BADESCU IOSIF BADESCU MARIA LIMBA ROMÂNA · VOCABULAR SI FONETICA (NOTIUNI TEORETICE) · EXERCITII (VOCABULAR, FONETICA) REZOLVATE · TESTE

TIP GRILA (VOCABULAR, FONETICA) CU RASPUNSURI Capitolul 1 Cuvântul. Structura cuvântului. Sensul cuvintelor. Familia de cuvinte 1.1. Cuvântul 1.1.1. Forma. Continut Ca unitate de baza a vocabularului, cuvântul reprezinta un sunet sau o îmbinare de s unete, care se reda în scris printr-o litera sau un grup de litere (forma) si la care se asociaza un anumit înteles (sen s). Orice cuvânt are: o forma (totalitatea sunetelor din care este alcatuit) si un înteles, un sens, un continut ("fotografia" pe care vorbitorul si-o formeaza în memorie la pronuntarea unui cuvânt). cuvântul forma Continutul cep c, e, p 1. Dop de pluta cu care se astupa gaura unui butoi 2. Portiune din tulpina unui portaltoi 3. Fusul arborelui de la o moara taraneasca cu apa 4. Capatul filetat al unei tevi cerb c,e,r,b 1. Mamifer rumegator de padure, de talie mare, cu coarne ramificate , cu coada scurta. 1.2. Structura cuvântului Cuvintele pot fi alcatuite din: prefix radacina sufix cuvânt derivat strabun ---strabun ---bun -ic bunic nebun ---nebun strabun -ic strabunic sau: prefix tema lexicala(prefix+radacina) tema lexicala (radacina+sufix) sufix cuvânt derivat în-(îm-) (padur + -i) -re împadurire dezra( s) -+ suci -re dezrasucire dezra( s) -+ suci -dezrasuci În exemplele de mai sus, radacina = radical.

Forma reprezinta latura materiala a cuvântului, adica fonemele, grupate în silabe si puse sub un accent, si morfemele diferentiate în: radacina, afixe si desinente. Mentionam ca, dupa cum exista cuvin te care nu poarta accent, tot asa sunt si cuvinte (prepozitii, conjunctii, adverbe, interjectii etc.) care nu contin morfe me gramaticale, fiind constituite numai din radacina. 1.2.1. Radical/Radacina Radicalul (radacina) este elementul comun care se gaseste la cuvintele care form eaza o familie de cuvinte (familie lexilala). El poate fi identic sau nu cu nu cu un cuvânt de baza: radical cuvânt de baza paduros padurpadure bunatate bun bun ierboasa ierbiarba înflorire florfloare 1

1.2.2. Prefix Prefixul este sunetul sau sunetele care se asaza înaintea radicalului pentru a for ma cuvinte noi: re-+ începe = reîncepe, con-+ frate = confrate, des-+ fereca = desfereca, pre-+ simti = presimti. 1.2.3. Sufix Sufixul lexical este sunetul sau sunetele care se asaza dupa radicale pentru a f orma cuvinte noi: covor + -as = covoras, pita + -ar = pitar, scaun + -el = scaunel, floare + -icea = floricea Toate cuvintele de mai sus, formate cu ajutorul sufixelor si/sau al prefixelor, se numesc cuvinte derivate. Partea cuvântului care ramâne neschimbata în flexiune se numeste tema. Tema lexicala poate fi alcatuita din radacina plus un sufix sau un prefix la car e se adauga un alt sufix sau prefix. stra-+ luci + -re = stralucire stra-+ luci + -re = stralucire prefix + radical radical + sufix tema tema 1.2.4. Desinenta Sunetul sau grupul de sunete (morfemele) de la sfârsitul cuvintelor, folosite pent ru a arata diferitele categorii gramaticale (genul, numarul, persoana) se numeste desinenta. creezi = cre + -ez + -i (cre = radacina, -ez = sufix gramatical, -i = desinenta de persoana a II-a singular La substantivul eleva desinenta -a marcheaza atât singularul, opunându-se pluralului ( eleve), cât si cazul nominativ/acuzativ, în opozitie cu genitiv/dativ (unei eleve). În o tema complicata , desinenta -a a adjectivului complicata exprima genul feminin, nu marul singular, cazul nominativ/acuzativ. La substantive si adjective, genul si numarul sunt marcate prin desinente: prun/ pruni, socru/socri, eleva/eleve, tren/trenuri, caiet/caiete; anormal/anormala /anormali/anormale, cafeniu/cafenie /cafenii. La verbe, desinentele adaugate la tema verbelor precizeaza persoana si numarul:

-la indicativ prezent: cânt, cânti, cânta, cântam, cântati, cânta: -0, -i, -a, -(a)m, -(a)t , -a;

-la indicativ imperfect: cântam, cântai, cânta, cântam, cântati, cântau: -m, -i, -0, -m, -t , -u;

-la indicativ perfect simplu: cântai, cântasi, cânta, cântaram, cântarati, cântara: -i, -si -0, -ram, -rati, -ra etc. 1.3. Sensul cuvintelor 1.3.1. Sens propriu si sens figurat Asa cum am mai amintit, cuvintele au o forma (învelis sonor) si un sens sau mai mu lte sensuri (cuvinte polisemantice).

metonimie. sensuri derivate. (sens figurat -metonimie) Cosarul se plimba pe acoperis. Masina nu intra pe poarta casei. care trezeste în mintea cititorului imaginea real a a unui obiect. actiune. iar celelalte sunt sensuri secundare. Acesta apare mai ales în operele literare. (sens figurat -hiperbola) 1. fiind format din sensul de baza si unul sau mai multe sensuri secundare. însusire decât cea obisnuita. însusire se numeste sens propriu (denotativ). Sens fundamental si sens secundar Dintre sensurile pe care le are un cuvânt. (sens propriu) Informatia este din izvor sigur. hiperbo la etc. (sens figurat -sinecdoca) A observat în supa un fir de par negru si lung. actiune. (sens propriu) Fericirea lui atârna de un fir de par.Sensul obisnuit. care trezeste în mintea cititorilor o alt a imagine. (sens propriu.2. folosit curent. (sens figurat -metafora) Sala de conferinte era arhiplina. unul este mai cunoscut si se numeste de baza. Este rece apa de la izvor. sinecdoca. cu greu si-au gasit un acoperis.3.). Acest sens este primul explicat într-un dictiona r. Sensul mai putin obisnuit al cuvintelor. (sens propriu) Toata sala l-a aplaudat în picioare. fundamental) 2 . (sens propriu) Fiind tineri. fundamental. dând nastere figurilor de stil (metafora. se numeste sens figurat (conotativ).

Mingea nu a vrut sa intre în poarta. -la fotbal (sens propriu, secundar) S-a speriat si inima îi batea cu putere. (sens propriu, fundamental) Ciprian si-a cumparat o casa în inima orasului. (sens propriu, secundar) Sabia lui Stefan cel Mare este la turci. (sens propriu, fundamental) Dusmanii au trecut tara prin foc si sabie. (sens propriu, secundar) Fiecare om are doua brate. (sens propriu, fundamental) Bratele Dunarii sunt raiul pasarelelor. (sens propriu, secundar) 1.3.3. Cuvinte monosemantice si cuvinte polisemantice Cuvintele monosemantice sunt cuvintele care au un singur sens. Ele apartin, în gen eral, limbajului tehnic si stiintific. Pentru specialistii respectivi, acest lucru este avantajos, deoarece pot denumi, fara echivoc, lucrurile, starile etc. pe care le studiaza. atela, atom, infarct, carburator, dializa, bisturiu, neon, radio, filament Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au mai multe sensuri. Aceasta însusire a unui cuvânt de a avea mai multe sensuri se numeste polisemie sau polisemantism. Între sensurile unui cuvânt polisema ntic se pot stabili mai multe relatii, care ajuta la diferentierea cuvintelor polisemantice de omonime si anume: cuvint ele polisemantice au un sens de baza (originar, principal), pe care cuvântul l-a avut de la început, si mai multe sensuri secundare, derivate, formate de la sensul de baza. a a a a a a a a bate lovi, a izbi: Mama sa îl bate ori de câte ori greseste. face o miscare regulata: Ceasul bate miezul noptii. trimite un proiectil: Pistolul bate cincizeci de metri. critica: Nu-l mai bate cu vorba. sufla (despre vânt): Crivatul bate dinspre rasarit. cadea (despre ploaie): Ploaia bate necontenit în geamuri. învinge: I-am batut pe toti la sah.

a veni a sosi: Masina vine spre noi cu viteza mare. a succede: Joi vine dupa miercuri. a-si avea originea: Bunicii lui vin din tatari. a ajunge: Apa îi vine pâna la umeri. a se potrivi (despre haine): Sacoul acesta îi vine bine. a se produce, a se întâmpla: Accidentul a venit la apusul soarelui. Sensurile cuvintelor polisemantice se gasesc în dictionare la acelasi articol, iar omonimele sunt înregistrate în articole diferite. 1.3.4. Omonime masa(1) --------------------omonime-------------------------masa (2) polisemie polisemie S1 = multime compacta de oameni S1 = mobila S2 = îngramadire de elemente care alcatuiesc un singur tot S2 = nume dat unor obie cte care seamana între ele S3 = cantitate de materie a unui corp S3 = mâncare, bucate S4 = totalitatea creditelor sau datoriilor S4 = planta erbacee (masa raiului)

unui falit Omonimele sunt cuvintele care au aceeasi forma, dar difera între ele prin înteles. anticar (1) antitanc anticar (2) persoana care vinde carti vechi bar (1) lac (1) pali (1) unitate de masura bar (2) local unde se vând bauturi întindere de apa lac (2) solutie aplicata pe o suprafata a se izbi pali (2) a deveni palid, a se stinge

Exista mai multe tipuri de omonime: · omonime totale (omonimia se pastreaza si în flexiune; au origini diferite): ban (1), -i ( a suta parte dintr-un leu) ban (2), -i (dregator în Evul Mediu) leu (1), -i (moneda nationala) leu (2), -i (animal) banca (1), -i (întreprindere financiara) banca (2), -i (scaun lung) liliac (1), -i (arbust) liliac (2), -i (animal mamifer) 3

· omonime partiale (omonimia nu se pastreaza în flexiune): lin (1), -i (specie de peste) lin (2), -uri (vas de stors struguri) lin (3), -a, -i, -e (domol, linistit, potolit) somn (1), -i (specie de peste) somn (2), -uri (stare fiziologica de repaus) · omonime morfologice (forme flexionare identice ale aceluiasi cuvânt): (niste) case = nominativ/acuzativ, plural (unei) case = genitiv/dativ, singular (unor) case = genitiv/dativ, plural · omonime lexico-gramaticale (parti de vorbire diferite): mare (1) noua (1) substantiv mare (2) adjectiv pronume noua (2) adjectiv noua (3) numeral

Omonimele nu trebuie confundate cu omofonele (cuvinte care se pronunta la fel, d ar sunt scrise diferit) si nici cu omografele (cuvinte care se scriu la fel, dar se pronunta diferit). Nu a învatat defel. Ovidiu este de fel din Almaj. (omofone) Si-a cheltuit toate parálele. Evolueaza la paraléle. (omografe) În concluzie, putem spune ca omonimele trebuie sa fie omofone (sa se pronunte la fel) si omografe (sa se scrie la fel). 1.3.5. Sinonimele Sinonimele sunt cuvinte cu forma diferita si înteles identic sau foarte asemanator . a vorbi -a cuvânta; amic -prieten; casa -locuinta; pamântesc -teluric; orasenesc -ci tadin. Mai multe sinonime ale aceluiasi cuvânt formeaza o serie sinonimica (mincinos = pe rfid, fatarnic, ipocrit, prefacut, siret, viclean, fariseu. trombonist, duplicitar, fals etc.). Relatia de sinonimie se poate stabili între: -doua cuvinte: a divide -a segmenta; -un cuvânt si o expresie: a se rostogoli -a se da de-a dura; -doua expresii: a-i închide gura -a-i pieri sonorul. cuvânt cuvânt a fugi a alerga a-si lua picioarele-n spinare a lua-o la goana grup de cuvinte grup de cuvinte Dupa sensul pe care îl exprima, doua sau mai multe sinonime pot fi:

cu ajutorul prefixelor: -i-. in. întrebare ¹ raspuns). vocabular -lexic. 1. a opri ¹ a da drumul. aproape ¹ departe.6. material ¹ imaterial. kal iu -potasiu. a se veseli a râde. mic ¹ mar e. a merge ¹ a sta. exact ¹ inexact. 4 . -partiale (corespund numai într-unul sau în câteva dintre sensurile lor): scrisoare -c arte. Antonimia poate fi realizata: · printr-un cuvânt: gros ¹ subtire. a îndoi ¹ a dezdoi. smalt email. casa -cladire. matur ¹ imatur egal ¹ inegal. batrân ¹ tânar. a goli ¹ a dezgoli. -aproximative (când un sinonim sau o expresie sinonimica reprezinta sensul metafor ic al unui cuvânt uzual): stropi mari de apa -bulgari fluizi. gust ¹ dezgust etc. drept ¹ strâmb. · printr-o expresie: a ascunde ¹ a da pe fata. disc ret ¹ indiscret.3.-totale (corespund în toata sfera sensurilor lor): natriu -sodiu. drept ¹ stâng. a dormi ¹ a fi trea z. iubire -arsita. (im-): moral ¹ imoral. aici ¹ acolo. just ¹ injust. ofensiv ¹ inofensiv etc. a pleca ¹ a veni. -des-(dez-): a fereca ¹ a desfereca. Antonimele Antonimele sunt cuvintele care au forma diferita si înteles opus (bun ¹ rau. a sta ¹ a lua-o la goana etc.

a emigra/a imigra. anual/anuar. cât se estimeaza ca are l imba româna. Pleonasmul Pleonasmul este o greseala de exprimare.). statie/statiune. gura. · în functie de sufixe: familiar/familial. 2. Vocabularul Totalitatea cuvintelor unei limbi formeaza vocabularul acelei limbi. casa etc. a avansa înainte. Pe ntru a elimina acest inconvenient se recomanda folosirea dictionarelor. a convietui împreuna etc. a colabora împreuna.3. aliniat/alineat. o scurta alocutiune. cam 1. fortuit/fortat.7.1. Acest fenomen poarta numele de atractie paronimica. barabule. a co exista alaturi. urma a face a urma = urma + -a a reface = re-+ face urmare = a urma + -re a rasface = ras-+ face a urmari = urma + -(a)ri a preface = pre-+ face urmator = a urma + -(a)tor a desface = des-+ face urmaritor = a urmari + -(i)tor facut = a face + -(u)t urmarire = a urmari + -re nefacut = ne-+ facut urmarit = a urmari + -it refacut = re-+ facut urmulita = urma + -ulita desfacut = des-+ facut urmusoara = urma + -usoara refacere = a reface + -re urmuta = urma + -uta prefacere = a preface + -re Capitolul 2 Structura vocabularului 2. Aceste cuvinte formeaza vocabularul fundamen .4.1.1.000 de cuvinte. -mai multe foneme divergente: concesie/concesiune. aventurist/aventuros. Cele mai multe paronime sunt neologice si de aceea unii vorbitorii le confunda. Paronimele se pot distinge: · în functie de numarul fonemelor divergente: -un fonem: a evolua/a evalua. Vocabularul fundamental În functie de acest criteriu. voiala/învoire. schimbarea valorii gramaticale) de la acelasi radical alcatuiesc o familie lexicala (familie de cuv inte). Cuvintele n u sunt folosite în aceeasi masura de toti vorbitorii si pe toata aria lingvistica a tarii. lovele. Paronimele Paronimele sunt cuvintele cu forma apropiata si cu înteles diferit (oral -prin gra i viu / orar -program pe ore). gastronomie etc. 1.3. laser. 1. Familia lexicala (Familia de cuvinte) Toate cuvintele înrudite ca sens si alcatuite prin diverse procedee formative (der ivare.lapte. din cele 120.8.). compunere. soare.) si cuvinte mai rar întrebuintate sau folosite numai de anumiti vorbitor i (bisturiu. punând termenul mai cunoscut în locul celui mai putin cunoscut. care consta în folosirea alaturata a unor cuvinte sau constructii cu acelasi înteles (a rezuma pe scurt. Sunt cuvinte fara de care comun icarea ar fi imposibila (apa.500 sunt cunoscute de catre toti vorbitorii. 1.

fondul principal lexical. gaina.tal (vocabularul esential. sunt polisemantice si intra în locutiuni si expresii. Ele se refera la r ealitati fundamentale ale vietii si naturii. tântar. cumnat. galben. fondul lexical uzual etc. ora. 5 . lapte. · diviziuni ale timpului: zi. ciocan. · corpuri ceresti: soare. bun. pasari. frate. frunte. o mare stabilitate si o mare capacitate de compunere si derivare . · actiuni. fluture. vara. noapte. · unelte si obiecte casnice: plug. a exista. a cânta. Cuvintele care constituie vocabularul fundamental sunt cele care denumesc: · parti ale corpului omenesc: picior. vaca. însusiri: alb. m usca. genunchi. rata. · culori. pâine. · animale. dimineata. · grade de rudenie: socru. oaie. carne. apa. a se afla. lopata. trist. masa. pat. a lucra. fiica. cinstit. brânza. grapa. stele. a fi. sora. luceafar. cocos. · bauturi si alimente de prima necesitate: vin.) al limbii române. au o mare frecventa. insecte cunoscute: lup. mâna. albastru. ochi. stari: a mânca.

verbe auxiliare. 2. arhaisme semantice (de sens) sunt cuvintele care astazi sunt folosite cu alt întel es decât în trecut: mândru: întelept (sens vechi) -fudul. articole).2. gresale (greseli).2. spahiu. Masa vocabularului Masa vocabularului (vocabularul secundar) reprezinta partea cea mai numeroasa si cea mai mobila a vocabularului.2. iatagan). Neologismele Neologismele sunt cuvintele noi.1. Arhaismele Arhaismele sunt cuvintele care au iesit din vocabularul activ al majoritatii vor bitorilor. si cuprinde 9 0% din cuvintele limbii române. în general. acestii (acestia).· locul. au vazutara. steag. polcovnic. monument. am platitara. 2. împrumutate. sau chiar din limba.1. elem entele de jargon. frace (frate). care nu intra în vocabularul fundamental. cucuruz (porumb).2. iar restul de 40% sun t de alte origini. bine.2. conjunctii. gios (jos). penalti etc. arhaisme fonetice sunt cuvintele la care învechita este pronuntarea: hiclean (vicl ean). carii (care). poporal (popular). termenii tehnici si termenii stiintifici. (vezi si . regionalismele. 2. oricum. rau. radacine (radacini). ieri. trufas (sens nou). aici. Din masa vocabularului fac parte: arhaismele.1. Aproximativ 60% din aceste cuvinte sunt de origine latina. sus. prost: om simplu (sens vechi) -slab la m inte (sens nou). acum.3. Regionalismele sunt de mai multe feluri: regionalisme lexicale: crumpi(cartofi). papusoi (porumb). pre (pe). bara bule (cartofi). perja (specie de pruna). din alte limbi: colocviu. hatman. regionalisme fonetice sunt cuvinte la care doar pronuntarea este regionala: bage (bade). ele scrie.1. timpul si modul desfasurarii actiunii: acolo. împle (umple). elementele de argou.1. cufar(geamantan). desti (degete). îmbla (umbla). regionalisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice specific e unei regiuni: o sa vina. Regionalismele Regionalismele sunt cuvintele cu raspândire geografica limitata. arhaisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice învechite: lun ge (lungi). samadau (porcar). numeralele pâna la zece si p ronumele. flinta. incluzând celelalte cuvinte. radasina (radacina). divan: consiliu (sens vechi) -canapea (sens nou). inime (inimi). Ele sunt de mai multe feluri: arhaisme lexicale sunt cuvintele care au fost înlocuite de neologisme sau obiectel e denumite de acestea au disparut (ienicer. Tot din vocabularul fundamental fac parte si instrumentele gramaticale ( prepozitii. atun ci. 2. Ele sunt cunoscut e numai unei anumite regiuni. neologismele.

ecuatie. bonsoar (fr. vagabonzi.1) 2. Termenii tehnici Termenii tehnici sunt cuvintele folosite în diferite domenii ale tehnicii: sasiu.1.3. bonjour) etc. rotor etc. a ciordi (a fura) etc. diriga (diriginta).6.1.2.2. polizor. bonsoir). elevi. a face blatul (a calatori fara forme legale). cord etc.2. Termenii stiintifici Termenii stiintifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii ale stiintei: desin enta.4.5. frâna de motor. racheta.7. electron.2. 6 . polinom. bonjur (fr. studenti. militari) pentru a nu fi întelesi de cei din jur: mititica (închisoarea). binom. Elementele de argou Elementele de argou sunt cuvintele inventate de anumite categorii sociale (hoti. ciào). 2. biela. 2. semantica. microscop. bujie. 2.2.1.1. teleportare. Elementele de jargon Elementele de jargon sunt cuvintele întrebuintate de anumite categorii sociale cu scopul de a-i impresiona pe cei din jur: ceau (it.

1. a introducerii unor instrumente si aparate noi.arhaisme neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) Vocabularul Capitolul 3 Îmbogatirea vocabularului Datorita modificarilor care au loc permanent în viata spirituala si materiala a oa menilor. Mijloacele interne Mijloacele (procedeele) interne de îmbogatire a vocabularului se refera la crearea unor cuvinte noi. lexicul trebuie sa se îmbogateasca prin aparitia altor cuvinte. Cuvintele noi sunt create atât prin mijloace interne cât si prin mijloace externe (cuvinte împru mutate din alte limbi). compunere sau schimbarea valorii gram aticale (conversiune). prin derivare.1. care sa oglindeasca aceste schimbari. adica al prefixelor si/sau al sufixelor: sufix radacina prefix cuvânt derivat . pornindu-se de la cuvintele existente în limba.1. Derivarea Derivarea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi c u ajutorul afixelor. 3. 3.

1.1.1. Derivarea cu prefixe Derivarea cu prefixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul prefixelor.pre-+ scolar -prescolar -drum + -ulet drumulet stra-+ bun + -ic strabunic 3. (Pr efix = sunetul sau sunetele asezate înaintea radicalului/radacinii sau a temei pentru a forma un cuvânt nou): prefix + radacina = cuvânt derivat des-frâu desfrâu prefix + tema = cuvânt derivat radacina + sufix pre-universitar preuniversitar tema prefix 1 + prefix 2 + radical + sufix = cuvânt derivat re--în-nou -i reînnoi Cu ajutorul prefixelor se pot forma urmatoarele parti de vorbire: 7 .

agrochimist. îmbrobodire etc. îmbarbatare. anti-(împotriva): anticar. înacri. anticomercial. rede scoperire. îmbolnavi. stralum ina. stranepot. antecalcul etc. prenatal. înasprire. · re-(indica repetarea): reabona. înavutire. neom eni etc. postuni versitar. antemasuratoare. singur): monomembra. · ante-(înainte): antedeviz. stramutare etc. anteproiect. a ntiatom. descusut. hidrocentrala. dezgusta. nesansa. · micro-(mic): microsistem.de-) (sens privativ): descarnare. rascroi. confrate. postnatal. fotomodel.. rasfata. · verbe: raspopi. prefabrica. înarmare. dezarmar e. stranepot. descoase. decarburare. razjudeca. postcalcul. convi etuire. neîndemânare. dezgoli. razbucuros etc. regasi.. prescolar. decalibrare. · foto-(al luminii.. trecerea prin ceva): stramos. con-(co-) (împreuna cu): conlocui.. · mono-(unic. coopera. convietui. subcomisie. îmbrânci. coexista etc. pref eudal. coautor. neînceput. bazat pe electricitate): electrotehnica. în-(îm-): înaripa. confrate. descrescendo. rascunoscut.. încazarmare. razgândi. reciti. antidepresivi. rascr uce.2. îmbogati. antimaterie. antebrat. · electro-(electric. macroeconomie.. semifinala. reacorda.· substantive: antebrat. Derivarea cu sufixe Derivarea cu sufixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul sufixelor (Sufix = sunetul sau sunetele asezate dupa radical/radacina sau tema pentru a forma un cuvânt nou): radacina sufix 1 sufix 2 cuvânt derivat . aerosol. conlucra. nedrept. îmbatrâni. 3. conational. a ntepenultima. antifurt. reda. straluci. · hidro-(apa): hidroenergetica. decodare. decolorare etc. decapsulare. postnominal etc. rascruce. deshama. ras-(raz-) (indica intensificarea. · adverbe: raspoimâine.1. monocultura. rascoace. recompartimenta. telecabina.. încaiera. strabun. postfata. prefigurativ etc. · adjective: anticomercial. prelucra. · semi-(jumatate): semivocala. · pre-(înainte): preambala. posteminescian. straluci. desface. readmite. des-(dez-. · agro-(agricultura): agroindustrie.1. îmblânzi. · post-(dupa): postbelic. rebobina. fotografic): fotosinteza. descoji.. prenatal. anticrestini. consatean. înalbire.. preabataj. · tele-(departe): telecomanda. antiatomic. preacurând. · stra-(indica vechimea. neclar.. electrocasnice. repetarea): rasciti. alsamare. antevorbitor. Exista si false prefixe (prefixoide) provenite din cuvinte independente din limb a greaca sau latina: · aero-(aer): aeronava. · macro-(mare): macroindustrial. antiinfectios etc. dezarma. razbate. recladi etc. micrometeorit. premolar. Cele mai folosite prefixe în limba româna sunt: · ne-(indica lipsa): neacademic.

-enie (surzenie). -is (grapis). -ios (rautacios). rata -ratoi. · verbe: -a (a calma. Revenind la sufixele lexicale observam ca acestea se pot clasifica dupa criterii morfologice (dupa partea de vorbire rezultata) si semantice (dupa sensul cuvântului nou creat). · adjective: -ator (razbunator).-escu (Dumitrescu) etc. -at (strigat). a calcula). Dupa criteriul morfologic sufixele pot forma urmatoarele parti de vorbire: substantive: -anie (patanie). alergat -unde -at-est e sufixul participiului. Dupa criteriul semantic avem: 8 . a scrie -scris etc. -atura (aratura). alergasem -unde -se-este sufix al mai mult ca perfectului. -iu (cenusiu). Exista si sufixe gramaticale (creeaza forme gramaticale -moduri si timpuri): ale rgam -unde -a-este sufix al imperfectului. -ui (a c olbui) etc. deoarece ajuta la formarea unor cuvinte noi. -ui (verzui) etc.. -esc (românesc). · adverbe: -este (româneste). -araie (fumaraie). alergând -unde -ând este sufix al gerunziului etc. -âs (târâs) etc. a milogi). -ar (cosar).porumb + -iste porumbiste porumb + -ar porumbar nor + -isor norisor povest + -i+ -re povestire Toate sufixele de mai sus sunt sufixe lexicale.-i (a mijloci. sau sufixe lexico-gramaticale (sens nou si o a lta categorie gramaticala): vulpe -vulpoi. -ai (a topai). os (barbos)... a mânca -mâncare.

a binemerita. unsprezece. buhai-de-balta. floarea-soarelui. -oi (maturoi). Compunerea se realizeaza prin: · sudarea elementelor componente: bineînteles.1. din etc. rauv oitor. -uta (straduta).. -usor (plugusor). -oi (vulpe -vulpoi.A.T.B. a vedea ---vaz.-oaica (tigru -tigroaica) sau genul masculin de la genul feminin): -an (curca -curcan).2. -ar (pitar). devreme. faget). adverbiale: doisprezece . untdelemn. 3.1. Anamaria. -an dru (copilandru). a dansa ---dans. oriunde.1. Derivarea regresiva Derivarea regresiva consta în obtinerea unor cuvinte noi prin înlaturarea unor sunet e: moasa --mos. -easa (croitor -croitoreasa). · abrevierea (prescurtarea) elementelor componente: R. · verbe (putine): a binevoi. niciodata. binecunoscut. · adjective: social-politic. cândva etc. pe la. Compunerea Compunerea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi prin unirea a doua sau mai multe cuvinte existente si independent în limba. dumneavoastra. UE. desi aceasta clasifi care ar putea continua. · sufixe augmentative (maresc obiectele sau însusirile acestora): -an (baietan).. -ime (studentime. rata -ratoi). fiindca. muncitorime). Ne oprim cu clasificarea sufixelor dupa criteriul semantic. -as (copilas).-ca (taran -taranca). distributive. TAROM.4. -ic (pupic). -uc (satuc). -ist (masinist). RENEL. a crede --crez. SN CFR. · conjunctii: ca sa. -icica (floricica). · pronume de politete si unele demonstrative sau nehotarâte: cineva. binecrescut. sufixe motionale (care deriva genul feminin de la un substantiv masculin): -ita (doctor -doctorita). -ut (puiut). româno-ruso-turc. nemaipomenit. · sufixe colective (formeaza cuvinte cu forma de singular si înteles de plural): -et (bradet.1.. pâna la. · adverbe: astfel. bloc-turn. de noua ori etc. Derivarea parasintetica Derivarea parasintetica este derivarea care se realizeaza concomitent cu sufixe si prefixe:a îmbogati. o suta saptezeci si doi.1. câte trei. -isor (puisor). despartire. -is (pietris. -ulet (satulet). tufis). fiecare etc. dupa-amiaza. -oaie (casoaie). · prepozitii: de la. -us (piciorus). douazeci si sase. 3. a cânta ---cânt. de pe la.. Câmpia de Ve st. 3. cumsecade. celalalt. · sufixe care deriva nume de agent: -tor (croitor).sufixe diminutivale (micsoreaza obiectele sau însusirile acestora): -el (tinerel). ROMPRES etc. · alaturarea elementelor componente cu sau fara cratima: Delta Dunarii. bun avointa. rochita-rândunicii etc. ... galben-portocaliu. para ---par.3. -ior (carucior). drum-de-fier. Prin compunere se pot forma urmatoarele parti de vorbire: · substantive: untdelemn. rauvoitor. an-lumina. neprimitoare etc. Caras-Severin . -usca (ratusca).. întrucât etc. -ita (copilita. · numerale cardinale (de la 10 în continuare).

Binele facut nu se uita. · unele adverbe: Ti-am facut un bine.· interjectii: tic-tac. 9 . este invariabil si exprima circumstante. poate avea un adjectiv si îndeplineste func tii sintactice specifice. determina un verb. · ca adjectiv. Prin conversiune. cuvântul nou capata caracteristicile gramaticale ale partii de vor bire în care s-a transformat: · ca substantiv. · unele numerale: A primit un patru la istorie. hodoronc-tronc etc. poate primi un articol. 3. se acorda cu substantivul si are functia sintactica de atribut. A ajuns un nimic (cineva). cel frumos) falos se tine.3.1. îndeplinind functia sintactica de complement circumstantial. Sentimentele de dragoste ale eului liri c sunt foarte puternice. ca adverb. Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) este un p rocedeu care consta în formarea unui cuvânt nou prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta. hopa-tropa. Pot deveni substantive: · unele adjective: Frumosul (un frumos. unele pronume: În sinea sa era un fericit. Al doilea de la catalog a fost abs ent.

fandosi. marfa. lunca. (de întarire). 3. oras etc.. carte. mahala etc. · unele verbe: Acolo este intrarea la cinematograf (infinitiv).2. folos. alabastru. Mijloace externe Mijloacele (procedeele) externe de îmbogatire a vocabularului se refera la neologi sme. dar. glas.· unele interjectii: Are si el un mare of. franceza: bacalaureat. finete. mafie. (nehotarât). 3.. Cele peste 50. Stiu care carte este colorata. surub. hotar. Cele mai multe împrumuturi sunt din limbile: · slava: baba. ciubuc. la sistemul fon etic si morfologic al limbii române. fiabil. din diferite limbi de cultura si civilizatie. Pot deveni prepozitii: · unele adverbe articulate cu articol hotarât: Masina a oprit înaintea casei. izvor. comp etenta. (negativ). forme neaccentuate de persoana I si a II-a: Ma gândesc si la parintii mei. Distingem doua grupe de neologisme: creatii românesti pe baza elementelor existent e în limba (lacunar. · germana: areal. sarma. sina. cocos. · unele pronume (sapte) -care însotesc substantive. Mircea însusi a sosit. · italiana: agentie. · unele substantive: Vara mergem la mare. Pot deveni adjective: · verbele la participiu: Cartea citita se înapoiaza la biblioteca.. · turca: iaurt. ardent. Oful lui era foarte puternic. (relativ). principial etc. · unele participii: Întotdeauna spune deschis ceea ce gândeste. filial etc. Alta prietena mi-ai prezentat aseara. · maghiara: a banui. · verbele la gerunziu acordat: De pe deal se vedeau cosurile fumegânde ale caselor. cosmar. chior. (posesiv). diesel. Care ca rte este colorata? (interogativ).000 de neologisme (DN) au fost adaptate. (demonstrativ). cocs. · unele substantive: S-a lasat de fumat gratie mamei. urias. maestru. · greaca: a agonisi. mantinela etc. rahat. mandolina. taifas. diblu. bogat.1. magna .) si împrumuturi lexicale noi. compatibil. Pot deveni adverbe: · unele adjective care determina verbe. Cartea aceasta este colorata. editor etc. diamant. Ranitii gemeau (pa rticipiu). barcagiu. tempo. prevedere. bolnav. Neologismele Neologismele sunt cuvinte noi. altele decât copulative: Copiii cânta frumos. feuda. ardoare. Nicio carte nu a ramas necitita. arest. Pot deveni pronume reflexive: pronumele personale. în general.. valenta.. pilaf. prosop. facute dupa a doua jumatate a secolu lui al XVIII-lea. diapazon. lefter. cizma. acordându-se cu acestea: Cartea me a este colorata. agentura. malarie. care reflecta în mod direct si imediat schimbarile survenite în viata materiala si spirituala a unui popor: autostrada. avans. politi cos etc. hering. gând. efort.. ieftin. mila. Te gândesti si la prietenii tai. · verbe la participiu: Multumita tie a luat examenul. gât.2. plug etc.

.. miting. ora etc. start. star. procuratura. mangan. agrotehnic. semivocale si consoane. hent. samovar etc. facil. mapa etc. administratie. notiunile de sunet si fonetica sunt folosite cu sensul de fo nem si fonologie. sputnic. sp rinter. izba. 10 . maior. · latina: acvatic. comisar. penalti. corner. compact. tenis etc. m agistru. Dupa modul si locul de articulare. Vocale Vocalele sunt sunete care se rostesc fara ajutorul altor sunete si pot forma sin gure silabe. Partea a II-a Notiuni de fonetica Capitolul 4 Sunetele limbii române Se afirma. magnet. · rusa: arenda. dumping. direct. În manualele scolare. · engleza: comodor. fruct. final.t. ocular. comitet. agregat. 4. derbi.. iar cea mai mica unitate sonora din care sunt formate cuvintele se numeste fonem. în sens general. ca fonetica studiaza sunetele vorbirii din punct de ve dere fizic. flagel. s teag. sunetele se clasifica în: vocale. stoper.1. figura.

cit . /iu/-piu. î su nt. în orice conditii. ti-a scris etc. Cei mai utilizati diftongi sunt: · urcatori (ascendenti): ia/-iarna. w = semivocala. g (ghe. se numeste diftong. semivocalele încadreaza între ele vocala: /sv+v+sv/ (do reau. rar.. Capitolul 5. Hiat 5. rostindu-se si ele fara aj utorul altor sunete. z). Cei alcatuiti dintr-o semivocala si o vocala se numesc diftongi urcatori sau ascendenti. plenisone. iar cinci: e. /ui/-pui etc. /ea/-deal. /ai/-tainuiesc. sleau.s.1. miau). w = vocala. t.3. Diftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala. la un triftong. patru: a. chi) . /c (ce. pronuntate într-o sil aba. q. /g (ge. neputând forma si ngure silaba decât cu ajutorul unei vocale (b. /âi/-câine. k (che. se numeste triftong. Triftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si doua semivocale.gi). /eu/-leu. chi)/. gi). î. o. k (che. Observatie. d. /âu/-pârâu. Ele intra în alcatuirea diftongilor si a triftongilor. dar nu pot alcatui singure silabe. m. /oa/-moara etc. Dar pot exista si situatii de tipul /sv+sv+v/ (creioane). 4. Consoane Consoanele sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete. dupa caz.p.Din cele noua vocale ale limbii române (a. Semivocale Semivocalele au acelasi simbol grafic ca si vocalele.2. u.ci). u si y). â. f. g (ghe. t. În limba româna avem peste douazeci de diftongi. Amintim cei mai cunoscuti triftongi: /eau/-beau.2. g (ge. Observatie. l. e. ghi)/. ci). vocale întregi sau semivocale. /au/-august. y pot fi. w. În mod normal. În cuvintele care contin consoanele: c (ce. Diftongi. h. r. iar cei alcatuiti dintr-o vocala si o semivocala se numesc difto ngi coborâtori sau descendenti. s. /au/-mut alau. weekend / uikend/. o. Triftongi. pronuntate într-o silaba . â. a. i. vreau. i. j. tigroaica.ghi) nu exista diftongi care sa înceapa cu literele e sau i. vocala semivocala e bere deal i copil rai o somn soare u metru metrou y ytrocerit yala 4. g. v. Litera-consoana w poate nota si o semivocala sau. a. k. x. 5. c. o vocala (wes tern /uestern/. Diftongul se poate alcatui si din doua sunete alaturate apartinând unor cuvinte di ferite. /eai/-doreai. /ie/-fierbe. dar pronuntate într-o silaba: mi-a spus. coborâtori (descendenti):/ai/-taina. n.

/e-e/: idee. /iei/ -piei. taiau. /iau/-suiau. tigroaica./eoa/-leoarca. -/u-u/: asiduu.gi). /a-u/:paun. g (ge. /e-o/:teologie. Vocalele care se gasesc în hiat pot fi: -de acelasi fel: /a-a/: contraatac. /ioa/-inimioara. Alternante fonetice 11 . aripioara.3. /o-o/: alcool. /e-a/: ideal. Litera. Triftongul se poate alcatui si din trei sunele alaturate apartinând unor cuvinte d iferite. /a-u/:cauteriza. /a-o/: aorta. -diferite: /a-e/: aer. chi) . /a-i/:faina. /a-i/:tain.eai. k (che. pleoapa. În cuvintele care contin consoanele: c (ce. /e-i/:peisaj. Litere dubl e. Observatie. dar pronuntate într-o silaba: mi-au zis./oai/-lupoaica.ghi) nu exista triftongi care sa înceapa cu literele e sau i. /e-u/: muzeul etc. Hiat Doua vocale alaturate aflate în silabe diferite alcatuiesc un hiat. 5. creioane. /i-i/:fiinta. Capitolul 6. Corespondenta dintre sunete si litere. g (ghe. /iai/-taiai. Alfabet.ci).miei.

ea se vede .1. C c ce/cî 21. sunetele sunt reprezentate prin litere. M m em/me/mî -- 6. o. Â â i/î din a 19. Litera este un desen.2.3. Z z ze/zet/zî 16. R r er/re/rî 6. iar sunetul este un fenomen acustic. H h has/ha 26. B b be/bî 20. U u u 11. Noi scriem astazi cu alfabetul latin modificat astfel încât sa reproduca si sunetele care nu exista în limba latina. S s se/sî 8. Y y i grec 15. bineînteles. el se aude. W w dublu ve/vî 13. formeaza alfabetul unei limb i. D d de/dî 22. coborî. Corespondenta dintre sunete si litere De regula. exista o corespondenta între sunetele si literele aceluiasi cuvânt. cadou. cât. bun. Literele pot fi mari (majuscule) si mici (minuscule). i. vrea. iar. cât si în interiorul cuvintelor compuse sudate în care al doilea cuvânt începe cu î si a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt care începe cu î: început. Numele lui provine de la primele litere ale alfabetului grecesc. A a a 18. ele f iind egale: Cuvânt litere sunete cuvânt litere sunete Ou 2 2 pagina 6 6 Lac 3 3 calator 7 7 Elev 4 4 veverita 8 8 Munte 5 5 doctorita 9 9 Uneori aceasta corespondenta nu se respecta: Literele: e. crt. F f ef/fe/fî 24. Alfabetul Totalitatea literelor. E e e 23. Alfabetul limbii române este alcatuit din 31 de litere: Nr. Q q kü 5. O o o 3. J j je/jî 29 X x ics 14. T t te/tî 10. S s es/se/sî 7.crt. Litere mari Litere mici Citirea literei Nr. de mâna si de tipar. L l el/le/lî 31. coborând. T t te/tî 9. os. si prin î din a în celelalte cuvinte: cântec. K k ca/capa 30. . I i i 27.6. Sunetul î este redat prin î din i la început si sfârsit de cuvânt. G g ge/ghe/gî 25. prin. A a a 17. V v ve/vî 12 Î î î/î din i 28. N n en/ne/nî 2. asezate într-o anumita ordine. u noteaza atât vocalele cât si semivocalele corespunzatoare: erou. P p pe/pî 4. Litera În scris. Litere mari Litere micm ici Citirea literei 1. oase. 6. neîntrecut.

· O litera poate reprezenta simultan doua sunete: x = cs x = gz x = cs x = gz axa /acsa/ -exaspera -egzaspera exemplu -/egzemplu/ excavator ecscavator excursie /ecsursie/ -exact -egzact examen -/egzamen/ existent -egzistent exeercitiu -/egzercitiu/ exorcita ecsorcita exclude /ecsclude/ -exemplar -egzemplar exploziv /ecsploziv/ -sufix sufics expansiv /ecspansiv/ -executiv -egzecutiv excursie /ecscursie/ -prefix prefics exersa -/egzersa/ afix afics 12 .

ci.. cât si (2 litere) (2 sunete) vocale. + consoana placinta [placi-nta] (2 litere) (2 sunete) [i= atât litera ajutatoare. ge. ca silaba n-are alta vocala) = c. daca i este accentuat (8 litere) (8 sunete) cianura [ci-anura] (7 litere) (7 sunete) îmbrânci [îmbrân-ci] (8 litere) (8 sunete) ci (2 litere) [c] (1 sunet) [i = numai litera ajutatoare] +a. c. ci. chi.· Grupuri de litere care redau si un singur sunet: ce. când i nu este accentuat în unele compuse ciacona [ca-cona] (7 litere) (6 sunete) cioban [co-ban] (6 litere) (5 sunete) ciuda [cu-da] . che. o. g. cât si vocala] + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt. ci. ghe.. ge. ge. g (e si i sunt numai litere ajutatoare) (1 sunet) grupul de litere pronuntarea conditii exemple ce [ce] + consoana cercetare [cer-ce-tare] (2 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare. cât si vocala] + vocala în hiat ce la sfârsit de cuvânt (9 litere) (9 sunete) licean [lice-an] (6 litere) (6 sunete) tace [ta-ce] (4 litere) (4 sunete) ce (2 litere) [c] (1 sunet) [e= litera ajutatoa re] + a în aceeasi silaba cea =[ca] ceara [cara] (5 litere) (4 sunete) ci [ci] . gi. u în aceeasi silaba cia = [ca] cio = [co] ciu = [cu] l la sfârsit de cuvânt. gi = ce. ghi: ce. gi (e si i sunt atât litere ajutatoare.

o.(5 litere) (4 sunete) furci [furc] (5 litere) (4 litere) nicicum [niccum] (6 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [ge] (2 sunete) [e= atât litera ajutatoare. u în aceeasi silaba gia = [ga] gio = [go] giu = [gu] giardiaza [gar-diaza] (9 litere) (8 sunete) giol [gol] . cât si vocala] + consoana + vocala în hiat ge la sfârsit de cuvânt fraged [fra-ged] (6 litere) (6 sunete) geograf [ge-ograf] (7 litere) (7 sunete) trage [tra-ge] (5 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [g] (1 sunet) [e= nu mai li-tera ajuta-toare] + a. o în aceeasi silaba gea = [ga] geo = [go] geanta [gan-ta] (6 litere) (5 sunete) georgian [gorgan] (8 litere) (6 sunete) gi (2 litere) gi (2 sunete) + consoana + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt daca i este accentuat pagina [pa-gina] (6 litere) (6 sunete) filologie [filologi-e] (9 litere) (9 sunete) îndragi [îndra-gi] (7 litere) (7 sunete) gi (2 litere) [g] (1 sunet) [i = numai litera ajuratoare] + a.

vocala n-are alta silaba. ghi = k e. chi. k . h e mut) (e si i sunt numai litere ajutatoare. cât si (3 litere) = (2 sunete) k .(4 litere) (3 sunete) magiun [ma-gun] (6 litere) (5 sunete) che. h e mut) 13 . k i. ghe. g . g e. g (1 sunet) vocale. g i (e si i sunt atât litere ajutatoare.

Grupul de litere pronuntarea conditii exemple Grupul de litere pronuntarea condi tii exemple 14 .

cât si vocala] aceeasi silaba (7 litere] (6 sunete) ochi ok i (4 litere) (3 sunete) chi (3 litere) [k ] (1 sunet) [i= litera ajutatoare] + a. o în aceeasi silaba ghereta [g e-reta] (7 litere) (6 litere) gherghef [g er-g ef] (8 litere) (6 sunete) ghe [g ] + a. o. cât si vocala] silaba (6 litere) (5 sunete) pereche [perek e] (7 litere) (6 sunete) che [k ] + a în aceeasi silaba cheag [k ag] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] chea [k a] (5 liter) (4 sunete) parcheaza [park eaza] (9 litere) (7 litere) chi [k i] exceptie + a.che [k e] exceptie + a în aceeasi chenar [k e-nar] (3 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare. u în chirurg [k irurg] (3 litere) (2 sunete) [i=atât litera ajuta-toare. u în aceeasi silaba chia [k a] chio [k o] chiu [k u] chiabur [k a-bur] (7 litere) (5 sunete) chiosc [k osk] (6 litere) (4 sunete) chiuveta [k u-veta] (8 litere) (6 sunete) ghe (3 litere) [g e] (2 sunete) [e=atât litera ajuta-toare. o. cât si vocala] cu exceptia + a. o în aceeasi silaba gheata [g a-ta] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] ghea [g a] gheo [g o] (6litere) (4 litere) Gheorghe [g or-g e] (8 litere) (5 sunete) ghi (3 litere) [g i] (2 sunete) .

în silabe diferite: c ontra-amiral.[i=atât litera ajuta-toare. Cele doua vocale identice si alaturate se pronunta distinct. Literele duble Literele duble noteaza. de regula. zo-ologie. chi. consoane) în diferitele forme ale aceluiasi cuvânt sau prefix se numesc alternante fonetice. 6. gi. trans-siberian. k i. vac-cina /vak-cina/. asez-asaza. ghi sunt numai litere ajutato are (c. perpetu u. fie de consoane diferite nota te prin aceeasi litera: ac-celera /ak-celera/. La consoane este vorba fie de repetarea aceleeasi consoane în cuvintele compuse: k ilogram-metru si în derivatele cu prefixe: în-nora. gi. gi. fie de consoane. ge. lice-e.4. k e. ghi sunt atât litere ajutatoare. k . ci. fie ca este vorba de vo cale. cât si vocala] + consoana ghinda [g in-da] (6 litere) (5 sunete) ghilotina [g i-lotina] (9 litere) (8 litere) ghi [g ] + a. u în aceeasi silaba unghia [un-g a] (3 litere) (1 sunet) [i= litera ajutatoare] ghia [g a] ghio [g o] ghiu [g u] (6 litere) (4 litere) ghioz-dan [g oz-dan] (8 litere) (6 sunete) ghiulea [g u-lea] (7 litere) (5 litere) Pentru a nu gresi. ge. post-traumatic.5. -daca silaba în care se gaseste grupul de litere nu mai are o alta vocala. g i). o realitate fonetica. semivocale.fi-ind. greseala-greseli. cât si vocale (ce. inter-regn. ci. atunci e si i din ce. g. Alternantele pot fi: 15 . chi. Alternantele fonetice Modificarile suferite de sunete (vocale. ci. che. poarta-porti. che. g ). o. ghe. g e. trebuie sa desparti cuvântul care contine acest grup în silabe si sa observi urmatoarele: -daca silaba în care se gaseste grupul de litere mai are o vocala. ac-cent /ak-cent/. atunci literele e si i din ce. ge. ghe. 6.

soc. famili-ei. Despartirea în silabe. a-a (vaca-vacuta. V-SSV) ( Un diftong si un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente ) Diftongii alaturati se despart sau diftongii si triftongii se despart de vocala sau de diftongul care le precede: ploaie. Ne-am dus la râu. s s (muiat) (urs-ursi. a-e (var-veri.le-oaica. mac. -dintr-un cuvânt întreg împreuna cu începutul sau sfârsitul altui cuvânt: El mi-arata cum s rezolv exercitiile. Succesiunile V-S (vocala semivocala) ((S)V-SV. ro-ua. sco-la-ri-ta. po-e-zi-e. 2. -din doua cuvinte întregi rostite împreuna: Nu-i acasa. pumn-pumni. ambigu-ul.su-ia. V-VC(C)) ( Doua vocale alaturate (în hiat) se despart ) Cele doua vocale pot fi: -identice: a-alenian. -din mai multe sunete ale aceluiasi cuvânt: fla-ca-ian-dru. mare-mari). sot-soti). leg-leaga ). pot-poti). -diferite: po-et. pronuntate cu un singur efor t respirator. vara-verisoara). formeaza o silaba. pom-pomi. Silaba poate fi formata: -dintr-un sunet (o vocala): i-de-e. Silaba O vocala sau o grupare de sunete care are o vocala. cro-itor. ca-na-li-za-re. greoi. g -c. oa-o (soarta-sorti. Capitolul 7 Silaba. fi-inta. Accentul 7. rar-rari. t-t (tot-toti.· vocalice (când se modifica o vocala): a-e (masa-mese. casap-casapi. lac. le-ul. Despartirea cuvintelor în silabe Succesiunile V-V (V-V(S). sco-la-ra. alco-ol.1.du-ios. Regula este valabila indiferent daca a doua vocala formeaza singura o silaba sau împreuna cu una sau mai multe consoane: sti-inta. du-et. d z (muiat) (brad-brazi. banu-ind. k. keny-an. dus-dusi). scoa-la. Arunca-mi mingea! -din sfârsitul unui cuvânt cu începutul altui cuvânt: Vino-aici! Raportat la numarul de silabe din care sunt compuse cuvintele. a-pa. feme-ii. pot fi: -monosilabice (alcatuite dintr-o singura silaba): tac. ale-e. a-melio-ra-re. e-ea (dreg-dreaga. (S)V-SVS. drag-dragi). polu-are. mar-mere). Litere-consoane . Se despart si doua vocale alaturate dintre care a doua face parte dintr-un difto ng descendent: cre-ai. g (sac-saci. -plurisilabice (polisilabice) (alcatuite din doua sau mai multe silabe): ca-sa. cal. cad-cazi). bo-ur. moale-moi).ta-iau. · consonantice (când se modifica o consoana): consoana nemuiata-consoana muiata (spal-speli. stea-ua.

pa-padie. i: ure-che. Se comporta ca o singura consoana: -litera x: e-xamen. -ch.doi-na. VS-CV. Daca înaintea consoanei se afla un diftong sau un triftong. C (V-CV. e xamen [e-gzamen]. le-ghe. SVS-CV. gh urmate de e sau i: ure-che. V-CSV) O consoana între doua vocale formeaza silaba cu vocala a doua:va-le. ne-n orocire. Aceeasi regula o respecta si grupurile ch.ma-pa. le-ge. -consoanele urmate de i soptit : mosi.li-ghioana. nea-chitat. h nu are valoare a unui sunet. gz/: a-xa [a-csa]. 16 . ta-xi.Aceasta despartire se refera la consoanele aflate între vocale. gh urmate de e.ve-ghe.le-oai-ca. precum si litera x /cs. despartirea se face la fel: soa-re. cre-ioane.

în-chide. EXCEPTIE În urmatoarele succesiuni de trei consoane.Succesiunea C-C (VC-CV.. . mais-tru. La fel se despart si: în-chega. EXCEPTII Trec împreuna la secventa urmatoare succesiunile de consoane care au al doilea ele ment l sau r si ca prim element b. -derivate cu sufixe: savant-lâc. dor-mea. ca port-: port-bagaj.). trans-portabil. târg-sor. prez. post-fata. ast-fel. Este vorba de: -compuse: alt-ceva. port-perie. fiind-ca. pust-nic. post-liceal. post-verbal. delin-cvent. h.). trans-lucid.s. perf. a doua consoana trecând la secv enta urmatoare: mul-te. fil-tru. despartirea se face dupa prima consoana: ob-ste. Consoanele urmate de i soptit se comporta ca o consoana: albi (adj. -derivate cu prefixe: post-: post-belic. as-pru. circum-spect.). despartirea se face dupa primele doua consoane: lp-t: mp-t: mp-t: nc-s: nc-t: sculp-ta nc-t: punc-tie somp-tuos nd-v: sand-vici redemp-tiune rc-t: arc-tic linc-sii rt-f: jert-fa punc-ta st-m: ast-mul Alte succesiuni de trei consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu tr ebuie memorate. capsa. g. c. lin-gvist. d. dormi (ind. hand-bal. post-natal. dor-mi (ind. trais-ta. VSC-CV. f. în-gheta. deoarece se întâlnesc în cuvintele formate (semi)analizabile. ac-tiv. în-ghiti. trans-: trans-carpatic. cerbi. -formatii cu elemente de compunere.). trans-national. t si v + -l + -r bl: ca-blu br: neo-brazat cl: pro-clama cr: nea-crit ol: Co-dlea or: co-dru fl: nea-flat fr: pana-frican gl: nea-glutinat gr: nea-gricol hl: pe-hlivan hr: ne-hranit pl: su-plu pr: cu-pru tl: ti-tlu tr: li-tru vl: nee-vlavios vr: de-vreme Succesiunea C-CC Trei consoane între vocale se despart dupa prima consoana . Succesiunea C-CCC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana . În succesiunile de trei consoane. VC-CSV) Doua litere-consoane între litere-vocale se despart. ori-ce dar al-bi (vb. p.

despartirea se face dupa prima conso ana: ab-stract.În succesiunile de patru consoane între vocale. trans-: trans-frontalier. tung-sten. -derivate cu prefixe: post-: post-prandial. port-stindard. despartirea se face dupa a doua consoana: g ang-ster. carora li se poate aplica despartirea du pa structura. înzdraveni. Este vorba de: -formatii cu elementul de compunere port-: port-drapel. Alte succesiuni de patru consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu t rebuie memorate. 17 . post-scolar. În unele succesiuni de patru consoane. con-structor. EXCEPTII Despartirea CC-CC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana . deoarece se întâlnesc în cuvinte formate (semi)analizabile. trans-planta.

doctorita. di-plo-ma. lozinca. vârst-nic. daca aceasta ar contraveni regulilor: a-broga. unic. por-t avion/port-avion. des-pre/de-spre. forme gramaticale ale aceluiasi cuvânt: cân-ta (prezent) cân-ta (perfect simplu). (al)un-spre-ze-ce-lea. o-biect. de-zechilibru/dez-echilibru. el putând sa stea pe silaba: -ultima: ma-ca-ra. aripa. dupa a treia consoana: dejurst-va. accentul pus pe silabe diferite. verbele auxiliare. to-por. În cazul omografelor. nes-prijinit/ne-sprijinit. V oi sunteti copii cuminti. Accentul În limba româna accentul nu are loc fix. su-blinia/ sub-linia. bateti. pre-ve-de-re. India a fos t mult timp colonie britanica. Despartirea dupa structura Despartirea dupa structura este acceptata atunci când capatul rândului coincide cu l imita dinte componentele cuvintelor formate . -penultima: al-bi-na.3. la-po-vi-ta. Romar-ta/Romarta. deosebeste: întelesul cuvintelor: co-pii co-pii. conventional. regizor. Pentru cuvintele a caror structura nu mai este clara. taceti. despartirea se face. -antepenultima: bu-te-li-e. far-fu-ri-e. normele actuale (DOOM 2) recomanda o singura acc entuare la cuvintele precum adica. Nu primesc accent: articolele. ca-me-ra. pre-pe-li-ta. -a patra de la final: ve-ve-ri-ta. servet. În functie de uzul literar actual. formele neaccentuate ale pronumelor personale si reflexive. Succesiunea CC-CCC ( Cinci consoane între vocale se despart dupa a doua consoana ) În succesiunile de cinci consoane (foarte rare). 7. deoarece elementele componente sunt neîntelese sau neproductive în limba româna.Despartirea CCC-C În unele succesiuni de patru consoane în care nicio segmentare fonetica nu se sustin e. normele actuale recomanda exclusiv despartirea dupa pronuntare (ab-stract. -derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. mor-ma-ne. avarie. drep-tunghi/drept-unghi. despartirea se face dupa a doua c onsoana: opt-sprezece. -a cincea de la final: no-ua-spre-ze-ce. Se pot desparti si dupa structura cuvintele (semi)analizabile (formate în limba ro mâna sau împrumutate): -compuse: al-tundeva/alt-undeva. ine-gal/in-egal. prepozitiile. caracter. co-lo-ni-e co-lo-ni-e: Dupa barbierit tata foloseste apa de colonie. sunteti sau doua variante accentuale literare: aca . mar-gi-ne. su-biect) sau evitarea despartirii. miros. duminica. ianuar ie. interjectiile si unele conjunctii. fenomen. suntem. calugarita. sever. Am facut niste copii dupa actele de studii. ma-sea.

a se razgândi. Ex. ilegalist. Ex.1. pamânt. pre lucrabil. casnic a. mult. satean. Precizati structura cuvintelor de mai jos dupa modelul: bunic = bun (radic al) + -ic (sufix): banut. anost/anost. Alcatuiti familiile lexicale ale cuvintelor: rau. frunza. hatman/hatman. c. prefix + radical + sufix: a dori. credincer. a îmbunatati. floare. trafic/trafic . a înnopta. lung (câte sapte derivate pentru fiecare cuvânt). profeso r/ profesor. a împamânteni. Gasiti radacina cuvintelor: neîngramadit. încredere.3. jilav/jilav. nebun. a îmbuna. prefix + radical.2. pi atra. Grupati cuvintele de mai jos conform cerintelor date: cuvinte alcatuite di n: a. antic/antic. putinatate. sulitar.tist/acatist. b. împanare. a rascumpara. penurie/penurie. dezradacinare. contrafacut. intim/intim. mahalagiu. a se încrede. Exercitii Vocabular Ex. patrat. radical + sufix. Ex. a încreti. usturoi. gingas/gingas.4. 18 . îmbunare.

11. d b. maufactura 4. Ex. -padurire d. vorbulita. neîmpaduri Ex. Ex. a înmâna 7. f d. arnaut. obscen 2. Subliniati cuvintele care fac parte din vocabularul fundamental: . continuu 4. bojdeuca. mersi. cuvântare. constiincios. c onstiinta. vorbitor. columbela. murui. Indicati. albastreala. încet. palinca. manivela 8. bunatate.10. a merge. vorbaret. asalt. Sa se precizeze apartenenta cuvintelor de mai jos la vocabularul fundament al sau la masa vocabularului : luna. curechi 10. chel. mâna 2. albastrea. diriga. a vorbi. curechi. confrate. a mâna Ex. constiinciozitate. Indicati carei categorii de cuvinte din masa vocabularului îi apartin terme nii de mai jos: abolire. Precizeaza apartenenta fiecarui cuvânt la una din categoriile: arhaisme. manusa 5. compartimentul cel mai labil si mai supus influentelor din afara .Schimbarile care au loc în societate se reflecta. pârcalab. constient. padurb e. armas 5. ceaus. iti. duglis. barabula. vorba. mai ales în vocabular. ui. aprod. cauc. a difuza 12. armas. imens. vocala. autohton. cilindru. zi. a molari. albastrire. Ex. anima. a implementa. vorbarie. Ex. vorbusoara. curent. alezare. a se sfadi Ex. a cuvânta.Ex. cusma. a râde. cucuruz.9. hiat.8. dusman. Ex. pe sub mâna 9. cataveica. Precizeaza radacina cuvântului neîmpadurire: a a. dajdie. clop. a vocaliza. lexic. musiu. pe mâna 12. metafizica. piscina 11. vocalizare.. manastire 11. demuazela. madam. cneaz. fast. cheb. accelerat. bunicel. asiduu 7. cosarca. vocalic. a hamai 3. direct sau indirect. analist. pa.12. cneaz.7. cucuruz. aga. ceau. ienicer. desinenta. rival. bonjur. a re ctifica. palarie. lovele. mânusita 6. a sparli. mânastire 10. parol. nepot. cuvântul care nu apartine familiei lexicale a verbului a scrie: . împadurire b. Grupati pe familii lexicale urmatoarele cuvinte: albastrui. împadu c. agie. Apartin jargonului cuvintele din seria: c a. ui. vorbire. e c. demuazela. pamânt. cuvânt. dictafon. corfa 8. Sa se indice termenii care apartin aceleiasi familii lexicale: 1. a albastri. fotosensib il. ceapraz. a accepta 13. târziu. cer. maniciura 3.13. analog. bun. malai. albastru. megies. amortiza. dulce. spahiu 14. ienicer. în lista de mai jos.5. urât. distinct. dregator. a ridiculiza 9. cuvintel. harbuz.6. cuvântator. darling. neologisme: 1. re gionalisme. beilerbei. pravila 15. logofat. ciubota. apeduct.caimacan 6. tujur.

2. Cuvântul lacas este: a. 4. 3. arhaisme sintactice în 3 si 4 Ex.14. cuvânt din limbajul standard Ex. gagiu d. Fie cuvintele: 1. scriere c.17.16.15. arhaism b. porumb Ex. Precizati sensurile proprii si figurate ale cuvintelor subliniate din tex tul de mai jos si aratati sensul cu care sunt ele folosite: 19 . scriitor b. sara (=seara). cucuruz c.a. arhaisme lexicale în 1 si 4 b. Sa se analizeze structura morfematica a cuvintelor: înnorata. Ele reprezinta: a. arhaisme fonetice în 1 si 3 c. vames v ietii. papusoi b. aripe. roate. scrisoare Ex.18. Dintre urmatoarele cuvinte nu sunt regionalisme: a. nescrise Ex. scriptura d. paharnic. arhaisme morfologice în 2 d. regionalism c.

A trecut întâi o boare Cu acorduri lungi de lira Pe deasupra viilor, I-au raspuns fânetele Si-a fuat de prin ponoare Toate florile soptira, Puful papadiilor Întorcându-si fetele . (G. Topârceanu

Rapsodii de toamna)

Ex.19. Sa se indice sensul verbului a fi (predicativ) în fiecare dintre urmatoarel e enunturi: g În lumea asta sunt femei ... h Masina este în garaj. i Joi a fost un accident grav. j Mâine va fi un an de când ne-am cunoscut. k Tu esti din Almaj? l Repriza este de 45 de minute. m La anul va fi la facultate. n Cât este un kilogram de rosii? o Pe unde ati fost de dimineata si pâna acum? p Ce e când te manânca palma? q Era pe la 1848 ... r Cât va fi soare voi sta pe plaja. Ex.20. Formati scurte propozitii în care sa folositi omonimele: toc, luna, ceara, cer, gol, mei, mai, razboi, par. Ex. 21. Înlocuiti punctele printr-unul dintre cuvintele scrise în stânga paginii: a. car (subst.) 1. Parintii mei au construit o . . . . . . . . . . noua. b. care (pron.) 2.Doiboitrag un ..........încarcatcu fân. c. casa (subst.) 3.Eu ..........în spateun rucsacmic. d. masa (subst.) 4. Pe ulita satului trec doua . . . . . . . . . . goale. e. capra (subst.) 5.Pe..........elev îlasculti? f. gol (adj.) 6. Platesc la . . . . . . . . . . cumparaturile facute. g. casa (subst.) 7.S-au adunatpestradao ...........deoameni. h. capra (subst.) 8. Tot luându-se din el , butoiul este aproape . . . . . . . . . . i. car (verb) 9.Laora12,mamanecheamala........... j. care (subst.) 10. El taie lemne folosindu-se de o . . . . . . si un ferastrau . k. masa (subst.) 11. A câstigat meciul, marchând un singur . . . . . . . . . l. gol (subst.) 12. Are numai o . si doi iezi. Ex.22. Sa se grupeze expresiile din coloana A cu sinonimele din coloana B: AB 1. a. 2. 3. c. 4. d. 5. 6. f. 7. 8. h. 9. i. a lua peste picior a-si gasi beleaua a-si aprinde paie-n cap b. a-si bate joc a nu face doi bani a lua la refec a intra la apa a ajunge la mal a prinde cu minciuna e. a nu fi cu piciorele pe pamânt a lasa în apele lui a ajunge la sapa de lemn a da de fundul sacului g. a nu face nici cât o ceapa degerata a iesi la liman a o baga pe mâneca a trage un perdaf a lasa în plata domnului

10. a fi cu capul în nori î. a prinde cu ocaua mica Ex.23. Sa se indice câte un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte din fondul vechi al limbii ( toate neologismele sa înceapa cu litera a): 1. asemanare 2. pustnic 3. stramosesc 4. îngrijorare 5. a zadarnici 6. a însufleti 7. a pretui 8. a adânci 9. scrobeala 10. înflacarare 11. dispretuitor 12. prefacut 13. mestesugar 14. înaltare 15. staruitor 16. înfatisare 17. atragator 18. însusire 19. a mari 20. bastinas 21. ajutor 22. a înainta 23. folos 24. adevarat Ex. 24. Sa se indice câte un sinonim lexical pentru fiecare din sintagmele de mai jos: 1. de nepretuit 6. a-si lua zborul 11 vrednic de plâns 20

2. fara culoare 7. înalt functionar 12. a da de urma 3. fara cusur 8. agent secret 13. a-si pierde speranta 4. tabara militara 9. a sari de pe sine 14. masa de seara 5. foarte mic 10. luare în râs Ex.25. Sa se indice câte un sinonim lexical neologic pentru fiecare sintagma: 1. din care se extrage uleiul 11. putere de convingere 2. referitor la miros 12. furt literar 3. referitor la vise 13. referitor la ploaie 4. referitor la existenta 14. care cunoaste mai multe limbi 5. referitor la vedere 15. suveran pontif 6. care tine un discurs 16. bun de baut 7. care poate fi pipait 17. a pune la cale 8. remediu universal 18. prim-ministru 9. a pune în pericol 19. care preîntâmpina un rau 10. supus alterarii 20. a face rost Ex.26. Sa se indice prin DA sau NU daca urmatoarele cuvinte sunt sinonime: 1. pueril infantil 6. pronume propune 2. indigen civilizat 7. competent capabil 3. deponent depozitie 8. emotionant abominabil 4. (a) aboli (a) suprima 9. (a) dinamiza (a) dinamita 5. indispus indecis 10. stârpire eradicare Ex. 27. Grupeaza sinonimele din grupa A cu cele din grupa B: A B A B 1. adânc a) ridicol 9. vesnic i) inutil 2. betiv b) malitios 10. destept Î) avid 3. caraghios c) inteligent 11. fatarnic j) etern 4. cinstit d) contagios 12. îngâmfat k) profund 5. ciudat e) insolent 13. lacom l) culpabil 6. obraznic f) melancolic 14. molipsitor m) ipocrit 7. rautacios g) onest 15. vinovat n) alcoolic 8. trist h) infatuat 16. zadarnic o) bizar Ex. 28. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte doua sinonime din grupa B: A B A B 1. pofta a. fals 8. a-si închipui n. spaima b. a aniversa o. consoarta 2. a evoca c. opinie 9. fatarnic p. dorinta d. ipocrit q. a se constitui 3. sotie e. necomunicativ 10. a înapoia r. eronat f. a ucide s. fatarnic 4. frica g. a restitui 11. parere s. a celebra

teama 13. 29. 7. 21 . duplicitar prefacut i. Gasiti trei sinonime vechi si trei sinonime neologice pentru cuvintele: 1.juvenil. convingere a îmbuatati l. 5. a-si imagina t. nevasta 14. Grupati sinonimele de mai jos: 1. cearta. gresit x. tainuire . 6. a banui chef y. m. k. a remedia sa redestepte w. 30.h.pueril 3. a returna fals u. a sarbatori t. î. 2. a ameliora 12. posac tacut j. a omorî v. a asasina Ex.terifiant 4.culpabil 2. Ex.

suspiciune 8. Sa se indice câte un sinonim lexical din coloana B pentru expresiile din c oloana A: AB . cosmic -q. procedeu r.aspru b. aprig o. sincer. a succede -m. baza n. a interzice 13. prezumtie i. 13. a îngadui -l. talie n. înfocat k. incult 5. obscur 3. flux -c. abundent î. Ex.abominabil 6.victorios 11. siguranta Ex. concav 9.copilaresc.detaliat 24. vasal -f.nevinovat 12. culpabil 9.vinovat 15. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte cinci sinonime din grupa B AB AB 1. himera -s. brâu g. îndestulat j. iubire. natalitate -j. condamnabil s. fundatie h. necrutator c . mijloc a. încântator 4.5. hotie 7. marunt f. escrocherie 5. ilustru -r. compasiune.stupefiat. culpabil 12. 3. respectiv câte un antonim pentru urmatoarele cuvinte: 1. drum j. diurn Ex. încredintare p.inocent 23. 17. certitudine t. 35. Ex.asemanator 16. blamabil t. banuiala r. a precede 20. Pentru fiecare cuvânt din grupa A gasiti câte un antonim în grupa B: AB AB 1. stalactita -g. prohibit -h. inocent -i. spornic u.biruitor 20. Scrie câte un sinonim.razbunator 22.amanuntit 8. erudit -p. fin î. sfarâmat s. rafinat -o. delapidare c. nocturn -k. poteca 2. feroce e. 32. verdict w. a gândi e. 21. meschin 7. hotarâre f. a pleca.înfiorator. pupa 4. permis 8. resurse d. decizie q. generos -d. mortalitate 17. prora -b. remarcabil b. a cugeta o. 33. 4. 9. 5.vindicativ. teluric 18. deficit 16. grosolan 14.autostrada i. excelent s. reflux 19. strada p. presupunere 6. succes -î. a judeca m. admirabil g. convingere 3. 31. scund q . occidental.credincios 10. creditor 11.îngrozitor 19. carare m. a reflecta k. senior 10. similar 7.centru l. îmbelsugat 2. navalnic 4.uimit 18. sentinta a. frauda l. mic 3. debitor -e.fidel. neînsemnat h. realitate 15. esec 6. stalagmita 2. temelie x. convex -n. ulicioara Ex. excedent -a.tineresc 14. 34. vinovat v. fundamental d. 2. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte trei sinonime din grupa B : A B A B 1.

neatent 22 . a-si aduce aminte -a. târziu 2.1. a-i pieri piuitul -b. ascuns 3. cu dosul în sus -c.

10. sarac 11. b) exogen. c) cutat 11 14. a fi numai ochi si urechi -d. liniste -a) galagie. a se iubi 12. încet 10. c) acasa. Ex. vrednic -a) harnic. b) a împrastia. 10. 8. a munci 5. c) acasa 4. curat. a apropria 8. pretutindeni -a) nicaieri. 7. 2. b) a murdari. a se avea la cutite -m. b) nocturn. 5. a încuraja 15. a-si pierde constiinta /cunostinta. b) murdar. mic. bazin carbonier / carbonifer. a ramâne pe janta / geanta. Cuplati paronimele: 1. adagio b. greutati familiale /familiare. atlaz . a fi permanent în razboi -o. 6. repaus. a-i taia cuiva cuvântul -î. c) a întina 6. b) lânga. adagiu 3. a uita 7. arid. b) malefic. bucurie 19. 5. calota glaciala / glaciara. c) rezonanta 16 19. c) domol 9. parere de rau -g. b) stâng. putin. 1. c) înstarit 11. repede -a)agasant. b) sus. citet -a) lizibil. aici -a) acolo. odata cu gainele -k. 4. 3. curat -a) necultivat. Ex. Gasiti antonimele cuvintelor de mai jos. Mentionam ca toate antonimele înc ep cu litera m. (a) urî. a se întelege 16. bine-crescut. dat la iveala -h. a-i merge din plin -p. c) zestre 13 16. tribunal arbitral / arbitrar. peste noua mari si noua tari -i. c) oriunde 5. c) cititor 14 17. industrie minera / miniera. b) lent. a umbla pe sapte carari -e. 8. 14. a vorbi 14. cacofonie -a) eufonie. Alegeti paronimul corect folosit: AB AB 1. aproape 20.36. privire glaciara / glaciala. a sta cu mâinele-n sân -n. b) departe. c) puturos 2. d) exterior 3. indigen -a) autohton. lenes 8. 39. notatie literara / literala. b) oneros. a purifica -a) a macula. 11. androgen h. 9. b) maculatura. 13. b) a câstiga. treaz 17. 2. întelept 6. arbitrar 9. a mânca pâine alba -f. c) obosit 7. a micsora. a pierde -a) a gasi. iute ca prâsnelul -s. 3. c) a afla 9 12. Gasiti pentru cuvintele scrise deosebit antonimul sau antonimele potrivit e: 1. îngâmfat. a adjudeca a. viata. Ex. 7. 15. tare. c) altruist 15 18. destept -a) inteligent. a nu privi cu ochi buni -l. 6. (a) aproba 18. 12. bogat -a) sarac. b) padure. adevar. par -a) maciuca. c) arici 8 8. c) a risipi 10. opozitie 10. apozitie î. 4. prost ca o ciubota -q. 38. ghinion 13. pacat original / originar. a sta. drept -a) strâmb. a trai. normal 9. egoist -a) alogen. b) impar. 9. Ex. a-i fi drag ca lumina ochilor -j. apical i. c) dimineata 17 20. a adapta c. 37. b) avut. imens. imaculat -a) maculat. b) lenes. crud. c) prost 12 15. c) etic. a aduna -a) a strânge. c) por 10 13. b) ilizibil. b) doct. diurn -a) revers. a adopta 2.4. în doi timpi si trei miscari -r. munte -a) câmpie.

arhivar l. eferent alabastru e. 7. . atlas m. arhivist 12. imputatie 13. apicol 11. aliterare. arbitral k. 5. a abjudeca 14. androgin amputatie g. 6.4. albastru aliteratie f. 23 aferent d. a apropia j.

îndreptare . Toata viata a calatorit pe spetele / spezele statului. 9. albastru c. c 11. privitor la cauza . cuvânt de lauda . facut la întâmplare . apropria h.18 19 20 Ex. cu privire la cazurile gramaticale . 3. 5. Alegeti explicatia potrivita pentru paronimele din coloana stânga: 1. Neclaritatile au fost elucidate / eludate. 19. Primirea facuta a fost destul de glaciala /glaciara. d 12. Indicati. 42. Am fost în auditie / audienta la prefect. 18. 12. 2. arbitral i. adagio b. prin rescriere. 2. parte de propozitie . hotarât de arbitru . 16. 4.însera r. apropia g. Ex. aforism . 41. A ascultat cu atentie expozitia / expozeul vorbitorului. 17. a include un adaos într-un text . 19. 6.complement n. a stabili pretul . 4. 17. a se lasa seara .cauzal k. numele unei culori . Alegerea mirelui nu a fost arbitrara / arbitrala. 8. Pe strada pericolul este eminent / iminent. adagiu a. 9. 14. anuar f. 11. f 20. 7. 9. 8. Nu ma voi angaja temporar / temporal.evolua p. ciorna provizorie democratie . Pentru revendicarile lor. caligrafie frumoasa a calca cu piciorul 8. 5. A fost un student eminent / iminent. Toti cei care economisesc au un libret /livret de economii. 7. care are loc o data pe an . b 10. 15. Cerul este foarte alabastru / albastru. Clientul este insolvabil / insolubil. 16. actiune de a strânge lucruri etc. care este paronimul potrivit în urmatoarele cont exte: 1.colectare l. 7. 3. anual e. 40. Se teme când vulcanul erupe / irupe.cazual j. 18. A avut parte de multe greutati familiare / familiale. Studiaza într-un atlas /atlaz geografic.corectare m. . 3. 14.arbitrar î. 15. a-si însusi un lucru strain . 5.compliment o. aberatie absurda 2. Ex. în tempo lent . A studiat complementul cauzal / cazual. varietate de ghips . 13. S-a împiedicat într-o conducta petrolifera / petroliera. publicatie anuala (subst. Toata viata am fost solidari / solitari.). e 20. a se deplasa mai aproape . oamenii manifesta / manifesteaza pe strazi. 6. 13. a se dezvolta .insera s. 10.evalua q. Propunerea facuta l-a simulat / stimulat la studiu. biblioteca de carti bicicleta cu doua roti 6. Explicati de ce sunt pleonastice urmatoarele constructii si combinatii l exicale: A 1. abilitate iscusita bezna întunecoasa 4. alabastru d.

iluzie amagitoare 4. a deshuma din pamânt B 1. diurna zilnica 24 . desert pustiu 3. june tânar 6.populara 10. geamat tânguitor 5. averse de ploaie 2.

primplan. razmerita. înde lung. Stan-Patitul. rascumparare. cum-se-cade. înaripat. razboinic. a îmbaia. a împutina. Ex. a desfasura. dute-vino. câinelup. încalzire. r azboi. a deslusi. casa. razbunare. a descuraja. dublu decalitru. . Gara de-Nord. a desfiinta. 43. înarmat. chef. catel. Totdeauna m-a bucurat marcarea unui gol. desfrâu. PesteraMuierii. cazan. desen. perspective viitoare 8. a se dezgusta. împilare. carte . Valea-lui Mihai. SN-CFR. împiedicat. a se razgândi. si de sufixele : ut. TAR-OM. util sa fie fo losite ca: substantive. a împleti. caldemare. -uta. Calea Victorii. a rasari. dezastruos. fie care. de mâncare Se cere: -completarea tabelului de mai jos. desfrânat. dezolant. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate: a. a raspunde a raspândi.7. 44. îmbelsugat. câmp. dumnea-ta. adjective si adverbe. a dezavua. îmblanita. b ine voitor. urât. rastimp. a înabusi. asa dar. Peninsula-Balc anica. 48. rascruce. rasplata. r azes. Mentionam ca fiecarui cuvânt îi corespunde un singur sufix. Radu-de-la-Afumati. cu minte. Delta-D unarii. Alcatuiti contexte adecvate. Se dau urmatoarele cuvinte : a înainta. a împinge. a razvrati. a dezmierda. -uie. a dezbraca. dezvoltare Se cere: -sublinierea cuvintelor formate cu ajutorul prefixelor. înalt. -ulet. 49. a în albastri. de asupra. a îmbina. car. a rasfoi. -isoara. Dati câte doua exemple de cuvinte compuse prin contopire si prin alaturare (cu sau fara cratima) pentru fiecare dintre partile de vorbire indicate: substantive adjective pronume numerale adverbe prepozitii conjunctii ?? ?????? ?? ?? ?? Ex. -el. a înaspri. 47. a dezamagi. a despagubi. rasunet. 45. floarea soarelui. Ex. Explicati urmatoarele notiuni : prefix cuvânt de baza sufix cuvânt derivat Ex. hazard întâmplator 10. -us. 46. a împunge. C EC. despot. pre-cum. razuire. Ex. elogiu laudativ Ex. în care cuvintele: frumos. CâmpiadeVest. a-casa. razor. Formati diminutive folosindu-va de cuvintele: carare. razbate. Se dau urmatoarele cuvinte compuse (ortografiate gresit): rau-facator. -usor. înapoi. a dezmembra. O NU. rasina. a încarca. tigara de tutun 9. Balta-Brailei. destinatar. a dezr bi. a îmbata. ortografiind corect cuvintele de mai sus: Cuvinte compuse Cuvinte compuse prin alaturare Cuvinte compuse prin sudare cu cratima fara cratima prin abreviere Ex.

ecuatie. Plecându-i copiii. o. chirurgie. j. zecimala. terapeutic. Îi place sa se plimbe gol prin camera.b. n. Nu s-a asezat niciodata contra vântului. 25 . h. Are un suflet curat. i . f. e. ipoteza. luxatie. demonstratie. Toata apa din bazin a curs. Bunica mi-a cântat o colinda foarte veche. g. epidemie. k. Depresiunea Almajului o colinda multi turisti. Ex. m. continental. istm. a ramas singur cuc. Cânta cucul sus pe-o creanga. boreal. buldozer. hexagon. Vara aceasta merg la mare. Vara caldura este insuportabila. l. excavator. Cursul Nerei este foarte sinusoidal. cerebral. d. Primavara apele curg repede. Caietul curat este oglinda elevului. Numai votul lui a fost contra. î. arctic. p. diesel. c. Eu îmi apar saracia. 50. Eul liric îsi exprima direct trairile. torent. Grupati urmatoarele neologisme pe domeniile în care sunt folosite: seringa . bormasina .

gherghina. luând. aburi-aburi. conjunctie. Despartiti în silabe cuvintele de mai jos. treaca. 7. doreai. arctic. busuioc. furioasa. peisaj. copii. Ex. Model: a-flu (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoane intervoc alice). Ex. mausoleu. deocamdata. fiul. pleoapa. leoarca. dre ptunghi. axa. geam. ceas. domni-domni. vârstnic. 8. teologie. ciob. somptuos. i-i. bacterian. chenar. jertfa. fix. boli-boli. Subliniati cu o linie diftongii si cu doua linii triftongii din cuvintele de mai jos. e-e. Ex. chior. Dati exemple de cuvinte (câte doua) care sa contina urmatoarele vocale în hia t: a-a. cereala. faina. iarba. haina-haina. porunci-porunci. Ex. fiica. paun. exemplu. influenta. dulapior. cârâitor. ratoi-ratoi. suv Ex. chiuveta. u-u. Indicati hiatul din cuvintele: cauteriza. 4. exercitiu . Ex. razboi-razboi. Ex. ploua. arau. ghiol. ghiveci. atlet.2. inimioara. Construiti enunturi din care sa reiasa sensul diferit al urmatoarelor cuv inte în functie de accent (omografe):ochiochi. caisa. Subliniati diftongii cu o linie. doarme. o-o. Subliniati cu o linie vocalele. vocalele în hiat cu doua linii din cuvinte le urmatoare: biata. despre. chibrituri. brâulet. explozie. creioane. croiasca. 5. desfrâu. piua. roate. 9. ungu ent. duios. pârâu. Precizati câte litere si câte sunete sunt în cuvintele de mai jos. vaita. vegheaza. bastion. cioara. dupa ce le-a ti transcris fonetic: ceai. suiau. gheata. vo ios. câlcâi.1. creatura.Fonetica Ex. lua. bariera. exil. nea. 6. bojdeuca. 3. graiau. centru. cu doua linii semivocalele în cuvintele de m ai jos: poezie. ouat. extern. taiat. dezechilibru. Subliniati formele corecte din perechile de cuvinte de mai jos: afectos afectuos aversiune adversiune avocat advocat bleumaren bleumarin aripe aripi cabluri cable casierie caserie conjuctura conjunctura coperte coperti creem cream datine datini dividend divident dagile dragele (mele) escroc excroc fierastrau ferastrau filigran filigram gresala greseala genuflexiuni genoflexiuni indentitate identitate intinerar itinerar . cuib. coagula. polei-polei. margine. îndoiala. sc umpi-scumpi. fragi. stiuca. Ex. inexact. Model: gherghef /g erg ef/ = 8 litere si 6 sunete. precizând regulile folosite: analfabet. iepure. examen. deci. baiat. fiinta.

Ex. Folositi. ianuarie -ianuarie. degraba -de graba. vizita. omofonele (cuvinte pronuntate la fel. dar scrise di ferit) de mai jos: altadata -alta data. mormane. încontinuu -în continuu. margine. masea. felie.avarie -avarie. lapovita. în enunturi. simbol -simbol. sc aun. topor. 10. Indicati varianta accentuata corect a urmatoarelor cuvinte: antic -antic . Precizati care silaba este accentuata în cuvintele: popor.1. astronaut.Ex. debut -debut. fenomen -fenomen. pasare. câmpie. cuminte -cu minte. caracter -caracter. Testul numarul 1 ¤ 1. prepelita. Ex. nicidecum -nici d e cum. camera. 11. bineînteles -bine înteles. Teste 10. matur -matur. numaidecât -numai de cât. repede. Sunt întotdeauna vocale toate sunetele din seria: 26 . totodata -tot o data.12. saptesprezece. viezure. masa.

foale. dulciuri. eram. b. Fac parte din vocabularul fundamental cuvintele din seria: a. pe oricare silaba. prunc. geambas. bac. bine. accentul neavând un loc fix. geniu.a. chenare. c. a se duce. prefer. ¤ 7. elemente de jargon. d. cinema. geamgiu. volant. b. antonimie. ¤ 4.i. d. exploziv.a. iarna. farba. lup. gheorghian. Un diftong este alcatuit din: a. ¤ 6. folclor. c. a fredona. b. paronime. c. base-ball. sest. Sunt neologice cuvintele din seria: a. creator. b. luni. cinci. c. regionalisme. omonime. a. iarba. gheata. toiag. ¤ 12.e. ghiozdan. sinonime. chiuveta. canotaj. soare. a uschi. ¤ 11. ghetou. a veni. cuina. Litera i are patru valori fonetice în seria: a. b. inginer. a citi. top. lampa. a încrusta. diriga. franc.â. resort. a scrie. b. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. om. b.u. c. chinui. Urmatoarele cuvinte: a gini. b. maci. veghea. foisor. gara. pe penultima silaba. banca. ghiont. urâcios. banc. apa. În cuvintele era. recidiva. prima silaba. cer. gimnastica. b. vocala + vocala (rostite într-o silaba). c. gol. seama. stiinta. b. a. erau. cutit. automobil. racheta. a sta. gheara. fotbal. iesire. gazda. vin. Cuplurile de cuvinte: destins-distins. vopsea. d. d. ¤ 5. spinare. gaina. semivocala + vocala (rostite într-o silaba). copârseu. sus. crichet. kilometru. legume. termeni argotici. tream. gheata. leagan. casa. b. alb. rosie. internat. ecou. ¤ 13. moaca. semivocala + semivocala (rostite într-o silaba). c. matura. jos. b. golâmb. c. stea. fecioara. otel. roaba. cinema. pom. omis-emis. a mânca. amputa-imput a sunt: a. peste.o. leac. capsa. gheata. pe ultima silaba. Pot avea omonime cuvintele din seria: a. ¤ 10. cap. neologisme. ¤ 2. a. misto sunt: a. ureche. Indicati seria în care fiecare cuvânt contine semivocala e: a. Precizati seria care contine consoana /g /: a. fluture. c. c. el litera e transcrie: . vocala + semivocala (rostite într-o silaba). ¤ 8. d. atentie. doi. vulcan. general. vara. ¤ 9. În limba româna accentul se pune pe: a. arie. mâna. d. furnicar. ¤ 3. afabil-amabil. c. ghinda.

27 .

maturoaie au valoare de: a. ca-i-sa.u. Cuvintele geografie si hieroglifa contin: a. augmentative. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. cinci silabe. ¤ 20. c. semivocala. b. ¤ 14. 3.e. c.i. urmas . geamantan. patru silabe. trei. d. con-junc-ti-e.e. 4. gestionar. prezent -viitor. Litera e are doua valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. c. 6. a-tle-tic. gherghina. Triftongul oai din cuvântul tigroaica este format din: a.u. înalt -scund. 28 . ¤ 18. seara -aseara. de-spre. semivocala + semivocala + vocala. c. patru. at-le-tic. 5. a-tle-tic. zece -treizeci. 4. ceangau. sase silabe. c. ¤ 24. ¤ 21. derivare b. bunastare. sfiiciune. des-a-li-ni-za. d. gentil. de-sa-li-ni-za. d. b. cai-sa. 3. sfiios. ¤ 16. e. d. Urmatoarele cuvinte: casoaie. b. ca-i-sa. primavara. c. înaintas . semivocala + vocala + semivocala. Indicati seria care contine numai antonime: a. 5. erou. sunt corecte: a. d. gheata. b. c. unul. semivocala /i/. Din urmatoarele cuvinte despartite în silabe: 1. Precizati câte dintre derivatele verbului a sfii (asa cum apar aici) sunt scrise gresit: sfiire. baietan. ¤ 23. aici -acolo. lebada. b.o. des-pre. casa -acasa. trei silabe. b. nicio valoare nu este adevarata. vocala + semivocala + semivocala. fu-ncti-e. d. veverita. b. 2. compunere c. ¤ 17. sus -jos. b. b. ¤ 19. c. 1. genunchi. a adormi -a dormi. doua. precursor . des-a-li-ni-za-re.u. c. niciunul. ¤ 22. schimbarea valorii gramaticale (conversiune) ¤ 15. gheata. aproape -departe. diftongul /ie/. sfielnic si sfiicios: a. con-struc-tor. vocala /e/. cândva. b.u. b. chirurg -medic. Cuvintele astfel. mic -mare. slab -tare. cuvinte compuse.o. dui-os.â. con-junc-ti-e. a. a. a sosi -a pleca. d. clarviziune s-au format prin: a. Pot fi atât vocale cât si semivocale toate sunetele din seria: a. e. 2. copilandru. celuloza. con-struc-tor. vocala + vocala + semivocala. d. sfiiala. frumos -simpatic. premergator .o.a. diminutive. 6. Cuvântul predecesor nu înseamna: a. geamat. tare -moale. c. semivocala /e/.a. c. darnicie -zgârcenie. d. ceapa. toate. cons-truc-tor. con-junc-tie. dre-ptunghi. gre-sea-la.

.

¤ 30. În cuvântul foiau avem: a. 3 consoane. d. b. masa. cotcar. 5 litere. ceas. c. Precizati care dintre cuvintele enumerate este format în limba româna prin deriv are cu sufixul -tor: a. gând. Indicati seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. evocator. ¤ 32. d. spahii. alta varianta. defula -refula. ieseanca. butelie. butelie. expropriator. secol. c. Litera e este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: . foc. 4 consoane. duminica. 3 vocale. b. b. simbol. flux. o semivocala. iepuresc. a (se) largi. b. ispravniceasca. c. duminica. ¤ 35. a sfârsi. 3 vocale. câine. barbat. asediu. analiza. razboi. a peria. 5 litere. duminica. 3 vocale. b. oneros -necinstit. slujba. bin-o-clu. o semivocala. preceptor. aburos. rosu. d. mojic. 5 consoane. b. a spori. d. extenuat. c. pepene. gura. duminica. 5 litere. masea. a peria. ¤ 26. bagacios. În cuvântul genunchi sunt: a. boj-deu-ca. 8 litere. brânza. oaie. c. preceptor. ¤ 29. c. preceptor. bin-o-clu. pilda. bi-noc-lu.¤ 25. iezisori. 2 consoane. b. ¤ 31. bavarez. Sunt derivate cu o semivocala. a mari -a (se) înalta. coarda. o consoana. acidulare. ispita. d. explorator. vornic. 8 litere. cireasa. poarta. b. ¤ 27. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. bagaret. b. urma. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. 2 vocale. o consoana. laguna. c. boier. a abandona. ierbulita. noua. pânza. simbol. boj-de-u-ca. 5 litere. ¤ 33. Nu fac parte din masa vocabularului nici un cuvint din seria: a. experimentator. boj-de-u-ca. 2 vocale. oase. simbol. viciu. mur. butelie. marti. maruntis. 8 litere. proba -atestare. baies. sanatos. ilizibil -clar. c. fluviu. c. d. 2 vocale. Cuvintele binoclu si bojdeuca sunt despartite corect în silabe în seria: a. o vocala. acar. veghere. taina. preceptor. simbol. mojici. b. butelie. a urca. d. pacat -culpa. c. d. 4 consoane. paza -santinela. d. Indica perechea de cuvinte care ilustreaza sinonimia: a. gând. a bea. sageata. 2 semivocale. trei. bi-noclu. d. protectie. o semivocala. cocos. prova. ¤ 34. acribie -neglijenta. sufix toate cuvintele din seria: a. strada. luna. ¤ 28. boj-deu-ca. zobon. muschi.

b. geamantan. secret. 29 .a. veghea. perete. chenzina. general. gen. ceainic. cerere. gherghef.

artar. geana. d. lume. ¤ 39.4. canion. alta solutie. 8. gheata. Recunoasteti cuvintele derivate cu prefixe: 1.2. c. vesel. d. 7. sunete. d. deferenta. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: a. ¤ 44. 2. 4. relief. razes. . vocala + semivocala. fabulos. c. b. semivocala + semivocala. sunete. numai o vocala. vrednicie. numai consoane. explorator. semivocala + semivocala. carunt. a întari. 5. bisturiu.afund. d. pix. celest. b. cafeina. aprobare: a. 1. sunete. 3. afluent. d. ¤ 40. calaret. b. patent. d. 4. sunete. lucru. d. negura. fondului principal lexical. ¤ 41. ¤ 38. d. înaltat. gras. geam. ceainarie.2.1. 6. 4. b. om. În cuvântul fiica litera i noteaza: a. masei vocabularului. limfom. hemoglobina.3. sunete. semivocala + vocala. c. comprimab il. epitet. eliptic. b. În cuvintele chiuretaj. ¤ 43. infuzie. abreviere. vocala e. c. ¤ 36. semivocala e. c. 2. 2. Diftongul ia din cuvântul iarta este format din: a.4. b. vocala + semivocala. semivocala + vocala. adresa.6. afix. sunete. reflex. doua semivocale. cadelnita. chiorî. termopan apartin: a. 2. social. 6. a cuvânta. 5. concepte. metalic. 1.c. defileu. encliza sunt formate prin derivare: a. b. vocala + vocala. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. parcare. hipertensiune. conlucrare. unor anumite limbaje. 2. vocala + vocala. 1. 1. semivocala i. oala. paor. ochi. croissant. sunete. d. 7 7 7 7 litere litere litere litere -5 -6 -7 -7 sunete. d. 3. robot. 6 6 6 6 litere litere litere litere -4 -5 -6 -4 sunete. 3. 5. trunchi avem: a. 4. c. 4. b. 9 9 9 9 litere litere litere litere -7 -8 -9 -8 sunete. O silaba poate contine: a. alta interpretare. solfegiu. În cuvântul cearta litera e noteaza: a. doua vocale.5. desinenta. penaj. a emigra. sunete. perioada. ¤ 45. c. nominativ. sunete. radio. a migra. colegiu. a razui. c. c. anunt. ¤ 37. b. b. 3. Cuvintele electron. 6. ¤ 42. d. ravas. 2. ceaslov. c. 5. Precizati care dintre cuvintele: 1.

30 .

su-ba-pre-ci-ere. vocala + vocala. presortare. balan. cina. chiar. inginer. a robi. a pretui. 10. rasina. c. Nu sunt antonimice grupurile: a. a merge -a sta. chinez. vocala + vocala + vocala (într-o silaba). sub-a-pre-ci-e-re. gimnast. a tapa. d. baietoi. semivocala + vocala. d. padure. vocala + semivocala. Cuvintele casuta. d. insulita. ghid. patima. radacina. su-ba-pre-ci-ere. baietica. chica. ¤ 48. împaiere. ¤ 2. c. inimos. d. dezonorare. vocala + semivocala + semivocala (într-o silaba). raci. c. geometrie. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. prezentare. c. b. b. semivocala + vocala + vocala (într-o silaba). razuire. a redacta. b. b. d. d. inelata. stralucesc. b. farmacie. acreala. b. cioc. ¤ 50. d. Cuvintele sinonime si subapreciere sunt despartite corect în silabe în seria: a. semivocala + vocala + semivocala (într-o silaba). baietel. regionalisme. Un triftong este alcatuit din: a. ¤ 3. ciubar. babeste. gigant. ¤ 4. sub-a-pre-ci-e-re. genunchi. a recolta. regeste. sanie. Elementul subliniat din cuvântul lucrezi este: a. desinenta. activitate. maturica au valoare de: a. prestabil. semivocala + semivocala. tema lexicala. d. neologisme. razbunare. reaseza. si-no-ni-me. nume. b. si-no-nime. c. sus-jos. ¤ 47. schior. prieten -inamic. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: . acomodare. Litera i este vocala si litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a. prezidiu. prieten -amic. stralucitor. d. ¤ 49. c. b. rasfrângere. augmentative. sufix gramatical. c.2 Testul numarul 2 ¤ 1.¤ 46. c. În cuvântul auditoriu litera u noteaza: a. ¤ 5. c. Sunt derivate cu prefixe cuvintele din seria: a. circular. ghiaur. diminutive. sin-o-ni-me. sin-o-ni-me. actoras. b. giurgiuvean. manusar. istovitor.

mila. d.1. bob. 31 . geam. bila. patina. veghea: a. vie. rasa.2. c.4. doc. voleu.a. pruna. b. golf. par. 8. Precizati din câte sunete sunt formate cuvintele triunghi. nuc. val. cursa. tura.6. banda. sol. ¤ 6. silit. pupa. b. seara. 2.

acnee. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. b. stolnic. d. gheara. umbra. c. a imagina. liniste. c. câtestrei. ¤ 12. mila. stranepot. lemn. a înnoda. asfintit. co-or-do-na-re. ceafa. caldarusa. ¤ 9. a dormita. pitic. c. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: a. trist. prenatal. englezesc. agitatie. d. a-ri-pio-a-ra. a recalifica. co-or-do-na-re. b. b. pepene. a dezaproba. subiect. general. semivocala. chefliu.c. Sunt neologisme toate cuvintele din seria: a. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: . prefix. cheaguri. armie. ¤ 17. pompa. chefliu. împreuna. astronomie. simbol. pentru. ¤ 7. razes. siesi. a-nor-ga-nic. soare. În cuvântul podoabe litera o noteaza: a. co-o-rdo-na-re. d. c. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. brad. b. amurg. ¤ 14. an-or-ga-nic. c. statiune. d. ¤ 16. parabola. oboseala. vocala. salcâm. tehnica. Morfemul subliniat în cuvântul nescrise este: a. cenaclu. abundenta. d. snaidar. inteligenta. ceai. acestea. sufix lexical. desinenta. c. 6. etern. fortuit. gelos. cre-de-au.5. 7. a-nor-ga-nic. celofan. a-ri-pi-oa-ra. piparca. frunza. d. ceara. referire. razisoara. vier. apa. stramosesc. gem.4. a lucra. ram. vânt. expunere. frunza. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. razbatere. mireasa. Sunt derivate prin prefixe toate cuvintele din seria: a. prezent. crestet. b. semivocala. ciocoieste. relatare.3. rama. lepedeu. ¤ 13. tunet. vilbrochen. a supraveghea. cre-de-au. a-ri-pioa-ra. sentiment. hatmanie. d. a stabili. vocala. tacheti. prisaca. b. proverbe. c. a încerca. fulger. c. îmbolnavire. c. agie. caldarâmgiu. an-or-ga-nic. a ordona. trac.1. chenar. cod. bustean. masa. a-ri-pioa-ra. text. aparaie. a transcrie. râu. solemn. d. Litera e are patru valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. d. sufix gramatical. râs. presus. gelatina. comis. cauc. regatean. b. mediu. chef. polcovnic. b. cataracta. ghebos. ¤ 11. a încalta. dezertor. c. Litera e are doua valori fonetice (vocala si litera ajutatoare) în cuvintele di n seria: a. daca. ascendent. cre-deau. a razui. a vedea. d. ¤ 15. a prescurta. ¤ 10. b. a indica. co-ord-o-na-re. ceferist. nor. serdar. b. plop. rada. prispa. razes. a comanda. vocala. geaba. post. cre-de-au. cerere. semivocala. vocala. ¤ 8. d. ghem. jupâneasa. semivocala. sabie. gost.

ochi. amonte. 32 . ciolane. parale.a. destul.

c. a duce. doctorita. câine. b. b. raza. sunt corecte astfel: a. rascumpara. escadrila. sanc-tu-ar. afinata. laies. 2. soare. 2 semivocale. ermitaj. ¤ 24. b.b. boare. d. 9 litere. . cumpanire. Fac parte din familia lexicala a: 3 consoane. 4 vocale. escala. epoca. o semivocala. 3. o litera ajutatoare.4. cumparat. mândra.4. ra-dio-jur-nal. 9 litere.3. cumparare.6. ¤ 23. brumarel. doctorita. chimir. cumparator. taciune. c.3. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. ecuadorian. maica. veriga. solzisor. sin-op-tic. 9 litere. tainui. parataxa. a verbului a cumpara toate cuvintele din seri a. a cumpani. necumpatat. gât. binom. bucatica. juncan. 9 litere. scul-ptor. arsita. african. d. ciubota. 1. norii. d. func-tio-nar. doctorita.2. palma. pinten. filtru. b. 2 consoane. aerian. admitere. 2. 5. cântec. c. c. 4. 3 consoane. sapun. amic. rascumparare. seara. În cuvântul ceainarie sunt: a. 3 vocale. d. cuzinet. buletin. talpa. ¤ 19. firimitura. ¤ 20. piatra. juncan. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. ¤ 25. pliant. su-best-i-ma. c. b. metalifer. doctorita. fun-cti-o-nar. d. b. cutit. cumpatat. somp-tu-os. a cumpara. atlaz. gândire. cuvânt. picioare. d. pleurezie. prun. glandular. unguent. e-xha-us-tiv. 3 semivocale. veriga. deal. func-ti-o-nar. rascumparat. d. jupâneasa. ¤ 22. scadere. arsita. ianuarie. Identificati seria care contine numai cuvinte monosemantice: a. gârbovit. cumparatura. 4 vocale. b. 1. fixativ. c.5. cuvinte. oracol. epoca. ¤ 21. cumpatare. a. 6. cumparatoare. voinic. epoca.5. c. 3 semivocale. inferior. necumparat. taina. greu. c. Cuvintele exhaustiv si functionar sunt despartite corect în silabe în seria: a. b. infect. ¤ 18. veriga. adeverire. 1. ex-ha-us-tiv. cumpaneala. voinic. fisier. Identifica seria în care fiecare cuvânt contine cel putin un diftong: a. 4 vocale. sotie. veriga. oaie. piuneza. 3 consoane. Urmatoarele despartiri în silabe: 1. labos. arsita. ex-ha-us-tiv. tâmplar. broscuta. rusesc. epoca. c. arsita.

c. enigma. crenvursti. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. dializa. penita. 33 . e-xha-us-tiv. b. laser. plisc. topica. fals. violet. demisie. d. chips. logaritm. director. ¤ 26.d. func-ti-on-ar. incizie. lampa. ecou. fraza. diafan. a developa. bacalaureat.

barabule. impudic. perpetuu grupul de litere u u noteaza: a. cultura. d. nerusinat. c. Sinonime pentru cuvântul miselie sunt toate cuvintele din seria: a. josnicie. b. mârsavie. impudic. bazaconie. clorizare. blestematie. ochi. automobil. actual -prezent. bariera. imoral. d. harpagon. declinabil. scârbos. baubil. ferodou. acord. tata. d. pagânatate. c. cheie. defavorabil. acele -acele. vesela -vesela. semivocala + vocala (diftong ascendent). harpist. Indica seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic: a. b. greu. profesor -posesor. atasabil. b. b. bradet sunt formate prin: a. . imoral. memorabil. Cuvântul indecent nu înseamna: a. nelegiuire. b. infamie. frunte. târg. prefix + sufix gramatical. zapada. tarina -tarina. deplorabil. d. Precizati care serie are toate cuvintele formate cu ajutorul sufixului -bil: a. b. tiraj. ¤ 32. discontinuu. b. hidrofor. penal. prefix + radacina + sufix lexical. vacuum. pendula. grad. ambiguu. d. judo.¤ 27. ¤ 29. ferment. chibrit. c. Cuvintele stufaris. c. b. clizimetru. trivial. pendul. trivial. ¤ 31. patru. d. necuviincios. ¤ 34. indisponibil. Cuvântul realimentezi are urmatoarea structura: a. tema + sufix gramatical + desinenta. ¤ 33. maleabil. perceptibil. ajustabil. licean. c. desantat. pisica. albastru. mama. excesiv. alta varianta. literar -literal. Identifica seria care contine numai cuvinte omografe: a. derivare. ticalosie.smerenie. sapte. notabil. c. miercuri. Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria: a. vocala + litera ajutatoare. ¤ 36. conversiune. c. vocala + semivocala (diftong descendent). c. În cuvintele asiduu. obscen. c. ordin. c. forfoteala. descifrabil. torturi -torturi. harnasa. verde. pasibil. corn. cliper. fiara. abjectie. nuc. lizibil -ilizibil. caracter -caracter. Toate cuvintele sunt polisemantice în seria: a. haruspiciu. d. chiciura. clincherizare. pelican. cheie. frunzime. hidrolog. netrebnicie. b. harponier. alintare. spurcaciune. fardizare. fantasmagoric. spaga. vulgar. pipaibil. d. basc-basca. limba. nemernicie. ¤ 28. poarta. framântare. farinaceu. coloana. clinometru. ¤ 35. b. pendulare. ¤ 30. pornografic. operativ. vocala + vocala (hiat). compunere. colonie -colonie.dezordine. expresie. alocabil. faradelege. scabros. freza -fraza. prefix + radical + sufix gramatical + desinenta.

a dormi. a exclude. 6 vocale.d. a merge. a cânta. ¤ 37. 6 consoane. Cuvântul ferchezuiala contine: a. 34 . a citi.

Cuvântul reîmprospata contine: a. paraxenie. d. iarba-vacii. ¤ 45. hârtie-moneda. dezarticula. a dormi -a veghea. igrasios. a pleca -a veni. un prefix si doua sufixe. d. M-am întâlnit cu un domn bine. b. Cuvântul despartit corect în silabe este: a. c. 5 consoane. b. 5 vocale. ¤ 43. injustete. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria: a. derivarea cu prefixe si conversiunea. d. iarba câmpului. câtiva. iluminare. d. alfabet -beta. dragule! c. ¤ 38. derivarea cu afixe (sufixe si/sau prefixe). b. antiteza. b. 4 consoane. b. imobil. ¤ 44. împrumuturile. despot. toate cuvintele care au acelasi radical. . incalificabil. ¤ 47. casa -acasa. a aprinde -a stinge. c. supra-ve-ghe-tor. sigur -sovaitor. insubordonare. ¤ 41. docilitate. Nu toate cuvintele sunt derivate cu prefixe în seria: a. anormal. chin-tes-en-ta.b. d. 5 vocale. negustor. seria care contine numai antonime: a. d. temporal -atemporal. Fierarul îndoaie tabla în doua. neologismele. c. Pretul motorinei a crescut cu un procent de trei la suta. b. frumos -urât. incorectitudine. antidrog. c. le-gis-la-ti-e. c. c. 6 vocale. Element de jargon se gaseste în propozitia: a. logic -ilogic. nici o varianta din cele anterioare. În care enunt folosirea numeralului nu este pleonasm: a. derivarea parasintetica si compunerea. scump -ieftin. iepure-de-mare. b. d. fata -spate. b. toate cuvintele care au aceeasi forma. c. ¤ 39. Prietena mea mi-a tras clapa. d. despre. sigur -nesigur. Mijloacele externe de îmbogatire a vocabularului sunt: a. toate cuvintele care au acelasi sens. iarba-neagra. un prefix si un sufix. inarita. Are un scris misto. consuetudine. c. Au revoir. ieri-noapte. douazeci. c. Rasculatii au fost decimati din zece în zece. CEC. Prin familie lexicala întelegem: a. o semivocala. seara -aseara. c. necugetare. Sinonimul cuvântului obedienta este: a. b. a îndemna. amândoi. neconformism. d. necunoscut. 35 orisicum. dis-tin-cti-e. o semivocala. ¤ 40. d. doua prefixe si un sufix. citet -ilizibil. oral -orar. ¤ 42. muncitor. opresiune. Indica 2 semivocale. imoasa. necrolog. inductor. Elevii sunt triati câte trei. ¤ 46. iepuras. deasupra. acord -pian. d. negare. numai un prefix. anisori. 5 consoane. b.

azaleea redau: a. d. nociv. egoist -altruist. d. c. blestemat. serios -neserios. radicalul înnorat + desinenta de feminin. pedeapsa -scutire. Sunt antonime toate grupurile de cuvinte din seria: a. repugnat. b. ¤ 3. b. 10. b. este. frumoasa. furioasa. Literele ee din cuvintele ideea. general. feroce. geamgiu. leoarca. curat -pur. ¤ 2. elefant. vulgar -nobil. divergenta -acord. d. lupoaica. alogen -natal. sanguinar. poet. oribil. ¤ 50. repulsiv. singular -a. . sânge. defaimator. geam. aceia. a veghea . ghioaga. dezagreabil. apartinând vechiului fond al limbii române. c. d. nefast. c. geografie. surioara. atlas -atlaz. c. bun -rau. creioane. seara. seria în care are numai sinonime neologice: a. eronat. ginere. costeliv. Litera e are cinci valori fonetice în seria: a. a expedia. b. fricos -las. necurat -murdar. impracticabil. greu. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. Cuvântul înnorata are urmatoarea structura morfematica: a. tema înnora + sufix gramatical -ata. d. dubioasa. tigroaica. cioara. b. doua vocale în hiat. afurisit. beda. postum -antum. b. legiuire. prejudiciabil. mi-au (zis). licentios -impudic. calomnios. singular -a. ¤ 49. Alege pentru cuvântul rau. taioare. aceea. ochioasa. deal.3 Testul numarul 3 ¤ 1. scârbavnic. leoarba. eleva. chioara. prefix în-+ radical nor + sufix lexical (verbal) -a + sufix gramatical (de partici piu) -t + desinenta de feminin. caprioara. ceapa. prefix în-+ tema nora + sufix gramatical -ta.¤ 48. ilustru -obscen. leii. necitet -ilizibil. creeaza. chelner. fetid. fals. aripioara. era. bolnavioara. c. lenes -vrednic.

vocala e si semivocala i. mosneag. semivocala e si vocala e. acasa. copilita. ceapa. 13 litere si 13 sunete. ¤ 5. înmânat. Fac parte din familia lexicala a cuvântului mâna (subst. mânusita. alta situatie. casa. vocala e si semivocala e. studios. c. manusar. 36 . îndemânare. d. mânatura. 13 litere si 14 sunete. continuu reprezinta: a. c. 4 litere si 9 sunete.) toate cuvintele din ser ia: a. moasa. mosier. b. îndreptar. manichiura. un diftong descendent. manusa. 6 litere si 12 sunete. copil. 9 litere si 9 sunete. statuie. c. b. mosie. Cuvintele exemplaritate si urechiusa au: a. a înmâna. b. întinerit. un triftong. 9 litere si 7 sunete. ¤ 7. d. un diftong ascendent. c. studiu. deal. dreptate. Alege seria care contine cuvinte create prin mijloace interne de îmbogatire a v ocabularului: a. delusor. mâna lunga. 14 litere si 14 sunete. ¤ 4. 8 litere si 8 sunete. ¤ 6. perpetuu. tânar. Literele uu din cuvintele asiduu. nedrept. d. floarea-soarelui. îndemânatic. b. d.

miauna. contemporan. propriu.cocs -cox. veverita. cartel -cartela. aripioara. rond -ronda. cheama. doreai. statuie. b. paun. ceai. leoaica. 2. Contin diftongi toti termenii din seria: a. miop -mioapa. bolnavior. Litera e nu este vocala în cuvintele din seria: a. Sunt paronime toate grupurile de cuvinte din seria: a. cercetarea. calcâi. Stefan cel Mare. pleosc. ploicica. b. 5. cafegioaica. Scaunul avea picioare mic i. ¤ 17. b. caret -careta. propriu. ¤ 13. ¤ 9. ¤ 14. Sunt compuse cuvintele: 1. ¤ 8. ¤ 10. secundar. dupa cum urmeaza: a. speriau. b. Are o sanatate de fier cuvintele subliniate sunt folosite în ordinea data. anost -anosta. întemeiau. pe sub mâna. piuneza. colonie -colonie. merg pe deal -e de-al nostru. ¤ 11. c. s-au dus -vii sau pleci. d. oriental. luând. soare. acesta.3 si5. vreau. d. înseua. secundar. a cauteriza. elev. leii. ocheau. 3. noul. mânat. d. cu sens: a. b. . ¤ 16. c. ghiaur. b. a lua. inerta. falca. piuneza. a înmâna. bloc-diagrama. obiect. întemeiai. d. trei sunete. fund -afund. figurat. d. figurat. alta situatie. b. manufactura. figurat. roua. d. trap -trapa. c. ¤ 15. deal. d. eram. figurat. d. toate. i-au (dat). realitate. consoane. avers -aversa. ¤ 12. plouând. În cuvintele oxiuriaza si bauxita. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. atrofiere. capot -capota. geam. aprozar. aprecia. rafale. În constructiile 1. ecuadorian. doua sunete.2 si4. Avem omografe în: a.1. 2. influenta. acordeon. unguent. snob -snoaba. nici unul. a vâjâi. Avea o gura cu buze carnoase. Contin semivocale toate cuvintele din seria: a. mutalau. moasa. aer. flacau. Stabileste seria în care toate cuvintele apartin vocabularului fundamental: a. vreo. întâi. c.c. 4. d. cumsecade. cazac -cazaca. c. piatra. nu-ma-uita. minor -minora. pedeapsa. doreai. pleoapa. 3. batist -batista. semiautomat. secundar. a succede. fiu. simetrie. ax -axa. mânatura. c. junior -junioara. soricioaica. deal. flinta. vreun. veghea. propriu. beau. c. b. litera x noteaza: a. saric -sarica. frisoane. ozon. un singur sunet. greu. trup. b. ea. propriu. lupoaica. secundar. taina. altruist. c. c. obiect.

b. c. 37 . ficat. mure. ghinda. sfredel. hrean. perna. afina. glezna. a topi. voievod.

c. ladoi. fi-i-ca. S-au format cu sufixe diminutivale toate cuvintele din varianta: a. excursie. spui. turturel. ratoi. d. serb. absolut -relativ. problematiza. iezuit. puica vreo. real. feb-rua -ri-e. almajean. exotic. Sunetele e. Sunt derivate cu sufixe colective toate cuvintele din seria: a. b. pârcalab. casoaie. sosea. rufarie. ratoi. Sunt formate pe teren românesc toate cuvintele din seria: a. juncan. desime. fi-in-dca. d. racnet. jupân. ¤ 27. macrocosmic. materialiceste. talpoi. diversionism. nichelator. exploatare. usier. laculet. d. hrisov. micut. Ne deplasam încet. miniatural. doare. cablare. elogiu. claxon. b. epistrofa. c. fiin-ta. înapoi. Nefiind atenti. general. impetuos. auxiliar. c. nou. siret. ¤ 23. c. visterie. prundis. porumbiste. straduta. intoxicatie. cocias. lustragerie. fi-i-ca. musca. d. câine. baltoi. b. exercitiu. puiandru. c. cuantic. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. palarie. aval -amonte. . studentime. pedala. d. b. Stirea publicata în ziarul de astazi. sare. tocanita. ¤ 25. fi-int-a. patut. a exaspera. ursulet. postelnic. b. broasca. taxiuri. paharnic. bioxid. vulpoi. d. pârâu. bradet. fi-inta. resort. ¤ 19. o si u sunt semivocale în seria: a. axioma. chiaburoi. floricea. baietan. Cântecul privighetorii rasuna în salciile pletoase. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. aparaie. Varianta în care cuvântul subliniat are sens figurat este: a. c. biciui. zavoras. piciorus. exemplar. vulturica. dinamograf. zeciuiala. faget. fe-brua-rie. s-au izbit cu hidrobicicleta de piciorul podului. macris. mamaligoi. barboi. b. nichel. expunere. a exclama. exhaustiv. c. baltoaie. muscal. d. edilitar. vulpita. juridic. ¤ 26. b. accidentat -plan. hexagon. prejudiciu. i. b. paunas. fiind-ca. gramatic. audia. executoriu. barboi. Litera x se pronunta cs în toate cuvintele din seria: a. casa -acasa. voievod. piatra. ¤ 18. lefegiu. abil -stângaci. ramuris. megies. banet. lustragiu. aramar. pe un brat vechi al Dunarii. c. adevar -minciuna. gen. juridiceste. detaliu. noi. c. Contine numai perechi de antonime seria: a. maturatoare. usita. a pleca -a se duce. ¤ 24. muncitorime. fiin-dca. b. cu barca. boxer. lexic. o am din izvor sigur. baie. d. fur. ¤ 22. zidar. butonaj. c. b. exil. ¤ 20. deplorabil. Sunt formate numai cu sufixe augmentative toate cuvintele din seria: a. justificabil. maracinis. scabie. dijma. untura. examen. rachitis. ozonifica. avers -aversa. roua. ¤ 21. intraactional. îngrija. fii-ca. feb-rua -rie.d.

d. 38 . fii-ca. fi-ind-ca. fe-bru-a -ri-e. fi-in-ta.

ajutor. îmbucurator. iconita. arid. desteptul. cioc. frumosul. rotar. eul. motor. Recunoaste seria în care toate cuvintele nu apartin fondului principal lexical : a. gonitor. solid. ginecolog. decapsulare. inalienabil. ursoaica. galben. diluat. ratoi. inalienabil. convietuire. chiabur. conlucrare. omogen. Sunt formate cu sufixe motionale toate cuvintele din seria: a. tractorist. dilatare. alinare. analfabetism. facliar. dragi. d. b. drumul. curcan. parasuta. ghidon. pacifist. ¤ 35. betonist. ghidus. ajustor. lauda. doua vocale alaturate pronuntate în silabe diferite. plecarea. macara. b. tractor.¤ 28. alfabetizare. a dilata. gimnast. umflare. echipaj. Cuvinte formate prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale) întâlnim în seri a: a. arendasoaica. ghiol. d. egoism. onctuos. 3 litere si 3 sunete. binele. ¤ 33. ¤ 36. consumabil. cioban. c. rondela. cosar. d. berar. Exista hiat atunci când avem: a. zmeoaica. micsorare. b. darling. al nostru. concepe. anaerobioza. fasonator. cafegioaica. frunzulita. fudulul. ¤ 29. Antonimele cuvintelor: comprimare. dilatabil. mahalagioaica. iaurgerie. cifru. foraibar. împarosat. pitar. verdele. ¤ 32. fertil. Sunt derivate cu sufixe de agent toate cuvintele din seria: a. b. orisiunde. efemer. b. împachetat. destindere. dânsul. d. 3 litere si 3 sunete. dilatatie. b. ginere. careva. maci. ¤ 34. eterogen sunt în or dine: a. spais. marire. broasca. concurentul. ¤ 37. anvelopa. doi diftongi alaturati pronuntati în silabe diferite. far. rampa. detenta. beton. giurumea. elevul. viereasa. veverita. o vocala si o semivocala pronuntate în silabe diferite. 7 litere si 6 sunete. În cuvintele fax si echivoc apar: a. d. conglasuire. actor. ursoaica. cioata. nimicul. dezechilibrare. îngustare. pitareasa. dilatat. o litera si un sunet. studenta. rezistent. durabil. sinoptic. blamare. ¤ 31. poliomielita. b. chicot. vulpoi. c. unchi. glod. c. amnezie. c. alunis. c. expansiune. 6 litere si 6 sunete. taranca. razor. b. morar. însusi. Apartin aceleiasi familii lexicale toate cuvintele din seria: . rosia. lup. c. b. decan. arapoaica. 3 litere si 4 sunete. ¤ 30. Litera i este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a. d. farmacist. dezalcoolizare. doua semivocale alaturate pronuntate în silabe diferite. largire. chiuveta. iarna. c. niciuna dintre variante nu este corecta. solubil. cafegiu. anabaptist. c. d. fain. c. porumbita. tranzistor. chior. gealat. d. d. neseriozitate. Indica seria în care toate cuvintele sunt derivate parasintetic (simultan si c u sufixe si cu prefixe): a.

florar. neînflorire. floricica. înflorare. 39 floricea. înfloritura. c. flotatie. înflorire. a înflora. d. a înfiora. florareasa. floarea-soarelui. a înflori. înflorat. b. înflorat. florar. flotor. reînflorit. înflorire.a. înflorit. .

atotputernic. b. Cuvântul golanie are structura: a. Din Vlaicu-Voda nu am vazut decât un tablou. abominabil. Structura lexicala a cuvântului plugarie este: a. bur-lan. func-ti-o-nar. verzi-si-uscate. dreptunghi. competent. aseara. b. în vârful unei lanci". binefacere. ¤ 39. golan-(radacina) + -ie (sufix). în forma de cort. competent. navalnic. b. totdeauna. binefacator. am ramas tablou. alta situatie. împrumutat din limba franceza. radacina plug-. Harap-Alb. tema plugar-+ sufixul -e. "ornament al unei steme. pas-opt-ist. . ¤ 42. re-a-lism. d. în timp de razboi". care indica apartenenta unei nave la o anumita tara". d. bine. priceput. d. c. ¤ 44. b. impetuos. situat deasupra mantoului (herald. S-au format prin compunere toate cuvintele din seria: a. i-a-nu-a-ri-e. Baia-Mare. monstruos. c. parerea celui ce nu are încredere în reusita unei actiuni". d. si-a cumparat un tablou imens. iscusit. format prin derivare de la substantivul contabil. ¤ 40. b. golan-(radacina) + -i (sufix) + -e (desinenta). ma-u-so-le-u. "opinia. rezultat prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). Vazând-o cum arata. d. oribil. de-scri-e-re. de obicei. c. ¤ 45. golani-(radacina) + -e (sufix). radacina plug-+ sufixul -ar care formeaza tema plugar-+ sufixul -ie. nou-nascut. bun. copil-minune. Cuvântul subliniat din propozitia "Nu am reusit sa contabilizez toate conturil e. prins. adesea. ¤ 41. ac-ti-o-nar. provocând depunerea substantelor care se afla în suspensie" . "steag de pânza având forme si culori diferite. "perioada de scadere a temperaturii în cursul unei boli febrile". sculp-tor. Identificati seria în care toate cuvintele sunt despartite corect în silabe: a.)" . Vizionând expozitia. nu este adevarata nici o varianta. radacina plugar-+ sufixul -i + desinenta -e. debusolat. Cuvântul defetism are unul din sensurile: a. macabru. Contine sinonime neologice pentru: înspaimântator.¤ 38. ob-ti-ne. ¤ 46. c. c. facere. Cuvântul pavilion nu are unul din urmatoarele sensuri: a. cre-de-au. sih-la. nord-vest. tumultuos. c. dupa deal. De la înaltimea Blidarului. sapte. "a limpezi un lichid. gre-sea-la. seria: a. ex-ha-us-tiv. d. "steag ostasesc din tarile române. b. d. jert-fit. ingenios. ¤ 43. b. b. c. radicalul plug-+ sufixul -ar + sufixul verbal -i + sufixul substantival -e. cuminte. gri-deschis. d. c. d. "pâlnia acustica a unui receptor telefonic". Cuvântul subliniat este folosit în sens figurat în seria: a." este: a. "raspândirea de zvonuri false. le-ne-sii. b. sub-li-nia. tabloul Almajului era impresionant. facator. somp-tu-os. c. în ordine.

regiune petrolifera. conducta petrolifera. zacamânt petrolifer. b. zona petrolifera. Selecteaza combinatiile lexicale incorecte cu paronimele: petrolier si petro lifer: a.¤ 47. instalatie petrolifera. d. 40 . c. industrie petroliera. sonda petroliera. zona petroliera.

fierar. mei.). sensuri învechite ale unor cuvinte care se folosesc si astazi. cheag. înrautatit. sulitar. leuca. mingea.). iepure. b. neînmultit. desfrunzire. corifeu. feminizare. Exista litere fara valoare fonetica în toate cuvintele din seria: a. raufacator. c. Ex. piedica. reclamagie. a înfrunzi. credincer. înfrunzit. alcool. rautate. înmultit. iertare. a înrautati. b. frunzuleana. vreo. mult: multime. deal. d. unguent. înrait. . rauvoitor. satean. d. înmultitor. maceasa. multisor. radacin-. chindie. 2 a. Cuvântul subliniat din propozitia "Nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noa stre!" face parte din seria: a. a se încrede. almajean. farfurie. 4 rau(adj. înfrunzire. obiect.a se razgândi. hiperrealist. alee. chirurg. c. reînfrunzit etc. cearsaf. c. manechin. a încreti. veverita. îmbunare. barbatie. alearga. împanare.): rau (adv. reînmultit etc. suveica. a înmulti. desfrunzit. ghinda. înmultire. watt. forme învechite ale unor cuvinte existente si astazi. cuvinte care au disparut astazi. accent. a reînfrunzi. nedesfrunzit. chiuretaj. d. înraire. rea-credinta. frunza: frunzulita. nebun. Partea IV Raspunsuri Capitolul 11 Vocabular Ex. Ex. fac-. deal. alta varianta. b. Exista vocala e în toate cuvintele din seria: a. deînmultit. cioara. mahalagiu. frunzar. rea-vointa etc. ¤ 49. a dori. multicel. prelucrabil. a înrai. a desfrunzi. raul (subst. ¤ 50.1 · banut = radicalul ban + sufixul -ut · încredere = prefixul în-+ radicalul cred + sufixul -e + sufixul -re · putinatate = radicalul putin + sufixul -atate · a rascumpara = prefixul ras-+ radicalul cumpar + sufixul -a · a îmbuna = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -a · a înnopta = prefixul în-+ radicalul noapt + sufixul -a · a îmbunatati = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -atat + sufixul -i · a împamânteni = prefixul în-(îm-) + radicalul pamânt + sufixul -ean + sufixul -i Ex. geamgiu. înnodare. veghea. înrautatire. c. 3 gramad-. trunchi. frunzisoara. b. accent. ilegalist.¤ 48. patrat. reînfrunzire. rautacios. usturoi. cas-.

florareasa. pietruire. floricea. înflorire. 41 . pietroi. înflorat etc. a înflora. pietros. piatra: pietricica. împietrit.floare: floricica. reînflorit. înfloritor. a împie tri. pamântiu. pietris etc. împamântenit. pamânt: pamântean. pietrarie. florar. a pietrui. nepietruit. pietricea. înfloritura. pietrar. împietrire. pamântesc. înflorit. florarie. reînflorire. a împamânteni. a înflori. pietruit.

Neologisme: 3. a vorbi. dictafon. logofat. beilerbei. distinct. aprod. Termeni tehnici: alezare. oui). 2. autohton. albastrea. constiinta: constient. cucuruz. mai. 4. cneaz. columbela (porumbita). cuvintel. urât. 7 d.(-padur-). accelerat. pamântos. împamântat etc. pamânteanca. madam. lungut. 7. a lungi . Ex. si. vocalic. analist. apeduct. lungis. cilindru. ceapraz. Ex. se. dregator. 14. 5. vorbire. ceaus. demuazela. Ex. 8 Cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental: care. chel (ce. imens. Ex. fr. a cuvânta. desinenta. murui. quel). 13. -a: lungan. cusma. în. vorbitor. Fac parte din masa vocabularului: hiat. 10. rival. târziu. împamânta. darling. Elemente de jargon: anima (suflet). Arhaisme: aga. cneaz. bun: bunatate. constiincios. împamântare. parol). lung. ui (fr. a reîmpamânteni. a merge. au. sau. harbuz. ciubota. 5 albastru: albastrui. constiinciozitate. lungime. arnaut. lungit. cuvânt: cuvântare. cataveica. mai. a amortiza. 11. albastreala. 6. ienicer. mersi. musiu. vocala: a vocaliza. a râde. curechi. ienicer. megies. în. mai. cuvântator. bunicel. loc. 15. asalt. nelungit etc. toujours). armas. lunguiet. metafizica. 10. 12. iti. vorbulita. cauc. bojdeuca. 8. curent. fotosensibil. Ex. 6. pârcalab. a albastri. vorbusoara. vorbarie. dusman. dulce. z i. a implementa. Ex. Regionalisme: barabula. 12 Neologisme: abolire. 9 Fac parte din vocabularul fundamental: luna. cosarca. a rectifica. fast. Arhaisme: 1. direct. cel.împamântenire. 5. albastrire. dajdie. Ex. tujur (fr.6 1. afara. subpamântean. Ex. nepamântean. vorba: vorbaret. 9. . lungaret. pamântel. lungire. analog. din. 11 a (demuazela. 10 Regionalisme: 4. încet. duglis. agie. co nfrate. cheb. nepot. lungulet. lexic. vocalizare.

16 înnorata: radacina nor. Ex. prefix în-. desinenta de feminin singular -a. sufix de participiu -s. 15 d (porumb) si c (gagiu). desinenta de femin in 42 . prefix ne-.Ex. Ex. 14 c (arhaisme morfologice în 2). nescrise: radacina scri-. 13 c (scriptura). Ex. sufix pentru participiu: -(a)t.

h. par : Tata a plantat un par. 6-i. ceara : Plâng lumânarile de ceara. mei : Parintii mei au cumparat mei pentru pasarele.d. A venit la mine sa ceara un împrumut. 10-e. a spune ceva în soapta . 3-g. a se înapoia sau a face sa se înapoieze de unde a plecat . 17 a. 5-î. · -sens figurat: fosnetul produs de flori la adierea vântului .k. mai : Luna mai este luna florilor. 8-d.g. razboi : Bunicul a participat la razboi. Ex. 7-d.. a întoarce · -sens propriu: · -sens figurat: fata · -sens propriu: partea anterioara a capului omului si a unor animale . cer : Avioanele zboara pe cer. Nu vreau sa mai cer bani de la parinti. · -sens figurat: a lua pe neasteptate. a dura Ex. 12-h.plural -e. 2-a. a raspunde · -sens propriu: a da un raspuns la o întrebare sau la cuvintele adresate de cineva . 9-c. 21 1-c. 8-f.18 a fura · -sens propriu: a-si însusi pe ascuns sau cu forta un lucru care apartine altcuiva . 5-b. Consumând droguri.(arhaism) Ex. · -sens figurat (aici): a aproba. 2-a. Ex. Ex. prin înclinare. În repriza a doua. . a ramas fara par pe cap. 22 1-b. 7-f. 9-k. 4-j. gol : El mi-a dat un pahar gol. 4-h.. a sopti · -sens propriu: a vorbi încet. Bunica tese pânza la razboi. 6-g. Ex. Sus pe cer rasare luna . · -sens figurat: partea de deasupra a unui obiect expusa vederii . 19 S1 =aexista S2 =aseafla S3 =aavealoc S4 =aseîmplini S5 =afideloc S6=adura S7 = a se duce S8 = a costa S9 = a se plimba. în taina. s-a marcat un gol. a-si orienta privirea în alta directie decât cea initiala . 10-e. a colinda S10 = a însemna S11 = a se întâmpla S12 = a dainui. 3-i. Mergând neatenta. 11-l. pe nesimtite . luna : În luna mai înfloresc pomii fructiferi. sub actiunea vântului . si-a rupt un toc de la pantof .e. La spargerea lemnelor folosesc un mai. 20 toc : Tocul usii trebuie schimbat.c.

incolor. ardoare. 43 . 4. Ex. lagar. auxiliar. 24. 6. 8. a amplifica. arogant. 19. autentic. 13. animatie. 23 1.Ex. a aprecia. a anihila. a decola. 11. 12. 2. 6. atribut. 21. atractiv. aspect. angoasa. 16. minuscul. asiduu. artificial. ireprosabil. 14. 18. 10. 3. 5. 22. 5. apret.24 1. 15. ancestral. 7. artizan. a aprofunda. 3. 20. avantaj. ascensiune. 4. ascet. 2. autohton. a avansa. 17. 23. analogie. inestimabil. 9.

14-j. 13-p.r. 9. 11.c. 5.w. 35 1-f. mascare. 14. vrajba.n.e.s. a premedita. 9-d. 5-o. 13.t. 33 1-f. 7. 14-î. 1 6-n. 7.b. 11-g. demnitar.w.y. 7-23. 10. 7-j.c.p. mister. 7-i. 11-c. ontic. 7-b. 6-15. 10-a. 9.r.s. 5-î. (sinonim) vest 2. 13-î. 11. NU.l. 20.e. 4-b. 12-s. Ex. palpabil. 10-m.b. Ex. perisabil.f. 10-19. (sinonim) dragoste (antonim) orient (antonim) nesincer (antonim) ura 4.k. 13-c. 2. gâlceava. 18-h. 4-j. oleaginos. 10-g. 14-a. 2-l.v. 12. 9-b. 12-b. 5. 16. dosire. 4-a. pluvial. 4-g. 3-l. Ex. 3-a. 6-r.q.c. 8-17. 7-q. 3-18.f.d. 12-a. 5-a. papa. 8-b. 11-a. 5-p. NU. 26 1.m.k.b. derâdere. 7-a. (sinonim) a porni (antonim) neîndurare (antonim) a veni Ex. discretie.h. 1 . a dispera. preventiv. oniric. 4-o.l. 8-n. 9-î. 6. DA. 8-b. 9-b. 3-g. 19. 3-h. 20-g. 4. 2.p. (sinonim) compatimire 5. 11-22. 3-i. 13-f.h.q. detectiv. dineu (cina). 19-i. 27 1-k. noi: secret.o. 25 1. 11-s. 4-c.g. poliglot.v. 12. 3-u. 6-î. plagiat. optic. 2-k. 12-h. Ex. 8.c. 9-r. 29 1. noi: conflict. 6-a. 6.s. orator. panaceu. NU. Ex. 14-d. 12b. 17-m. 10. 5-a.t.x. NU.x. DA. 17-k.j.i. olfactiv. 8-f. 10-c. 8. 13.7.n. 8-h. 9-j. 5-o. deplorabil.u. premier. 2-n.c. Ex. 15-q. 10. 4-q. DA. 6-e. a periclita. DA. 4-13. 18. 15-l. 32 1-c.î. diferend. 3. 1 6-d. 19-k. 6-e.o. 15-d. a depista.d. 2-m. 36 1-b.t. Ex. 6-r. discordie. Ex.o.c. 3. 28 1-m. vechi: discutie. NU. 15. 30 1-14. 14. 1 6-i. 11-m. 9. vechi: ascundere. 20-e.i. 2-b.s. 8-p. 4. a deraia. Ex. 31 1-j. 10-n. persuasiune. Ex. 5-16. 2.t. 17. potabil. 12-21. 7-a. 2-l. 2-a. 18-e. NU. 8. a procura. 3-a.s. 2-20. 34 1.c. Ex. (sinonim) deschis 3. 9-24.

10-b. moale.b. 14. 5-b. 15. milos. 8.3-b. 11. 16-b. 4. 7. 17-c. 8-b. minciuna. mult. 7-b. manos. 13. murdar. Ex. a mari. miscare. 2-b. mitocan. 38 1-b. 9. 12. mare. 39 44 . 19-b. 9-a. 14-c. 15-a. modest. 37 1. moarte. 2. Ex. 20-a. 3-a. 10. 6. a muri. a merge. minuscul. 4-b. 18-a. 5. 3. Ex. 6-a.

41 1. caligrafie frumoasa caligrafie. aberatie absurda aberatie. bezna întunecata bezna. 13. cauzal. intens . abilitate iscusita abilitate. solidari. s. 9-j. libret. 4. a deshuma din pamânt a deshuma. 2-k. s. 15. 7. 4-j. sunete nearticulate scoase de o fiinta care simte o durere fizica sau morala. pentru ca al doilea termen este inutil: A. 5. 20. averse de ploaie averse. glaciala. 5. 2. 17-d. spezele. 6. erupe. iminent. tigara de tutun tigara. 11-o. eminent. 4. 4. Ex. petroliera. 1. 13-l. sul (. spatiu gol. 18-m. 9-d. 3-h. stimulat. 7. 12-b. 8-l. diurna zilnica diurna. 8-r. biblioteca de carti biblioteca. 6-m. 15-p. tânguire . 18. desert pustiu desert. scriere frumoasa . 7. 3. 17. 7-s.. a pune piciorul pe ceva sau undeva . atlas. pustietate. s. 16-i. iluzie amagitoare iluzie. 14. s. 19. s. manifesteaza. insolvabil. 14-c. audienta. abatere de la ceva care este normal sau corect . iscusinta. exercitarea puterii de catre popor .. s.. ploi abundente si de scurta durata . a dezgropa osemintele unui mort . 5-q. elucidate. 13-e. regiune cu clima arida . s. 10-c. încapere sau mobilier pentru pastrat carti . v. 6. îndemânare. ingeniozitate . tânar . 2. indemnizatie zilnica platita cuiva . 8. albastru. lucrare scrisa provizoriu . amagire. 7-f. temporar. B. întuneric mare. Ex. familiale. pricepere. 9.1-g. 3. 19-e. 12. Ex. democratie populara democratie. s. arbitrara. 1. 5. 4-a. 2. s. 6. 3-n.. 1. s. 8. 11-a. dibacie. s. 10. 40 1-f. 16. june tânar june. realizabil în viitor . ciorna provizorie ciorna. geamat tânguitor geamat. 11. 20-î. s. bicicleta cu doua roti bicicleta. ceea ce se întrevede ca posibil. 12-h. 5-k. s. 42 Toate constructiile de mai jos sunt pleonastice. hazard întâmplator . 3. v. himera . 6-g. vehicul cu doua roti . a calca cu piciorul a calca.) umplut cu tutun taiat marunt . 14-î. s. 9. s. 9. expozeul. 8. 2-i. s. . perspective viitoare perspective. 10-b.

elogiu laudativ elogiu. lauda. întâmplare . s. omagiu .hazard. Ex. s. 43 prefix = afix (sunet sau sunete) atasat înaintea radacinii sau temei unui cuvânt. 10. 45 .

îmblanita. prepozitii: dinspre. cuvânt derivat = cuvânt format cu ajutorul unui prefix sau/si sufix. Ex. a se razgândi. cazanel. rascumparare. îmbelsugat. desfrâu. a împleti. adjective : raufacator. cel ce. înaripat. rascruce. casuta. a înalbastri. a despagubi. a razbate. sapte sute. înarmat. pronume: careva. desfrânat. Ex. adverbe: niciunde. Ex. cartisoara. 44 Cuvinte formate cu prefixe: a îmbaia. încalzire. 48 frumos: substantiv: Întotdeauna a iubit frumosul din natura. a desfiinta. a înaspri. sufix = afix (sunet sau sunete) care se adauga dupa radacina sau dupa tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte noi (sufix lexical). austro-ungar. câmpusor. razbunare. chefulet. cuvânt de baza = cuvânt care serveste ca element de baza pentru formarea altor cuvinte. floarea-soarelui. ca sa. catelus.pentru a forma un derivat. a împutina. 45 cararuie. 46 substantive: binefacere. a dezamagi. a desfasura. de la . a dezgusta. conjunctii: desi. numerale: doisprezece. într-adevar. a rasfoi. 47 Cuvinte compuse prin sudare Cuvinte compuse prin alaturare cu cratima fara cratima Cuvinte compuse prin abreviere raufacator câine lup Balta Brailei SNCFR binevoitor dublu -decalitru Delta Dunarii CEC cuminte prim plan Calea Victoriei ONU cumsecade floarea soarelui Pestera Muierii TAROM dumneata cal -de mare Valea lui Mihai fiecare du -te vino Gara de Nord deasupra gura leului Câmpia de Vest acasa drum -de fier Stan Patitul asadar Peninsula Balcanica precum Radu de la Afumati îndelung demâncare Ex. Ex. carut. . a dezrobi.

adverb: De câte ori l-am vazut muncind. pasarelele cânta frumos. adverb: Primavara. adjectiv: Important este sa faci un lucru util.adjectiv: Badea-i tânar si frumos. adverb: Scrie urât si indescifrabil. 49 46 . util: substantiv: Uneori utilul se îmbina cu placutul. muncea util. urât: substantiv: Cel urât n-are de ce sa se tina frumos. Ex. adjectiv: Avea un comportament urât.

demonstratie. torent. f. curs -verb. excavator. g. buldozer. geografie: arctic. diesel. luxatie. vara -adverb. p. k. e. j. 50 adverb Neologisme folosite în: medicina: seringa. cerebral. l. istm. i. m. tehnica: bormasina. repede -adverb. b. vara -substantiv. cursul substantiv. hexagon. terapeutic. gol Ex.a. eu -pronume.gol -substantiv. h. curat -adjectiv. zecimala. chirurgie. o. 47 . matematica: ipoteza. contra -prepozitie. eul -substantiv. continental. curat -adjectiv. ecuatie. colinda -substantiv. c. cucul -substantiv. n. boreal. epidemie. colinda -verb . d. contra -adverb. cuc -adverb. î.

7 an-al-fa-bet/a-nal-fa-bet (regula cuvintelor derivate/despartirea bazata pe pron untare + regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula consoanei intervocalice). lu-ând. co-a-gu-la. chibrituri /k ibrituri/: 10 -9. vo-ios. con-junc-ti-e (regula privind despartirea a doua cons oane intervocalice + exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului).Capitolul 12 Fonetica Ex. 2 ba-iat. desrâu pe-i-saj. 6 ca-u-te-ri-za. bu-su-ioc. fi-in-ta. ceas. perpetuu. gra-iam. doar-me. chenar /k enar/: 6 -5. cre-ioa-ne. fi-ul. pleoa-pa. în-do-ia-la. in-flu-en-ta. Ex. examen /egzamen/: 6 -7. su-vei-ca Ex. Ex. Ex. geam. câ-râ-i-tor. a-rau. c ioa-ra. ex tern /ekstern/:6 -7. explozie /eksplozie/: 8 -9. margine /margine/: 7 -7. Ex. o-uat. exemplu /egzemplu/: 7 8.reeduca. centru /centru /: 6 -6. bas-ti-on. plo-ua. axa /aksa/: 3 -4. leoar-ca. 1 po-e-zi-e. iar-ba. roa-te . arc-tic (exceptie de l a regula privind despartirea a trei consoane intervocalice). exil /egzil/: 4 -5. pâ-râu. stiu-ca. cuib. boj-deu-ca (regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula diftongului urmat de consoana ). fragi /frag/: 5 -4. ghea-ta. ca-i-sa (regula hiatului + regula consoanei interevocalice). e-e: azalee. Ex. te-o-lo-gi-e. ta-i at. cro-ias-ca. 4 bia-ta. supraaglomerat. fa-i-na. de-spre/de s-pre (regula cuvintelor compuse/despartirea bazata pe pronuntare). ciob. e xercitiu /egzercitiu/: 9 -10. 3 ceai /cai/: 4 litere -3 sunete. brâ-u-let. chiuveta /k uveta/: 8 -6. cal-câi. su-iau. pa-un. cooperativa. trea-ca. fiinta. u-u: continuu. i-ni-mioa-ra. gherghina /g erg ina/: 9 -7. nea. do-reai. a-tlet (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoan e intervocalice). barie-ra. ve-ghea-za. ghiol. i-i: constiincios. deci /dec/: 4 -3. co-pii. deo-cam-da-ta. du-la-pior. un-gu-ent. cre-a-tu-ra. fu-ri-oa-sa. lu-a. vai-ta. dez-e-chi-li-bru/de-ze-chi-li-bru (regula cuvintelor deri vate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervocalice (ch =k)+ regula consoanei intervocal . pi-ua. ce-re-a-la. du-ios. bac-te-ri-an. ie-pu-re. chior /k or/: 5 -3. o-o:zoologie. fix /fiks/: 3 -4. ghiveci /g ive c/: 7 -5. 5 a-a: contraatac.

in-e-xact/i-ne-xact (regula cuvintelor derivate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervoca lice). porunci -porunci: Respectam cele zece porunci. c operte. filigran. 8 ochi -ochi: Cine are carte are patru ochi. boli -boli: Tot trupul îi este macinat de boli. zapada polei copacii. Nu te mai razboi cu noi! aburi -aburi: Câmpia scoate aburi. aversiune. greseala. Nu domni decât o vara.ice + exceptie de la regula despartirii a doua consoane intervocalice). razboi -razboi: Nu doreste nimeni razboi. Ex. cabluri. casierie. scumpi -scumpi: Poarta numai pantofi scumpi. Ex. genuflexiuni. somp-tu-os (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului ). Iarna. vârst-nic (regula cuvintelor derivate cu sufixe). itinerar. Nu te mai ratoi la mine! polei -polei: În ianuarie a fost polei pe sosele. avocat. fii-ca (regula diftongului urmat de consoana). identitate. dividend. haina -haina: Avea o inima haina. escroc. 48 . 9 afectuos. conjunctura. jert-fa (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice). Nu mai boli atâta! ratoi -ratoi: Avea trei rate si un ratoi. datini. cream. bleumarin. mau-so-leu (regula diftongului urmat de consoana + regula consoa nei intervocalice). Purta o haina lunga. Racoarea diminetii aburi geamul. dragile. Ovi porunci sa se faca liniste. aripi. ferastrau. N-a putut ochi nici de la zece metri. Nu mai scumpi atât produsele! domni -domni: Moldova a avut cei mai viteji domni. drept-unghi/drep-tunghi (regula privind despartire a cuvintelor compuse/regula bazata pe pronuntare).

2-a. 20-c. 19-d. Ex. 50-b. 35-c. 22-a. Ex. 13-a. tot o data ("într-un singur rând. se afla în continuu progres. 13.d. 11-b. 12-d. 4-d. 38-c. 8-a. bine înteles ("priceput bine"): Profesorul a fost bine înteles de elevi. în continuu ( + substantiv): Învatând permanent. 47-a. 42-c. 28-b. pasare.b. 39-a. re pede. 19-b. 26-b. 27-a. 7-b. 19-b. 9-d. 49-d. 47-b. 46-a. matur. 46-c. 46-c. 45-b. 27-d. 47-c. 34-c. lapovita. 9-d. 5-a. 48-b. 41-d. 17-b. nicidecum ("deloc. masa. 21-d. nici de c um te porti. 35-a. 49-c. 6-d. mereu"): Plouase încontinuu peste capetele noastre. cu minte ("cu judecata"): Era un elev cu minte ascutita. debut. 15a. 32-b. prepelita. 36-c . câmpie. 8-b. 13-c. Capitolul 13 Teste 13. 6-b. 23-d. 25-a. Bibliografie . 18-a. de graba ("graba = zor"): Am uitat de atâta graba sa încui masina. 45-b. 44-a. 33-c. 39-d. 24-b. numai de cât ("doar atât cât"): Daca te gândesti numai de cât necaz a avut parte. 11 altadata ("demult. 2-c. 31-d. 40-d. 41-d. 16-c. 38-b. 28-c. mormane. 40-c. 23-a. masea.d. 44-d. vizita. 4-a.d. cuminte ("cu purtari bune"): Nu putea fi cuminte nici un ceas. numaidecât ("imediat"): Trebuia sa plece numaidecât. 24-a. 20-c. 36-c. saptesprezece. 20-b.c. 21-c. 45-a. 34-b. 2-d. 12-a. 32-a. felie. 38-b. 10-c. 33-c. 30-a. simbol. 29-c. 42-b. camera. 3-d. 18-b. 32-a. 33-b. 28-d. caracter. 12-c.c. 37-c. 18-c. 41-b.c. cândva"): Voi învata altadata. 43-a. 30-b. nici de cum (de obicei în corelatie): Nu sunt mândru nici de cum te îmbraci. 3-b. 26-d. 43-a. încontinuu ("tot timpul. 29-b. 35-a. 7-b. 49-c. 42-c. 13. 25-c. totodata ("simultan"): Soferul e ranit. 34-a. bineînteles ("fireste. topor. 25-c. fenomen. 15-a. 21-b. te speri i. 48-c. 37-c. 6-d. 16-a. 17-a.2 Testul numarul 2 1-c. 27-b. data istorica"): l Decembrie e tot o data istorica . 24-c. 26-c. 14-d. 48-b. 17-b. avarie. 10-b. 1 5-a. 9-b: 10-b. 36-a. 13-b. 3-c. 11-a. ianuarie. viezure. 4-a. alta data ("data istorica"): Are alta data înscrisa în acte.1 Testul numarul 1 1-c. 31-b. 22-d. 23b. 43-c. 5-b. 31-b. 16-d. 40-a. degraba ("de timpuriu"): O sa vina trenul degraba. astronaut. dar totodata constient. margine. 30-b. 14-b. 37 -c. 50-a. desigur"): Bineînteles ca primavara vin pasarile calatoare. 44-c. 22-b.3 Testul numarul 3 1-c.Ex. 10 antic. 8-b. 5-a. 39-c. 11-b. 7-c. 14-b. în nici un caz"): Nu-l interesa nicidecum învatatura. 12 popor. 50-c. 29-a.

49 . 1956. x x x Îndreptar ortografic. x x x Limba româna. Editura Academiei. Editia a II -a. 2005 (DOOM2) 3. ortoepic si de punctuatie. Bucuresti. 4. ortoepic si morfologic al limbii române. Bucurest i. Editura Un ivers Enciclopedic. Vocabular. x x x Dictionarul ortografic. Bucuresti. editia a V-a. române. Editura Academiei. Editura Univers Enciclopebic. 1982 (DOOM). Gramatica. x x x Dictionarul explicativ al limbii române. Fonetica.1. 2. Bucuresti. 1995. Editura Academiei.

Narcisa. Bucuresti. Limba româna. Dictionar de antonime al limbii române. 1994. Coteanu. Angela. 8. Editura Recif. Bucuresti. Valeri a. Editura Academiei Române. Emanuel. Marin. admitere în facultate. 15. 1997. Bucuresti. Andrei. Ion.Ciompec. Bucuresti. Andrei. 17. Ghita Iulian. Editura Vox. Toma. 1998. Gutu Romalo. Morfologia. Bucuresti. Fonetica. Iulian. Mihail. 1996. 6. Probleme de vocabular prin explicatii si teste pentru gim naziu. 18. 9. 1985. I Cuvântul. 1992. Fonetica. Editura Herra. Bucuresti. Dumitru. Dictionar de pleonasme. Constantinescu. 1984. Marilena. Limba româna. Dictionar de paronime. Theodor. Vocabularul.). Bulgar.5. Doina. Buca. Etimologia si limba româna. Editura Niculescu. Ghita. 16.Hristea. Georgeta. Bucuresti. 7. Mihail. 22. Narcisa. 1993. T este si bareme. editia a III-a. Teste rezolvate. Dictionar de omonime. Limba româna. 2002. liceu. editie revizuita si adaugita. 19. 13. Editura Petrion. Editura Lucman. Silviu. Editura Fortune Press. Ion. 2003. Chiriac. Savoiu. Ion. Editura Didactica si Pedagogica. 1990. Dictionar de cuvinte derivate. teste de analizat si un glosar de neologisme. Vinteler. Theodor (coord. Subiecte 1994. Principii si probleme. Nicolae. Editura Stiintifica si Pedag ogica. Bucuresti. Gheorghe. Editura Niculescu. Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica. Sinteze de limba româna. 1983. Bidu-Vrânceanu. revizuita s i din nou îmbogatita. Ion. Dumitru.Ivanus. Culegere de exercitii lexicale. sub coordonarea academicianului I on Coteanu. fonetice. Bucuresti. lexicografie. 2000. sti l si compozitie. Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti. Bacalaureat 2000. Onufrei. Subiecte date la admiterea în învatamântul superior în anii 1990.Ivanus.Hristea. 1971. Vocabularul autohton al limbii române. Florin.Felecan. editie revizuita si adaugita. 1993. Forascu. Sala. 1983. Bucuresti.1985. 1995. Fonologia. Editura Vox. Bucuresti. Bucuresti. 14. 1987. 20. 10. 1991. Editura Albatros.Coteanu. exercitii. gramati cale si stilistice. admitere în licee si facultati. Limba si literatura româna. Forascu. Limba româna contemporana. Dominte. Bucuresti. Vasiliu. Bucuresti. . 11. Toma. 200 5. gramatica. Bucuresti.Ionita. 21. Limba româna contemporan a. 12. Adrian.Dascalu. Brâncus Grigore. x x x Gramatica limbii române. Constantin. Editura Didactica si Pedagogica. Limba româna pentru bacalaureat. Editura Academiei. Editura En ciclopedica. Marius.

1993. 35. 2003. licee. Luiza. colegii. Maria. Bucuresti. Ivan. Constant. Timisoara. 33. Ion. Trandafir. Editura Polirom. Teste de limba româna pentru clasele V -VIII. Elena. 2003. Mircea. Timisoara. Fonetica. Dictionarul de sinonime al limbii române. Iasi. Editura Alutus. 26. 27. 34.Petrescu. Evseev. --+++++++++V a urma materialul facut de colegii din zona Anina. Ion. Subiecte 1996. Bucuresti. 1997. 2002. Bucuresti. Bucuresti. Eleonora. Popa.Popa. 25. c olegii. Editura Coresi.Ticleanu. Gramatica limbii române în teste -grila. Zamsa. edit ia a II-a. revazuta si adaugita. Slatina. Seche.Marcu. Bucuresti. Maria. 32. 2004. Culegere de exercitii si teste p entru examenele de admitere în facultati. Eleonora. Editura Niculescu. Editura Helicon. Ionescu.Zamsa. Vasile. Dictionar de neologisme. Toma. Editura Academiei. Editura Academiei. Editura Facla. 1991. Limba româna. facultati. Dumitru.Ticleanu. Alexandru (coord. Cred ca acesta este finalul. Elvira.Metea. Maria. Slati na.Ivanus. Marilena. Compendiu de limba româna. schita de siste m. Editura Niculescu. Florin. Limba româna. 1982. 1986. admitere în licee. Edit ura Niculescu. Ticleanu. 1995. 24. Bucuresti. Dumitru. Teste grila de limba româna pentru bacalaureat si ad mitere în învatamântul superior. Maneca. Bucuresti. Gramatica limbii române pentru admitere. 1997. vocabular.). 28. 50 .Seche. 30. 31.Rudica. 1997 . Nicoleta. Limba româna. Notiuni de fonetica si vocabular.Popa. Teste de limba si literatura româna pentru bacalaureat si admitere în facultati. Limba româna pentru bacalaureat. Ion. 1978. Marilena. Bucuresti. Popa. Vocabularul românesc contemporan.23. Editura Alutus. gram atica. 29. sinteze si exercitii rezolvate. revizuita si adaugita. Editura Niculescu. Recapitulari si exercitii. editia a II-a.Serban. Editura Stiintifica.