BADESCU IOSIF BADESCU MARIA LIMBA ROMÂNA · VOCABULAR SI FONETICA (NOTIUNI TEORETICE) · EXERCITII (VOCABULAR, FONETICA) REZOLVATE · TESTE

TIP GRILA (VOCABULAR, FONETICA) CU RASPUNSURI Capitolul 1 Cuvântul. Structura cuvântului. Sensul cuvintelor. Familia de cuvinte 1.1. Cuvântul 1.1.1. Forma. Continut Ca unitate de baza a vocabularului, cuvântul reprezinta un sunet sau o îmbinare de s unete, care se reda în scris printr-o litera sau un grup de litere (forma) si la care se asociaza un anumit înteles (sen s). Orice cuvânt are: o forma (totalitatea sunetelor din care este alcatuit) si un înteles, un sens, un continut ("fotografia" pe care vorbitorul si-o formeaza în memorie la pronuntarea unui cuvânt). cuvântul forma Continutul cep c, e, p 1. Dop de pluta cu care se astupa gaura unui butoi 2. Portiune din tulpina unui portaltoi 3. Fusul arborelui de la o moara taraneasca cu apa 4. Capatul filetat al unei tevi cerb c,e,r,b 1. Mamifer rumegator de padure, de talie mare, cu coarne ramificate , cu coada scurta. 1.2. Structura cuvântului Cuvintele pot fi alcatuite din: prefix radacina sufix cuvânt derivat strabun ---strabun ---bun -ic bunic nebun ---nebun strabun -ic strabunic sau: prefix tema lexicala(prefix+radacina) tema lexicala (radacina+sufix) sufix cuvânt derivat în-(îm-) (padur + -i) -re împadurire dezra( s) -+ suci -re dezrasucire dezra( s) -+ suci -dezrasuci În exemplele de mai sus, radacina = radical.

Forma reprezinta latura materiala a cuvântului, adica fonemele, grupate în silabe si puse sub un accent, si morfemele diferentiate în: radacina, afixe si desinente. Mentionam ca, dupa cum exista cuvin te care nu poarta accent, tot asa sunt si cuvinte (prepozitii, conjunctii, adverbe, interjectii etc.) care nu contin morfe me gramaticale, fiind constituite numai din radacina. 1.2.1. Radical/Radacina Radicalul (radacina) este elementul comun care se gaseste la cuvintele care form eaza o familie de cuvinte (familie lexilala). El poate fi identic sau nu cu nu cu un cuvânt de baza: radical cuvânt de baza paduros padurpadure bunatate bun bun ierboasa ierbiarba înflorire florfloare 1

1.2.2. Prefix Prefixul este sunetul sau sunetele care se asaza înaintea radicalului pentru a for ma cuvinte noi: re-+ începe = reîncepe, con-+ frate = confrate, des-+ fereca = desfereca, pre-+ simti = presimti. 1.2.3. Sufix Sufixul lexical este sunetul sau sunetele care se asaza dupa radicale pentru a f orma cuvinte noi: covor + -as = covoras, pita + -ar = pitar, scaun + -el = scaunel, floare + -icea = floricea Toate cuvintele de mai sus, formate cu ajutorul sufixelor si/sau al prefixelor, se numesc cuvinte derivate. Partea cuvântului care ramâne neschimbata în flexiune se numeste tema. Tema lexicala poate fi alcatuita din radacina plus un sufix sau un prefix la car e se adauga un alt sufix sau prefix. stra-+ luci + -re = stralucire stra-+ luci + -re = stralucire prefix + radical radical + sufix tema tema 1.2.4. Desinenta Sunetul sau grupul de sunete (morfemele) de la sfârsitul cuvintelor, folosite pent ru a arata diferitele categorii gramaticale (genul, numarul, persoana) se numeste desinenta. creezi = cre + -ez + -i (cre = radacina, -ez = sufix gramatical, -i = desinenta de persoana a II-a singular La substantivul eleva desinenta -a marcheaza atât singularul, opunându-se pluralului ( eleve), cât si cazul nominativ/acuzativ, în opozitie cu genitiv/dativ (unei eleve). În o tema complicata , desinenta -a a adjectivului complicata exprima genul feminin, nu marul singular, cazul nominativ/acuzativ. La substantive si adjective, genul si numarul sunt marcate prin desinente: prun/ pruni, socru/socri, eleva/eleve, tren/trenuri, caiet/caiete; anormal/anormala /anormali/anormale, cafeniu/cafenie /cafenii. La verbe, desinentele adaugate la tema verbelor precizeaza persoana si numarul:

-la indicativ prezent: cânt, cânti, cânta, cântam, cântati, cânta: -0, -i, -a, -(a)m, -(a)t , -a;

-la indicativ imperfect: cântam, cântai, cânta, cântam, cântati, cântau: -m, -i, -0, -m, -t , -u;

-la indicativ perfect simplu: cântai, cântasi, cânta, cântaram, cântarati, cântara: -i, -si -0, -ram, -rati, -ra etc. 1.3. Sensul cuvintelor 1.3.1. Sens propriu si sens figurat Asa cum am mai amintit, cuvintele au o forma (învelis sonor) si un sens sau mai mu lte sensuri (cuvinte polisemantice).

(sens propriu.). însusire se numeste sens propriu (denotativ). iar celelalte sunt sensuri secundare. Este rece apa de la izvor. (sens propriu) Informatia este din izvor sigur. (sens figurat -sinecdoca) A observat în supa un fir de par negru si lung. Acest sens este primul explicat într-un dictiona r. (sens propriu) Toata sala l-a aplaudat în picioare. metonimie. sinecdoca. fundamental. folosit curent.2. sensuri derivate. (sens propriu) Fiind tineri. fundamental) 2 . actiune. Sens fundamental si sens secundar Dintre sensurile pe care le are un cuvânt. (sens figurat -hiperbola) 1. actiune. Sensul mai putin obisnuit al cuvintelor. (sens figurat -metafora) Sala de conferinte era arhiplina. cu greu si-au gasit un acoperis. (sens figurat -metonimie) Cosarul se plimba pe acoperis. care trezeste în mintea cititorului imaginea real a a unui obiect. hiperbo la etc. (sens propriu) Fericirea lui atârna de un fir de par.3. care trezeste în mintea cititorilor o alt a imagine. se numeste sens figurat (conotativ).Sensul obisnuit. Acesta apare mai ales în operele literare. însusire decât cea obisnuita. fiind format din sensul de baza si unul sau mai multe sensuri secundare. dând nastere figurilor de stil (metafora. Masina nu intra pe poarta casei. unul este mai cunoscut si se numeste de baza.

Mingea nu a vrut sa intre în poarta. -la fotbal (sens propriu, secundar) S-a speriat si inima îi batea cu putere. (sens propriu, fundamental) Ciprian si-a cumparat o casa în inima orasului. (sens propriu, secundar) Sabia lui Stefan cel Mare este la turci. (sens propriu, fundamental) Dusmanii au trecut tara prin foc si sabie. (sens propriu, secundar) Fiecare om are doua brate. (sens propriu, fundamental) Bratele Dunarii sunt raiul pasarelelor. (sens propriu, secundar) 1.3.3. Cuvinte monosemantice si cuvinte polisemantice Cuvintele monosemantice sunt cuvintele care au un singur sens. Ele apartin, în gen eral, limbajului tehnic si stiintific. Pentru specialistii respectivi, acest lucru este avantajos, deoarece pot denumi, fara echivoc, lucrurile, starile etc. pe care le studiaza. atela, atom, infarct, carburator, dializa, bisturiu, neon, radio, filament Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au mai multe sensuri. Aceasta însusire a unui cuvânt de a avea mai multe sensuri se numeste polisemie sau polisemantism. Între sensurile unui cuvânt polisema ntic se pot stabili mai multe relatii, care ajuta la diferentierea cuvintelor polisemantice de omonime si anume: cuvint ele polisemantice au un sens de baza (originar, principal), pe care cuvântul l-a avut de la început, si mai multe sensuri secundare, derivate, formate de la sensul de baza. a a a a a a a a bate lovi, a izbi: Mama sa îl bate ori de câte ori greseste. face o miscare regulata: Ceasul bate miezul noptii. trimite un proiectil: Pistolul bate cincizeci de metri. critica: Nu-l mai bate cu vorba. sufla (despre vânt): Crivatul bate dinspre rasarit. cadea (despre ploaie): Ploaia bate necontenit în geamuri. învinge: I-am batut pe toti la sah.

a veni a sosi: Masina vine spre noi cu viteza mare. a succede: Joi vine dupa miercuri. a-si avea originea: Bunicii lui vin din tatari. a ajunge: Apa îi vine pâna la umeri. a se potrivi (despre haine): Sacoul acesta îi vine bine. a se produce, a se întâmpla: Accidentul a venit la apusul soarelui. Sensurile cuvintelor polisemantice se gasesc în dictionare la acelasi articol, iar omonimele sunt înregistrate în articole diferite. 1.3.4. Omonime masa(1) --------------------omonime-------------------------masa (2) polisemie polisemie S1 = multime compacta de oameni S1 = mobila S2 = îngramadire de elemente care alcatuiesc un singur tot S2 = nume dat unor obie cte care seamana între ele S3 = cantitate de materie a unui corp S3 = mâncare, bucate S4 = totalitatea creditelor sau datoriilor S4 = planta erbacee (masa raiului)

unui falit Omonimele sunt cuvintele care au aceeasi forma, dar difera între ele prin înteles. anticar (1) antitanc anticar (2) persoana care vinde carti vechi bar (1) lac (1) pali (1) unitate de masura bar (2) local unde se vând bauturi întindere de apa lac (2) solutie aplicata pe o suprafata a se izbi pali (2) a deveni palid, a se stinge

Exista mai multe tipuri de omonime: · omonime totale (omonimia se pastreaza si în flexiune; au origini diferite): ban (1), -i ( a suta parte dintr-un leu) ban (2), -i (dregator în Evul Mediu) leu (1), -i (moneda nationala) leu (2), -i (animal) banca (1), -i (întreprindere financiara) banca (2), -i (scaun lung) liliac (1), -i (arbust) liliac (2), -i (animal mamifer) 3

· omonime partiale (omonimia nu se pastreaza în flexiune): lin (1), -i (specie de peste) lin (2), -uri (vas de stors struguri) lin (3), -a, -i, -e (domol, linistit, potolit) somn (1), -i (specie de peste) somn (2), -uri (stare fiziologica de repaus) · omonime morfologice (forme flexionare identice ale aceluiasi cuvânt): (niste) case = nominativ/acuzativ, plural (unei) case = genitiv/dativ, singular (unor) case = genitiv/dativ, plural · omonime lexico-gramaticale (parti de vorbire diferite): mare (1) noua (1) substantiv mare (2) adjectiv pronume noua (2) adjectiv noua (3) numeral

Omonimele nu trebuie confundate cu omofonele (cuvinte care se pronunta la fel, d ar sunt scrise diferit) si nici cu omografele (cuvinte care se scriu la fel, dar se pronunta diferit). Nu a învatat defel. Ovidiu este de fel din Almaj. (omofone) Si-a cheltuit toate parálele. Evolueaza la paraléle. (omografe) În concluzie, putem spune ca omonimele trebuie sa fie omofone (sa se pronunte la fel) si omografe (sa se scrie la fel). 1.3.5. Sinonimele Sinonimele sunt cuvinte cu forma diferita si înteles identic sau foarte asemanator . a vorbi -a cuvânta; amic -prieten; casa -locuinta; pamântesc -teluric; orasenesc -ci tadin. Mai multe sinonime ale aceluiasi cuvânt formeaza o serie sinonimica (mincinos = pe rfid, fatarnic, ipocrit, prefacut, siret, viclean, fariseu. trombonist, duplicitar, fals etc.). Relatia de sinonimie se poate stabili între: -doua cuvinte: a divide -a segmenta; -un cuvânt si o expresie: a se rostogoli -a se da de-a dura; -doua expresii: a-i închide gura -a-i pieri sonorul. cuvânt cuvânt a fugi a alerga a-si lua picioarele-n spinare a lua-o la goana grup de cuvinte grup de cuvinte Dupa sensul pe care îl exprima, doua sau mai multe sinonime pot fi:

Antonimia poate fi realizata: · printr-un cuvânt: gros ¹ subtire. drept ¹ stâng. drept ¹ strâmb. vocabular -lexic. 4 . ofensiv ¹ inofensiv etc.-totale (corespund în toata sfera sensurilor lor): natriu -sodiu. întrebare ¹ raspuns). a goli ¹ a dezgoli. Antonimele Antonimele sunt cuvintele care au forma diferita si înteles opus (bun ¹ rau. gust ¹ dezgust etc. a pleca ¹ a veni. mic ¹ mar e. in. 1. iubire -arsita. exact ¹ inexact. disc ret ¹ indiscret. aici ¹ acolo. a merge ¹ a sta. a îndoi ¹ a dezdoi. matur ¹ imatur egal ¹ inegal. material ¹ imaterial. (im-): moral ¹ imoral. cu ajutorul prefixelor: -i-. batrân ¹ tânar. just ¹ injust. a se veseli a râde. -aproximative (când un sinonim sau o expresie sinonimica reprezinta sensul metafor ic al unui cuvânt uzual): stropi mari de apa -bulgari fluizi. a dormi ¹ a fi trea z. · printr-o expresie: a ascunde ¹ a da pe fata. a opri ¹ a da drumul. kal iu -potasiu.3. a sta ¹ a lua-o la goana etc. smalt email. casa -cladire. -des-(dez-): a fereca ¹ a desfereca. -partiale (corespund numai într-unul sau în câteva dintre sensurile lor): scrisoare -c arte. aproape ¹ departe.6.

1.3. Paronimele se pot distinge: · în functie de numarul fonemelor divergente: -un fonem: a evolua/a evalua. anual/anuar. Familia lexicala (Familia de cuvinte) Toate cuvintele înrudite ca sens si alcatuite prin diverse procedee formative (der ivare. 1. Cuvintele n u sunt folosite în aceeasi masura de toti vorbitorii si pe toata aria lingvistica a tarii. statie/statiune.1.).8.7. a avansa înainte.). casa etc. a co exista alaturi.lapte. voiala/învoire. aliniat/alineat. 2. compunere. laser.) si cuvinte mai rar întrebuintate sau folosite numai de anumiti vorbitor i (bisturiu. Sunt cuvinte fara de care comun icarea ar fi imposibila (apa.4. · în functie de sufixe: familiar/familial. a convietui împreuna etc. 1. Paronimele Paronimele sunt cuvintele cu forma apropiata si cu înteles diferit (oral -prin gra i viu / orar -program pe ore). a colabora împreuna. Pleonasmul Pleonasmul este o greseala de exprimare. urma a face a urma = urma + -a a reface = re-+ face urmare = a urma + -re a rasface = ras-+ face a urmari = urma + -(a)ri a preface = pre-+ face urmator = a urma + -(a)tor a desface = des-+ face urmaritor = a urmari + -(i)tor facut = a face + -(u)t urmarire = a urmari + -re nefacut = ne-+ facut urmarit = a urmari + -it refacut = re-+ facut urmulita = urma + -ulita desfacut = des-+ facut urmusoara = urma + -usoara refacere = a reface + -re urmuta = urma + -uta prefacere = a preface + -re Capitolul 2 Structura vocabularului 2. aventurist/aventuros. barabule.1. soare.500 sunt cunoscute de catre toti vorbitorii. lovele. Vocabularul Totalitatea cuvintelor unei limbi formeaza vocabularul acelei limbi. gura. Vocabularul fundamental În functie de acest criteriu. Aceste cuvinte formeaza vocabularul fundamen . o scurta alocutiune. Pe ntru a elimina acest inconvenient se recomanda folosirea dictionarelor. cam 1.1. punând termenul mai cunoscut în locul celui mai putin cunoscut. fortuit/fortat. din cele 120.3. -mai multe foneme divergente: concesie/concesiune. a emigra/a imigra. Cele mai multe paronime sunt neologice si de aceea unii vorbitorii le confunda. care consta în folosirea alaturata a unor cuvinte sau constructii cu acelasi înteles (a rezuma pe scurt. schimbarea valorii gramaticale) de la acelasi radical alcatuiesc o familie lexicala (familie de cuv inte).000 de cuvinte. Acest fenomen poarta numele de atractie paronimica. cât se estimeaza ca are l imba româna. gastronomie etc.

grapa. · animale. trist. Cuvintele care constituie vocabularul fundamental sunt cele care denumesc: · parti ale corpului omenesc: picior. a exista. brânza. au o mare frecventa. bun. carne. vaca. · corpuri ceresti: soare. cocos. gaina. masa. fiica. pat. dimineata. m usca. a lucra. oaie. · actiuni.tal (vocabularul esential. · grade de rudenie: socru. rata. cumnat. mâna. fondul principal lexical. ciocan. a se afla. ora. stele. albastru. pasari. stari: a mânca. lopata. a fi. pâine. luceafar. tântar. sunt polisemantice si intra în locutiuni si expresii. vara. o mare stabilitate si o mare capacitate de compunere si derivare . noapte. frate. apa. galben.) al limbii române. lapte. · unelte si obiecte casnice: plug. fluture. însusiri: alb. a cânta. genunchi. 5 . insecte cunoscute: lup. frunte. sora. · culori. ochi. cinstit. · diviziuni ale timpului: zi. Ele se refera la r ealitati fundamentale ale vietii si naturii. · bauturi si alimente de prima necesitate: vin. fondul lexical uzual etc.

Neologismele Neologismele sunt cuvintele noi. cucuruz (porumb). 2. 2. acestii (acestia). elementele de argou. pre (pe). am platitara.2. cufar(geamantan). si cuprinde 9 0% din cuvintele limbii române.2. regionalismele. 2. articole). penalti etc. neologismele. perja (specie de pruna). iatagan). arhaisme semantice (de sens) sunt cuvintele care astazi sunt folosite cu alt întel es decât în trecut: mândru: întelept (sens vechi) -fudul. flinta. (vezi si . Masa vocabularului Masa vocabularului (vocabularul secundar) reprezinta partea cea mai numeroasa si cea mai mobila a vocabularului. steag. acum. incluzând celelalte cuvinte. carii (care). frace (frate). trufas (sens nou).1. Tot din vocabularul fundamental fac parte si instrumentele gramaticale ( prepozitii.1. Regionalismele Regionalismele sunt cuvintele cu raspândire geografica limitata. Din masa vocabularului fac parte: arhaismele.1. ieri. samadau (porcar). Ele sunt de mai multe feluri: arhaisme lexicale sunt cuvintele care au fost înlocuite de neologisme sau obiectel e denumite de acestea au disparut (ienicer. poporal (popular). împrumutate.1. arhaisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice învechite: lun ge (lungi). conjunctii.3. Arhaismele Arhaismele sunt cuvintele care au iesit din vocabularul activ al majoritatii vor bitorilor. bara bule (cartofi). gresale (greseli). radacine (radacini). rau. elem entele de jargon. monument. prost: om simplu (sens vechi) -slab la m inte (sens nou). gios (jos). îmbla (umbla). verbe auxiliare. hatman.1. radasina (radacina). sus. regionalisme fonetice sunt cuvinte la care doar pronuntarea este regionala: bage (bade). atun ci. Regionalismele sunt de mai multe feluri: regionalisme lexicale: crumpi(cartofi). din alte limbi: colocviu.2. numeralele pâna la zece si p ronumele. timpul si modul desfasurarii actiunii: acolo.· locul.2. papusoi (porumb). Aproximativ 60% din aceste cuvinte sunt de origine latina. aici. spahiu.2. inime (inimi). au vazutara. iar restul de 40% sun t de alte origini. polcovnic. care nu intra în vocabularul fundamental. termenii tehnici si termenii stiintifici. oricum. desti (degete). în general. arhaisme fonetice sunt cuvintele la care învechita este pronuntarea: hiclean (vicl ean). divan: consiliu (sens vechi) -canapea (sens nou). bine. împle (umple). sau chiar din limba. ele scrie. 2. Ele sunt cunoscut e numai unei anumite regiuni. regionalisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice specific e unei regiuni: o sa vina.

a face blatul (a calatori fara forme legale).1. studenti. racheta. militari) pentru a nu fi întelesi de cei din jur: mititica (închisoarea).7. bonsoar (fr. vagabonzi. frâna de motor.2. biela. polinom. bonsoir).1. polizor. a ciordi (a fura) etc.6. Termenii tehnici Termenii tehnici sunt cuvintele folosite în diferite domenii ale tehnicii: sasiu. binom. 6 . 2. ciào). rotor etc. semantica.1. Elementele de jargon Elementele de jargon sunt cuvintele întrebuintate de anumite categorii sociale cu scopul de a-i impresiona pe cei din jur: ceau (it. ecuatie. cord etc.2.3. bonjour) etc.2. elevi. bujie. 2.1.2. Termenii stiintifici Termenii stiintifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii ale stiintei: desin enta. bonjur (fr.4.5.1) 2. Elementele de argou Elementele de argou sunt cuvintele inventate de anumite categorii sociale (hoti. microscop. electron. diriga (diriginta).2. 2. teleportare.

lexicul trebuie sa se îmbogateasca prin aparitia altor cuvinte. care sa oglindeasca aceste schimbari. Mijloacele interne Mijloacele (procedeele) interne de îmbogatire a vocabularului se refera la crearea unor cuvinte noi. 3.1. a introducerii unor instrumente si aparate noi.arhaisme neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) Vocabularul Capitolul 3 Îmbogatirea vocabularului Datorita modificarilor care au loc permanent în viata spirituala si materiala a oa menilor. Cuvintele noi sunt create atât prin mijloace interne cât si prin mijloace externe (cuvinte împru mutate din alte limbi). 3.1. adica al prefixelor si/sau al sufixelor: sufix radacina prefix cuvânt derivat . pornindu-se de la cuvintele existente în limba. Derivarea Derivarea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi c u ajutorul afixelor. compunere sau schimbarea valorii gram aticale (conversiune). prin derivare.1.

pre-+ scolar -prescolar -drum + -ulet drumulet stra-+ bun + -ic strabunic 3. Derivarea cu prefixe Derivarea cu prefixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul prefixelor.1. (Pr efix = sunetul sau sunetele asezate înaintea radicalului/radacinii sau a temei pentru a forma un cuvânt nou): prefix + radacina = cuvânt derivat des-frâu desfrâu prefix + tema = cuvânt derivat radacina + sufix pre-universitar preuniversitar tema prefix 1 + prefix 2 + radical + sufix = cuvânt derivat re--în-nou -i reînnoi Cu ajutorul prefixelor se pot forma urmatoarele parti de vorbire: 7 .1.1.

ras-(raz-) (indica intensificarea. Exista si false prefixe (prefixoide) provenite din cuvinte independente din limb a greaca sau latina: · aero-(aer): aeronava. anti-(împotriva): anticar. consatean. îmbarbatare. încaiera. semifinala. straluci. antimaterie. · ante-(înainte): antedeviz. · macro-(mare): macroindustrial. încazarmare.. recompartimenta. rascr uce. prefabrica. coexista etc. antecalcul etc. descrescendo. aerosol. prefigurativ etc.de-) (sens privativ): descarnare.. preacurând. 3.. descusut. decodare.. decapsulare. îmbrânci. alsamare. fotografic): fotosinteza. recladi etc. electrocasnice. · electro-(electric. telecabina.. · re-(indica repetarea): reabona. singur): monomembra.· substantive: antebrat.. confrate. monocultura. rascruce. · post-(dupa): postbelic.1. · mono-(unic. înalbire. · adjective: anticomercial. prelucra. con-(co-) (împreuna cu): conlocui. subcomisie. stranepot. antifurt. prenatal. înasprire. îmblânzi. anticomercial. postnominal etc. rascoace. convi etuire. decalibrare. antevorbitor. rascunoscut. înavutire. conational. nedrept. Derivarea cu sufixe Derivarea cu sufixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul sufixelor (Sufix = sunetul sau sunetele asezate dupa radical/radacina sau tema pentru a forma un cuvânt nou): radacina sufix 1 sufix 2 cuvânt derivat . agrochimist. dezgoli. stranepot. · adverbe: raspoimâine. confrate. macroeconomie. decolorare etc. reacorda. · agro-(agricultura): agroindustrie. dezarmar e. strabun. neom eni etc. rebobina. antiatomic. · semi-(jumatate): semivocala. razbucuros etc. stramutare etc.. rascroi. razgândi..1. postcalcul. a ntiatom. anteproiect. antebrat. coautor. îmbolnavi. reciti. des-(dez-. rasfata. desface. dezgusta.2. · verbe: raspopi. straluci. înarmare. convietui. prenatal. · foto-(al luminii. antiinfectios etc. · micro-(mic): microsistem. antemasuratoare. · hidro-(apa): hidroenergetica. · stra-(indica vechimea. postnatal. rede scoperire. razjudeca. descoji. hidrocentrala. trecerea prin ceva): stramos.. readmite. coopera. bazat pe electricitate): electrotehnica. postuni versitar. reda. stralum ina. premolar. conlucra. dezarma. îmbrobodire etc. antidepresivi. înacri.. regasi. · pre-(înainte): preambala. pref eudal. repetarea): rasciti. · tele-(departe): telecomanda. deshama. fotomodel. a ntepenultima. în-(îm-): înaripa. micrometeorit. preabataj. prescolar. posteminescian. postfata. neînceput. neclar. îmbatrâni. neîndemânare. razbate. Cele mai folosite prefixe în limba româna sunt: · ne-(indica lipsa): neacademic. nesansa. decarburare. anticrestini. descoase. îmbogati.

· adjective: -ator (razbunator). · verbe: -a (a calma. -is (grapis). -araie (fumaraie).. alergând -unde -ând este sufix al gerunziului etc. · adverbe: -este (româneste). alergat -unde -at-est e sufixul participiului. -esc (românesc). -iu (cenusiu). rata -ratoi.. Revenind la sufixele lexicale observam ca acestea se pot clasifica dupa criterii morfologice (dupa partea de vorbire rezultata) si semantice (dupa sensul cuvântului nou creat). a milogi). -atura (aratura). Dupa criteriul morfologic sufixele pot forma urmatoarele parti de vorbire: substantive: -anie (patanie).. sau sufixe lexico-gramaticale (sens nou si o a lta categorie gramaticala): vulpe -vulpoi. -enie (surzenie). a mânca -mâncare. os (barbos).porumb + -iste porumbiste porumb + -ar porumbar nor + -isor norisor povest + -i+ -re povestire Toate sufixele de mai sus sunt sufixe lexicale. a scrie -scris etc. Exista si sufixe gramaticale (creeaza forme gramaticale -moduri si timpuri): ale rgam -unde -a-este sufix al imperfectului.-escu (Dumitrescu) etc. -ar (cosar). -ai (a topai). alergasem -unde -se-este sufix al mai mult ca perfectului. -ios (rautacios). a calcula). -ui (verzui) etc. -at (strigat). deoarece ajuta la formarea unor cuvinte noi. -âs (târâs) etc. Dupa criteriul semantic avem: 8 . -ui (a c olbui) etc.-i (a mijloci.

a binemerita. -ist (masinist). · adjective: social-politic. -ar (pitar). Compunerea Compunerea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi prin unirea a doua sau mai multe cuvinte existente si independent în limba.-ca (taran -taranca). a crede --crez. despartire.. douazeci si sase. -ulet (satulet). faget). din etc. -icica (floricica). -ita (copilita. 3. a cânta ---cânt.. -ic (pupic). · conjunctii: ca sa. Câmpia de Ve st. oriunde. dupa-amiaza. dumneavoastra. galben-portocaliu. · verbe (putine): a binevoi.B. pe la. cumsecade.. fiecare etc. -oi (vulpe -vulpoi. Anamaria. devreme. -usor (plugusor)... · sufixe colective (formeaza cuvinte cu forma de singular si înteles de plural): -et (bradet. -is (pietris.A.sufixe diminutivale (micsoreaza obiectele sau însusirile acestora): -el (tinerel). Prin compunere se pot forma urmatoarele parti de vorbire: · substantive: untdelemn. unsprezece. para ---par. -oaie (casoaie). 3. neprimitoare etc. o suta saptezeci si doi. cândva etc. -isor (puisor). binecunoscut. rauv oitor. TAROM. câte trei. ROMPRES etc. rochita-rândunicii etc. tufis). -easa (croitor -croitoreasa). de pe la. UE. a dansa ---dans. -as (copilas).T.. · numerale cardinale (de la 10 în continuare). -an dru (copilandru). muncitorime). adverbiale: doisprezece . buhai-de-balta. a vedea ---vaz.1. întrucât etc. Ne oprim cu clasificarea sufixelor dupa criteriul semantic. · sufixe augmentative (maresc obiectele sau însusirile acestora): -an (baietan). Caras-Severin . -ut (puiut).1. SN CFR. · sufixe care deriva nume de agent: -tor (croitor). · alaturarea elementelor componente cu sau fara cratima: Delta Dunarii. Compunerea se realizeaza prin: · sudarea elementelor componente: bineînteles. · adverbe: astfel.1. niciodata. drum-de-fier. -usca (ratusca). -us (piciorus). Derivarea parasintetica Derivarea parasintetica este derivarea care se realizeaza concomitent cu sufixe si prefixe:a îmbogati. bun avointa.-oaica (tigru -tigroaica) sau genul masculin de la genul feminin): -an (curca -curcan). -uta (straduta). nemaipomenit. pâna la. româno-ruso-turc. Derivarea regresiva Derivarea regresiva consta în obtinerea unor cuvinte noi prin înlaturarea unor sunet e: moasa --mos. · pronume de politete si unele demonstrative sau nehotarâte: cineva. -ime (studentime. · abrevierea (prescurtarea) elementelor componente: R.4. -uc (satuc). RENEL. . sufixe motionale (care deriva genul feminin de la un substantiv masculin): -ita (doctor -doctorita). 3. distributive. -oi (maturoi). rauvoitor. untdelemn.2. bloc-turn.3. floarea-soarelui. an-lumina. celalalt. fiindca.1.1. · prepozitii: de la. desi aceasta clasifi care ar putea continua. binecrescut. -ior (carucior). rata -ratoi). de noua ori etc..

Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) este un p rocedeu care consta în formarea unui cuvânt nou prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta. · ca adjectiv. cuvântul nou capata caracteristicile gramaticale ale partii de vor bire în care s-a transformat: · ca substantiv. este invariabil si exprima circumstante.1. 9 . se acorda cu substantivul si are functia sintactica de atribut. îndeplinind functia sintactica de complement circumstantial. · unele adverbe: Ti-am facut un bine. 3. hopa-tropa. Prin conversiune. poate avea un adjectiv si îndeplineste func tii sintactice specifice. cel frumos) falos se tine. A ajuns un nimic (cineva). Al doilea de la catalog a fost abs ent. Sentimentele de dragoste ale eului liri c sunt foarte puternice. Pot deveni substantive: · unele adjective: Frumosul (un frumos.3.· interjectii: tic-tac. unele pronume: În sinea sa era un fericit. poate primi un articol. · unele numerale: A primit un patru la istorie. hodoronc-tronc etc. Binele facut nu se uita. determina un verb. ca adverb.

· unele substantive: Vara mergem la mare. bolnav. diamant. fandosi. (nehotarât). · unele substantive: S-a lasat de fumat gratie mamei. compatibil. finete. efort. · maghiara: a banui. mandolina.. Mircea însusi a sosit. · unele verbe: Acolo este intrarea la cinematograf (infinitiv). prevedere. mantinela etc. · greaca: a agonisi. cocs. feuda. Mijloace externe Mijloacele (procedeele) externe de îmbogatire a vocabularului se refera la neologi sme.) si împrumuturi lexicale noi. gât. principial etc. 3. din diferite limbi de cultura si civilizatie. ardent. rahat. ieftin. chior. tempo. Te gândesti si la prietenii tai. mahala etc. valenta. editor etc. cocos. agentura. filial etc. marfa. magna . Ranitii gemeau (pa rticipiu). (negativ). mila. mafie. la sistemul fon etic si morfologic al limbii române. diapazon. Cele peste 50. forme neaccentuate de persoana I si a II-a: Ma gândesc si la parintii mei. folos. dar.1. fiabil. diblu. arest. · verbele la gerunziu acordat: De pe deal se vedeau cosurile fumegânde ale caselor. taifas. Cartea aceasta este colorata. · unele participii: Întotdeauna spune deschis ceea ce gândeste. care reflecta în mod direct si imediat schimbarile survenite în viata materiala si spirituala a unui popor: autostrada.2. Pot deveni prepozitii: · unele adverbe articulate cu articol hotarât: Masina a oprit înaintea casei. Nicio carte nu a ramas necitita. · italiana: agentie. alabastru. în general. oras etc. Oful lui era foarte puternic. barcagiu. franceza: bacalaureat. altele decât copulative: Copiii cânta frumos. comp etenta. sarma. cosmar. Pot deveni adverbe: · unele adjective care determina verbe. hotar. politi cos etc. avans. gând. ciubuc. plug etc. Pot deveni pronume reflexive: pronumele personale. 3. Care ca rte este colorata? (interogativ). izvor.. Distingem doua grupe de neologisme: creatii românesti pe baza elementelor existent e în limba (lacunar. pilaf.· unele interjectii: Are si el un mare of. cizma. (demonstrativ). diesel. acordându-se cu acestea: Cartea me a este colorata. Stiu care carte este colorata. glas. ardoare.2. malarie.. facute dupa a doua jumatate a secolu lui al XVIII-lea.. Neologismele Neologismele sunt cuvinte noi. · germana: areal.000 de neologisme (DN) au fost adaptate. sina. carte. Alta prietena mi-ai prezentat aseara. (relativ). lunca. · turca: iaurt... bogat. surub. · verbe la participiu: Multumita tie a luat examenul. prosop. hering. (de întarire). (posesiv). · unele pronume (sapte) -care însotesc substantive. Cele mai multe împrumuturi sunt din limbile: · slava: baba. lefter. Pot deveni adjective: · verbele la participiu: Cartea citita se înapoiaza la biblioteca. maestru. urias.

maior. tenis etc. · latina: acvatic. ca fonetica studiaza sunetele vorbirii din punct de ve dere fizic. · engleza: comodor. final. figura.t. star. administratie. sunetele se clasifica în: vocale. semivocale si consoane. ocular. flagel. dumping. sp rinter. comisar. derbi. mangan. direct. facil. · rusa: arenda. iar cea mai mica unitate sonora din care sunt formate cuvintele se numeste fonem.. În manualele scolare. sputnic. Dupa modul si locul de articulare. notiunile de sunet si fonetica sunt folosite cu sensul de fo nem si fonologie. samovar etc. fruct. stoper. izba. agregat... magnet. 10 . comitet. mapa etc. 4. hent. start.1. ora etc. corner. procuratura. compact. miting. penalti. Vocale Vocalele sunt sunete care se rostesc fara ajutorul altor sunete si pot forma sin gure silabe. m agistru. s teag. în sens general. Partea a II-a Notiuni de fonetica Capitolul 4 Sunetele limbii române Se afirma. agrotehnic.

m. k (che. /âu/-pârâu. 4. e. /c (ce. r. se numeste diftong. y pot fi. o. /ea/-deal. ghi)/. a. tigroaica. pronuntate într-o sil aba. x. 5. plenisone. /eu/-leu. rostindu-se si ele fara aj utorul altor sunete.Din cele noua vocale ale limbii române (a. g. ci). /eai/-doreai. Capitolul 5. vocale întregi sau semivocale. chi)/. vreau. i.2. /g (ge.ci). f. pronuntate într-o silaba . d. Ele intra în alcatuirea diftongilor si a triftongilor. k. Hiat 5. /ai/-tainuiesc. semivocalele încadreaza între ele vocala: /sv+v+sv/ (do reau. t. Amintim cei mai cunoscuti triftongi: /eau/-beau. i. Triftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si doua semivocale. /iu/-piu. t. chi) . coborâtori (descendenti):/ai/-taina. în orice conditii. w = vocala. /oa/-moara etc. s. neputând forma si ngure silaba decât cu ajutorul unei vocale (b. g (ghe. Diftongi. j. â. c. Consoane Consoanele sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete. a. h. g (ghe. g (ge. Litera-consoana w poate nota si o semivocala sau. k (che. la un triftong. vocala semivocala e bere deal i copil rai o somn soare u metru metrou y ytrocerit yala 4. dar pronuntate într-o silaba: mi-a spus. î su nt. o. cit . iar cei alcatuiti dintr-o vocala si o semivocala se numesc difto ngi coborâtori sau descendenti. se numeste triftong. /ie/-fierbe. /au/-mut alau. â. sleau. w = semivocala.2. Observatie. iar cinci: e. În mod normal. miau). î. ti-a scris etc. Cei alcatuiti dintr-o semivocala si o vocala se numesc diftongi urcatori sau ascendenti. v. gi). /âi/-câine. În limba româna avem peste douazeci de diftongi. Observatie. În cuvintele care contin consoanele: c (ce. u. u si y). Cei mai utilizati diftongi sunt: · urcatori (ascendenti): ia/-iarna.3. Diftongul se poate alcatui si din doua sunete alaturate apartinând unor cuvinte di ferite. /au/-august.p. weekend / uikend/. patru: a. Diftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala. n. dupa caz. rar. Dar pot exista si situatii de tipul /sv+sv+v/ (creioane).1.ghi) nu exista diftongi care sa înceapa cu literele e sau i. q. l.. Triftongi.gi). o vocala (wes tern /uestern/. /ui/-pui etc. Semivocale Semivocalele au acelasi simbol grafic ca si vocalele. dar nu pot alcatui singure silabe.s. z). w.

/e-o/:teologie.ci). Alternante fonetice 11 . /e-u/: muzeul etc. /e-e/: idee. /a-i/:tain. -diferite: /a-e/: aer. aripioara.gi). /iai/-taiai. chi) .eai. dar pronuntate într-o silaba: mi-au zis. Hiat Doua vocale alaturate aflate în silabe diferite alcatuiesc un hiat. Observatie. creioane. /a-o/: aorta. /ioa/-inimioara. taiau.3. k (che. /i-i/:fiinta. /a-u/:cauteriza./oai/-lupoaica. /a-i/:faina. /o-o/: alcool. tigroaica. g (ge. /e-a/: ideal. În cuvintele care contin consoanele: c (ce. Litere dubl e./eoa/-leoarca. Vocalele care se gasesc în hiat pot fi: -de acelasi fel: /a-a/: contraatac. -/u-u/: asiduu. pleoapa. Triftongul se poate alcatui si din trei sunele alaturate apartinând unor cuvinte d iferite. Corespondenta dintre sunete si litere. /iei/ -piei.ghi) nu exista triftongi care sa înceapa cu literele e sau i. /a-u/:paun. g (ghe. Alfabet. /iau/-suiau. /e-i/:peisaj. Litera. 5. Capitolul 6.miei.

iar. el se aude. H h has/ha 26. Alfabetul limbii române este alcatuit din 31 de litere: Nr. o. Y y i grec 15. de mâna si de tipar. Corespondenta dintre sunete si litere De regula. Noi scriem astazi cu alfabetul latin modificat astfel încât sa reproduca si sunetele care nu exista în limba latina. sunetele sunt reprezentate prin litere. neîntrecut. Litera În scris. 6. C c ce/cî 21. Litere mari Litere micm ici Citirea literei 1. T t te/tî 9. os. Litere mari Litere mici Citirea literei Nr. K k ca/capa 30. ea se vede . coborând.3. F f ef/fe/fî 24. Litera este un desen. A a a 18. S s es/se/sî 7. vrea. Alfabetul Totalitatea literelor. cadou. prin. G g ge/ghe/gî 25. B b be/bî 20. W w dublu ve/vî 13. bun. R r er/re/rî 6. O o o 3. D d de/dî 22. crt. J j je/jî 29 X x ics 14. L l el/le/lî 31. Numele lui provine de la primele litere ale alfabetului grecesc. A a a 17. I i i 27. cât. coborî. T t te/tî 10. V v ve/vî 12 Î î î/î din i 28. Z z ze/zet/zî 16. bineînteles. E e e 23. Q q kü 5.6. U u u 11.2. Sunetul î este redat prin î din i la început si sfârsit de cuvânt. formeaza alfabetul unei limb i. si prin î din a în celelalte cuvinte: cântec. i. asezate într-o anumita ordine. u noteaza atât vocalele cât si semivocalele corespunzatoare: erou. P p pe/pî 4. . oase. ele f iind egale: Cuvânt litere sunete cuvânt litere sunete Ou 2 2 pagina 6 6 Lac 3 3 calator 7 7 Elev 4 4 veverita 8 8 Munte 5 5 doctorita 9 9 Uneori aceasta corespondenta nu se respecta: Literele: e. M m em/me/mî -- 6. cât si în interiorul cuvintelor compuse sudate în care al doilea cuvânt începe cu î si a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt care începe cu î: început. S s se/sî 8. Â â i/î din a 19. Literele pot fi mari (majuscule) si mici (minuscule). iar sunetul este un fenomen acustic.1. N n en/ne/nî 2. exista o corespondenta între sunetele si literele aceluiasi cuvânt.crt.

· O litera poate reprezenta simultan doua sunete: x = cs x = gz x = cs x = gz axa /acsa/ -exaspera -egzaspera exemplu -/egzemplu/ excavator ecscavator excursie /ecsursie/ -exact -egzact examen -/egzamen/ existent -egzistent exeercitiu -/egzercitiu/ exorcita ecsorcita exclude /ecsclude/ -exemplar -egzemplar exploziv /ecsploziv/ -sufix sufics expansiv /ecspansiv/ -executiv -egzecutiv excursie /ecscursie/ -prefix prefics exersa -/egzersa/ afix afics 12 .

ci. gi = ce. che. gi (e si i sunt atât litere ajutatoare. cât si (2 litere) (2 sunete) vocale. gi. cât si vocala] + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt.· Grupuri de litere care redau si un singur sunet: ce. cât si vocala] + vocala în hiat ce la sfârsit de cuvânt (9 litere) (9 sunete) licean [lice-an] (6 litere) (6 sunete) tace [ta-ce] (4 litere) (4 sunete) ce (2 litere) [c] (1 sunet) [e= litera ajutatoa re] + a în aceeasi silaba cea =[ca] ceara [cara] (5 litere) (4 sunete) ci [ci] . ci. g. c. ge. ghi: ce. o. când i nu este accentuat în unele compuse ciacona [ca-cona] (7 litere) (6 sunete) cioban [co-ban] (6 litere) (5 sunete) ciuda [cu-da] .. g (e si i sunt numai litere ajutatoare) (1 sunet) grupul de litere pronuntarea conditii exemple ce [ce] + consoana cercetare [cer-ce-tare] (2 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare.. ca silaba n-are alta vocala) = c. chi. daca i este accentuat (8 litere) (8 sunete) cianura [ci-anura] (7 litere) (7 sunete) îmbrânci [îmbrân-ci] (8 litere) (8 sunete) ci (2 litere) [c] (1 sunet) [i = numai litera ajutatoare] +a. u în aceeasi silaba cia = [ca] cio = [co] ciu = [cu] l la sfârsit de cuvânt. ge. ge. ghe. ci. + consoana placinta [placi-nta] (2 litere) (2 sunete) [i= atât litera ajutatoare.

cât si vocala] + consoana + vocala în hiat ge la sfârsit de cuvânt fraged [fra-ged] (6 litere) (6 sunete) geograf [ge-ograf] (7 litere) (7 sunete) trage [tra-ge] (5 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [g] (1 sunet) [e= nu mai li-tera ajuta-toare] + a. o. o în aceeasi silaba gea = [ga] geo = [go] geanta [gan-ta] (6 litere) (5 sunete) georgian [gorgan] (8 litere) (6 sunete) gi (2 litere) gi (2 sunete) + consoana + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt daca i este accentuat pagina [pa-gina] (6 litere) (6 sunete) filologie [filologi-e] (9 litere) (9 sunete) îndragi [îndra-gi] (7 litere) (7 sunete) gi (2 litere) [g] (1 sunet) [i = numai litera ajuratoare] + a.(5 litere) (4 sunete) furci [furc] (5 litere) (4 litere) nicicum [niccum] (6 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [ge] (2 sunete) [e= atât litera ajutatoare. u în aceeasi silaba gia = [ga] gio = [go] giu = [gu] giardiaza [gar-diaza] (9 litere) (8 sunete) giol [gol] .

h e mut) 13 . g .(4 litere) (3 sunete) magiun [ma-gun] (6 litere) (5 sunete) che. g e. ghi = k e. cât si (3 litere) = (2 sunete) k . ghe. chi. h e mut) (e si i sunt numai litere ajutatoare. k . g i (e si i sunt atât litere ajutatoare. vocala n-are alta silaba. k i. g (1 sunet) vocale.

Grupul de litere pronuntarea conditii exemple Grupul de litere pronuntarea condi tii exemple 14 .

o. u în chirurg [k irurg] (3 litere) (2 sunete) [i=atât litera ajuta-toare. o în aceeasi silaba ghereta [g e-reta] (7 litere) (6 litere) gherghef [g er-g ef] (8 litere) (6 sunete) ghe [g ] + a. u în aceeasi silaba chia [k a] chio [k o] chiu [k u] chiabur [k a-bur] (7 litere) (5 sunete) chiosc [k osk] (6 litere) (4 sunete) chiuveta [k u-veta] (8 litere) (6 sunete) ghe (3 litere) [g e] (2 sunete) [e=atât litera ajuta-toare. o.che [k e] exceptie + a în aceeasi chenar [k e-nar] (3 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare. cât si vocala] cu exceptia + a. o în aceeasi silaba gheata [g a-ta] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] ghea [g a] gheo [g o] (6litere) (4 litere) Gheorghe [g or-g e] (8 litere) (5 sunete) ghi (3 litere) [g i] (2 sunete) . cât si vocala] silaba (6 litere) (5 sunete) pereche [perek e] (7 litere) (6 sunete) che [k ] + a în aceeasi silaba cheag [k ag] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] chea [k a] (5 liter) (4 sunete) parcheaza [park eaza] (9 litere) (7 litere) chi [k i] exceptie + a. cât si vocala] aceeasi silaba (7 litere] (6 sunete) ochi ok i (4 litere) (3 sunete) chi (3 litere) [k ] (1 sunet) [i= litera ajutatoare] + a.

4. 6. cât si vocale (ce. asez-asaza. ci. fie ca este vorba de vo cale. -daca silaba în care se gaseste grupul de litere nu mai are o alta vocala.5. ge. vac-cina /vak-cina/. Literele duble Literele duble noteaza. trebuie sa desparti cuvântul care contine acest grup în silabe si sa observi urmatoarele: -daca silaba în care se gaseste grupul de litere mai are o vocala. inter-regn. ghe. chi. g ). ci.fi-ind. u în aceeasi silaba unghia [un-g a] (3 litere) (1 sunet) [i= litera ajutatoare] ghia [g a] ghio [g o] ghiu [g u] (6 litere) (4 litere) ghioz-dan [g oz-dan] (8 litere) (6 sunete) ghiulea [g u-lea] (7 litere) (5 litere) Pentru a nu gresi. atunci literele e si i din ce. semivocale. k . ge. trans-siberian. 6. fie de consoane diferite nota te prin aceeasi litera: ac-celera /ak-celera/. lice-e. Alternantele pot fi: 15 . cât si vocala] + consoana ghinda [g in-da] (6 litere) (5 sunete) ghilotina [g i-lotina] (9 litere) (8 litere) ghi [g ] + a. gi. o realitate fonetica. k i. ghe. ge. poarta-porti. La consoane este vorba fie de repetarea aceleeasi consoane în cuvintele compuse: k ilogram-metru si în derivatele cu prefixe: în-nora. Alternantele fonetice Modificarile suferite de sunete (vocale. fie de consoane. ci. de regula. post-traumatic. consoane) în diferitele forme ale aceluiasi cuvânt sau prefix se numesc alternante fonetice. greseala-greseli. g i). ghi sunt atât litere ajutatoare. che. ac-cent /ak-cent/. chi. atunci e si i din ce. gi. zo-ologie. ghi sunt numai litere ajutato are (c. în silabe diferite: c ontra-amiral. Cele doua vocale identice si alaturate se pronunta distinct. g e. g. che. k e. gi. perpetu u. o.[i=atât litera ajuta-toare.

pumn-pumni. a-melio-ra-re. s s (muiat) (urs-ursi.ta-iau. pot fi: -monosilabice (alcatuite dintr-o singura silaba): tac. Se despart si doua vocale alaturate dintre care a doua face parte dintr-un difto ng descendent: cre-ai.1.· vocalice (când se modifica o vocala): a-e (masa-mese. ambigu-ul. po-e-zi-e. a-a (vaca-vacuta. (S)V-SVS. cro-itor. Regula este valabila indiferent daca a doua vocala formeaza singura o silaba sau împreuna cu una sau mai multe consoane: sti-inta. Ne-am dus la râu. casap-casapi. 2. Silaba O vocala sau o grupare de sunete care are o vocala. Silaba poate fi formata: -dintr-un sunet (o vocala): i-de-e. g (sac-saci. g -c. banu-ind. leg-leaga ). ca-na-li-za-re. bo-ur. alco-ol. pronuntate cu un singur efor t respirator. ro-ua. pom-pomi. a-pa. Arunca-mi mingea! -din sfârsitul unui cuvânt cu începutul altui cuvânt: Vino-aici! Raportat la numarul de silabe din care sunt compuse cuvintele. Capitolul 7 Silaba. lac. V-SSV) ( Un diftong si un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente ) Diftongii alaturati se despart sau diftongii si triftongii se despart de vocala sau de diftongul care le precede: ploaie. keny-an. dus-dusi). scoa-la. · consonantice (când se modifica o consoana): consoana nemuiata-consoana muiata (spal-speli. feme-ii. polu-are. sco-la-ri-ta. -diferite: po-et. mare-mari). formeaza o silaba. mac.du-ios. d z (muiat) (brad-brazi. t-t (tot-toti. mar-mere). fi-inta. drag-dragi). cad-cazi). vara-verisoara). cal. V-VC(C)) ( Doua vocale alaturate (în hiat) se despart ) Cele doua vocale pot fi: -identice: a-alenian.su-ia. Despartirea în silabe. k. ale-e. greoi. -plurisilabice (polisilabice) (alcatuite din doua sau mai multe silabe): ca-sa. le-ul. Litere-consoane . e-ea (dreg-dreaga. -dintr-un cuvânt întreg împreuna cu începutul sau sfârsitul altui cuvânt: El mi-arata cum s rezolv exercitiile. stea-ua. rar-rari. sot-soti). a-e (var-veri. du-et. famili-ei. pot-poti). moale-moi). Despartirea cuvintelor în silabe Succesiunile V-V (V-V(S). sco-la-ra. Succesiunile V-S (vocala semivocala) ((S)V-SV. oa-o (soarta-sorti.le-oaica. soc. Accentul 7. -din doua cuvinte întregi rostite împreuna: Nu-i acasa. -din mai multe sunete ale aceluiasi cuvânt: fla-ca-ian-dru.

h nu are valoare a unui sunet. gh urmate de e. Se comporta ca o singura consoana: -litera x: e-xamen. precum si litera x /cs. -consoanele urmate de i soptit : mosi. VS-CV. Aceeasi regula o respecta si grupurile ch. V-CSV) O consoana între doua vocale formeaza silaba cu vocala a doua:va-le.Aceasta despartire se refera la consoanele aflate între vocale. 16 .le-oai-ca. SVS-CV. ta-xi. nea-chitat. despartirea se face la fel: soa-re. gh urmate de e sau i: ure-che. Daca înaintea consoanei se afla un diftong sau un triftong.pa-padie.ma-pa. le-ge.li-ghioana. le-ghe. -ch. e xamen [e-gzamen]. i: ure-che.ve-ghe. gz/: a-xa [a-csa]. cre-ioane.doi-na. ne-n orocire. C (V-CV.

fil-tru. Este vorba de: -compuse: alt-ceva. delin-cvent. ca port-: port-bagaj. EXCEPTIE În urmatoarele succesiuni de trei consoane. cerbi. trans-national. perf. g. despartirea se face dupa prima consoana: ob-ste. post-liceal. trans-portabil. as-pru. p. circum-spect. Succesiunea C-CCC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana . trans-: trans-carpatic.). post-natal.).). în-ghiti. în-gheta. hand-bal. despartirea se face dupa primele doua consoane: lp-t: mp-t: mp-t: nc-s: nc-t: sculp-ta nc-t: punc-tie somp-tuos nd-v: sand-vici redemp-tiune rc-t: arc-tic linc-sii rt-f: jert-fa punc-ta st-m: ast-mul Alte succesiuni de trei consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu tr ebuie memorate. La fel se despart si: în-chega.Succesiunea C-C (VC-CV. târg-sor. trais-ta. ast-fel. mais-tru. dormi (ind. capsa. EXCEPTII Trec împreuna la secventa urmatoare succesiunile de consoane care au al doilea ele ment l sau r si ca prim element b. Consoanele urmate de i soptit se comporta ca o consoana: albi (adj. t si v + -l + -r bl: ca-blu br: neo-brazat cl: pro-clama cr: nea-crit ol: Co-dlea or: co-dru fl: nea-flat fr: pana-frican gl: nea-glutinat gr: nea-gricol hl: pe-hlivan hr: ne-hranit pl: su-plu pr: cu-pru tl: ti-tlu tr: li-tru vl: nee-vlavios vr: de-vreme Succesiunea C-CC Trei consoane între vocale se despart dupa prima consoana . h. -formatii cu elemente de compunere. deoarece se întâlnesc în cuvintele formate (semi)analizabile. ori-ce dar al-bi (vb. dor-mi (ind. trans-lucid. dor-mea.). VSC-CV. c. ac-tiv. -derivate cu sufixe: savant-lâc. lin-gvist. pust-nic. În succesiunile de trei consoane. a doua consoana trecând la secv enta urmatoare: mul-te. în-chide. post-fata.. post-verbal. VC-CSV) Doua litere-consoane între litere-vocale se despart.s. d. . port-perie. prez. f. -derivate cu prefixe: post-: post-belic. fiind-ca.

înzdraveni. trans-: trans-frontalier. -derivate cu prefixe: post-: post-prandial. con-structor. EXCEPTII Despartirea CC-CC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana .În succesiunile de patru consoane între vocale. post-scolar. carora li se poate aplica despartirea du pa structura. Alte succesiuni de patru consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu t rebuie memorate. tung-sten. În unele succesiuni de patru consoane. despartirea se face dupa a doua consoana: g ang-ster. port-stindard. trans-planta. despartirea se face dupa prima conso ana: ab-stract. 17 . deoarece se întâlnesc în cuvinte formate (semi)analizabile. Este vorba de: -formatii cu elementul de compunere port-: port-drapel.

Despartirea dupa structura Despartirea dupa structura este acceptata atunci când capatul rândului coincide cu l imita dinte componentele cuvintelor formate . to-por. prepozitiile. doctorita. forme gramaticale ale aceluiasi cuvânt: cân-ta (prezent) cân-ta (perfect simplu). la-po-vi-ta. servet. interjectiile si unele conjunctii. despartirea se face dupa a doua c onsoana: opt-sprezece. Pentru cuvintele a caror structura nu mai este clara. de-zechilibru/dez-echilibru. bateti. pre-ve-de-re. ianuar ie. pre-pe-li-ta. calugarita. sunteti sau doua variante accentuale literare: aca . V oi sunteti copii cuminti. caracter. -a cincea de la final: no-ua-spre-ze-ce. suntem. Am facut niste copii dupa actele de studii. sever. accentul pus pe silabe diferite. ma-sea. India a fos t mult timp colonie britanica. -derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. Succesiunea CC-CCC ( Cinci consoane între vocale se despart dupa a doua consoana ) În succesiunile de cinci consoane (foarte rare). avarie.3. duminica. des-pre/de-spre. miros. mar-gi-ne. -penultima: al-bi-na. ca-me-ra. În cazul omografelor. taceti. normele actuale (DOOM 2) recomanda o singura acc entuare la cuvintele precum adica. su-biect) sau evitarea despartirii. În functie de uzul literar actual. conventional. formele neaccentuate ale pronumelor personale si reflexive. vârst-nic. deosebeste: întelesul cuvintelor: co-pii co-pii. aripa. lozinca. deoarece elementele componente sunt neîntelese sau neproductive în limba româna. dupa a treia consoana: dejurst-va. Romar-ta/Romarta. nes-prijinit/ne-sprijinit. -a patra de la final: ve-ve-ri-ta. (al)un-spre-ze-ce-lea. por-t avion/port-avion. normele actuale recomanda exclusiv despartirea dupa pronuntare (ab-stract. unic. Se pot desparti si dupa structura cuvintele (semi)analizabile (formate în limba ro mâna sau împrumutate): -compuse: al-tundeva/alt-undeva. Nu primesc accent: articolele. -antepenultima: bu-te-li-e. mor-ma-ne. regizor. el putând sa stea pe silaba: -ultima: ma-ca-ra. co-lo-ni-e co-lo-ni-e: Dupa barbierit tata foloseste apa de colonie. Accentul În limba româna accentul nu are loc fix. despartirea se face. o-biect. verbele auxiliare. drep-tunghi/drept-unghi. daca aceasta ar contraveni regulilor: a-broga.Despartirea CCC-C În unele succesiuni de patru consoane în care nicio segmentare fonetica nu se sustin e. ine-gal/in-egal. di-plo-ma. su-blinia/ sub-linia. far-fu-ri-e. 7. fenomen.

2. satean. contrafacut. gingas/gingas. prefix + radical + sufix: a dori. îmbunare. a îmbuna. lung (câte sapte derivate pentru fiecare cuvânt). trafic/trafic .3. a rascumpara. mult.4. Ex. radical + sufix. a se încrede. b. sulitar. hatman/hatman.tist/acatist. profeso r/ profesor. frunza. ilegalist. pamânt. intim/intim. a îmbunatati. floare.1. a se razgândi. dezradacinare. împanare. Ex. casnic a. Alcatuiti familiile lexicale ale cuvintelor: rau. putinatate. a înnopta. a încreti. pi atra. nebun. prefix + radical. Exercitii Vocabular Ex. pre lucrabil. Grupati cuvintele de mai jos conform cerintelor date: cuvinte alcatuite di n: a. jilav/jilav. anost/anost. Ex. c. antic/antic. usturoi. încredere. a împamânteni. patrat. mahalagiu. credincer. 18 . penurie/penurie. Gasiti radacina cuvintelor: neîngramadit. Precizati structura cuvintelor de mai jos dupa modelul: bunic = bun (radic al) + -ic (sufix): banut.

a râde.6. constiincios. cuvântul care nu apartine familiei lexicale a verbului a scrie: . Sa se indice termenii care apartin aceleiasi familii lexicale: 1. palarie. ui. a implementa. dictafon. compartimentul cel mai labil si mai supus influentelor din afara . Grupati pe familii lexicale urmatoarele cuvinte: albastrui. ienicer. harbuz. cusma. ceapraz. dajdie. madam.. dregator. Indicati carei categorii de cuvinte din masa vocabularului îi apartin terme nii de mai jos: abolire. autohton. bunatate.caimacan 6. direct sau indirect. bonjur. Apartin jargonului cuvintele din seria: c a. a se sfadi Ex. musiu. pa.Ex. continuu 4. maniciura 3. anima. a vorbi.10. ceau. agie. cataveica. bojdeuca. armas 5. ui. constiinciozitate. mai ales în vocabular. pârcalab.7. a re ctifica. dulce. ceaus. albastru. d b. pe sub mâna 9. vorbarie. vorbaret. curechi 10. tujur. albastrire.9. împadu c. bunicel. vorbulita. cilindru. manivela 8. a mâna Ex. megies. cosarca. pravila 15. a cuvânta. vorba. vorbusoara. pamânt.11. beilerbei. târziu. cer. re gionalisme. obscen 2. iti. chel. vocalizare. Precizeaza apartenenta fiecarui cuvânt la una din categoriile: arhaisme. Ex. confrate. alezare. manusa 5. cheb. neîmpaduri Ex. analog. cneaz. curechi. constient. Sa se precizeze apartenenta cuvintelor de mai jos la vocabularul fundament al sau la masa vocabularului : luna. cuvintel. a molari. a difuza 12. a ridiculiza 9. c onstiinta.Schimbarile care au loc în societate se reflecta. maufactura 4. a merge. lovele. a hamai 3. mâna 2. fotosensib il. a sparli. vorbire.5. albastrea. rival. vocala. pe mâna 12. Indicati. Ex. mersi. fast. cauc. aga. Ex. f d. cuvânt. palinca. a vocaliza.8. duglis. asiduu 7. Ex. desinenta. malai. manastire 11. apeduct. aprod. vocalic. cucuruz. accelerat. cuvântator. în lista de mai jos. cuvântare. mânusita 6. lexic. spahiu 14. clop. a înmâna 7. demuazela. vorbitor. logofat. cucuruz. -padurire d. Subliniati cuvintele care fac parte din vocabularul fundamental: . arnaut. neologisme: 1. Ex. distinct. darling. asalt.12. barabula. corfa 8. bun. padurb e. imens. metafizica. ienicer. a albastri. piscina 11. amortiza. albastreala. Precizeaza radacina cuvântului neîmpadurire: a a. e c. a accepta 13. columbela. mânastire 10. urât. diriga. dusman. zi. armas. murui. cneaz. curent. demuazela. nepot. analist. parol.13. încet. ciubota. împadurire b. hiat.

17. roate. Ele reprezinta: a. nescrise Ex. arhaisme morfologice în 2 d. Fie cuvintele: 1. arhaisme fonetice în 1 si 3 c. gagiu d. arhaism b.a. arhaisme lexicale în 1 si 4 b. scriere c. 4. vames v ietii.18. scrisoare Ex. porumb Ex.15.14. regionalism c. Cuvântul lacas este: a. Dintre urmatoarele cuvinte nu sunt regionalisme: a. paharnic. arhaisme sintactice în 3 si 4 Ex. 3.16. aripe. Precizati sensurile proprii si figurate ale cuvintelor subliniate din tex tul de mai jos si aratati sensul cu care sunt ele folosite: 19 . cucuruz c. papusoi b. 2. cuvânt din limbajul standard Ex. Sa se analizeze structura morfematica a cuvintelor: înnorata. scriptura d. scriitor b. sara (=seara).

A trecut întâi o boare Cu acorduri lungi de lira Pe deasupra viilor, I-au raspuns fânetele Si-a fuat de prin ponoare Toate florile soptira, Puful papadiilor Întorcându-si fetele . (G. Topârceanu

Rapsodii de toamna)

Ex.19. Sa se indice sensul verbului a fi (predicativ) în fiecare dintre urmatoarel e enunturi: g În lumea asta sunt femei ... h Masina este în garaj. i Joi a fost un accident grav. j Mâine va fi un an de când ne-am cunoscut. k Tu esti din Almaj? l Repriza este de 45 de minute. m La anul va fi la facultate. n Cât este un kilogram de rosii? o Pe unde ati fost de dimineata si pâna acum? p Ce e când te manânca palma? q Era pe la 1848 ... r Cât va fi soare voi sta pe plaja. Ex.20. Formati scurte propozitii în care sa folositi omonimele: toc, luna, ceara, cer, gol, mei, mai, razboi, par. Ex. 21. Înlocuiti punctele printr-unul dintre cuvintele scrise în stânga paginii: a. car (subst.) 1. Parintii mei au construit o . . . . . . . . . . noua. b. care (pron.) 2.Doiboitrag un ..........încarcatcu fân. c. casa (subst.) 3.Eu ..........în spateun rucsacmic. d. masa (subst.) 4. Pe ulita satului trec doua . . . . . . . . . . goale. e. capra (subst.) 5.Pe..........elev îlasculti? f. gol (adj.) 6. Platesc la . . . . . . . . . . cumparaturile facute. g. casa (subst.) 7.S-au adunatpestradao ...........deoameni. h. capra (subst.) 8. Tot luându-se din el , butoiul este aproape . . . . . . . . . . i. car (verb) 9.Laora12,mamanecheamala........... j. care (subst.) 10. El taie lemne folosindu-se de o . . . . . . si un ferastrau . k. masa (subst.) 11. A câstigat meciul, marchând un singur . . . . . . . . . l. gol (subst.) 12. Are numai o . si doi iezi. Ex.22. Sa se grupeze expresiile din coloana A cu sinonimele din coloana B: AB 1. a. 2. 3. c. 4. d. 5. 6. f. 7. 8. h. 9. i. a lua peste picior a-si gasi beleaua a-si aprinde paie-n cap b. a-si bate joc a nu face doi bani a lua la refec a intra la apa a ajunge la mal a prinde cu minciuna e. a nu fi cu piciorele pe pamânt a lasa în apele lui a ajunge la sapa de lemn a da de fundul sacului g. a nu face nici cât o ceapa degerata a iesi la liman a o baga pe mâneca a trage un perdaf a lasa în plata domnului

10. a fi cu capul în nori î. a prinde cu ocaua mica Ex.23. Sa se indice câte un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte din fondul vechi al limbii ( toate neologismele sa înceapa cu litera a): 1. asemanare 2. pustnic 3. stramosesc 4. îngrijorare 5. a zadarnici 6. a însufleti 7. a pretui 8. a adânci 9. scrobeala 10. înflacarare 11. dispretuitor 12. prefacut 13. mestesugar 14. înaltare 15. staruitor 16. înfatisare 17. atragator 18. însusire 19. a mari 20. bastinas 21. ajutor 22. a înainta 23. folos 24. adevarat Ex. 24. Sa se indice câte un sinonim lexical pentru fiecare din sintagmele de mai jos: 1. de nepretuit 6. a-si lua zborul 11 vrednic de plâns 20

2. fara culoare 7. înalt functionar 12. a da de urma 3. fara cusur 8. agent secret 13. a-si pierde speranta 4. tabara militara 9. a sari de pe sine 14. masa de seara 5. foarte mic 10. luare în râs Ex.25. Sa se indice câte un sinonim lexical neologic pentru fiecare sintagma: 1. din care se extrage uleiul 11. putere de convingere 2. referitor la miros 12. furt literar 3. referitor la vise 13. referitor la ploaie 4. referitor la existenta 14. care cunoaste mai multe limbi 5. referitor la vedere 15. suveran pontif 6. care tine un discurs 16. bun de baut 7. care poate fi pipait 17. a pune la cale 8. remediu universal 18. prim-ministru 9. a pune în pericol 19. care preîntâmpina un rau 10. supus alterarii 20. a face rost Ex.26. Sa se indice prin DA sau NU daca urmatoarele cuvinte sunt sinonime: 1. pueril infantil 6. pronume propune 2. indigen civilizat 7. competent capabil 3. deponent depozitie 8. emotionant abominabil 4. (a) aboli (a) suprima 9. (a) dinamiza (a) dinamita 5. indispus indecis 10. stârpire eradicare Ex. 27. Grupeaza sinonimele din grupa A cu cele din grupa B: A B A B 1. adânc a) ridicol 9. vesnic i) inutil 2. betiv b) malitios 10. destept Î) avid 3. caraghios c) inteligent 11. fatarnic j) etern 4. cinstit d) contagios 12. îngâmfat k) profund 5. ciudat e) insolent 13. lacom l) culpabil 6. obraznic f) melancolic 14. molipsitor m) ipocrit 7. rautacios g) onest 15. vinovat n) alcoolic 8. trist h) infatuat 16. zadarnic o) bizar Ex. 28. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte doua sinonime din grupa B: A B A B 1. pofta a. fals 8. a-si închipui n. spaima b. a aniversa o. consoarta 2. a evoca c. opinie 9. fatarnic p. dorinta d. ipocrit q. a se constitui 3. sotie e. necomunicativ 10. a înapoia r. eronat f. a ucide s. fatarnic 4. frica g. a restitui 11. parere s. a celebra

Grupati sinonimele de mai jos: 1. 29. gresit x.pueril 3. 21 . a-si imagina t. m. convingere a îmbuatati l. 5. a asasina Ex. Gasiti trei sinonime vechi si trei sinonime neologice pentru cuvintele: 1. 30. Ex. a returna fals u. 6. teama 13. a banui chef y. a omorî v. tainuire . posac tacut j. cearta.juvenil. nevasta 14. a ameliora 12. 7. 2. duplicitar prefacut i. k. a sarbatori t.h.terifiant 4. a remedia sa redestepte w.culpabil 2. î.

nocturn -k.vinovat 15. îmbelsugat 2. a gândi e.detaliat 24. necrutator c . prohibit -h. esec 6. înfocat k. prora -b. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte cinci sinonime din grupa B AB AB 1. sfarâmat s. neînsemnat h. teluric 18. culpabil 12. stalactita -g. spornic u. poteca 2. escrocherie 5. debitor -e. a precede 20. fundatie h.credincios 10. Scrie câte un sinonim. Ex.5. Sa se indice câte un sinonim lexical din coloana B pentru expresiile din c oloana A: AB . a succede -m. 34.amanuntit 8. concav 9. erudit -p. incult 5. succes -î. 32. excedent -a. deficit 16. mic 3. meschin 7.tineresc 14. diurn Ex. 17.autostrada i. verdict w. banuiala r.inocent 23. navalnic 4.victorios 11. suspiciune 8.copilaresc. 2.vindicativ. Pentru fiecare cuvânt din grupa A gasiti câte un antonim în grupa B: AB AB 1. frauda l. a pleca. Ex. 33. a judeca m. aprig o. încredintare p. mijloc a. presupunere 6.centru l. remarcabil b.abominabil 6. sincer. mortalitate 17. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte trei sinonime din grupa B : A B A B 1. culpabil 9. hotie 7.biruitor 20.înfiorator. siguranta Ex. inocent -i. generos -d.asemanator 16. rafinat -o. 21. occidental. feroce e. permis 8. senior 10. excelent s. certitudine t. himera -s.aspru b. stalagmita 2. 13.uimit 18. obscur 3. talie n. convex -n. a interzice 13. prezumtie i. a reflecta k. îndestulat j. procedeu r. iubire. 9. realitate 15. convingere 3. 5. reflux 19. decizie q. baza n. vinovat v. carare m. hotarâre f. drum j. resurse d. încântator 4. 31. ilustru -r. similar 7. admirabil g. flux -c. ulicioara Ex. brâu g. respectiv câte un antonim pentru urmatoarele cuvinte: 1.stupefiat. strada p.fidel. scund q . creditor 11. delapidare c. blamabil t. grosolan 14. 3. sentinta a. vasal -f.îngrozitor 19. temelie x. 4. natalitate -j. 35. marunt f. condamnabil s. compasiune. pupa 4. abundent î.nevinovat 12. fundamental d.razbunator 22. a îngadui -l. fin î. a cugeta o. cosmic -q.

cu dosul în sus -c.1. a-i pieri piuitul -b. neatent 22 . târziu 2. ascuns 3. a-si aduce aminte -a.

c) acasa 4. vrednic -a) harnic. c) arici 8 8. c) cutat 11 14. b) stâng. notatie literara / literala. drept -a) strâmb. tare. lenes 8. mic. b) doct. bazin carbonier / carbonifer. c) zestre 13 16. sarac 11. 37. b) departe. odata cu gainele -k. normal 9. a încuraja 15. cacofonie -a) eufonie. androgen h. par -a) maciuca. 2. a-i merge din plin -p. a se întelege 16. 8. Ex. a adopta 2. b) padure. b) avut. a munci 5. a sta. 8. b) maculatura. Alegeti paronimul corect folosit: AB AB 1. 5. c) înstarit 11. d) exterior 3. îngâmfat. încet 10. a adapta c. crud. Ex. diurn -a) revers. bucurie 19. repede -a)agasant. c) a întina 6. egoist -a) alogen. 3. b) lent. c) etic. c) rezonanta 16 19. c) acasa. aproape 20. imens. a micsora. b) a murdari. 7. c) prost 12 15. Cuplati paronimele: 1. c) a afla 9 12. a fi permanent în razboi -o.4. 5. a umbla pe sapte carari -e. Ex. aici -a) acolo. 13. apozitie î. adagiu 3. c) a risipi 10. apical i. (a) aproba 18. a purifica -a) a macula. pretutindeni -a) nicaieri. a vorbi 14. bogat -a) sarac. 6. 38. 4. tribunal arbitral / arbitrar.36. a mânca pâine alba -f. a pierde -a) a gasi. 4. a fi numai ochi si urechi -d. dat la iveala -h. b) oneros. Mentionam ca toate antonimele înc ep cu litera m. viata. a aduna -a) a strânge. 11. arid. privire glaciara / glaciala. parere de rau -g. b) exogen. bine-crescut. c) dimineata 17 20. în doi timpi si trei miscari -r. industrie minera / miniera. indigen -a) autohton. b) murdar. b) sus. b) a împrastia. 10. adagio b. b) impar. 10. treaz 17. arbitrar 9. c) oriunde 5. c) domol 9. atlaz . imaculat -a) maculat. 6. a adjudeca a. Gasiti pentru cuvintele scrise deosebit antonimul sau antonimele potrivit e: 1. repaus. b) a câstiga. peste noua mari si noua tari -i. prost ca o ciubota -q. munte -a) câmpie. a-si pierde constiinta /cunostinta. 15. ghinion 13. a ramâne pe janta / geanta. curat. Gasiti antonimele cuvintelor de mai jos. a nu privi cu ochi buni -l. pacat original / originar. b) lenes. 3. c) por 10 13. a apropria 8. c) cititor 14 17. destept -a) inteligent. b) lânga. adevar. liniste -a) galagie. 9. curat -a) necultivat. a sta cu mâinele-n sân -n. a uita 7. b) ilizibil. b) nocturn. 2. a-i fi drag ca lumina ochilor -j. greutati familiale /familiare. întelept 6. Ex. 12. a se avea la cutite -m. c) puturos 2. putin. 39. b) malefic. 9. 1. a-i taia cuiva cuvântul -î. 7. c) obosit 7. 14. opozitie 10. a se iubi 12. citet -a) lizibil. iute ca prâsnelul -s. a trai. (a) urî. c) altruist 15 18. calota glaciala / glaciara.

7.4. apicol 11. arhivist 12. arbitral k. androgin amputatie g. a abjudeca 14. atlas m. imputatie 13. 6. eferent alabastru e. aliterare. arhivar l. a apropia j. . 5. albastru aliteratie f. 23 aferent d.

arbitral i. adagio b. 2. care are loc o data pe an . Ex. aberatie absurda 2. Propunerea facuta l-a simulat / stimulat la studiu.corectare m. 18. alabastru d. Alegeti explicatia potrivita pentru paronimele din coloana stânga: 1. 3. 3. caligrafie frumoasa a calca cu piciorul 8. abilitate iscusita bezna întunecoasa 4. apropia g. parte de propozitie . A ascultat cu atentie expozitia / expozeul vorbitorului. Toata viata am fost solidari / solitari. anuar f. actiune de a strânge lucruri etc. 40. Pe strada pericolul este eminent / iminent. aforism .însera r. care este paronimul potrivit în urmatoarele cont exte: 1. varietate de ghips . 4. apropria h. Indicati. Am fost în auditie / audienta la prefect. 5. Primirea facuta a fost destul de glaciala /glaciara. 19. e 20. 12. 13.insera s.18 19 20 Ex. Nu ma voi angaja temporar / temporal. 42. albastru c. privitor la cauza . 18.evalua q. în tempo lent . cuvânt de lauda . 9. b 10. 15. 17. 7. biblioteca de carti bicicleta cu doua roti 6. f 20. 6. A studiat complementul cauzal / cazual. 13. S-a împiedicat într-o conducta petrolifera / petroliera. 5. A avut parte de multe greutati familiare / familiale. 10. Cerul este foarte alabastru / albastru. a se deplasa mai aproape . Toti cei care economisesc au un libret /livret de economii. 7. 7.evolua p. Clientul este insolvabil / insolubil. 3. Explicati de ce sunt pleonastice urmatoarele constructii si combinatii l exicale: A 1. Se teme când vulcanul erupe / irupe.cazual j. oamenii manifesta / manifesteaza pe strazi. ciorna provizorie democratie . a stabili pretul .complement n. 9.arbitrar î.cauzal k. d 12. numele unei culori . A fost un student eminent / iminent. 15.colectare l. 5. a se dezvolta . Neclaritatile au fost elucidate / eludate.compliment o. 6. c 11. prin rescriere. îndreptare . 14. . 11.). a se lasa seara . 8. a-si însusi un lucru strain . 16. 4. publicatie anuala (subst. facut la întâmplare . 19. anual e. adagiu a. 2. 41. Ex. 16. cu privire la cazurile gramaticale . a include un adaos într-un text . Alegerea mirelui nu a fost arbitrara / arbitrala. 8. Studiaza într-un atlas /atlaz geografic. 9. Toata viata a calatorit pe spetele / spezele statului. 14. 17. Pentru revendicarile lor. hotarât de arbitru .

populara 10. a deshuma din pamânt B 1. averse de ploaie 2. iluzie amagitoare 4. desert pustiu 3. geamat tânguitor 5. diurna zilnica 24 . june tânar 6.

rasina. a se dezgusta. a dezmembra. dumnea-ta. câmp.7. TAR-OM. Se dau urmatoarele cuvinte : a înainta. 48. -el. carte . de asupra. Calea Victorii. O NU. împilare. r azboi. casa. a dezamagi. Peninsula-Balc anica. perspective viitoare 8. PesteraMuierii. împiedicat. razbunare. a îmbaia. floarea soarelui. a înabusi. a îmbina. a dezbraca. hazard întâmplator 10. Stan-Patitul. Formati diminutive folosindu-va de cuvintele: carare. b ine voitor. a dezr bi. asa dar. CâmpiadeVest. de mâncare Se cere: -completarea tabelului de mai jos. desfrâu. Se dau urmatoarele cuvinte compuse (ortografiate gresit): rau-facator. cu minte. ortografiind corect cuvintele de mai sus: Cuvinte compuse Cuvinte compuse prin alaturare Cuvinte compuse prin sudare cu cratima fara cratima prin abreviere Ex. câinelup. Mentionam ca fiecarui cuvânt îi corespunde un singur sufix. dezastruos. dublu decalitru. fie care. a încarca. Valea-lui Mihai. a se razgândi. C EC. a împleti. cazan. a rasari. a înaspri. si de sufixele : ut. cum-se-cade. adjective si adverbe. razuire. Gara de-Nord. a împinge. car. elogiu laudativ Ex. -usor. Ex. desen. a desfasura. a îmbata. desfrânat. 49. încalzire. catel. rasplata. SN-CFR. rasunet. Balta-Brailei. îmblanita. rascumparare. razbate. razmerita. pre-cum. 43. a împunge. 45. primplan. caldemare. urât. -uta. în care cuvintele: frumos. înapoi. 46. îmbelsugat. Radu-de-la-Afumati. Ex. Explicati urmatoarele notiuni : prefix cuvânt de baza sufix cuvânt derivat Ex. chef. razor. a desfiinta. rascruce. a deslusi. 47. tigara de tutun 9. a razvrati. Totdeauna m-a bucurat marcarea unui gol. util sa fie fo losite ca: substantive. destinatar. înalt. Ex. a în albastri. Delta-D unarii. a dezavua. dezolant. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate: a. rastimp. despot. a împutina. -us. -isoara. înaripat. a rasfoi. -uie. a descuraja. Alcatuiti contexte adecvate. dezvoltare Se cere: -sublinierea cuvintelor formate cu ajutorul prefixelor. . -ulet. 44. a-casa. Dati câte doua exemple de cuvinte compuse prin contopire si prin alaturare (cu sau fara cratima) pentru fiecare dintre partile de vorbire indicate: substantive adjective pronume numerale adverbe prepozitii conjunctii ?? ?????? ?? ?? ?? Ex. a raspunde a raspândi. înde lung. a despagubi. dute-vino. r azes. razboinic. a dezmierda. înarmat.

Bunica mi-a cântat o colinda foarte veche. Ex. Vara caldura este insuportabila. arctic. ecuatie. Eul liric îsi exprima direct trairile. zecimala. e. Toata apa din bazin a curs. buldozer. terapeutic. Numai votul lui a fost contra.b. torent. i . continental. diesel. 50. a ramas singur cuc. Cursul Nerei este foarte sinusoidal. boreal. 25 . Vara aceasta merg la mare. o. p. epidemie. h. chirurgie. hexagon. j. Grupati urmatoarele neologisme pe domeniile în care sunt folosite: seringa . c. Îi place sa se plimbe gol prin camera. n. demonstratie. istm. Plecându-i copiii. f. l. Are un suflet curat. Primavara apele curg repede. Nu s-a asezat niciodata contra vântului. Cânta cucul sus pe-o creanga. luxatie. k. cerebral. bormasina . Depresiunea Almajului o colinda multi turisti. excavator. î. g. ipoteza. Eu îmi apar saracia. Caietul curat este oglinda elevului. d. m.

precizând regulile folosite: analfabet. 6. piua. roate. haina-haina. luând. îndoiala. mausoleu. atlet. 3. cu doua linii semivocalele în cuvintele de m ai jos: poezie. boli-boli. ghiveci. deci. jertfa. doreai. Despartiti în silabe cuvintele de mai jos. exercitiu . Subliniati cu o linie vocalele. croiasca. taiat. Ex. suv Ex. 5. creioane. Model: a-flu (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoane intervoc alice). dulapior. brâulet. coagula. gherghina. busuioc. treaca. stiuca. chior. suiau. margine. domni-domni. Ex. nea.1. duios. chiuveta. ratoi-ratoi. exil. e-e. vaita. exemplu. bastion. chibrituri. teologie. bojdeuca. Subliniati diftongii cu o linie. Ex. 7. ploua. pleoapa. cârâitor. 8. peisaj. desfrâu. Ex. Ex. copii. influenta. somptuos. fragi. o-o.Fonetica Ex. iepure. bariera. inimioara. centru. graiau. pârâu. Subliniati formele corecte din perechile de cuvinte de mai jos: afectos afectuos aversiune adversiune avocat advocat bleumaren bleumarin aripe aripi cabluri cable casierie caserie conjuctura conjunctura coperte coperti creem cream datine datini dividend divident dagile dragele (mele) escroc excroc fierastrau ferastrau filigran filigram gresala greseala genuflexiuni genoflexiuni indentitate identitate intinerar itinerar . arau. cereala. câlcâi. caisa. leoarca. fix. iarba. 9. faina. bacterian. aburi-aburi. cuib. ciob. paun. Indicati hiatul din cuvintele: cauteriza. examen. deocamdata. polei-polei. razboi-razboi. conjunctie. geam. Construiti enunturi din care sa reiasa sensul diferit al urmatoarelor cuv inte în functie de accent (omografe):ochiochi. despre. 4. i-i. creatura. Ex. Ex. ouat. dezechilibru. baiat. fiica. explozie. chenar. furioasa. cioara. doarme. lua. ceas. fiul. Dati exemple de cuvinte (câte doua) care sa contina urmatoarele vocale în hia t: a-a.2. vo ios. Precizati câte litere si câte sunete sunt în cuvintele de mai jos. extern. vocalele în hiat cu doua linii din cuvinte le urmatoare: biata. gheata. Subliniati cu o linie diftongii si cu doua linii triftongii din cuvintele de mai jos. vârstnic. u-u. Model: gherghef /g erg ef/ = 8 litere si 6 sunete. axa. vegheaza. arctic. sc umpi-scumpi. fiinta. dupa ce le-a ti transcris fonetic: ceai. ungu ent. dre ptunghi. ghiol. porunci-porunci. inexact.

vizita. masea. simbol -simbol. astronaut. Testul numarul 1 ¤ 1. Ex. caracter -caracter. saptesprezece. degraba -de graba.12. Sunt întotdeauna vocale toate sunetele din seria: 26 . dar scrise di ferit) de mai jos: altadata -alta data. debut -debut. margine. Precizati care silaba este accentuata în cuvintele: popor. Ex. cuminte -cu minte. prepelita. Indicati varianta accentuata corect a urmatoarelor cuvinte: antic -antic . 10. 11. încontinuu -în continuu. bineînteles -bine înteles. masa. nicidecum -nici d e cum. ianuarie -ianuarie. topor. repede. matur -matur.avarie -avarie. mormane. viezure.1. totodata -tot o data.Ex. fenomen -fenomen. camera. sc aun. pasare. în enunturi. lapovita. omofonele (cuvinte pronuntate la fel. câmpie. Teste 10. felie. Folositi. numaidecât -numai de cât.

a încrusta. Litera i are patru valori fonetice în seria: a. prunc. gheara. cap. b. ¤ 10. d. Pot avea omonime cuvintele din seria: a. c. În limba româna accentul se pune pe: a. bac. geniu. fecioara. gheata. c. ureche.o. diriga. gaina. paronime. crichet. cinema. semivocala + vocala (rostite într-o silaba). c. atentie. afabil-amabil. bine. furnicar. b.i. seama. peste. casa. gazda. omonime. otel. toiag. leagan. b. fluture. d. ecou. foale. a uschi. geambas. alb. iarna. prima silaba. roaba. c. Precizati seria care contine consoana /g /: a. Indicati seria în care fiecare cuvânt contine semivocala e: a. internat. lampa. ghetou. fotbal. soare. luni. el litera e transcrie: . mâna. c. volant. automobil. capsa. ghiont. banca. banc. a. Cuplurile de cuvinte: destins-distins. vara. b. b. a. sus. gheata. erau. cutit.u. În cuvintele era. accentul neavând un loc fix. ¤ 9. leac. dulciuri. b. Urmatoarele cuvinte: a gini. rosie. canotaj. b. c. ghiozdan. d. spinare. ¤ 5. chenare.a. termeni argotici. tream.e. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. gol. creator. regionalisme. franc. chinui. ¤ 6. copârseu. Sunt neologice cuvintele din seria: a. resort. neologisme. pe penultima silaba. a. c. ¤ 12. kilometru. veghea. b. inginer. c. cer. moaca. ¤ 3. a sta. exploziv. recidiva. c. foisor. folclor. gara. pe ultima silaba. vulcan. b. maci. gimnastica. sest. ¤ 4. vin. a mânca. gheorghian. a citi. iarba. cuina. a se duce. c. ¤ 2.a. general. apa. farba. arie. sinonime. c. Fac parte din vocabularul fundamental cuvintele din seria: a. cinema. top. a scrie. jos. ¤ 13. stea. legume. pom. gheata. prefer. elemente de jargon. racheta. ¤ 7. urâcios. ¤ 11. eram. om. geamgiu. b. ghinda. a fredona. cinci. chiuveta. iesire. Un diftong este alcatuit din: a. a veni. misto sunt: a. lup. ¤ 8. pe oricare silaba. d. b. stiinta. b. omis-emis. golâmb. vocala + semivocala (rostite într-o silaba). vocala + vocala (rostite într-o silaba). matura. d. antonimie. semivocala + semivocala (rostite într-o silaba). vopsea. base-ball. doi.â. d. amputa-imput a sunt: a.

27 .

¤ 23. d. con-struc-tor. des-pre. darnicie -zgârcenie. fu-ncti-e. schimbarea valorii gramaticale (conversiune) ¤ 15. augmentative. b. c. cândva. 5. Litera e are doua valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. 3. Triftongul oai din cuvântul tigroaica este format din: a. Pot fi atât vocale cât si semivocale toate sunetele din seria: a. sase silabe. d. chirurg -medic. a adormi -a dormi. frumos -simpatic.e. geamantan. înalt -scund. doua. celuloza. 4. 2. c.o. gheata. geamat. 6. e. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. sfiiciune. a-tle-tic. Cuvântul predecesor nu înseamna: a. urmas . c. Precizati câte dintre derivatele verbului a sfii (asa cum apar aici) sunt scrise gresit: sfiire. ¤ 14. compunere c. înaintas . ca-i-sa. gestionar. semivocala /e/. 5. ¤ 18.u. trei. d. diftongul /ie/.a.u.u. cons-truc-tor. c. des-a-li-ni-za-re. a. Cuvintele geografie si hieroglifa contin: a. a-tle-tic. ¤ 17. seara -aseara. ¤ 19. d. mic -mare. ¤ 20. precursor . premergator . con-junc-ti-e. vocala + vocala + semivocala. d. d. genunchi. sunt corecte: a. dre-ptunghi. sfiiala. vocala + semivocala + semivocala. maturoaie au valoare de: a. prezent -viitor. bunastare.o. 2. des-a-li-ni-za. sfiios. trei silabe. toate. semivocala + semivocala + vocala. b. lebada. Urmatoarele cuvinte: casoaie. b. a sosi -a pleca. 1. slab -tare. unul. clarviziune s-au format prin: a. gentil. copilandru. semivocala. at-le-tic. c. 3. patru. b. cuvinte compuse. ¤ 16. patru silabe. primavara. de-sa-li-ni-za. veverita. de-spre. b. derivare b. b. b.o. semivocala /i/. Indicati seria care contine numai antonime: a. gheata. c. nicio valoare nu este adevarata. cai-sa. con-junc-ti-e. sfielnic si sfiicios: a. niciunul. c. aproape -departe. ceangau. d. ¤ 21. Din urmatoarele cuvinte despartite în silabe: 1. Cuvintele astfel.â. ¤ 22. b.i. 28 . c. c. tare -moale.u. d. casa -acasa. ¤ 24. con-junc-tie. a. con-struc-tor. cinci silabe. c. semivocala + vocala + semivocala. b. diminutive. gre-sea-la. d. ca-i-sa. 6. baietan. erou. ceapa. b. c.a.e. sus -jos. b. e. gherghina. 4. zece -treizeci. aici -acolo. dui-os. vocala /e/.

.

protectie. d. În cuvântul genunchi sunt: a. c. oneros -necinstit. d. ilizibil -clar. 5 consoane. 4 consoane. simbol. experimentator. masa. zobon. explorator.¤ 25. boj-deu-ca. ispravniceasca. acar. b. 5 litere. butelie. d. bagacios. spahii. marti. sageata. luna. muschi. a peria. c. cireasa. c. Nu fac parte din masa vocabularului nici un cuvint din seria: a. oase. boier. a sfârsi. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. boj-de-u-ca. ¤ 31. coarda. a urca. duminica. laguna. aburos. taina. d. gând. 2 vocale. duminica. extenuat. c. preceptor. ¤ 28. proba -atestare. defula -refula. pacat -culpa. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. urma. c. mojic. expropriator. 3 vocale. câine. 3 vocale. 5 litere. trei. strada. 4 consoane. duminica. Cuvintele binoclu si bojdeuca sunt despartite corect în silabe în seria: a. fluviu. ¤ 26. simbol. a (se) largi. butelie. bi-noc-lu. b. brânza. ¤ 30. ieseanca. b. Indica perechea de cuvinte care ilustreaza sinonimia: a. o semivocala. baies. paza -santinela. a mari -a (se) înalta. ¤ 34. ¤ 35. a bea. c. iepuresc. analiza. boj-deu-ca. simbol. a peria. veghere. preceptor. butelie. ¤ 27. 3 consoane. poarta. ispita. bi-noclu. 5 litere. mur. b. sanatos. o consoana. o semivocala. pânza. butelie. preceptor. 2 vocale. simbol. acribie -neglijenta. bin-o-clu. bavarez. sufix toate cuvintele din seria: a. slujba. gând. 2 semivocale. 2 consoane. maruntis. Sunt derivate cu o semivocala. razboi. cocos. oaie. o semivocala. d. acidulare. ierbulita. a spori. b. d. duminica. ceas. ¤ 33. secol. b. viciu. În cuvântul foiau avem: a. Litera e este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: . cotcar. flux. boj-de-u-ca. d. rosu. ¤ 32. foc. b. b. bin-o-clu. prova. o consoana. preceptor. 2 vocale. d. gura. c. Indicati seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. asediu. pepene. 5 litere. 8 litere. c. o vocala. mojici. ¤ 29. c. vornic. d. 8 litere. b. d. a abandona. c. alta varianta. bagaret. evocator. barbat. 3 vocale. noua. masea. 8 litere. Precizati care dintre cuvintele enumerate este format în limba româna prin deriv are cu sufixul -tor: a. iezisori. pilda. b.

gherghef. gen. general.a. perete. b. 29 . geamantan. chenzina. secret. veghea. cerere. ceainic.

reflex. c. semivocala e. alta interpretare. d. cadelnita. alta solutie. a razui. unor anumite limbaje. b. sunete. c. sunete. 4. trunchi avem: a.6. d. d. b. 2. adresa. paor. lucru. masei vocabularului. aprobare: a. doua vocale. semivocala + semivocala. encliza sunt formate prin derivare: a. celest. nominativ.4. oala. metalic. b. ¤ 37. doua semivocale. a migra. ceainarie. chiorî. d. radio. termopan apartin: a. parcare. 2. sunete. 4. ¤ 43. d. ¤ 36. ¤ 38. a cuvânta. 4. 7 7 7 7 litere litere litere litere -5 -6 -7 -7 sunete. fabulos. Diftongul ia din cuvântul iarta este format din: a. cafeina. hipertensiune. sunete. 7. 3. c. artar. perioada. semivocala + vocala. d.5. Cuvintele electron. c. b. afluent. c. conlucrare. b. razes. vocala + vocala. calaret. geam. 3. gheata. ceaslov. social. explorator. 5.2. deferenta. c. ¤ 40. a emigra. ¤ 42. semivocala + semivocala. sunete. bisturiu. Recunoasteti cuvintele derivate cu prefixe: 1. vocala e. negura. d. ¤ 44. pix. gras. sunete. canion. 1. 3. b. 4. 2.afund. carunt. ¤ 39. vocala + semivocala. În cuvintele chiuretaj. anunt.3. 9 9 9 9 litere litere litere litere -7 -8 -9 -8 sunete. limfom. b. b. patent. În cuvântul fiica litera i noteaza: a. abreviere.c. epitet. colegiu.2. 5. robot. penaj. eliptic. . sunete. infuzie. om. hemoglobina. geana. 6. 4. vocala + vocala. d. 2.1. croissant. d. lume. 5. 2.4. b. comprimab il. afix. 8. ochi. ¤ 41. 6. 1. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: a. fondului principal lexical. solfegiu. O silaba poate contine: a. c. b. Precizati care dintre cuvintele: 1. În cuvântul cearta litera e noteaza: a. 1. 6. relief. d. 6 6 6 6 litere litere litere litere -4 -5 -6 -4 sunete. d. a întari. ravas. vrednicie. numai consoane. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. 5. defileu. vocala + semivocala. concepte. desinenta. numai o vocala. 1. înaltat. semivocala i. sunete. vesel. c. sunete. 2. 3. c. ¤ 45. c. semivocala + vocala.

30 .

semivocala + vocala + vocala (într-o silaba). presortare. circular. gimnast. c. c. 10. ghiaur.2 Testul numarul 2 ¤ 1. sin-o-ni-me. inginer. ciubar. Elementul subliniat din cuvântul lucrezi este: a. prieten -amic. c. tema lexicala. Sunt derivate cu prefixe cuvintele din seria: a. Nu sunt antonimice grupurile: a. vocala + semivocala. acomodare. b. d. razbunare. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. manusar. b. ¤ 49. chinez. radacina. activitate. Cuvintele casuta. neologisme. c. semivocala + semivocala. c. regionalisme. rasfrângere. geometrie. c. maturica au valoare de: a. desinenta. d. sanie. razuire. b. giurgiuvean. ghid. insulita. su-ba-pre-ci-ere. ¤ 2. prezidiu. si-no-ni-me. ¤ 50. împaiere. b. stralucitor. ¤ 4. ¤ 48. inelata. d. a pretui. d. b. d. b. a recolta. d. a tapa. sub-a-pre-ci-e-re. balan. baietel. b. diminutive. a merge -a sta. rasina. su-ba-pre-ci-ere. gigant. c. ¤ 3. prieten -inamic. cioc. chiar. a robi. vocala + vocala + vocala (într-o silaba). sin-o-ni-me. b. ¤ 5. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: . genunchi. Litera i este vocala si litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a. prestabil. d. semivocala + vocala + semivocala (într-o silaba). stralucesc. b. d. acreala. sub-a-pre-ci-e-re. Un triftong este alcatuit din: a. augmentative. chica. farmacie. vocala + semivocala + semivocala (într-o silaba). Cuvintele sinonime si subapreciere sunt despartite corect în silabe în seria: a. vocala + vocala. istovitor. prezentare. sus-jos. semivocala + vocala. c. schior. inimos.¤ 46. ¤ 47. dezonorare. regeste. reaseza. babeste. d. c. si-no-nime. a redacta. baietica. patima. În cuvântul auditoriu litera u noteaza: a. raci. nume. padure. cina. actoras. sufix gramatical. baietoi.

2. bila.a.2. patina. pruna.1. geam. pupa. val. ¤ 6. 31 . Precizati din câte sunete sunt formate cuvintele triunghi. seara. veghea: a. tura.6. vie. c. silit. sol. golf. banda. d. b. nuc. cursa. 8. bob. b. par. voleu. doc. mila.4. rasa.

vocala. inteligenta. bustean. a ordona.5. a încalta. crestet. daca. c. ascendent. b. b. sufix gramatical. a dormita. co-ord-o-na-re. d. d. razes. soare. b. lepedeu. ceara. an-or-ga-nic. serdar. semivocala. ¤ 7. Litera e are doua valori fonetice (vocala si litera ajutatoare) în cuvintele di n seria: a. a stabili. d. co-or-do-na-re. ¤ 16. razisoara. relatare. cheaguri. ¤ 10. a-ri-pioa-ra. celofan. lemn. snaidar.c. a transcrie. ram. referire. semivocala. regatean. a-ri-pi-oa-ra. vilbrochen. gem. sentiment. ¤ 9. d. siesi. d. statiune. etern. ¤ 15. râs. caldarusa. a recalifica. gelos. prefix. piparca. c. apa. pompa. d. c. agie. a-nor-ga-nic. co-or-do-na-re. subiect. a-nor-ga-nic. frunza. ghebos. a prescurta. comis. tunet.1. semivocala. Sunt neologisme toate cuvintele din seria: a. ceai. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: . brad. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: a.3. a-ri-pio-a-ra. gelatina. cerere. tehnica. c. jupâneasa. prispa. cre-de-au. cod. vocala. an-or-ga-nic. îmbolnavire. prezent. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. ¤ 13. semivocala. nor. post. salcâm. razes. chef. b. c. 6. cre-de-au. ceferist. razbatere. râu. a supraveghea. proverbe. a imagina. a dezaproba. a razui. text. b. general. Morfemul subliniat în cuvântul nescrise este: a. pepene. oboseala. masa. a încerca. c. Sunt derivate prin prefixe toate cuvintele din seria: a. În cuvântul podoabe litera o noteaza: a. polcovnic. a comanda. liniste. cauc. stramosesc. dezertor. chefliu. c. a vedea. simbol. a înnoda. împreuna. aparaie. b. a indica. acestea. mila. d. b. desinenta. pitic. c. chenar. b. prisaca. cre-deau. trac. geaba. solemn. asfintit. astronomie. cre-de-au. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. co-o-rdo-na-re. cataracta. pentru. caldarâmgiu. sufix lexical. c. frunza. ¤ 8. Litera e are patru valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. chefliu. b. gheara. vânt. acnee. fulger. trist. a lucra. englezesc. tacheti. vier. c. umbra. cenaclu. armie. vocala. sabie. ceafa. amurg. d. presus. a-ri-pioa-ra. ¤ 14. ¤ 12. parabola. câtestrei. prenatal. gost. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. vocala. expunere.4. d. ¤ 17. abundenta. stranepot. plop. d. fortuit. 7. agitatie. rama. mireasa. b. hatmanie. mediu. ghem. ¤ 11. stolnic. ciocoieste. d. rada.

amonte. destul. ciolane.a. parale. ochi. 32 .

picioare. 1. rusesc. ex-ha-us-tiv. e-xha-us-tiv. veriga. Fac parte din familia lexicala a: 3 consoane. 3. veriga. veriga. labos. b. cântec. ¤ 24. o litera ajutatoare. c. func-ti-o-nar. cumparatoare. filtru. escadrila. african.6. a cumpani. oaie. b. broscuta. pinten. b. 9 litere. c. ¤ 23. cumpanire. b. doctorita. În cuvântul ceainarie sunt: a. su-best-i-ma. c. deal. boare. rascumparare. cumpatare. maica. firimitura. afinata. inferior. taina. ex-ha-us-tiv. admitere. ¤ 18. gât. tainui. a verbului a cumpara toate cuvintele din seri a. cumparat. o semivocala. ciubota. 3 semivocale. somp-tu-os. voinic. gârbovit. talpa. 6.2. 3 vocale. 2 consoane. c. Identificati seria care contine numai cuvinte monosemantice: a. taciune. veriga. juncan. sotie.3.4. cumpatat. doctorita. palma. 4. c. arsita. metalifer. ¤ 19. b. epoca. 1. Cuvintele exhaustiv si functionar sunt despartite corect în silabe în seria: a. 4 vocale. 9 litere. unguent. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. fixativ. sin-op-tic. ¤ 21. 1. 9 litere. b. b. escala. d. pliant. greu. d. c. epoca. prun. b. 2. 2 semivocale. glandular. laies. 3 consoane. pleurezie. scul-ptor. cumparatura. adeverire. 4 vocale. 3 consoane. cuvânt. buletin. norii. cuzinet. rascumparat. oracol. cumparare. scadere. d. cutit. arsita. doctorita. juncan. gândire. arsita. necumpatat. piatra. sunt corecte astfel: a. aerian. Identifica seria în care fiecare cuvânt contine cel putin un diftong: a. câine.b.5. mândra. sapun. soare. raza. cuvinte. chimir. epoca. rascumpara. bucatica. c. . cumparator.5. fun-cti-o-nar. ra-dio-jur-nal. arsita. amic. epoca. d. jupâneasa. d. 5. sanc-tu-ar. parataxa. tâmplar. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. necumparat. a. fisier. infect. func-tio-nar. solzisor. binom. piuneza. c.3. brumarel. ¤ 20. a cumpara. Urmatoarele despartiri în silabe: 1. ianuarie. atlaz. 3 semivocale. doctorita. d. seara. 9 litere. 4 vocale. cumpaneala. 2. d. ¤ 22. voinic. a duce. ermitaj. ecuadorian. ¤ 25.4. c.

violet. logaritm. fraza. ¤ 26. d. func-ti-on-ar.d. diafan. bacalaureat. chips. topica. director. laser. enigma. lampa. demisie. ecou. b. e-xha-us-tiv. c. plisc. 33 . fals. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. penita. incizie. dializa. a developa. crenvursti.

tiraj. derivare. nemernicie. nerusinat. alta varianta. literar -literal. framântare. mama. clorizare. tarina -tarina. ¤ 33. licean. b. caracter -caracter. vulgar. Cuvântul realimentezi are urmatoarea structura: a. d. Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria: a. trivial. ambiguu. freza -fraza. greu. c. forfoteala. imoral. baubil. ¤ 36. limba. c. pendula. frunte. Sinonime pentru cuvântul miselie sunt toate cuvintele din seria: a. d. memorabil. barabule. tata. pelican. ajustabil. deplorabil. impudic. poarta. profesor -posesor. d. ochi.smerenie. prefix + sufix gramatical. vocala + semivocala (diftong descendent). lizibil -ilizibil. c. necuviincios. albastru. basc-basca. ¤ 34. nuc. ¤ 30. fiara. acele -acele. pendulare. Indica seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic: a.dezordine. descifrabil. c. clinometru. b. mârsavie. judo. Cuvintele stufaris. defavorabil. perpetuu grupul de litere u u noteaza: a. c. b. zapada. trivial. coloana. atasabil. abjectie. alocabil. pendul. vacuum. perceptibil. impudic. verde. chibrit. acord. pipaibil. expresie. compunere. farinaceu. b. Cuvântul indecent nu înseamna: a. vesela -vesela. pisica. ferodou. Precizati care serie are toate cuvintele formate cu ajutorul sufixului -bil: a. nelegiuire. torturi -torturi.¤ 27. cultura. chiciura. c. corn. grad. bradet sunt formate prin: a. ¤ 35. d. frunzime. b. cheie. c. târg. miercuri. fardizare. vocala + vocala (hiat). excesiv. c. colonie -colonie. prefix + radical + sufix gramatical + desinenta. haruspiciu. prefix + radacina + sufix lexical. b. ¤ 31. cliper. pornografic. infamie. automobil. sapte. harpist. c. semivocala + vocala (diftong ascendent). desantat. harpagon. d. blestematie. ¤ 29. obscen. faradelege. pasibil. ordin. spurcaciune. pagânatate. În cuvintele asiduu. bariera. d. ¤ 28. bazaconie. b. discontinuu. harponier. fantasmagoric. Identifica seria care contine numai cuvinte omografe: a. penal. tema + sufix gramatical + desinenta. actual -prezent. scârbos. maleabil. clincherizare. harnasa. d. d. hidrolog. b. declinabil. clizimetru. vocala + litera ajutatoare. b. ferment. . conversiune. operativ. spaga. josnicie. scabros. alintare. imoral. Toate cuvintele sunt polisemantice în seria: a. ¤ 32. cheie. netrebnicie. hidrofor. c. indisponibil. b. patru. notabil. ticalosie.

a dormi. a exclude. 6 consoane. 34 . ¤ 37. Cuvântul ferchezuiala contine: a. 6 vocale.d. a cânta. a merge. a citi.

b. anormal. 5 vocale. iarba câmpului. oral -orar. ¤ 39. iepuras. c. d. ¤ 40. antidrog. neologismele. b. ieri-noapte. incalificabil. În care enunt folosirea numeralului nu este pleonasm: a. seria care contine numai antonime: a. igrasios. 6 vocale. M-am întâlnit cu un domn bine. casa -acasa. dragule! c. c. citet -ilizibil. câtiva. c. 5 consoane. ¤ 42. un prefix si doua sufixe. . a îndemna. amândoi. negustor. c. ¤ 45. hârtie-moneda. ¤ 41. le-gis-la-ti-e. Sinonimul cuvântului obedienta este: a. c. împrumuturile. necrolog. docilitate. sigur -sovaitor. antiteza. Prietena mea mi-a tras clapa. opresiune. c. toate cuvintele care au acelasi radical. fata -spate. toate cuvintele care au acelasi sens. Mijloacele externe de îmbogatire a vocabularului sunt: a. o semivocala.b. c. Cuvântul reîmprospata contine: a. b. Prin familie lexicala întelegem: a. despre. b. ¤ 47. alfabet -beta. d. b. Rasculatii au fost decimati din zece în zece. d. d. anisori. ¤ 43. doua prefixe si un sufix. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria: a. Pretul motorinei a crescut cu un procent de trei la suta. imoasa. temporal -atemporal. logic -ilogic. Au revoir. Element de jargon se gaseste în propozitia: a. seara -aseara. numai un prefix. douazeci. muncitor. c. a pleca -a veni. 35 orisicum. neconformism. 5 vocale. 5 consoane. a dormi -a veghea. Indica 2 semivocale. Cuvântul despartit corect în silabe este: a. d. injustete. incorectitudine. inarita. d. CEC. scump -ieftin. supra-ve-ghe-tor. iepure-de-mare. chin-tes-en-ta. d. d. d. iarba-neagra. dis-tin-cti-e. derivarea cu prefixe si conversiunea. ¤ 44. frumos -urât. a aprinde -a stinge. b. dezarticula. iluminare. ¤ 38. acord -pian. paraxenie. despot. d. Nu toate cuvintele sunt derivate cu prefixe în seria: a. b. sigur -nesigur. derivarea parasintetica si compunerea. deasupra. Fierarul îndoaie tabla în doua. d. insubordonare. negare. un prefix si un sufix. consuetudine. imobil. Elevii sunt triati câte trei. toate cuvintele care au aceeasi forma. b. c. nici o varianta din cele anterioare. 4 consoane. c. necugetare. b. ¤ 46. b. iarba-vacii. inductor. necunoscut. o semivocala. Are un scris misto. derivarea cu afixe (sufixe si/sau prefixe).

aceia. leoarca. lupoaica. leoarba. lenes -vrednic.¤ 48. geamgiu. defaimator. impracticabil. caprioara. Alege pentru cuvântul rau. geam. taioare. frumoasa. d. dezagreabil. general. fricos -las. b. c. prefix în-+ tema nora + sufix gramatical -ta. oribil. b. blestemat. b. deal. leii. nociv. . prefix în-+ radical nor + sufix lexical (verbal) -a + sufix gramatical (de partici piu) -t + desinenta de feminin. necurat -murdar. este. d. calomnios. singular -a. costeliv. divergenta -acord. seria în care are numai sinonime neologice: a. fetid. chelner. alogen -natal. creioane. surioara. a expedia. a veghea . serios -neserios. feroce. c. curat -pur. radicalul înnorat + desinenta de feminin. eronat. ¤ 3. mi-au (zis). c. d. ceapa. greu. necitet -ilizibil. vulgar -nobil. 10. Cuvântul înnorata are urmatoarea structura morfematica: a. repulsiv. d. aceea. legiuire. tigroaica. Litera e are cinci valori fonetice în seria: a. era. b. sânge. chioara. pedeapsa -scutire. singular -a. nefast. egoist -altruist. fals. d. geografie. afurisit. prejudiciabil. dubioasa. poet. scârbavnic. elefant. eleva. ilustru -obscen. tema înnora + sufix gramatical -ata. ochioasa. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. seara. ¤ 50. ¤ 49. Literele ee din cuvintele ideea. c. creeaza. ginere. doua vocale în hiat. beda. b. c. ¤ 2. bun -rau. Sunt antonime toate grupurile de cuvinte din seria: a. furioasa. bolnavioara. b. aripioara. ghioaga. cioara. sanguinar.3 Testul numarul 3 ¤ 1. licentios -impudic. apartinând vechiului fond al limbii române. postum -antum. atlas -atlaz. repugnat. azaleea redau: a.

manichiura. b. semivocala e si vocala e. ¤ 4. c. 13 litere si 13 sunete. d. 14 litere si 14 sunete. continuu reprezinta: a. perpetuu. mâna lunga. Fac parte din familia lexicala a cuvântului mâna (subst. delusor. mânusita. c. ¤ 7. îndemânare. un triftong. moasa. statuie. d. mosneag.vocala e si semivocala i. 13 litere si 14 sunete. studiu. tânar. 6 litere si 12 sunete. îndreptar. întinerit. floarea-soarelui. acasa. studios. deal. 9 litere si 7 sunete. c. 9 litere si 9 sunete. b. 36 . c. Literele uu din cuvintele asiduu. casa. vocala e si semivocala e. mosie. a înmâna. ¤ 6. mânatura. d. înmânat. manusar. dreptate. Cuvintele exemplaritate si urechiusa au: a. 4 litere si 9 sunete. îndemânatic. manusa. un diftong ascendent. ceapa. 8 litere si 8 sunete. d. copilita. alta situatie.) toate cuvintele din ser ia: a. nedrept. un diftong descendent. Alege seria care contine cuvinte create prin mijloace interne de îmbogatire a v ocabularului: a. b. ¤ 5. copil. b. mosier.

ocheau. avers -aversa. c. b. flacau. litera x noteaza: a. vreun. doua sunete. ploicica. cafegioaica. colonie -colonie. aer. d. doreai. c. dupa cum urmeaza: a. fund -afund. ¤ 17. manufactura. consoane. a vâjâi. junior -junioara. falca. ¤ 14. cu sens: a. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. c. pedeapsa. b. caret -careta. c. d. ¤ 11. piuneza. c. ¤ 13. . ¤ 12. Stabileste seria în care toate cuvintele apartin vocabularului fundamental: a. mânatura. deal. d. lupoaica. toate. Avea o gura cu buze carnoase. piuneza. flinta. batist -batista. b. c. 2. un singur sunet. întemeiai. trei sunete. a înmâna. propriu. pleoapa. c. întemeiau. secundar. cazac -cazaca. d.c. cumsecade.1. inerta. influenta. Sunt compuse cuvintele: 1. noul. atrofiere. bloc-diagrama. leoaica. figurat. soricioaica. c. d. întâi. nu-ma-uita. b. cheama. cartel -cartela. În constructiile 1. Stefan cel Mare.2 si4. bolnavior. miauna. ¤ 15. aripioara. ceai. altruist.3 si5. elev. 3. alta situatie. beau. secundar. deal. anost -anosta. ¤ 8. d. plouând. Avem omografe în: a. ¤ 9. c. a succede. ea. Sunt paronime toate grupurile de cuvinte din seria: a. rond -ronda. figurat. propriu. propriu. pe sub mâna. a cauteriza. statuie. secundar. mânat. ¤ 16. d. 5. miop -mioapa. acesta. acordeon. d. trup. propriu. veverita. b. simetrie. frisoane. b. nici unul. moasa. ozon. roua. aprecia. capot -capota. calcâi. Contin semivocale toate cuvintele din seria: a. obiect. a lua. cercetarea. piatra.cocs -cox. Contin diftongi toti termenii din seria: a. b. pleosc. fiu. vreo. ax -axa. minor -minora. ecuadorian. obiect. ¤ 10. realitate. trap -trapa. semiautomat. oriental. doreai. Litera e nu este vocala în cuvintele din seria: a. Scaunul avea picioare mic i. d. taina. geam. leii. ghiaur. contemporan. mutalau. înseua. s-au dus -vii sau pleci. unguent. vreau. rafale. greu. i-au (dat). luând. figurat. soare. 4. 3. aprozar. paun. veghea. b. eram. 2. secundar. Are o sanatate de fier cuvintele subliniate sunt folosite în ordinea data. speriau. snob -snoaba. saric -sarica. b. În cuvintele oxiuriaza si bauxita. merg pe deal -e de-al nostru. figurat.

b. voievod. 37 . c. glezna. mure. hrean. afina. ghinda. perna. sfredel. a topi. ficat.

fii-ca. maturatoare. broasca. examen. juridic. fe-brua-rie. cocias. c. casoaie. piatra. . zavoras. serb. expunere. juridiceste. lefegiu. tocanita. d. b. pârâu. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. scabie. maracinis. b. intraactional. ¤ 18. b. porumbiste. prejudiciu. Sunt formate numai cu sufixe augmentative toate cuvintele din seria: a. c. materialiceste. b. lustragerie. o am din izvor sigur. exploatare. floricea. fi-in-dca. b. axioma. claxon. doare. zeciuiala. îngrija. dijma. fur. sosea. macrocosmic. fi-inta. rachitis. roua. s-au izbit cu hidrobicicleta de piciorul podului. exemplar. chiaburoi. palarie. rufarie. feb-rua -ri-e. baietan. general. bradet. taxiuri. accidentat -plan. c. pedala. Sunetele e. butonaj. a exclama. b. aramar. b. d. c. excursie. nichel. aparaie. d. d. visterie. intoxicatie. ¤ 22. usier. desime. bioxid. ratoi. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. faget. voievod. fi-int-a. nou. fi-i-ca. noi. d. paharnic. edilitar. pe un brat vechi al Dunarii. câine. cu barca. casa -acasa. cablare. b. muscal. exil. c. ratoi. musca. aval -amonte. piciorus. hexagon. exercitiu. executoriu. baltoaie. Sunt derivate cu sufixe colective toate cuvintele din seria: a. audia. paunas. feb-rua -rie. almajean. gramatic. d. deplorabil. studentime. ladoi. fi-i-ca. miniatural. c. siret. mamaligoi. talpoi. micut. gen. puica vreo. Contine numai perechi de antonime seria: a. zidar. dinamograf. straduta. S-au format cu sufixe diminutivale toate cuvintele din varianta: a. ¤ 20. lustragiu. Litera x se pronunta cs în toate cuvintele din seria: a. c. hrisov. iezuit. postelnic. abil -stângaci. fiin-ta. Stirea publicata în ziarul de astazi. vulpoi. elogiu. b. muncitorime. i. ¤ 19. Ne deplasam încet. barboi. c. auxiliar. sare. biciui. ¤ 27. exotic. turturel. Sunt formate pe teren românesc toate cuvintele din seria: a. pârcalab. cuantic. prundis. ¤ 21. ozonifica. Cântecul privighetorii rasuna în salciile pletoase. untura. detaliu. spui. a exaspera. problematiza. baie. Nefiind atenti. macris. laculet. jupân. ¤ 24. boxer. diversionism. adevar -minciuna. vulpita. fiin-dca. c. patut. b. ¤ 26. impetuos. vulturica. înapoi.d. resort. Varianta în care cuvântul subliniat are sens figurat este: a. avers -aversa. banet. d. absolut -relativ. fiind-ca. a pleca -a se duce. ramuris. puiandru. o si u sunt semivocale în seria: a. real. exhaustiv. ¤ 23. nichelator. ursulet. d. justificabil. racnet. ¤ 25. usita. juncan. c. megies. lexic. barboi. baltoi. epistrofa.

38 . fii-ca. fi-ind-ca. fi-in-ta. fe-bru-a -ri-e.d.

iconita. gealat. alinare. dezechilibrare. b. iarna. razor. eterogen sunt în or dine: a. d. chior. marire. rezistent. plecarea. rosia. anabaptist. Indica seria în care toate cuvintele sunt derivate parasintetic (simultan si c u sufixe si cu prefixe): a. ajutor. Antonimele cuvintelor: comprimare. ¤ 31. verdele. pitareasa. ¤ 29. cafegiu. d. cifru. foraibar. arid. studenta. d. egoism. rampa. glod. c. frumosul. rondela. b. zmeoaica. actor. omogen. orisiunde. b. ¤ 32. c. macara. 7 litere si 6 sunete. dânsul. beton. spais. inalienabil. cioata. motor. galben. împarosat. alfabetizare. ghidon. vulpoi. lup. darling. iaurgerie. Sunt formate cu sufixe motionale toate cuvintele din seria: a. giurumea. doi diftongi alaturati pronuntati în silabe diferite. decan. unchi. cafegioaica. b. ghidus. morar. chicot. curcan. c. binele. cosar. Litera i este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a.¤ 28. dilatare. anaerobioza. d. amnezie. fertil. inalienabil. fain. ¤ 33. c. b. d. Cuvinte formate prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale) întâlnim în seri a: a. ursoaica. solid. convietuire. cioc. careva. a dilata. 3 litere si 3 sunete. ¤ 37. c. tractorist. dragi. dezalcoolizare. 3 litere si 4 sunete. lauda. ursoaica. porumbita. b. berar. far. al nostru. micsorare. gimnast. ginere. dilatabil. Sunt derivate cu sufixe de agent toate cuvintele din seria: a. tranzistor. doua vocale alaturate pronuntate în silabe diferite. o vocala si o semivocala pronuntate în silabe diferite. c. viereasa. c. decapsulare. împachetat. conlucrare. maci. pacifist. poliomielita. efemer. diluat. d. echipaj. d. veverita. parasuta. doua semivocale alaturate pronuntate în silabe diferite. fudulul. c. taranca. chiabur. onctuos. sinoptic. b. b. cioban. îngustare. ¤ 35. pitar. însusi. ¤ 36. mahalagioaica. niciuna dintre variante nu este corecta. consumabil. b. eul. expansiune. largire. broasca. drumul. conglasuire. nimicul. d. ¤ 30. betonist. neseriozitate. Exista hiat atunci când avem: a. dilatat. detenta. chiuveta. tractor. ghiol. analfabetism. durabil. ajustor. ginecolog. concurentul. îmbucurator. anvelopa. facliar. desteptul. ¤ 34. Recunoaste seria în care toate cuvintele nu apartin fondului principal lexical : a. concepe. c. 3 litere si 3 sunete. rotar. gonitor. În cuvintele fax si echivoc apar: a. blamare. arendasoaica. arapoaica. frunzulita. 6 litere si 6 sunete. destindere. elevul. farmacist. Apartin aceleiasi familii lexicale toate cuvintele din seria: . o litera si un sunet. d. ratoi. dilatatie. umflare. solubil. alunis. fasonator.

înflorit.a. înflorire. a înflori. flotor. a înflora. b. a înfiora. flotatie. floricica. înfloritura. înflorare. . înflorat. d. reînflorit. florar. 39 floricea. floarea-soarelui. florar. înflorire. c. florareasa. înflorat. neînflorire.

Contine sinonime neologice pentru: înspaimântator. "pâlnia acustica a unui receptor telefonic". "perioada de scadere a temperaturii în cursul unei boli febrile". nord-vest. radacina plug-. radacina plug-+ sufixul -ar care formeaza tema plugar-+ sufixul -ie. c. ¤ 42. am ramas tablou. de-scri-e-re. c. seria: a. ma-u-so-le-u. Cuvântul pavilion nu are unul din urmatoarele sensuri: a. d. ¤ 40. c. ¤ 46. bun. bine. "steag de pânza având forme si culori diferite. d. ex-ha-us-tiv. bur-lan. ac-ti-o-nar. Vizionând expozitia. verzi-si-uscate. c. si-a cumparat un tablou imens. format prin derivare de la substantivul contabil. în timp de razboi". rezultat prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). Harap-Alb. De la înaltimea Blidarului. nu este adevarata nici o varianta. "opinia. sapte. b. dupa deal. d. c. ingenios. jert-fit. pas-opt-ist. d. ¤ 43. tabloul Almajului era impresionant. Vazând-o cum arata. competent. radicalul plug-+ sufixul -ar + sufixul verbal -i + sufixul substantival -e. oribil.)" . gre-sea-la. atotputernic. S-au format prin compunere toate cuvintele din seria: a. b." este: a. macabru. Cuvântul subliniat din propozitia "Nu am reusit sa contabilizez toate conturil e. b. c. abominabil. aseara. ¤ 45. gri-deschis. i-a-nu-a-ri-e. prins. re-a-lism. situat deasupra mantoului (herald. navalnic. b. cre-de-au. ¤ 39. radacina plugar-+ sufixul -i + desinenta -e. monstruos. d. totdeauna. . în vârful unei lanci". b. somp-tu-os. adesea. nou-nascut. priceput. d. d. "raspândirea de zvonuri false. sculp-tor. copil-minune. b. func-ti-o-nar. alta situatie. facator. dreptunghi. iscusit. c. c. impetuos. parerea celui ce nu are încredere în reusita unei actiuni". b.¤ 38. sih-la. ob-ti-ne. golani-(radacina) + -e (sufix). b. care indica apartenenta unei nave la o anumita tara". în ordine. Cuvântul defetism are unul din sensurile: a. golan-(radacina) + -ie (sufix). ¤ 41. c. Cuvântul subliniat este folosit în sens figurat în seria: a. tumultuos. "a limpezi un lichid. facere. "steag ostasesc din tarile române. golan-(radacina) + -i (sufix) + -e (desinenta). tema plugar-+ sufixul -e. binefacere. binefacator. sub-li-nia. d. debusolat. de obicei. b. "ornament al unei steme. Baia-Mare. în forma de cort. împrumutat din limba franceza. Din Vlaicu-Voda nu am vazut decât un tablou. d. provocând depunerea substantelor care se afla în suspensie" . Structura lexicala a cuvântului plugarie este: a. competent. ¤ 44. le-ne-sii. Cuvântul golanie are structura: a. cuminte. Identificati seria în care toate cuvintele sunt despartite corect în silabe: a.

zacamânt petrolifer. 40 . industrie petroliera. regiune petrolifera. conducta petrolifera. d. sonda petroliera. zona petrolifera. c. Selecteaza combinatiile lexicale incorecte cu paronimele: petrolier si petro lifer: a. zona petroliera.¤ 47. instalatie petrolifera. b.

sulitar. alcool. credincer. 4 rau(adj. barbatie. frunza: frunzulita. d. a înmulti. usturoi. înfrunzit. a desfrunzi. reînfrunzit etc. 2 a.1 · banut = radicalul ban + sufixul -ut · încredere = prefixul în-+ radicalul cred + sufixul -e + sufixul -re · putinatate = radicalul putin + sufixul -atate · a rascumpara = prefixul ras-+ radicalul cumpar + sufixul -a · a îmbuna = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -a · a înnopta = prefixul în-+ radicalul noapt + sufixul -a · a îmbunatati = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -atat + sufixul -i · a împamânteni = prefixul în-(îm-) + radicalul pamânt + sufixul -ean + sufixul -i Ex. a reînfrunzi. multisor. mei. rautacios. hiperrealist. c. vreo. reclamagie. înmultit. nedesfrunzit. frunzuleana. Exista litere fara valoare fonetica în toate cuvintele din seria: a. fac-. leuca. b.). înraire.): rau (adv. cas-. desfrunzire. ¤ 49. rauvoitor. a dori. trunchi. nebun. maceasa. Exista vocala e în toate cuvintele din seria: a. corifeu. satean. înfrunzire. raul (subst. . radacin-. prelucrabil. a încreti. b. ghinda. ilegalist. Ex. deal. obiect. Ex. sensuri învechite ale unor cuvinte care se folosesc si astazi. b. împanare. raufacator. watt. alee. frunzisoara. manechin. b. ¤ 50. înrautatire. d. reînfrunzire. c. neînmultit. accent. deînmultit. îmbunare. patrat. cearsaf. unguent. chindie. rea-credinta. frunzar. accent. farfurie. multicel. cuvinte care au disparut astazi. alta varianta. chirurg. înrautatit. veverita. a înrai. Cuvântul subliniat din propozitia "Nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noa stre!" face parte din seria: a. reînmultit etc. d. înmultire. mingea.a se razgândi. almajean. înmultitor. mult: multime.¤ 48. a înfrunzi. geamgiu. c.). mahalagiu. alearga. iertare. cioara. înrait. a înrautati. suveica. rea-vointa etc. forme învechite ale unor cuvinte existente si astazi. 3 gramad-. înnodare. c. desfrunzit. chiuretaj. fierar. piedica. veghea. iepure. Partea IV Raspunsuri Capitolul 11 Vocabular Ex. a se încrede. rautate. cheag. feminizare. deal.

a împamânteni. florar. reînflorire.floare: floricica. nepietruit. a înflora. florarie. pamânt: pamântean. înflorat etc. împietrit. reînflorit. pamântiu. florareasa. împamântenit. pietricea. piatra: pietricica. înfloritor. pietruit. pietroi. pamântesc. 41 . pietruire. pietrar. pietris etc. a împie tri. pietros. înflorit. înfloritura. înflorire. floricea. a înflori. pietrarie. împietrire. a pietrui.

mai. demuazela. ceaus. madam. vocala: a vocaliza. desinenta. ienicer. mersi. vorbitor. constiinta: constient. bun: bunatate. iti. lungulet. sau. lungit. a albastri. vorbusoara. lungut. 10 Regionalisme: 4. lungime. din. asalt. 6. columbela (porumbita). Ex. a implementa. cheb. fotosensibil. albastrea. cneaz. a merge. Ex. au. ienicer. pamânteanca. albastreala. împamântare. 5 albastru: albastrui. bojdeuca. Ex. lexic. 4. Neologisme: 3. Arhaisme: 1. cuvântator. duglis. lungis. 8 Cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental: care. direct. cneaz. cucuruz. loc. cilindru. a lungi . Arhaisme: aga. analog. urât. autohton. pamântos. si. constiinciozitate. pamântel. ui (fr. dusman. a vorbi. harbuz. arnaut. Ex. a cuvânta. 15. 13. 6. ciubota. dictafon. mai. lungire. darling. ceapraz. Ex. 5. parol). chel (ce. a amortiza. Regionalisme: barabula. z i. co nfrate. nepot.(-padur-). cuvânt: cuvântare. a reîmpamânteni. cataveica. bunicel. imens. pârcalab. vocalizare. accelerat.împamântenire. albastrire. dregator. dulce. -a: lungan. Elemente de jargon: anima (suflet). Ex. în. a rectifica. lungaret. logofat. afara. 8. 9. 12. 11. 7 d. vorbire. distinct. oui). a râde. dajdie. agie. constiincios.6 1. cauc. încet. 12 Neologisme: abolire. rival. Termeni tehnici: alezare. curent. aprod. lung. împamântat etc. în. nepamântean. vorbulita. cusma. quel). armas. 7. 5. analist. vorba: vorbaret. nelungit etc. fast. 10. tujur (fr. beilerbei. 14. Fac parte din masa vocabularului: hiat. cosarca. vocalic. toujours). subpamântean. se. metafizica. curechi. lunguiet. cuvintel. vorbarie. 9 Fac parte din vocabularul fundamental: luna. 2. cel. fr. împamânta. 11 a (demuazela. murui. 10. Ex. . megies. mai. târziu. musiu. Ex. apeduct.

desinenta de feminin singular -a. sufix de participiu -s. 14 c (arhaisme morfologice în 2).Ex. prefix în-. 13 c (scriptura). sufix pentru participiu: -(a)t. 15 d (porumb) si c (gagiu). 16 înnorata: radacina nor. desinenta de femin in 42 . nescrise: radacina scri-. Ex. prefix ne-. Ex. Ex.

pe nesimtite . gol : El mi-a dat un pahar gol. 5-î. cer : Avioanele zboara pe cer. 10-e. 6-i. a întoarce · -sens propriu: · -sens figurat: fata · -sens propriu: partea anterioara a capului omului si a unor animale . a colinda S10 = a însemna S11 = a se întâmpla S12 = a dainui.g. 20 toc : Tocul usii trebuie schimbat. a ramas fara par pe cap. Sus pe cer rasare luna . a dura Ex. Ex. si-a rupt un toc de la pantof . 19 S1 =aexista S2 =aseafla S3 =aavealoc S4 =aseîmplini S5 =afideloc S6=adura S7 = a se duce S8 = a costa S9 = a se plimba. a raspunde · -sens propriu: a da un raspuns la o întrebare sau la cuvintele adresate de cineva . 7-d. · -sens figurat: fosnetul produs de flori la adierea vântului . 8-f. razboi : Bunicul a participat la razboi. 9-k. a-si orienta privirea în alta directie decât cea initiala . · -sens figurat (aici): a aproba. În repriza a doua. · -sens figurat: a lua pe neasteptate.d. Ex. Mergând neatenta. . a spune ceva în soapta . Ex. a sopti · -sens propriu: a vorbi încet. Nu vreau sa mai cer bani de la parinti. sub actiunea vântului . prin înclinare. 11-l. Bunica tese pânza la razboi. 17 a.h.e... 2-a. · -sens figurat: partea de deasupra a unui obiect expusa vederii . 8-d. Consumând droguri. ceara : Plâng lumânarile de ceara. 21 1-c. 4-j. 10-e. în taina. 9-c.18 a fura · -sens propriu: a-si însusi pe ascuns sau cu forta un lucru care apartine altcuiva . 7-f. luna : În luna mai înfloresc pomii fructiferi. mai : Luna mai este luna florilor. 3-i. 12-h.plural -e. par : Tata a plantat un par. 2-a.k.(arhaism) Ex. A venit la mine sa ceara un împrumut. 6-g. 4-h. a se înapoia sau a face sa se înapoieze de unde a plecat . Ex. 22 1-b. s-a marcat un gol. La spargerea lemnelor folosesc un mai. 5-b. mei : Parintii mei au cumparat mei pentru pasarele. 3-g.c.

lagar. 24.Ex. a aprofunda. avantaj. 7. 4. atribut. aspect. 3. atractiv. 23 1. a decola. ascet. 12. 6. artificial. asiduu. 22. 23. 9. animatie. a avansa. 17. 2. 16. 2. 20. 43 . 15. ireprosabil. 5. ancestral. 11. analogie. 19. 21. 5. minuscul. 10. artizan. 8.24 1. 3. a anihila. a amplifica. angoasa. 4. 18. inestimabil. ascensiune. 14. auxiliar. autentic. arogant. apret. 6. Ex. 13. incolor. ardoare. autohton. a aprecia.

12-h.t. 8-h. 1 . 12. 4. 6-î. mascare. 13-f. 9-24. 16. 13-p. 18. 19. oniric. 10.d. 13.j.k. 14-î. Ex. 2-a.o. Ex. (sinonim) compatimire 5. (sinonim) deschis 3. 5. 4-a. 10-19. 33 1-f. 10-g.s. 12-21. 6-a. 8-n. 11. derâdere. pluvial. 3. 9-d. 3-i. demnitar. 5-16. 13-î. 3-g.v. 4-j. 19-k. persuasiune. 15-l.q.r. 4-q. 11-g.s.f. 35 1-f. 4-c. discretie. 9. 7.n. 13. 17.s. premier. DA.x.7. 7-a. 10-m. 4.t. dosire. vechi: ascundere. 5-a. 4-b.s. 32 1-c. 5-î. 11-22. papa. 2-20.c. 9-r. 1 6-n.h. orator.c. (sinonim) a porni (antonim) neîndurare (antonim) a veni Ex. NU. 5-o. NU. 2-n. 18-h. 17-m. 6-r.e. detectiv. 7-j.l. preventiv. a procura. 14-a. 14-j.p. noi: conflict. 8.b. 11-c. 6. 27 1-k.d. 30 1-14.f. 12-s. dineu (cina). palpabil. DA.x. 9-b. mister. 13-c.i. a periclita. 6-e. 17-k. 5-o.l. 8-b. 34 1. gâlceava. DA. 8-17. 12. 8-b. 10. Ex. 10-a.c. NU.c. vrajba. a dispera. 10-n. 3-18.c. (sinonim) dragoste (antonim) orient (antonim) nesincer (antonim) ura 4. 14. 4-o. Ex. poliglot. 3-a. 7-b. noi: secret. plagiat. 12-a. 10. 11. 5-p. 26 1. oleaginos.w.i. 12-b.s. 7-23. ontic. 15. 2-k. 36 1-b. 31 1-j. 19-i. 8. 20-g. diferend. a depista. 3. 11-m. 6-15. olfactiv. Ex. 2. NU. 2.m.î. vechi: discutie. 3-h. 14-d. Ex. Ex. 2. a premedita.c. 8-f.c. 5.t. 3-l. 2-l. deplorabil. 25 1. 14. (sinonim) vest 2.w. Ex. 9-î. Ex. 3-a. 1 6-d.b. Ex. 9. 9-b. 15-q.q.e. 6-e. NU. optic.h. panaceu. 7-i. 7-a.b. a deraia. 5-a. 9. 7-q. 18-e.t. Ex.p. perisabil. 6-r. 15-d. 2-l.n. 7. 28 1-m. 10-c. 12b.r. 3-u. 20. 9-j.g. discordie. 2-m. 20-e. 29 1. 2-b. 8-p. NU. 1 6-i.k. 11-a.o. 4-g.u. potabil. 6. DA. 8. 11-s.o.y.v. 4-13.

7. 38 1-b. 2-b. 14-c. 8-b. 10. a muri. minciuna. 39 44 . a mari. mitocan. manos. miscare. 12. 15. moarte.3-b. 37 1. 20-a. 2. Ex. milos. 15-a. 5. 14. 13.b. 6. mult. Ex. 6-a. 18-a. 11. 9-a. modest. 10-b. 5-b. 3-a. 4-b. a merge. minuscul. mare. Ex. 19-b. moale. 4. 17-c. murdar. 16-b. 7-b. 8. 3. 9.

a calca cu piciorul a calca. dibacie. 19. Ex. himera . intens . s. bezna întunecata bezna. 5. glaciala. 20-î. 14. scriere frumoasa . realizabil în viitor . 12-b. Ex. 7-s. exercitarea puterii de catre popor . tânguire . arbitrara. 4. insolvabil. 6. s. 1. 15-p. 5-q.) umplut cu tutun taiat marunt . îndemânare. iluzie amagitoare iluzie. elucidate. 2. 12-h. abilitate iscusita abilitate. s. 20. 9. . 2-k. familiale. s. solidari. 7-f. 13. tigara de tutun tigara. ploi abundente si de scurta durata . hazard întâmplator . 1.. 2. 5-k. desert pustiu desert. stimulat. v. manifesteaza. 17. iminent. indemnizatie zilnica platita cuiva . 17-d. spatiu gol. 6.. geamat tânguitor geamat. libret. s. 18. pustietate. pricepere. expozeul. v. 4. s. 41 1. 12. tânar . 8. spezele. amagire. diurna zilnica diurna. s. s. s. bicicleta cu doua roti bicicleta.1-g. june tânar june. 40 1-f. 3-n.. 11-o. 9. 16. 10. cauzal. s. lucrare scrisa provizoriu . sunete nearticulate scoase de o fiinta care simte o durere fizica sau morala. caligrafie frumoasa caligrafie. B. temporar. 42 Toate constructiile de mai jos sunt pleonastice. ceea ce se întrevede ca posibil. ciorna provizorie ciorna. 10-b. erupe. 9. 9-d. a deshuma din pamânt a deshuma. Ex. 11. s. abatere de la ceva care este normal sau corect . 16-i. s. 5. pentru ca al doilea termen este inutil: A. s. 2. 13-e. întuneric mare. 7. 8-l. ingeniozitate . 9-j. 4. sul (. aberatie absurda aberatie. 8. biblioteca de carti biblioteca. 18-m. 3. 3. atlas. s. 15. 6.. audienta. 6-m. perspective viitoare perspective. 14-î. 1. 14-c. 2-i. 11-a. 8-r. încapere sau mobilier pentru pastrat carti . regiune cu clima arida . 13-l. s. eminent. averse de ploaie averse. albastru. 5. 6-g. 3-h. democratie populara democratie. 7. 19-e. 10-c. petroliera. 8. 4-a. vehicul cu doua roti . a dezgropa osemintele unui mort . 7. s. 3. a pune piciorul pe ceva sau undeva . 4-j. iscusinta.

s. lauda. întâmplare . s. 43 prefix = afix (sunet sau sunete) atasat înaintea radacinii sau temei unui cuvânt. 45 . 10. omagiu . Ex.elogiu laudativ elogiu.hazard.

adjective : raufacator. razbunare. sapte sute. a rasfoi. a despagubi. 48 frumos: substantiv: Întotdeauna a iubit frumosul din natura. Ex. câmpusor. 46 substantive: binefacere. a dezgusta. prepozitii: dinspre. casuta. a împutina. carut. cuvânt derivat = cuvânt format cu ajutorul unui prefix sau/si sufix. numerale: doisprezece. 45 cararuie. ca sa. conjunctii: desi. 44 Cuvinte formate cu prefixe: a îmbaia. a dezamagi. cuvânt de baza = cuvânt care serveste ca element de baza pentru formarea altor cuvinte. catelus. a desfasura. floarea-soarelui. cel ce. cartisoara. Ex. încalzire. austro-ungar. a se razgândi. sufix = afix (sunet sau sunete) care se adauga dupa radacina sau dupa tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte noi (sufix lexical). desfrânat. de la . rascumparare. cazanel. 47 Cuvinte compuse prin sudare Cuvinte compuse prin alaturare cu cratima fara cratima Cuvinte compuse prin abreviere raufacator câine lup Balta Brailei SNCFR binevoitor dublu -decalitru Delta Dunarii CEC cuminte prim plan Calea Victoriei ONU cumsecade floarea soarelui Pestera Muierii TAROM dumneata cal -de mare Valea lui Mihai fiecare du -te vino Gara de Nord deasupra gura leului Câmpia de Vest acasa drum -de fier Stan Patitul asadar Peninsula Balcanica precum Radu de la Afumati îndelung demâncare Ex. a dezrobi. înarmat. Ex. îmbelsugat. pronume: careva. a împleti. adverbe: niciunde. într-adevar. desfrâu. îmblanita. a razbate. Ex. a înaspri. chefulet.pentru a forma un derivat. a desfiinta. înaripat. a înalbastri. . rascruce.

adverb: Scrie urât si indescifrabil. adjectiv: Important este sa faci un lucru util. pasarelele cânta frumos. muncea util. Ex. adverb: Primavara. urât: substantiv: Cel urât n-are de ce sa se tina frumos. 49 46 . adverb: De câte ori l-am vazut muncind. util: substantiv: Uneori utilul se îmbina cu placutul. adjectiv: Avea un comportament urât.adjectiv: Badea-i tânar si frumos.

zecimala. c. gol Ex. g. tehnica: bormasina. diesel. cursul substantiv. chirurgie. demonstratie. istm. contra -prepozitie. e. matematica: ipoteza. b. curat -adjectiv. colinda -substantiv. i. k. cucul -substantiv. repede -adverb. eu -pronume. epidemie. j. 47 . 50 adverb Neologisme folosite în: medicina: seringa. cerebral. d. torent. excavator. colinda -verb . buldozer. m. n. terapeutic. p. eul -substantiv. î. contra -adverb.a. h. l. hexagon. curs -verb. cuc -adverb. vara -adverb. boreal. geografie: arctic.gol -substantiv. o. f. vara -substantiv. curat -adjectiv. continental. luxatie. ecuatie.

perpetuu. 1 po-e-zi-e. cooperativa. în-do-ia-la. explozie /eksplozie/: 8 -9. Ex. ta-i at. ghiol. in-flu-en-ta. pi-ua. fa-i-na.Capitolul 12 Fonetica Ex. roa-te . nea. ceas. examen /egzamen/: 6 -7. dez-e-chi-li-bru/de-ze-chi-li-bru (regula cuvintelor deri vate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervocalice (ch =k)+ regula consoanei intervocal . leoar-ca. cal-câi. Ex. fragi /frag/: 5 -4. Ex. 2 ba-iat. gherghina /g erg ina/: 9 -7. supraaglomerat. 7 an-al-fa-bet/a-nal-fa-bet (regula cuvintelor derivate/despartirea bazata pe pron untare + regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula consoanei intervocalice). 3 ceai /cai/: 4 litere -3 sunete. lu-ând. lu-a. Ex. arc-tic (exceptie de l a regula privind despartirea a trei consoane intervocalice). deo-cam-da-ta. ie-pu-re. chior /k or/: 5 -3. vai-ta. co-a-gu-la. a-rau. ghiveci /g ive c/: 7 -5. desrâu pe-i-saj. ghea-ta. ex tern /ekstern/:6 -7. exemplu /egzemplu/: 7 8. pâ-râu. pa-un. bas-ti-on. con-junc-ti-e (regula privind despartirea a doua cons oane intervocalice + exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului). fix /fiks/: 3 -4. fu-ri-oa-sa. c ioa-ra. cuib. axa /aksa/: 3 -4. exil /egzil/: 4 -5. brâ-u-let. i-ni-mioa-ra. fiinta. ce-re-a-la. su-vei-ca Ex. un-gu-ent. fi-ul. u-u: continuu. iar-ba. 4 bia-ta. i-i: constiincios. su-iau. bu-su-ioc. e xercitiu /egzercitiu/: 9 -10. pleoa-pa. 5 a-a: contraatac. Ex. ciob. do-reai. 6 ca-u-te-ri-za. te-o-lo-gi-e. doar-me. deci /dec/: 4 -3. plo-ua. e-e: azalee. cro-ias-ca. geam. chibrituri /k ibrituri/: 10 -9. o-o:zoologie. bac-te-ri-an. co-pii. chenar /k enar/: 6 -5. margine /margine/: 7 -7. gra-iam. vo-ios. du-ios. du-la-pior. barie-ra. cre-a-tu-ra. de-spre/de s-pre (regula cuvintelor compuse/despartirea bazata pe pronuntare). câ-râ-i-tor. centru /centru /: 6 -6. chiuveta /k uveta/: 8 -6. stiu-ca.reeduca. o-uat. trea-ca. fi-in-ta. a-tlet (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoan e intervocalice). boj-deu-ca (regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula diftongului urmat de consoana ). ve-ghea-za. cre-ioa-ne. ca-i-sa (regula hiatului + regula consoanei interevocalice).

genuflexiuni. datini. in-e-xact/i-ne-xact (regula cuvintelor derivate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervoca lice). itinerar. razboi -razboi: Nu doreste nimeni razboi. 8 ochi -ochi: Cine are carte are patru ochi. Nu mai boli atâta! ratoi -ratoi: Avea trei rate si un ratoi. ferastrau. cabluri. Racoarea diminetii aburi geamul. dragile. greseala. dividend. aversiune. fii-ca (regula diftongului urmat de consoana). Nu mai scumpi atât produsele! domni -domni: Moldova a avut cei mai viteji domni. Iarna. aripi. cream. Nu domni decât o vara. c operte. 48 . scumpi -scumpi: Poarta numai pantofi scumpi.ice + exceptie de la regula despartirii a doua consoane intervocalice). mau-so-leu (regula diftongului urmat de consoana + regula consoa nei intervocalice). zapada polei copacii. haina -haina: Avea o inima haina. boli -boli: Tot trupul îi este macinat de boli. 9 afectuos. casierie. identitate. filigran. Ex. avocat. escroc. Purta o haina lunga. N-a putut ochi nici de la zece metri. Ovi porunci sa se faca liniste. drept-unghi/drep-tunghi (regula privind despartire a cuvintelor compuse/regula bazata pe pronuntare). porunci -porunci: Respectam cele zece porunci. Nu te mai razboi cu noi! aburi -aburi: Câmpia scoate aburi. vârst-nic (regula cuvintelor derivate cu sufixe). jert-fa (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice). Nu te mai ratoi la mine! polei -polei: În ianuarie a fost polei pe sosele. Ex. bleumarin. somp-tu-os (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului ). conjunctura.

5-a. 14-b. 48-b. fenomen. 22-d. 18-c. 7-c. 33-b. 47-a. câmpie. 8-b. 48-c. 9-b: 10-b. saptesprezece. 26-d. cuminte ("cu purtari bune"): Nu putea fi cuminte nici un ceas. 39-d. 14-b. 37-c. 33-c. 29-b. viezure. lapovita. 41-b. 19-b. 36-a. 20-c. re pede. în nici un caz"): Nu-l interesa nicidecum învatatura. 13. 31-b. camera. 7-b. 13-b. 9-d. 32-a. 24-c. 2-c. în continuu ( + substantiv): Învatând permanent. 11 altadata ("demult. 17-b. 40-c. avarie. 38-b. 46-c. 38-b. nici de cum (de obicei în corelatie): Nu sunt mândru nici de cum te îmbraci. astronaut.c. totodata ("simultan"): Soferul e ranit. 11-a. 4-a. 34-c. 30-b. 50-b. 25-a. 28-c. 8-a. 25-c. dar totodata constient. 30-a. 16-c. 36-c . degraba ("de timpuriu"): O sa vina trenul degraba. 44-a.c. 35-c. 35-a. 6-b. 2-d. 12-a.c. ianuarie. bine înteles ("priceput bine"): Profesorul a fost bine înteles de elevi.1 Testul numarul 1 1-c.3 Testul numarul 3 1-c. Ex. încontinuu ("tot timpul. 28-b. 27-b. 43-c. 22-b. 50-a. 9-d. 41-d. 20-b. 29-a. matur. prepelita. 46-a.d. 10-c. 20-c.Ex. 33-c. 50-c. te speri i. 15-a. 21-b. 14-d. 49-d. 37-c. 12-c. 40-d. 43-a. 23-a. tot o data ("într-un singur rând. 39-a. 49-c. 18-b. 42-b. 21-d. 3-b. de graba ("graba = zor"): Am uitat de atâta graba sa încui masina. nici de c um te porti. 13. 10-b. cu minte ("cu judecata"): Era un elev cu minte ascutita. 41-d. 36-c. 34-b. 6-d. 16-a. 15a. debut. desigur"): Bineînteles ca primavara vin pasarile calatoare. 39-c.d. 4-d. 42-c. Capitolul 13 Teste 13. 2-a. mormane. 49-c. 26-b. 32-a. 11-b. 10 antic. 44-c. 24-b. cândva"): Voi învata altadata. 28-d. numai de cât ("doar atât cât"): Daca te gândesti numai de cât necaz a avut parte. bineînteles ("fireste. 19-b. se afla în continuu progres. 12 popor. masa. 17-a. 5-a. 12-d. 6-d. masea. 29-c.d. vizita. 47-b. 47-c.b. 24-a. 27-a. 32-b. 5-b. 26-c. 13-a. margine. 3-d. alta data ("data istorica"): Are alta data înscrisa în acte. 45-b. numaidecât ("imediat"): Trebuia sa plece numaidecât. 43-a. 25-c. nicidecum ("deloc. mereu"): Plouase încontinuu peste capetele noastre. 4-a. 27-d. 31-b. 45-b. 46-c. 42-c. 45-a. 1 5-a.2 Testul numarul 2 1-c. 17-b. 3-c. 44-d. 34-a. 31-d. 19-d. 30-b. 35-a. 38-c. 37 -c. pasare. 8-b. 40-a. 48-b. 23-d. 11-b. 22-a. caracter. 13-c. simbol. 16-d. 21-c. data istorica"): l Decembrie e tot o data istorica . 7-b. topor. Ex. Bibliografie . 23b. felie. 18-a.

1. Gramatica. Editia a II -a. Editura Un ivers Enciclopedic. Editura Academiei. Editura Academiei. Bucuresti. Bucuresti. 2005 (DOOM2) 3. Bucurest i. Vocabular. ortoepic si morfologic al limbii române. x x x Îndreptar ortografic. 1982 (DOOM). 2. Editura Academiei. x x x Limba româna. editia a V-a. x x x Dictionarul explicativ al limbii române. 49 . Bucuresti. ortoepic si de punctuatie. x x x Dictionarul ortografic. Editura Univers Enciclopebic. 1995. 4. Fonetica. române. 1956.

Gutu Romalo. x x x Gramatica limbii române. Dominte. Valeri a. 22. 1992. 8. sti l si compozitie. 1993. Ghita. Etimologia si limba româna. Editura Lucman. 16. Editura En ciclopedica. Editura Didactica si Pedagogica. 1983. Editura Herra. Bidu-Vrânceanu. 12. Bucuresti. 15. Dictionar de paronime. Editura Stiintifica si Pedag ogica. 1987. Editura Niculescu. Bucuresti. Onufrei. 14. Silviu. Editura Academiei. Editura Vox. editia a III-a. Adrian. 1997. Andrei. Dictionar de antonime al limbii române. Bucuresti. Fonologia. Editura Didactica si Pedagogica. Ion. Buca. Forascu. Toma. Vocabularul autohton al limbii române. Bucuresti. 19. Marin. Morfologia. Florin. lexicografie. Limba româna. 1991. Bacalaureat 2000. . Nicolae. Probleme de vocabular prin explicatii si teste pentru gim naziu. 1990. 1996. Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica. editie revizuita si adaugita. 2000. Culegere de exercitii lexicale. I Cuvântul.Dascalu. Bucuresti.1985. 1995. Iulian. 1983. Editura Albatros. 21. Vocabularul. Georgeta. 1985.Ivanus. Doina. Narcisa. Editura Petrion. Limba si literatura româna. gramati cale si stilistice. Constantin. Bucuresti. Vasiliu. 18. 6. Subiecte date la admiterea în învatamântul superior în anii 1990. Sinteze de limba româna. Andrei. Teste rezolvate.). 20. T este si bareme. 13. Editura Recif. Limba româna contemporan a. fonetice. Emanuel. 1993. Principii si probleme. 1994. Theodor. 9. Dictionar de omonime. 1984. liceu. Toma. Fonetica. revizuita s i din nou îmbogatita. Narcisa. Bucuresti. admitere în facultate. 17. 10. Bulgar. 7. Bucuresti. Editura Fortune Press. Ghita Iulian. Bucuresti.Ciompec.5.Hristea. 1971. 11. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti. Editura Vox. Bucuresti. Ion. Coteanu. Brâncus Grigore. Dictionar de cuvinte derivate. Bucuresti.Hristea. Limba româna contemporana. Vinteler.Coteanu. Bucuresti. Dumitru. Dumitru. Theodor (coord. Marius. Savoiu. Constantinescu. Angela. Ion. Limba româna pentru bacalaureat. 200 5. Sala. editie revizuita si adaugita. Limba româna. 2003. Bucuresti.Felecan. Mihail. 1998. Ion. Bucuresti. Editura Niculescu. sub coordonarea academicianului I on Coteanu.Ivanus. Forascu. 2002. Editura Academiei Române. Dictionar de pleonasme. gramatica. admitere în licee si facultati. Fonetica. Bucuresti. Chiriac.Ionita. Bucuresti. teste de analizat si un glosar de neologisme. Mihail. Limba româna. exercitii. Gheorghe. Marilena. Subiecte 1994.

Rudica. 27. 1993. Fonetica. 30. gram atica. Bucuresti.Popa. facultati. Subiecte 1996. Elena. Slatina. 24. Zamsa. Dictionarul de sinonime al limbii române. Bucuresti.Ivanus. Alexandru (coord. editia a II-a. Popa. 28. 1997 . 1997. Maria.Metea. Bucuresti. 2003. --+++++++++V a urma materialul facut de colegii din zona Anina. Nicoleta. 1995. Iasi. Editura Alutus. Constant. Ionescu. 33. 1978. sinteze si exercitii rezolvate. Toma.Serban. Ticleanu. 34. Maria. Eleonora. 1982. edit ia a II-a. Luiza.Seche. Limba româna. Bucuresti. Popa. revizuita si adaugita. Notiuni de fonetica si vocabular. Culegere de exercitii si teste p entru examenele de admitere în facultati. Timisoara. Seche. Teste grila de limba româna pentru bacalaureat si ad mitere în învatamântul superior. Editura Stiintifica. Teste de limba si literatura româna pentru bacalaureat si admitere în facultati. Recapitulari si exercitii. Vocabularul românesc contemporan. 50 . c olegii. Ivan. 29.Popa. 2004. 2002. Trandafir. schita de siste m. Editura Niculescu. Bucuresti. Florin. 32. Editura Alutus. admitere în licee. Dumitru.Ticleanu. Maneca. Editura Academiei. Editura Coresi. colegii. Gramatica limbii române în teste -grila. vocabular. Vasile. revazuta si adaugita.23.Zamsa. Timisoara. Bucuresti. 2003. Slati na. 1991. 25. Mircea. Limba româna.Ticleanu. Ion. Dumitru. Editura Niculescu. Cred ca acesta este finalul. Teste de limba româna pentru clasele V -VIII. Evseev. 35. Ion. Editura Academiei. 26. 1986. licee. Limba româna. Eleonora. Editura Polirom. Bucuresti. 1997. Editura Facla. Elvira.Petrescu. Gramatica limbii române pentru admitere. Bucuresti. Marilena. Compendiu de limba româna. Editura Niculescu. Maria. Limba româna pentru bacalaureat. Dictionar de neologisme.Marcu. 31. Edit ura Niculescu. Ion.). Marilena. Editura Helicon.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful