare. marti. cocos. poarta. masa. evocator. butelie. protectie. zobon. d. pânza. ¤ 33. coarda. Cuvintele binoclu si bojdeuca sunt despartite corect în silabe în seria: a. slujba. c. analiza. vornic. ¤ 35. pepene. acribie -neglijenta. duminica. maruntis. barbat. noua. c. b. a peria. a (se) largi. defula -refula. cireasa. oase. brânza. Sunt derivate cu o semivocala. ispita. butelie. boj-de-u-ca. 8 litere. d. o semivocala. urma. În cuvântul foiau avem: a. mur. ¤ 31. o semivocala. aburos. bin-o-clu. ¤ 26. c. 2 vocale. taina. preceptor. spahii. ¤ 30. paza -santinela. 3 consoane. simbol. c. acidulare. o consoana. c. 2 vocale. Litera e este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: . ceas. 5 litere. c. prova. a spori. preceptor. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. d. c. ¤ 34. foc. 8 litere. butelie. 3 vocale. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. baies. câine. oneros -necinstit. acar. 4 consoane. 5 litere. asediu. sufix toate cuvintele din seria: a. c. d. boier. Indicati seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. sanatos. a bea. simbol. explorator. luna. b. a urca. preceptor. trei. ieseanca. muschi. Indica perechea de cuvinte care ilustreaza sinonimia: a. ¤ 32. bi-noc-lu. În cuvântul genunchi sunt: a. a mari -a (se) înalta. iezisori. bagaret. bavarez. 5 litere. b. ¤ 27. a peria. veghere. mojici. a sfârsi. ierbulita.¤ 25. pilda. d. 2 vocale. flux. boj-de-u-ca. 4 consoane. boj-deu-ca. ¤ 29. 3 vocale. 5 litere. Precizati care dintre cuvintele enumerate este format în limba româna prin deriv are cu sufixul -tor: a. razboi. pacat -culpa. d. boj-deu-ca. d. ¤ 28. alta varianta. viciu. fluviu. ispravniceasca. o semivocala. Nu fac parte din masa vocabularului nici un cuvint din seria: a. b. duminica. 8 litere. duminica. experimentator. d. mojic. b. d. strada. rosu. 5 consoane. 2 semivocale. ilizibil -clar. masea. expropriator. bi-noclu. sageata.

cerere. veghea. general. gen. b. perete. secret. ceainic. gherghef. 29 .a. chenzina. geamantan.

4. c. c. b. alta solutie. 1. anunt. doua vocale. 7. a razui. gras. d. 3. bisturiu. semivocala e. concepte. ¤ 37. croissant.2. a cuvânta. ravas. ¤ 43. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. înaltat. d. trunchi avem: a. encliza sunt formate prin derivare: a. ¤ 39. 1. vrednicie. afluent. eliptic.1.4. 7 7 7 7 litere litere litere litere -5 -6 -7 -7 sunete. O silaba poate contine: a. 5. 3. explorator. 6. b. chiorî. c. metalic. sunete. . sunete. deferenta. semivocala + vocala. geam. patent. c. hipertensiune. vocala + semivocala. c. c. d. pix. radio. 2. d. 2. 4. 4. semivocala + semivocala. ochi.c. ceainarie. 4. relief. b. 3. 2. b. c. d. 5. parcare. 3.5. c. numai o vocala.afund. d.2. comprimab il. În cuvântul cearta litera e noteaza: a. epitet. gheata. ¤ 36. 6 6 6 6 litere litere litere litere -4 -5 -6 -4 sunete. sunete. Recunoasteti cuvintele derivate cu prefixe: 1. vocala + vocala. ¤ 38.4. semivocala i. ¤ 41. ¤ 45. b. social. vesel. nominativ. canion. vocala + semivocala. robot.3. reflex. termopan apartin: a. fondului principal lexical. aprobare: a. a emigra. fabulos. c. om. cadelnita. vocala e. ¤ 42. 8. Diftongul ia din cuvântul iarta este format din: a. paor. lucru. b. carunt. 2. numai consoane. sunete. sunete. d. c. 2. 6. semivocala + vocala. celest. d. semivocala + semivocala. d. limfom. hemoglobina. solfegiu. geana. unor anumite limbaje. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: a. 6. vocala + vocala. 5. penaj. b. 5. a migra. oala. sunete. 4. Precizati care dintre cuvintele: 1. În cuvintele chiuretaj. sunete. infuzie. masei vocabularului. ¤ 44. afix. calaret. a întari. d. Cuvintele electron. sunete. d. ¤ 40. 1. cafeina. ceaslov. sunete. 1. b.6. b. artar. abreviere. colegiu. defileu. adresa. negura. 2. razes. 9 9 9 9 litere litere litere litere -7 -8 -9 -8 sunete. lume. alta interpretare. b. desinenta. doua semivocale. conlucrare. perioada. În cuvântul fiica litera i noteaza: a.

30 .

semivocala + vocala + vocala (într-o silaba). semivocala + vocala + semivocala (într-o silaba). stralucesc. su-ba-pre-ci-ere. stralucitor. babeste. c. vocala + semivocala. prieten -inamic. geometrie. d. si-no-ni-me. actoras. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: . circular. ghiaur. b. c.¤ 46. d. ¤ 49. Cuvintele sinonime si subapreciere sunt despartite corect în silabe în seria: a. sanie. manusar. a merge -a sta. padure. istovitor. d. a robi. balan. sufix gramatical. sin-o-ni-me. b. În cuvântul auditoriu litera u noteaza: a. b. acreala. ¤ 48. presortare. ¤ 4. diminutive. ¤ 2. chiar. raci. vocala + vocala. reaseza. vocala + semivocala + semivocala (într-o silaba). radacina. chica. Cuvintele casuta. regeste. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. ¤ 5. baietica. Un triftong este alcatuit din: a. c. c. inginer. ¤ 47. insulita. ¤ 50. schior. b. su-ba-pre-ci-ere. d. prestabil. tema lexicala. 10. augmentative. sub-a-pre-ci-e-re. acomodare. regionalisme. ghid. c. Elementul subliniat din cuvântul lucrezi este: a. genunchi. semivocala + vocala. nume. sus-jos. a redacta. prieten -amic. gimnast. c. vocala + vocala + vocala (într-o silaba). chinez. b. neologisme. d. ¤ 3. b. Sunt derivate cu prefixe cuvintele din seria: a. a tapa. baietoi. patima. sin-o-ni-me. prezidiu. Litera i este vocala si litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a. si-no-nime. b. a pretui. rasfrângere. baietel. razbunare. b. maturica au valoare de: a. b. c. ciubar. cioc. sub-a-pre-ci-e-re. gigant. giurgiuvean. activitate. c. a recolta. Nu sunt antonimice grupurile: a. d. desinenta. împaiere. semivocala + semivocala. dezonorare. razuire. prezentare.2 Testul numarul 2 ¤ 1. inelata. d. cina. d. rasina. farmacie. d. c. inimos.

c. cursa. golf. bob. geam. voleu. b. Precizati din câte sunete sunt formate cuvintele triunghi. doc. banda. vie.a. veghea: a. rasa. bila. silit. d. par. 31 .6. pruna. val. seara.4. 8. mila. b.1. ¤ 6. tura.2. 2. patina. nuc. pupa. sol.

b. semivocala. referire. proverbe. c. ¤ 7. sentiment. ceferist. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. agie. comis. masa. trac. celofan. razes. geaba. razisoara. semivocala. co-ord-o-na-re. ¤ 12. a prescurta. parabola. c. vocala. a razui. a-ri-pioa-ra. an-or-ga-nic. În cuvântul podoabe litera o noteaza: a. c. d. text. râu. pompa. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. dezertor. ghebos. b. daca. a indica. cerere. umbra. caldarâmgiu. prenatal. solemn. ciocoieste. cataracta. polcovnic. ceafa. gheara. a supraveghea. stramosesc. co-or-do-na-re. acnee. subiect. ¤ 14. a imagina. soare. jupâneasa. a ordona. regatean. post. a-ri-pi-oa-ra. inteligenta. ceai. ¤ 8. relatare. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: a. semivocala. Litera e are patru valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. c. desinenta. Sunt derivate prin prefixe toate cuvintele din seria: a. tunet. c. rama. d. cre-de-au. a transcrie. general.c. sabie. b. gem. ¤ 13. co-o-rdo-na-re. nor. ram. razbatere. a dezaproba. sufix gramatical. cod. asfintit. prisaca. a comanda. îmbolnavire. chefliu. vânt. gost. d. a înnoda. astronomie. c. 6. cauc. împreuna. d. hatmanie. a-nor-ga-nic. ¤ 15. d. ceara. salcâm. d. b. b. rada. pitic. tacheti. a-ri-pioa-ra. englezesc. ascendent. prispa. b. etern. d. 7. oboseala. aparaie. mediu. vier. piparca. cheaguri. bustean. Litera e are doua valori fonetice (vocala si litera ajutatoare) în cuvintele di n seria: a. armie. b. ¤ 16. a stabili. a-ri-pio-a-ra. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: . fulger. d. sufix lexical. prefix. d. d. lepedeu. câtestrei. caldarusa. d. ghem. vilbrochen.3. a încalta. râs. a lucra. a încerca. ¤ 17. frunza. gelatina. statiune. ¤ 11. a dormita. crestet. mila. simbol. chef.5. a-nor-ga-nic. lemn. razes. pepene. chefliu. plop. vocala. expunere. c. stranepot. cre-de-au. ¤ 9. fortuit. serdar. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. vocala. chenar. Sunt neologisme toate cuvintele din seria: a. abundenta. prezent. pentru. apa. amurg. semivocala. trist. ¤ 10. gelos. cenaclu. acestea. frunza. snaidar. cre-deau. b. agitatie. liniste. vocala. a vedea. mireasa. stolnic. brad.4. co-or-do-na-re. presus. siesi. Morfemul subliniat în cuvântul nescrise este: a. c. cre-de-au. c. an-or-ga-nic. b. tehnica.1. a recalifica. b. c.

ochi. amonte. destul. parale. ciolane. 32 .a.

fisier. inferior. c. 3. cuvinte. func-ti-o-nar. sunt corecte astfel: a. fixativ. ianuarie. cumpatare. 1. d. cuvânt. ¤ 21. cumparator. piuneza. rascumpara. tâmplar. d. 4 vocale.4.b.4. labos. ex-ha-us-tiv. a duce. 2. filtru. arsita. b. picioare. 4. Identifica seria în care fiecare cuvânt contine cel putin un diftong: a. pliant. 9 litere. ¤ 22. ¤ 25. 3 consoane. arsita. veriga. african. epoca. ex-ha-us-tiv. bucatica. ra-dio-jur-nal. gât. . c. doctorita. 1. b. Urmatoarele despartiri în silabe: 1. cumparat. c. binom. taina. doctorita. voinic. pinten. veriga. amic. taciune. oracol. 2 consoane. sanc-tu-ar. epoca. 3 consoane. veriga. b. func-tio-nar. doctorita. c. b. rusesc. gândire. d. prun. talpa. unguent. greu. voinic. ¤ 18. În cuvântul ceainarie sunt: a. oaie. epoca. buletin. afinata.5. escala. 4 vocale. deal. 4 vocale.6. c. fun-cti-o-nar. maica. glandular. 2 semivocale. d. cuzinet. 3 semivocale. jupâneasa. metalifer. 6. ermitaj. laies. o litera ajutatoare. 9 litere. arsita. raza. ciubota. tainui. d. rascumparare. ecuadorian. juncan. sin-op-tic. a. mândra. Fac parte din familia lexicala a: 3 consoane. atlaz. piatra. veriga. broscuta. d. cumparare. ¤ 24. firimitura. a verbului a cumpara toate cuvintele din seri a. parataxa. Cuvintele exhaustiv si functionar sunt despartite corect în silabe în seria: a. 2. 9 litere. doctorita. e-xha-us-tiv. 1. ¤ 19. infect. aerian. su-best-i-ma.5. c.3. 5. cumpatat. b. adeverire. cântec. palma. seara. 9 litere. brumarel. arsita. sotie. chimir. norii. rascumparat. sapun. cumpanire. cumparatoare. d. Identificati seria care contine numai cuvinte monosemantice: a. scul-ptor. epoca. b. juncan.3. solzisor. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. pleurezie. cumpaneala.2. b. ¤ 20. soare. scadere. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. a cumpani. gârbovit. 3 semivocale. b. cumparatura. c. somp-tu-os. necumpatat. necumparat. cutit. a cumpara. 3 vocale. c. c. ¤ 23. o semivocala. admitere. câine. escadrila. boare.

fals. violet. plisc. laser. 33 . chips. ¤ 26. demisie. ecou. c. e-xha-us-tiv. bacalaureat. director. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. diafan. dializa. b. func-ti-on-ar. enigma. crenvursti. a developa. fraza. topica. incizie. d. logaritm. penita. lampa.d.

freza -fraza. târg. b. clincherizare. perpetuu grupul de litere u u noteaza: a. scârbos. forfoteala. trivial. harnasa. chibrit. vulgar. derivare. semivocala + vocala (diftong ascendent). ¤ 30. defavorabil. clorizare. c. fiara. coloana. bradet sunt formate prin: a. cultura. nuc. Precizati care serie are toate cuvintele formate cu ajutorul sufixului -bil: a. tema + sufix gramatical + desinenta. pelican. Sinonime pentru cuvântul miselie sunt toate cuvintele din seria: a. licean. caracter -caracter. albastru. c. imoral. cheie. hidrolog. hidrofor. d. ¤ 34. prefix + sufix gramatical. b. ¤ 28. ¤ 31. c. Cuvintele stufaris. atasabil. c. În cuvintele asiduu. basc-basca. frunte. b. tata. nerusinat. b. pornografic.¤ 27. c. acele -acele. sapte. spurcaciune. netrebnicie. b. conversiune. haruspiciu. corn. tarina -tarina. ferment. chiciura. ajustabil. penal. impudic.dezordine. alta varianta. descifrabil. imoral. deplorabil. framântare. judo. mama. vocala + vocala (hiat). patru. trivial. Cuvântul realimentezi are urmatoarea structura: a. d. ¤ 35. d. bazaconie. perceptibil. abjectie. blestematie. c. d. fardizare. greu. ¤ 36. barabule. prefix + radacina + sufix lexical. expresie. pagânatate. vocala + litera ajutatoare. cliper. ticalosie. d. acord. c. ochi. Indica seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic: a. declinabil. nemernicie. pasibil. harpist. Cuvântul indecent nu înseamna: a. excesiv. alocabil. actual -prezent. clizimetru. Toate cuvintele sunt polisemantice în seria: a. fantasmagoric. limba. pisica. ambiguu. harponier. b. obscen. d. d. alintare. mârsavie.smerenie. compunere. literar -literal. ¤ 33. profesor -posesor. vacuum. necuviincios. scabros. clinometru. spaga. ¤ 32. ordin. pipaibil. grad. d. miercuri. Identifica seria care contine numai cuvinte omografe: a. poarta. pendul. c. josnicie. c. indisponibil. discontinuu. farinaceu. notabil. zapada. prefix + radical + sufix gramatical + desinenta. torturi -torturi. Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria: a. desantat. vocala + semivocala (diftong descendent). impudic. verde. b. nelegiuire. frunzime. cheie. bariera. harpagon. . faradelege. ¤ 29. baubil. tiraj. pendulare. operativ. automobil. maleabil. pendula. b. b. memorabil. ferodou. lizibil -ilizibil. b. c. vesela -vesela. infamie. colonie -colonie.

6 consoane. 6 vocale. a citi. a exclude. a dormi. ¤ 37. Cuvântul ferchezuiala contine: a. a merge. 34 .d. a cânta.

alfabet -beta. În care enunt folosirea numeralului nu este pleonasm: a. citet -ilizibil. c. ¤ 38. dezarticula.b. derivarea cu afixe (sufixe si/sau prefixe). Cuvântul reîmprospata contine: a. Cuvântul despartit corect în silabe este: a. derivarea parasintetica si compunerea. c. ¤ 42. b. 5 vocale. dis-tin-cti-e. b. ieri-noapte. inarita. douazeci. Prin familie lexicala întelegem: a. negustor. ¤ 40. b. c. hârtie-moneda. b. Nu toate cuvintele sunt derivate cu prefixe în seria: a. un prefix si doua sufixe. M-am întâlnit cu un domn bine. 5 vocale. b. derivarea cu prefixe si conversiunea. frumos -urât. injustete. imoasa. sigur -sovaitor. iarba câmpului. ¤ 43. c. c. doua prefixe si un sufix. negare. Indica 2 semivocale. a aprinde -a stinge. seara -aseara. oral -orar. despre. d. d. b. opresiune. inductor. amândoi. incorectitudine. d. c. iepuras. . Are un scris misto. a pleca -a veni. le-gis-la-ti-e. o semivocala. necrolog. numai un prefix. fata -spate. CEC. ¤ 39. Elevii sunt triati câte trei. chin-tes-en-ta. Rasculatii au fost decimati din zece în zece. iepure-de-mare. Fierarul îndoaie tabla în doua. imobil. dragule! c. ¤ 44. anormal. ¤ 47. 5 consoane. paraxenie. b. casa -acasa. ¤ 41. 4 consoane. d. c. iarba-vacii. igrasios. Prietena mea mi-a tras clapa. toate cuvintele care au acelasi radical. ¤ 45. toate cuvintele care au aceeasi forma. d. împrumuturile. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria: a. necunoscut. despot. toate cuvintele care au acelasi sens. supra-ve-ghe-tor. Sinonimul cuvântului obedienta este: a. d. d. antiteza. logic -ilogic. d. d. iluminare. necugetare. b. docilitate. b. d. sigur -nesigur. antidrog. deasupra. Mijloacele externe de îmbogatire a vocabularului sunt: a. b. c. ¤ 46. Pretul motorinei a crescut cu un procent de trei la suta. temporal -atemporal. d. nici o varianta din cele anterioare. c. a dormi -a veghea. scump -ieftin. Au revoir. muncitor. c. neconformism. seria care contine numai antonime: a. câtiva. iarba-neagra. acord -pian. consuetudine. neologismele. 35 orisicum. a îndemna. Element de jargon se gaseste în propozitia: a. o semivocala. incalificabil. 6 vocale. anisori. insubordonare. 5 consoane. un prefix si un sufix.

aceea. este. blestemat. singular -a. defaimator. azaleea redau: a. chelner. Cuvântul înnorata are urmatoarea structura morfematica: a. d. c. caprioara. . d. ilustru -obscen. ¤ 2. vulgar -nobil. deal. calomnios. nefast. a veghea . prefix în-+ tema nora + sufix gramatical -ta. ginere. aripioara.3 Testul numarul 3 ¤ 1. afurisit. leoarba. aceia. bun -rau. creeaza. divergenta -acord. necitet -ilizibil. frumoasa. prefix în-+ radical nor + sufix lexical (verbal) -a + sufix gramatical (de partici piu) -t + desinenta de feminin. c. geografie. leii. costeliv. alogen -natal. nociv. seara. chioara. greu. geam. leoarca. oribil. era. fals. d. radicalul înnorat + desinenta de feminin. geamgiu. d. d. lupoaica. apartinând vechiului fond al limbii române. b.¤ 48. beda. repugnat. repulsiv. c. seria în care are numai sinonime neologice: a. atlas -atlaz. doua vocale în hiat. Literele ee din cuvintele ideea. mi-au (zis). fricos -las. Litera e are cinci valori fonetice în seria: a. necurat -murdar. b. ¤ 49. c. b. Sunt antonime toate grupurile de cuvinte din seria: a. 10. c. postum -antum. b. dubioasa. licentios -impudic. bolnavioara. serios -neserios. ghioaga. ¤ 3. poet. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. taioare. general. eronat. scârbavnic. b. elefant. ochioasa. lenes -vrednic. ceapa. singular -a. tema înnora + sufix gramatical -ata. surioara. creioane. impracticabil. ¤ 50. b. sânge. fetid. legiuire. tigroaica. pedeapsa -scutire. cioara. eleva. dezagreabil. furioasa. feroce. a expedia. sanguinar. egoist -altruist. Alege pentru cuvântul rau. curat -pur. prejudiciabil.

statuie. Cuvintele exemplaritate si urechiusa au: a. d. mosie. nedrept. floarea-soarelui. ¤ 5. Alege seria care contine cuvinte create prin mijloace interne de îmbogatire a v ocabularului: a. mosneag. b. copilita. b. mâna lunga. îndreptar. îndemânatic. ceapa. a înmâna. un diftong descendent.) toate cuvintele din ser ia: a. b. un triftong. d. delusor. un diftong ascendent. întinerit. c. mânatura.vocala e si semivocala i. Fac parte din familia lexicala a cuvântului mâna (subst. semivocala e si vocala e. d. casa. acasa. perpetuu. ¤ 6. 13 litere si 14 sunete. c. studiu. Literele uu din cuvintele asiduu. moasa. c. manusa. 8 litere si 8 sunete. tânar. deal. 9 litere si 9 sunete. alta situatie. ¤ 4. 14 litere si 14 sunete. îndemânare. dreptate. c. vocala e si semivocala e. d. manichiura. b. continuu reprezinta: a. copil. 4 litere si 9 sunete. înmânat. 13 litere si 13 sunete. ¤ 7. 6 litere si 12 sunete. manusar. 36 . mânusita. studios. mosier. 9 litere si 7 sunete.

propriu. cheama.c. doreai. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. elev. nu-ma-uita. obiect. falca. luând. acesta. secundar. mânat. ¤ 10. cumsecade. snob -snoaba. i-au (dat). ozon. aprozar. 3. 3. b. piuneza. a înmâna. d. veghea. noul. ax -axa. oriental. d. dupa cum urmeaza: a. simetrie. În constructiile 1. a vâjâi. Scaunul avea picioare mic i. figurat. trei sunete. leii. ¤ 13. pedeapsa. beau. colonie -colonie. cafegioaica. ocheau. cazac -cazaca. miop -mioapa. nici unul. d. c. Stefan cel Mare. doua sunete. pe sub mâna. veverita. c. calcâi. b. fiu. Avem omografe în: a. c. bloc-diagrama. b. ¤ 16. miauna. un singur sunet. inerta. d. flacau. semiautomat. ghiaur. mânatura. c. ¤ 12. secundar. În cuvintele oxiuriaza si bauxita. b. influenta. trup. ¤ 14.cocs -cox. avers -aversa. acordeon. obiect. paun. a succede. Litera e nu este vocala în cuvintele din seria: a. rond -ronda. b. Are o sanatate de fier cuvintele subliniate sunt folosite în ordinea data. figurat. lupoaica. ¤ 11. b. frisoane. litera x noteaza: a. cercetarea. speriau. piuneza. altruist. aprecia. Sunt paronime toate grupurile de cuvinte din seria: a.2 si4. merg pe deal -e de-al nostru. b. plouând. mutalau. anost -anosta. c. 2. greu. piatra. ea. ¤ 8. propriu. ploicica. junior -junioara. Sunt compuse cuvintele: 1. 5. b. întâi. taina. ¤ 9. alta situatie. c. leoaica. d. deal. soricioaica. secundar. b. Contin diftongi toti termenii din seria: a. minor -minora. Contin semivocale toate cuvintele din seria: a. Avea o gura cu buze carnoase.1. întemeiai. cartel -cartela. unguent. figurat. eram. d. a cauteriza. capot -capota. manufactura. s-au dus -vii sau pleci. 4. întemeiau. moasa. pleoapa. a lua. vreau. c. contemporan.3 si5. Stabileste seria în care toate cuvintele apartin vocabularului fundamental: a. figurat. rafale. saric -sarica. vreo. d. atrofiere. propriu. bolnavior. 2. consoane. înseua. c. deal. aer. batist -batista. vreun. aripioara. d. . propriu. secundar. geam. ¤ 17. fund -afund. trap -trapa. c. realitate. soare. doreai. ceai. caret -careta. roua. ecuadorian. ¤ 15. flinta. cu sens: a. toate. pleosc. d. statuie.

mure.b. sfredel. ghinda. 37 . ficat. afina. c. hrean. perna. glezna. voievod. a topi.

real. usier. c. resort. feb-rua -rie. c. justificabil. Contine numai perechi de antonime seria: a. puiandru. ladoi. exhaustiv. iezuit. vulturica. baie. ¤ 20. biciui. bradet. o am din izvor sigur. fi-i-ca. piatra. Sunetele e. spui. musca. visterie. zavoras. roua. impetuos. ¤ 24. exploatare. d. barboi. b. b. deplorabil. c. chiaburoi. c. Ne deplasam încet. gramatic. barboi. epistrofa. claxon. nichel. elogiu. general. pe un brat vechi al Dunarii. Cântecul privighetorii rasuna în salciile pletoase. straduta. cablare. rachitis. fur. audia. diversionism. îngrija. d. vulpoi. paunas. b. b. lustragiu. dijma. ozonifica. detaliu. d. zeciuiala. fi-inta. prejudiciu. axioma. S-au format cu sufixe diminutivale toate cuvintele din varianta: a. b. taxiuri.d. Sunt derivate cu sufixe colective toate cuvintele din seria: a. sosea. sare. s-au izbit cu hidrobicicleta de piciorul podului. gen. b. dinamograf. Nefiind atenti. absolut -relativ. ramuris. ¤ 23. laculet. ratoi. macris. fiin-ta. d. c. voievod. b. ¤ 21. edilitar. studentime. ratoi. serb. palarie. Varianta în care cuvântul subliniat are sens figurat este: a. fe-brua-rie. avers -aversa. puica vreo. cuantic. a exaspera. desime. exercitiu. nou. fi-i-ca. nichelator. baietan. miniatural. ¤ 26. turturel. hexagon. porumbiste. executoriu. c. ¤ 19. maturatoare. cu barca. c. casa -acasa. d. aval -amonte. juridic. prundis. lustragerie. examen. doare. exemplar. boxer. muscal. scabie. b. problematiza. c. vulpita. macrocosmic. aparaie. ¤ 27. baltoi. rufarie. adevar -minciuna. exil. usita. jupân. fii-ca. ursulet. pedala. pârâu. siret. postelnic. expunere. patut. d. baltoaie. Stirea publicata în ziarul de astazi. materialiceste. auxiliar. almajean. Sunt formate numai cu sufixe augmentative toate cuvintele din seria: a. talpoi. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. broasca. fiind-ca. ¤ 25. excursie. juridiceste. b. o si u sunt semivocale în seria: a. ¤ 22. untura. butonaj. pârcalab. Litera x se pronunta cs în toate cuvintele din seria: a. a pleca -a se duce. intraactional. d. . exotic. abil -stângaci. noi. c. floricea. fi-in-dca. câine. accidentat -plan. banet. piciorus. Sunt formate pe teren românesc toate cuvintele din seria: a. racnet. ¤ 18. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. b. înapoi. hrisov. bioxid. i. d. faget. muncitorime. a exclama. intoxicatie. megies. mamaligoi. aramar. casoaie. lexic. maracinis. lefegiu. feb-rua -ri-e. c. tocanita. micut. zidar. paharnic. cocias. fi-int-a. juncan. fiin-dca.

38 . fi-in-ta. fi-ind-ca. fe-bru-a -ri-e.d. fii-ca.

În cuvintele fax si echivoc apar: a. durabil. conlucrare. b. rotar. niciuna dintre variante nu este corecta. d. ¤ 34. decan. b. egoism. c. unchi. foraibar. Exista hiat atunci când avem: a. poliomielita. d. ghiol. ratoi. ajutor. Sunt derivate cu sufixe de agent toate cuvintele din seria: a. ajustor. gonitor. tractorist. tractor. Apartin aceleiasi familii lexicale toate cuvintele din seria: . binele. micsorare. cioc. consumabil. motor. b. orisiunde. d. pacifist. expansiune. omogen. darling. solubil. d. marire. arendasoaica. b. blamare. al nostru. analfabetism. broasca. c. gealat. b. dragi. spais. desteptul. actor. fudulul. sinoptic. cosar. dilatabil. lauda. c. c. dilatare. rampa. iarna. giurumea. frumosul. rosia. îmbucurator. cafegioaica. 3 litere si 4 sunete. verdele. diluat. ¤ 31. ginere. neseriozitate. careva. viereasa. onctuos. umflare. Sunt formate cu sufixe motionale toate cuvintele din seria: a. efemer. ¤ 29. doi diftongi alaturati pronuntati în silabe diferite. solid. anabaptist. c. dilatatie. împachetat. facliar. 3 litere si 3 sunete. macara. concepe. ¤ 35. mahalagioaica. veverita. curcan. largire. taranca. studenta. betonist. eterogen sunt în or dine: a. alfabetizare. frunzulita. pitar. eul. chior. 6 litere si 6 sunete. b. a dilata. fertil. anaerobioza. nimicul. farmacist. ¤ 30. b. convietuire. echipaj. Cuvinte formate prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale) întâlnim în seri a: a. vulpoi. chicot. detenta. d. b. iconita. morar. conglasuire. fasonator. c. d. doua semivocale alaturate pronuntate în silabe diferite. destindere. amnezie. 7 litere si 6 sunete. pitareasa. berar. arid. beton. inalienabil. porumbita. alinare. glod. ghidus. galben. împarosat. o litera si un sunet. dânsul. gimnast. rondela. cifru. parasuta. d. zmeoaica. d. o vocala si o semivocala pronuntate în silabe diferite. c. ¤ 36. plecarea. ginecolog. lup. îngustare. ursoaica. tranzistor. ¤ 33. doua vocale alaturate pronuntate în silabe diferite. c. anvelopa. dezechilibrare. razor. fain. Recunoaste seria în care toate cuvintele nu apartin fondului principal lexical : a. elevul. cafegiu. Litera i este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a. alunis. cioban. iaurgerie.¤ 28. însusi. ghidon. arapoaica. ¤ 32. chiabur. chiuveta. d. drumul. ursoaica. c. maci. rezistent. ¤ 37. inalienabil. Indica seria în care toate cuvintele sunt derivate parasintetic (simultan si c u sufixe si cu prefixe): a. decapsulare. b. Antonimele cuvintelor: comprimare. cioata. dezalcoolizare. 3 litere si 3 sunete. dilatat. far. concurentul.

florar. înflorare. flotatie. înflorat. reînflorit. floarea-soarelui. 39 floricea. înflorire. înflorat. b. florareasa. a înflora. înfloritura. d. a înfiora.a. floricica. înflorire. a înflori. c. florar. . flotor. înflorit. neînflorire.

Vazând-o cum arata. "pâlnia acustica a unui receptor telefonic". gre-sea-la. nord-vest. competent. tabloul Almajului era impresionant. radicalul plug-+ sufixul -ar + sufixul verbal -i + sufixul substantival -e. radacina plugar-+ sufixul -i + desinenta -e. Cuvântul subliniat este folosit în sens figurat în seria: a. S-au format prin compunere toate cuvintele din seria: a. monstruos. ¤ 46. ¤ 40. cuminte. debusolat." este: a. în ordine. c. oribil. provocând depunerea substantelor care se afla în suspensie" . dreptunghi. le-ne-sii. împrumutat din limba franceza. re-a-lism. De la înaltimea Blidarului. Identificati seria în care toate cuvintele sunt despartite corect în silabe: a. totdeauna. Contine sinonime neologice pentru: înspaimântator. b. în vârful unei lanci". b. b. golan-(radacina) + -ie (sufix). macabru. Cuvântul golanie are structura: a. b. de-scri-e-re. ¤ 39. ¤ 45. ¤ 44. cre-de-au. atotputernic. Baia-Mare. facere. d. parerea celui ce nu are încredere în reusita unei actiuni". radacina plug-. ob-ti-ne. d. ex-ha-us-tiv. d. nou-nascut. golani-(radacina) + -e (sufix). d. priceput. abominabil. ma-u-so-le-u. impetuos. func-ti-o-nar. bun. "steag ostasesc din tarile române. "ornament al unei steme. sih-la. b. Din Vlaicu-Voda nu am vazut decât un tablou. c. ingenios. pas-opt-ist. navalnic. adesea. de obicei. jert-fit. Structura lexicala a cuvântului plugarie este: a. Harap-Alb. si-a cumparat un tablou imens. Cuvântul pavilion nu are unul din urmatoarele sensuri: a. "perioada de scadere a temperaturii în cursul unei boli febrile". în timp de razboi". d. iscusit. d. tema plugar-+ sufixul -e. rezultat prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). i-a-nu-a-ri-e. Cuvântul subliniat din propozitia "Nu am reusit sa contabilizez toate conturil e. bine. c. c. aseara. binefacator. b. d. ¤ 42. "a limpezi un lichid. c. ¤ 41. golan-(radacina) + -i (sufix) + -e (desinenta). sculp-tor. bur-lan. ac-ti-o-nar. dupa deal. b. prins. "opinia. format prin derivare de la substantivul contabil. . d. situat deasupra mantoului (herald. care indica apartenenta unei nave la o anumita tara". Cuvântul defetism are unul din sensurile: a. b. Vizionând expozitia. tumultuos. nu este adevarata nici o varianta. d. gri-deschis. sub-li-nia. copil-minune. competent. alta situatie. în forma de cort. b. c. somp-tu-os.)" . am ramas tablou. c. seria: a. verzi-si-uscate. ¤ 43.¤ 38. c. "raspândirea de zvonuri false. "steag de pânza având forme si culori diferite. c. sapte. binefacere. radacina plug-+ sufixul -ar care formeaza tema plugar-+ sufixul -ie. facator.

c. zona petroliera. Selecteaza combinatiile lexicale incorecte cu paronimele: petrolier si petro lifer: a. zona petrolifera. industrie petroliera. b. 40 . sonda petroliera. zacamânt petrolifer. regiune petrolifera. conducta petrolifera.¤ 47. instalatie petrolifera. d.

corifeu. 3 gramad-. înmultit. usturoi. b. iertare. fac-. înmultire. leuca. mahalagiu. barbatie.). maceasa. d. reînfrunzit etc. Exista vocala e în toate cuvintele din seria: a. multisor. b. reclamagie. cearsaf. deal. înmultitor. înfrunzire. ghinda. înraire. a încreti. fierar. alearga. veghea. nebun. înrautatit. desfrunzire. 4 rau(adj. ¤ 50. a înrai. iepure. satean. raufacator.¤ 48. . ¤ 49. prelucrabil. a înrautati. c. ilegalist. chiuretaj. obiect. deînmultit. accent. piedica. raul (subst. geamgiu. 2 a. Exista litere fara valoare fonetica în toate cuvintele din seria: a. Partea IV Raspunsuri Capitolul 11 Vocabular Ex. frunza: frunzulita. a desfrunzi. farfurie. a dori. frunzar. îmbunare. chindie. rautacios.). frunzuleana. veverita. înrautatire. radacin-. mult: multime.1 · banut = radicalul ban + sufixul -ut · încredere = prefixul în-+ radicalul cred + sufixul -e + sufixul -re · putinatate = radicalul putin + sufixul -atate · a rascumpara = prefixul ras-+ radicalul cumpar + sufixul -a · a îmbuna = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -a · a înnopta = prefixul în-+ radicalul noapt + sufixul -a · a îmbunatati = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -atat + sufixul -i · a împamânteni = prefixul în-(îm-) + radicalul pamânt + sufixul -ean + sufixul -i Ex. accent. Ex. suveica. vreo. rea-credinta. împanare. rauvoitor. înrait. a înfrunzi. nedesfrunzit. reînfrunzire. cheag.a se razgândi. chirurg. alta varianta.): rau (adv. sulitar. patrat. înfrunzit. cas-. desfrunzit. deal. mingea. rea-vointa etc. c. c. sensuri învechite ale unor cuvinte care se folosesc si astazi. neînmultit. alee. manechin. rautate. unguent. alcool. cioara. multicel. cuvinte care au disparut astazi. credincer. a înmulti. b. d. frunzisoara. reînmultit etc. b. d. înnodare. watt. trunchi. hiperrealist. c. a se încrede. feminizare. Ex. a reînfrunzi. forme învechite ale unor cuvinte existente si astazi. almajean. mei. Cuvântul subliniat din propozitia "Nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noa stre!" face parte din seria: a.

pietris etc. reînflorit. pietrar. împietrire. florareasa. pamânt: pamântean. împamântenit. înfloritor. pietros. floricea. pietrarie. înflorit. reînflorire. nepietruit. a împie tri. pietruire. a înflora. înfloritura. pamântiu. pietruit. a pietrui. pamântesc. 41 . a împamânteni. florarie. pietricea. împietrit. a înflori. florar. piatra: pietricica.floare: floricica. înflorire. pietroi. înflorat etc.

Ex. autohton. 11. beilerbei. murui. a lungi . direct. dusman. lungulet.6 1. 9 Fac parte din vocabularul fundamental: luna. dajdie. Ex. lungaret. ienicer. Ex. 10 Regionalisme: 4. 5. vorba: vorbaret. megies. musiu. pamântos. 12. cneaz. nepot. arnaut. cel. 15. cneaz. si. pamântel. fr. vocalizare. agie. bunicel. nepamântean. quel). logofat. constiinciozitate. ciubota. lungis. Neologisme: 3. accelerat. împamânta. Elemente de jargon: anima (suflet). 12 Neologisme: abolire. albastrire. lungire. pârcalab. dulce. armas. 9. vorbitor. Ex. târziu. Ex. mai. dregator. 4. bojdeuca. cuvintel. demuazela. cheb. mai. lunguiet. afara. sau. cataveica. distinct. cucuruz. ceapraz. au. 8 Cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental: care. vocala: a vocaliza. lung. 10. toujours). Termeni tehnici: alezare. mai. încet. vorbusoara. vocalic. a reîmpamânteni. Regionalisme: barabula. asalt. Ex. apeduct. dictafon. cauc. împamântare. oui). Ex. darling. curent. duglis. lungit. cilindru. pamânteanca. aprod. analog. a rectifica. harbuz. se. a vorbi. cuvântator. cosarca. madam. parol). fotosensibil. columbela (porumbita). co nfrate. ui (fr. vorbarie. lungime. rival. Arhaisme: aga. constiincios. 14. a amortiza. a râde. a implementa. 7 d.împamântenire. 13. lungut. vorbire. 10. 6. Arhaisme: 1. constiinta: constient. urât. 5 albastru: albastrui.(-padur-). albastreala. curechi. tujur (fr. 8. imens. ienicer. a cuvânta. Ex. din. metafizica. a merge. a albastri. ceaus. 2. loc. bun: bunatate. 11 a (demuazela. 7. desinenta. 6. împamântat etc. fast. vorbulita. -a: lungan. în. . Fac parte din masa vocabularului: hiat. iti. lexic. 5. cuvânt: cuvântare. subpamântean. nelungit etc. analist. albastrea. cusma. z i. mersi. în. chel (ce.

sufix pentru participiu: -(a)t. 14 c (arhaisme morfologice în 2). Ex. desinenta de feminin singular -a. Ex. prefix în-. prefix ne-. 15 d (porumb) si c (gagiu). Ex. 16 înnorata: radacina nor. desinenta de femin in 42 .Ex. sufix de participiu -s. nescrise: radacina scri-. 13 c (scriptura).

4-h.h. 4-j. Ex. 19 S1 =aexista S2 =aseafla S3 =aavealoc S4 =aseîmplini S5 =afideloc S6=adura S7 = a se duce S8 = a costa S9 = a se plimba. La spargerea lemnelor folosesc un mai. 5-î. · -sens figurat: partea de deasupra a unui obiect expusa vederii . 12-h. 7-d. 11-l. a spune ceva în soapta . razboi : Bunicul a participat la razboi. 20 toc : Tocul usii trebuie schimbat. în taina. Ex. prin înclinare. a sopti · -sens propriu: a vorbi încet. 7-f. 8-d. luna : În luna mai înfloresc pomii fructiferi. Ex. · -sens figurat (aici): a aproba. 6-i.c. 21 1-c. a dura Ex. mai : Luna mai este luna florilor. gol : El mi-a dat un pahar gol. În repriza a doua. 2-a. a se înapoia sau a face sa se înapoieze de unde a plecat . cer : Avioanele zboara pe cer. · -sens figurat: fosnetul produs de flori la adierea vântului . · -sens figurat: a lua pe neasteptate. 2-a. par : Tata a plantat un par. s-a marcat un gol. Consumând droguri.d.k.(arhaism) Ex. Nu vreau sa mai cer bani de la parinti. 3-i. 9-c. Sus pe cer rasare luna . a colinda S10 = a însemna S11 = a se întâmpla S12 = a dainui. mei : Parintii mei au cumparat mei pentru pasarele. 3-g. 10-e. 9-k.. Ex. a ramas fara par pe cap. A venit la mine sa ceara un împrumut. Mergând neatenta. . Bunica tese pânza la razboi. ceara : Plâng lumânarile de ceara. a raspunde · -sens propriu: a da un raspuns la o întrebare sau la cuvintele adresate de cineva . 10-e.e.plural -e. si-a rupt un toc de la pantof . 5-b. pe nesimtite . 6-g. 22 1-b.g.. sub actiunea vântului . a întoarce · -sens propriu: · -sens figurat: fata · -sens propriu: partea anterioara a capului omului si a unor animale . a-si orienta privirea în alta directie decât cea initiala . 8-f.18 a fura · -sens propriu: a-si însusi pe ascuns sau cu forta un lucru care apartine altcuiva . 17 a.

24. minuscul. a aprofunda. ascet. 43 . 21. 23. asiduu. artificial. animatie. 18. auxiliar. autentic. 8. ardoare. Ex. atractiv. 2. ancestral. 23 1. a avansa.24 1. 6. a amplifica. 7. 3. ascensiune. 2. avantaj. apret. autohton. a anihila. incolor. 3. atribut. aspect. analogie. 15. 19. angoasa. 10. 13. 4. 5. 16. inestimabil. a decola. ireprosabil. 14. 4. 22. 6.Ex. 17. 9. lagar. 5. 20. 11. arogant. a aprecia. 12. artizan.

j.p. 13-î. vrajba. 9. Ex. vechi: ascundere. perisabil. 9-b. Ex. 17-k. pluvial. 10-19. NU. 6-r.k. 14. 4-c. premier. 8-f. a periclita. 6-e.c. potabil. (sinonim) compatimire 5. 7. 5-î. 8-b. 13-c. 14-a. 11-m. 2-b. noi: conflict. 7-a.f. 5-a. 10. 14-î. 18. discordie. 8. ontic. NU. 6-a. 30 1-14.r. NU. 13. 4-j. 7-a. gâlceava. a depista. dineu (cina). 9-d. 10. panaceu.c. 3. 20-g.y. Ex. 2. 4. 32 1-c. 19-k. 5-a. 7-q. 8-h. (sinonim) vest 2. 4-g.u. 2. oniric. 7-23. (sinonim) dragoste (antonim) orient (antonim) nesincer (antonim) ura 4.l. 2-l. 15-l. 36 1-b.d. 12-h. 7-i. 26 1. DA. 9-24. (sinonim) a porni (antonim) neîndurare (antonim) a veni Ex. 16. 14-d. Ex. 20-e. detectiv.b. 8-p. a deraia. 4-b. 8-b.w. Ex.t. mister.c. 10. 10-n. 11-c.b. 18-h.q. 11-22. DA. plagiat. deplorabil.f. 6-î. a premedita.d.t. 18-e.c. palpabil. 5-16. persuasiune.o. 12b. Ex.q. 12. NU. 7-j.î. 4-a. 15-d.r. 11-g. oleaginos.l. 33 1-f. 17. 6-15. a procura.o.n. 3-h. 34 1. 19. 3-g.s. 3-18. 3-a. orator. 5. (sinonim) deschis 3. 11. NU.m. 15.w. 4-o. 17-m.x. NU.b. 7. 6-e. DA.g. 2-20. 12-a. 12-s. 9-r. 8. 12-21.c. demnitar. 14. 20. 25 1. 10-c. papa. 13. 9-b.v. discretie. dosire. 2-m.k. 2-l. vechi: discutie.i. 29 1. derâdere.s. 5-o.h.c.h.t. 15-q. Ex. 11. DA.e. optic. 14-j. 6. 4-13. 2-n. 7-b. Ex. 3-l. 9. 8-n. 2. 13-p. diferend. 1 6-d.n. 5-p. 1 . a dispera. 2-k.7. 3-a. Ex. 11-a. 35 1-f.p.v.c.o. 3-u. 13-f.x. 11-s. 1 6-n.i. 10-a. preventiv. 9. 27 1-k. 8. 12-b. 10-g. 5-o. 9-j. 6-r. poliglot. 3-i. 28 1-m. 2-a. mascare. 5.s.e. 6. 9-î.t. noi: secret. 4-q.s. 4. Ex. 1 6-i. 31 1-j. olfactiv. 8-17. Ex. 12. 19-i. 10-m. 3.s.

3-b. Ex. 6-a. 13. moarte. 39 44 . 19-b. moale. 6.b. 14-c. 2. 5-b. 20-a. 8-b. mitocan. milos. 15. 9-a. mare. 4. 3. 7. 16-b. 18-a. murdar. 4-b. 11. 7-b. a merge. 12. Ex. 15-a. 17-c. modest. 9. 38 1-b. mult. Ex. a muri. 37 1. 2-b. manos. minciuna. a mari. 5. 3-a. 14. minuscul. 10-b. 8. miscare. 10.

Ex. 5-k. 7. 4-a. 8. 6-m. 14-c. 7. 8-l. eminent. 9-d. 8. 1. elucidate. geamat tânguitor geamat. 17. s. realizabil în viitor . 2. s. pustietate. s. indemnizatie zilnica platita cuiva . 20-î. îndemânare. 2-k. biblioteca de carti biblioteca. 13-l. B. libret. bicicleta cu doua roti bicicleta. arbitrara. himera . s. glaciala. 10-b. ceea ce se întrevede ca posibil. s. desert pustiu desert. 2-i. cauzal. pricepere. lucrare scrisa provizoriu . 15-p. 12-h. 40 1-f. 10. expozeul. 3-h. audienta. 8. abatere de la ceva care este normal sau corect . s. iscusinta. spatiu gol. 10-c. 5. 3. s. 16-i. 1. s. albastru. 14-î. 4-j. manifesteaza. s. întuneric mare. 4. 2. pentru ca al doilea termen este inutil: A. 7. scriere frumoasa . 6. v. familiale.. insolvabil. averse de ploaie averse. tigara de tutun tigara. 18-m. regiune cu clima arida . 3. 5. s. ingeniozitate . solidari. s.) umplut cu tutun taiat marunt . sul (. 9. 13. 6. spezele. 11. abilitate iscusita abilitate. tânar . 6-g. 11-a. vehicul cu doua roti . 41 1. 9. atlas. s. diurna zilnica diurna. 2. bezna întunecata bezna. 14. 7-s. ciorna provizorie ciorna. Ex. a dezgropa osemintele unui mort . iminent. s. 5. 7-f. 17-d. democratie populara democratie. 3.1-g. s. 4. intens . tânguire . s. 18. caligrafie frumoasa caligrafie. . 9-j. perspective viitoare perspective. june tânar june. s. 9. 3-n. 4. 11-o. sunete nearticulate scoase de o fiinta care simte o durere fizica sau morala.. temporar. dibacie. 16. încapere sau mobilier pentru pastrat carti . erupe. 1. 12. v. ploi abundente si de scurta durata . 12-b. 20.. petroliera. 8-r. 19-e. iluzie amagitoare iluzie.. a calca cu piciorul a calca. 19. stimulat. 5-q. exercitarea puterii de catre popor . aberatie absurda aberatie. 15. hazard întâmplator . 6. amagire. a pune piciorul pe ceva sau undeva . Ex. 13-e. a deshuma din pamânt a deshuma. 42 Toate constructiile de mai jos sunt pleonastice.

omagiu . 10. s.elogiu laudativ elogiu. lauda.hazard. întâmplare . Ex. 43 prefix = afix (sunet sau sunete) atasat înaintea radacinii sau temei unui cuvânt. s. 45 .

46 substantive: binefacere. . de la . a rasfoi. casuta. sapte sute. adjective : raufacator. a dezamagi. îmbelsugat. pronume: careva. câmpusor. prepozitii: dinspre. cartisoara. înarmat. într-adevar. numerale: doisprezece. înaripat. adverbe: niciunde. a înaspri. austro-ungar. cazanel. a desfasura. 48 frumos: substantiv: Întotdeauna a iubit frumosul din natura. razbunare. Ex. a dezgusta. cuvânt de baza = cuvânt care serveste ca element de baza pentru formarea altor cuvinte. cel ce. a razbate. a împleti. conjunctii: desi. ca sa. desfrâu. cuvânt derivat = cuvânt format cu ajutorul unui prefix sau/si sufix. 44 Cuvinte formate cu prefixe: a îmbaia. rascruce. carut. desfrânat. a împutina. a înalbastri. rascumparare. a despagubi. 47 Cuvinte compuse prin sudare Cuvinte compuse prin alaturare cu cratima fara cratima Cuvinte compuse prin abreviere raufacator câine lup Balta Brailei SNCFR binevoitor dublu -decalitru Delta Dunarii CEC cuminte prim plan Calea Victoriei ONU cumsecade floarea soarelui Pestera Muierii TAROM dumneata cal -de mare Valea lui Mihai fiecare du -te vino Gara de Nord deasupra gura leului Câmpia de Vest acasa drum -de fier Stan Patitul asadar Peninsula Balcanica precum Radu de la Afumati îndelung demâncare Ex. 45 cararuie. Ex. catelus. a se razgândi. floarea-soarelui. chefulet. încalzire. sufix = afix (sunet sau sunete) care se adauga dupa radacina sau dupa tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte noi (sufix lexical). îmblanita. a dezrobi. a desfiinta. Ex. Ex.pentru a forma un derivat.

adverb: Primavara. adverb: Scrie urât si indescifrabil.adjectiv: Badea-i tânar si frumos. muncea util. urât: substantiv: Cel urât n-are de ce sa se tina frumos. pasarelele cânta frumos. adjectiv: Avea un comportament urât. adjectiv: Important este sa faci un lucru util. adverb: De câte ori l-am vazut muncind. Ex. 49 46 . util: substantiv: Uneori utilul se îmbina cu placutul.

contra -prepozitie. continental. m.a. hexagon. repede -adverb. zecimala. cucul -substantiv. f. 47 . vara -substantiv. torent. eu -pronume. cuc -adverb. boreal. l. terapeutic. istm. chirurgie. o. tehnica: bormasina. n. p. g. 50 adverb Neologisme folosite în: medicina: seringa. matematica: ipoteza. h. diesel. c. gol Ex. j. î. vara -adverb. colinda -substantiv. d. buldozer. curat -adjectiv. epidemie. colinda -verb . k. demonstratie. geografie: arctic. cursul substantiv. excavator. b. curat -adjectiv. eul -substantiv. i. e. contra -adverb. curs -verb. ecuatie. cerebral.gol -substantiv. luxatie.

desrâu pe-i-saj. doar-me. centru /centru /: 6 -6. 3 ceai /cai/: 4 litere -3 sunete. supraaglomerat. chior /k or/: 5 -3. fa-i-na. lu-ând. te-o-lo-gi-e. chenar /k enar/: 6 -5. in-flu-en-ta. chiuveta /k uveta/: 8 -6. dez-e-chi-li-bru/de-ze-chi-li-bru (regula cuvintelor deri vate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervocalice (ch =k)+ regula consoanei intervocal . vai-ta. axa /aksa/: 3 -4. vo-ios. do-reai. nea. su-vei-ca Ex. bac-te-ri-an. cro-ias-ca. i-i: constiincios. trea-ca. deo-cam-da-ta. gra-iam. 2 ba-iat. cre-a-tu-ra. pâ-râu. du-la-pior. ghea-ta. chibrituri /k ibrituri/: 10 -9. brâ-u-let. perpetuu. explozie /eksplozie/: 8 -9. Ex. leoar-ca.reeduca. ca-i-sa (regula hiatului + regula consoanei interevocalice). bu-su-ioc. co-pii. exil /egzil/: 4 -5. barie-ra. ex tern /ekstern/:6 -7. i-ni-mioa-ra. ciob. lu-a. examen /egzamen/: 6 -7. du-ios. ceas. co-a-gu-la. deci /dec/: 4 -3. gherghina /g erg ina/: 9 -7. 7 an-al-fa-bet/a-nal-fa-bet (regula cuvintelor derivate/despartirea bazata pe pron untare + regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula consoanei intervocalice). pi-ua. fi-ul. pa-un. 1 po-e-zi-e. arc-tic (exceptie de l a regula privind despartirea a trei consoane intervocalice). câ-râ-i-tor. pleoa-pa. Ex. cre-ioa-ne. Ex. e-e: azalee. în-do-ia-la. o-o:zoologie. o-uat. ie-pu-re. exemplu /egzemplu/: 7 8. ta-i at. fragi /frag/: 5 -4. 6 ca-u-te-ri-za. bas-ti-on. ghiol. 4 bia-ta. geam. un-gu-ent. Ex. con-junc-ti-e (regula privind despartirea a doua cons oane intervocalice + exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului). ce-re-a-la. a-tlet (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoan e intervocalice). boj-deu-ca (regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula diftongului urmat de consoana ). u-u: continuu. Ex. stiu-ca. 5 a-a: contraatac. e xercitiu /egzercitiu/: 9 -10. plo-ua. fu-ri-oa-sa. roa-te . cal-câi. iar-ba. fix /fiks/: 3 -4. fi-in-ta. fiinta. ve-ghea-za. a-rau. margine /margine/: 7 -7. c ioa-ra. ghiveci /g ive c/: 7 -5. cuib.Capitolul 12 Fonetica Ex. su-iau. de-spre/de s-pre (regula cuvintelor compuse/despartirea bazata pe pronuntare). cooperativa.

scumpi -scumpi: Poarta numai pantofi scumpi. Nu mai boli atâta! ratoi -ratoi: Avea trei rate si un ratoi. in-e-xact/i-ne-xact (regula cuvintelor derivate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervoca lice). boli -boli: Tot trupul îi este macinat de boli. datini. conjunctura. Racoarea diminetii aburi geamul. somp-tu-os (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului ). N-a putut ochi nici de la zece metri. escroc. vârst-nic (regula cuvintelor derivate cu sufixe). Iarna. Nu domni decât o vara. dragile. Ex. 48 . avocat. 9 afectuos. zapada polei copacii. haina -haina: Avea o inima haina. bleumarin. ferastrau. mau-so-leu (regula diftongului urmat de consoana + regula consoa nei intervocalice). itinerar. casierie. Ovi porunci sa se faca liniste.ice + exceptie de la regula despartirii a doua consoane intervocalice). cream. Ex. greseala. razboi -razboi: Nu doreste nimeni razboi. aversiune. fii-ca (regula diftongului urmat de consoana). cabluri. drept-unghi/drep-tunghi (regula privind despartire a cuvintelor compuse/regula bazata pe pronuntare). aripi. Nu mai scumpi atât produsele! domni -domni: Moldova a avut cei mai viteji domni. identitate. jert-fa (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice). Purta o haina lunga. 8 ochi -ochi: Cine are carte are patru ochi. porunci -porunci: Respectam cele zece porunci. dividend. Nu te mai razboi cu noi! aburi -aburi: Câmpia scoate aburi. c operte. filigran. Nu te mai ratoi la mine! polei -polei: În ianuarie a fost polei pe sosele. genuflexiuni.

48-b. lapovita. saptesprezece. 16-a. totodata ("simultan"): Soferul e ranit. 15a. 47-c. mormane. 36-a. simbol. 6-b. 26-c. dar totodata constient. 20-c. 23-a. 2-d. margine. 6-d. 16-d. tot o data ("într-un singur rând. 27-d. 34-b. 25-a. 43-a.1 Testul numarul 1 1-c. 6-d.3 Testul numarul 3 1-c. avarie. 22-b. debut. data istorica"): l Decembrie e tot o data istorica . nici de cum (de obicei în corelatie): Nu sunt mândru nici de cum te îmbraci. 13-c. 45-b. 18-a. 34-c. 40-c.c. 27-a. 23-d. 46-c. 31-b. 40-d. 28-b. vizita. în continuu ( + substantiv): Învatând permanent. 20-c. nici de c um te porti. 46-c. 42-c. te speri i. 13. 18-b. 48-c. 3-d. mereu"): Plouase încontinuu peste capetele noastre. 18-c. 12 popor. ianuarie. Bibliografie . 49-d. re pede. 5-b. 3-b. masea. 9-b: 10-b. 11-a. 24-a. 33-b. 50-c. 44-a. pasare. 29-b. 14-d. 38-c. 19-b. 30-a.c. alta data ("data istorica"): Are alta data înscrisa în acte. 48-b. 12-a. 7-b. 16-c. 24-b. 30-b. 8-b. 26-d. 35-a. 10-c. 32-a. 45-b. cu minte ("cu judecata"): Era un elev cu minte ascutita. 30-b. câmpie. Ex. 8-a. în nici un caz"): Nu-l interesa nicidecum învatatura. 5-a. 20-b. 31-d. 3-c. 10-b. 41-b. Ex. 41-d. 7-b. 35-a. 22-a. de graba ("graba = zor"): Am uitat de atâta graba sa încui masina. 7-c. 40-a.b. 10 antic. numaidecât ("imediat"): Trebuia sa plece numaidecât. 8-b. 44-d. astronaut. 22-d. 17-b. topor. 42-b. 29-a. 2-a. 49-c. bineînteles ("fireste. 1 5-a. 14-b. se afla în continuu progres. 37-c. 33-c.Ex. 11 altadata ("demult. numai de cât ("doar atât cât"): Daca te gândesti numai de cât necaz a avut parte. 29-c. 28-c. 9-d. 27-b. încontinuu ("tot timpul.2 Testul numarul 2 1-c. fenomen. 47-b. 49-c.d. 9-d. 25-c. 47-a. 39-a. 19-d. 32-a. matur. 38-b. 21-c.d. 45-a. 37 -c. 44-c. 25-c. 13-a. 46-a. 19-b. felie. prepelita. 17-a.d. 43-c. bine înteles ("priceput bine"): Profesorul a fost bine înteles de elevi. 13-b. 41-d. camera. 17-b. 39-c. 50-b. 5-a. 23b. cândva"): Voi învata altadata. 21-d. 35-c. 11-b. 36-c . desigur"): Bineînteles ca primavara vin pasarile calatoare. masa. 43-a. 28-d. Capitolul 13 Teste 13. 12-c. 12-d. nicidecum ("deloc. 21-b. viezure. 34-a. 31-b. cuminte ("cu purtari bune"): Nu putea fi cuminte nici un ceas. 26-b.c. 32-b. 14-b. 33-c. 37-c. 11-b. 39-d. 2-c. 36-c. 13. 15-a. 42-c. 4-a. 4-a. 24-c. degraba ("de timpuriu"): O sa vina trenul degraba. caracter. 38-b. 50-a. 4-d.

1956. 1982 (DOOM). Editura Academiei. x x x Dictionarul explicativ al limbii române. x x x Limba româna. 1995. 4. Editura Academiei. 2. Fonetica. române. Editura Un ivers Enciclopedic. 2005 (DOOM2) 3. x x x Îndreptar ortografic.1. x x x Dictionarul ortografic. Editia a II -a. Bucuresti. editia a V-a. Editura Academiei. Bucurest i. ortoepic si morfologic al limbii române. Bucuresti. Editura Univers Enciclopebic. 49 . Bucuresti. Vocabular. Gramatica. ortoepic si de punctuatie.

Limba si literatura româna. Constantinescu. Vocabularul autohton al limbii române. Bucuresti. Bucuresti. 1990. Bucuresti. Editura En ciclopedica. 2000. 1995. 1996.1985. sti l si compozitie. Bucuresti. Adrian. Editura Niculescu. 2002. gramatica. 1993. Andrei. 8. Bucuresti. Editura Petrion. Bacalaureat 2000. 21. Bucuresti. Editura Lucman. Sinteze de limba româna. Bucuresti. 13. Bucuresti.Felecan. 1992.Hristea. Dumitru. Bucuresti. Vinteler. 18. Marin. Savoiu. 22. 1991. Iulian. 2003. Bucuresti. 20. T este si bareme. revizuita s i din nou îmbogatita. Toma. Editura Academiei. Bucuresti. Editura Recif.Hristea. Vocabularul. Ghita Iulian. Editura Academiei Române. teste de analizat si un glosar de neologisme. Forascu. 11. 9. Gutu Romalo. Valeri a. Emanuel. Marius. Editura Stiintifica si Pedag ogica. Dictionar de paronime. Chiriac. Etimologia si limba româna. 17. Silviu.5. 200 5. Buca. 1998. Editura Didactica si Pedagogica. Ion. Limba româna. Andrei. Principii si probleme. Dictionar de pleonasme. Fonetica. Bulgar. sub coordonarea academicianului I on Coteanu. editie revizuita si adaugita. 12. 1983. Editura Vox.Ivanus. 1993. lexicografie. Teste rezolvate. Subiecte date la admiterea în învatamântul superior în anii 1990. admitere în licee si facultati. Subiecte 1994. 14. 1987. Angela. Editura Herra. Doina. exercitii. 7.Ionita. Onufrei. 1985. Constantin. Limba româna contemporana. Marilena. gramati cale si stilistice. Bucuresti. Ghita. fonetice. editie revizuita si adaugita. Dumitru. Limba româna pentru bacalaureat. Florin. Bucuresti. editia a III-a. Forascu.Dascalu. Narcisa. Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica. Vasiliu. 19. 16.Ivanus. 1984. Mihail. Bucuresti. admitere în facultate. 1997. Morfologia. 1983. Gheorghe. Nicolae. Dictionar de antonime al limbii române. Limba româna contemporan a. Bucuresti. Fonetica. Editura Niculescu. Editura Vox. Sala. Dictionar de cuvinte derivate. Editura Albatros. Bidu-Vrânceanu. 10. Coteanu. . Editura Didactica si Pedagogica. 1994. Theodor (coord. I Cuvântul. Theodor. Probleme de vocabular prin explicatii si teste pentru gim naziu. Editura Didactica si Pedagogica. Georgeta.Coteanu. Dictionar de omonime. Ion. Culegere de exercitii lexicale. Dominte.Ciompec. Fonologia. Editura Fortune Press. Bucuresti. liceu. x x x Gramatica limbii române. Limba româna. 6. Brâncus Grigore. Bucuresti. Narcisa. Mihail.). Ion. Limba româna. Ion. 15. 1971. Toma.

2004. Iasi. 1993. Gramatica limbii române pentru admitere. Editura Niculescu. Seche. 1991. Trandafir. 28. Ion. Editura Niculescu. Alexandru (coord. Ion. Marilena. Nicoleta. 50 . licee.23. Vasile. Dumitru. Popa. 34.Ticleanu. Teste grila de limba româna pentru bacalaureat si ad mitere în învatamântul superior. Subiecte 1996. Eleonora. 2003. Limba româna. 1995. edit ia a II-a.Zamsa. Toma. 30. vocabular.Marcu. Zamsa. revazuta si adaugita. Editura Coresi. Elena. Editura Niculescu. 31. Timisoara. 1997 . schita de siste m. Popa.). Editura Stiintifica. Teste de limba româna pentru clasele V -VIII. Ivan. Editura Alutus. 27. 35. Edit ura Niculescu. Ionescu. Teste de limba si literatura româna pentru bacalaureat si admitere în facultati. Editura Alutus. 1997. Limba româna. Editura Helicon. gram atica. Cred ca acesta este finalul. Dumitru. Gramatica limbii române în teste -grila. 2003. Maria. Mircea. Ion. Limba româna pentru bacalaureat. sinteze si exercitii rezolvate. Editura Polirom. Timisoara. Fonetica.Popa. Limba româna. 1986. Slati na. revizuita si adaugita. Bucuresti. Editura Academiei. 1997. Slatina.Serban. Evseev. Bucuresti. Eleonora. Maria. 32. 24. admitere în licee. facultati. Bucuresti.Ivanus. Bucuresti. Elvira. Dictionarul de sinonime al limbii române. 26. Editura Facla. editia a II-a. Compendiu de limba româna. 29. 25. Luiza. --+++++++++V a urma materialul facut de colegii din zona Anina. Editura Academiei. Notiuni de fonetica si vocabular. Ticleanu. 33. 1978. colegii.Rudica. Marilena. Recapitulari si exercitii. Bucuresti. Constant. Maneca. Bucuresti. Florin. c olegii. 2002.Popa. Bucuresti.Ticleanu. Maria.Seche. Dictionar de neologisme. 1982.Petrescu.Metea. Vocabularul românesc contemporan. Culegere de exercitii si teste p entru examenele de admitere în facultati. Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful