P. 1
23560819 Vocabular Semantica Teorie Exercitii[1]

23560819 Vocabular Semantica Teorie Exercitii[1]

|Views: 954|Likes:
Published by maria_constantin_6

More info:

Published by: maria_constantin_6 on Dec 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/02/2013

pdf

text

original

BADESCU IOSIF BADESCU MARIA LIMBA ROMÂNA · VOCABULAR SI FONETICA (NOTIUNI TEORETICE) · EXERCITII (VOCABULAR, FONETICA) REZOLVATE · TESTE

TIP GRILA (VOCABULAR, FONETICA) CU RASPUNSURI Capitolul 1 Cuvântul. Structura cuvântului. Sensul cuvintelor. Familia de cuvinte 1.1. Cuvântul 1.1.1. Forma. Continut Ca unitate de baza a vocabularului, cuvântul reprezinta un sunet sau o îmbinare de s unete, care se reda în scris printr-o litera sau un grup de litere (forma) si la care se asociaza un anumit înteles (sen s). Orice cuvânt are: o forma (totalitatea sunetelor din care este alcatuit) si un înteles, un sens, un continut ("fotografia" pe care vorbitorul si-o formeaza în memorie la pronuntarea unui cuvânt). cuvântul forma Continutul cep c, e, p 1. Dop de pluta cu care se astupa gaura unui butoi 2. Portiune din tulpina unui portaltoi 3. Fusul arborelui de la o moara taraneasca cu apa 4. Capatul filetat al unei tevi cerb c,e,r,b 1. Mamifer rumegator de padure, de talie mare, cu coarne ramificate , cu coada scurta. 1.2. Structura cuvântului Cuvintele pot fi alcatuite din: prefix radacina sufix cuvânt derivat strabun ---strabun ---bun -ic bunic nebun ---nebun strabun -ic strabunic sau: prefix tema lexicala(prefix+radacina) tema lexicala (radacina+sufix) sufix cuvânt derivat în-(îm-) (padur + -i) -re împadurire dezra( s) -+ suci -re dezrasucire dezra( s) -+ suci -dezrasuci În exemplele de mai sus, radacina = radical.

Forma reprezinta latura materiala a cuvântului, adica fonemele, grupate în silabe si puse sub un accent, si morfemele diferentiate în: radacina, afixe si desinente. Mentionam ca, dupa cum exista cuvin te care nu poarta accent, tot asa sunt si cuvinte (prepozitii, conjunctii, adverbe, interjectii etc.) care nu contin morfe me gramaticale, fiind constituite numai din radacina. 1.2.1. Radical/Radacina Radicalul (radacina) este elementul comun care se gaseste la cuvintele care form eaza o familie de cuvinte (familie lexilala). El poate fi identic sau nu cu nu cu un cuvânt de baza: radical cuvânt de baza paduros padurpadure bunatate bun bun ierboasa ierbiarba înflorire florfloare 1

1.2.2. Prefix Prefixul este sunetul sau sunetele care se asaza înaintea radicalului pentru a for ma cuvinte noi: re-+ începe = reîncepe, con-+ frate = confrate, des-+ fereca = desfereca, pre-+ simti = presimti. 1.2.3. Sufix Sufixul lexical este sunetul sau sunetele care se asaza dupa radicale pentru a f orma cuvinte noi: covor + -as = covoras, pita + -ar = pitar, scaun + -el = scaunel, floare + -icea = floricea Toate cuvintele de mai sus, formate cu ajutorul sufixelor si/sau al prefixelor, se numesc cuvinte derivate. Partea cuvântului care ramâne neschimbata în flexiune se numeste tema. Tema lexicala poate fi alcatuita din radacina plus un sufix sau un prefix la car e se adauga un alt sufix sau prefix. stra-+ luci + -re = stralucire stra-+ luci + -re = stralucire prefix + radical radical + sufix tema tema 1.2.4. Desinenta Sunetul sau grupul de sunete (morfemele) de la sfârsitul cuvintelor, folosite pent ru a arata diferitele categorii gramaticale (genul, numarul, persoana) se numeste desinenta. creezi = cre + -ez + -i (cre = radacina, -ez = sufix gramatical, -i = desinenta de persoana a II-a singular La substantivul eleva desinenta -a marcheaza atât singularul, opunându-se pluralului ( eleve), cât si cazul nominativ/acuzativ, în opozitie cu genitiv/dativ (unei eleve). În o tema complicata , desinenta -a a adjectivului complicata exprima genul feminin, nu marul singular, cazul nominativ/acuzativ. La substantive si adjective, genul si numarul sunt marcate prin desinente: prun/ pruni, socru/socri, eleva/eleve, tren/trenuri, caiet/caiete; anormal/anormala /anormali/anormale, cafeniu/cafenie /cafenii. La verbe, desinentele adaugate la tema verbelor precizeaza persoana si numarul:

-la indicativ prezent: cânt, cânti, cânta, cântam, cântati, cânta: -0, -i, -a, -(a)m, -(a)t , -a;

-la indicativ imperfect: cântam, cântai, cânta, cântam, cântati, cântau: -m, -i, -0, -m, -t , -u;

-la indicativ perfect simplu: cântai, cântasi, cânta, cântaram, cântarati, cântara: -i, -si -0, -ram, -rati, -ra etc. 1.3. Sensul cuvintelor 1.3.1. Sens propriu si sens figurat Asa cum am mai amintit, cuvintele au o forma (învelis sonor) si un sens sau mai mu lte sensuri (cuvinte polisemantice).

actiune. (sens propriu) Fiind tineri. (sens propriu) Informatia este din izvor sigur. metonimie. (sens figurat -metafora) Sala de conferinte era arhiplina. dând nastere figurilor de stil (metafora. se numeste sens figurat (conotativ). Acesta apare mai ales în operele literare. iar celelalte sunt sensuri secundare. (sens figurat -hiperbola) 1. (sens figurat -sinecdoca) A observat în supa un fir de par negru si lung.3. (sens propriu. Este rece apa de la izvor. (sens figurat -metonimie) Cosarul se plimba pe acoperis. Sensul mai putin obisnuit al cuvintelor. fiind format din sensul de baza si unul sau mai multe sensuri secundare. Sens fundamental si sens secundar Dintre sensurile pe care le are un cuvânt.). actiune. (sens propriu) Fericirea lui atârna de un fir de par.2. Masina nu intra pe poarta casei.Sensul obisnuit. hiperbo la etc. care trezeste în mintea cititorului imaginea real a a unui obiect. folosit curent. fundamental. (sens propriu) Toata sala l-a aplaudat în picioare. fundamental) 2 . sensuri derivate. sinecdoca. cu greu si-au gasit un acoperis. care trezeste în mintea cititorilor o alt a imagine. unul este mai cunoscut si se numeste de baza. însusire se numeste sens propriu (denotativ). însusire decât cea obisnuita. Acest sens este primul explicat într-un dictiona r.

Mingea nu a vrut sa intre în poarta. -la fotbal (sens propriu, secundar) S-a speriat si inima îi batea cu putere. (sens propriu, fundamental) Ciprian si-a cumparat o casa în inima orasului. (sens propriu, secundar) Sabia lui Stefan cel Mare este la turci. (sens propriu, fundamental) Dusmanii au trecut tara prin foc si sabie. (sens propriu, secundar) Fiecare om are doua brate. (sens propriu, fundamental) Bratele Dunarii sunt raiul pasarelelor. (sens propriu, secundar) 1.3.3. Cuvinte monosemantice si cuvinte polisemantice Cuvintele monosemantice sunt cuvintele care au un singur sens. Ele apartin, în gen eral, limbajului tehnic si stiintific. Pentru specialistii respectivi, acest lucru este avantajos, deoarece pot denumi, fara echivoc, lucrurile, starile etc. pe care le studiaza. atela, atom, infarct, carburator, dializa, bisturiu, neon, radio, filament Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au mai multe sensuri. Aceasta însusire a unui cuvânt de a avea mai multe sensuri se numeste polisemie sau polisemantism. Între sensurile unui cuvânt polisema ntic se pot stabili mai multe relatii, care ajuta la diferentierea cuvintelor polisemantice de omonime si anume: cuvint ele polisemantice au un sens de baza (originar, principal), pe care cuvântul l-a avut de la început, si mai multe sensuri secundare, derivate, formate de la sensul de baza. a a a a a a a a bate lovi, a izbi: Mama sa îl bate ori de câte ori greseste. face o miscare regulata: Ceasul bate miezul noptii. trimite un proiectil: Pistolul bate cincizeci de metri. critica: Nu-l mai bate cu vorba. sufla (despre vânt): Crivatul bate dinspre rasarit. cadea (despre ploaie): Ploaia bate necontenit în geamuri. învinge: I-am batut pe toti la sah.

a veni a sosi: Masina vine spre noi cu viteza mare. a succede: Joi vine dupa miercuri. a-si avea originea: Bunicii lui vin din tatari. a ajunge: Apa îi vine pâna la umeri. a se potrivi (despre haine): Sacoul acesta îi vine bine. a se produce, a se întâmpla: Accidentul a venit la apusul soarelui. Sensurile cuvintelor polisemantice se gasesc în dictionare la acelasi articol, iar omonimele sunt înregistrate în articole diferite. 1.3.4. Omonime masa(1) --------------------omonime-------------------------masa (2) polisemie polisemie S1 = multime compacta de oameni S1 = mobila S2 = îngramadire de elemente care alcatuiesc un singur tot S2 = nume dat unor obie cte care seamana între ele S3 = cantitate de materie a unui corp S3 = mâncare, bucate S4 = totalitatea creditelor sau datoriilor S4 = planta erbacee (masa raiului)

unui falit Omonimele sunt cuvintele care au aceeasi forma, dar difera între ele prin înteles. anticar (1) antitanc anticar (2) persoana care vinde carti vechi bar (1) lac (1) pali (1) unitate de masura bar (2) local unde se vând bauturi întindere de apa lac (2) solutie aplicata pe o suprafata a se izbi pali (2) a deveni palid, a se stinge

Exista mai multe tipuri de omonime: · omonime totale (omonimia se pastreaza si în flexiune; au origini diferite): ban (1), -i ( a suta parte dintr-un leu) ban (2), -i (dregator în Evul Mediu) leu (1), -i (moneda nationala) leu (2), -i (animal) banca (1), -i (întreprindere financiara) banca (2), -i (scaun lung) liliac (1), -i (arbust) liliac (2), -i (animal mamifer) 3

· omonime partiale (omonimia nu se pastreaza în flexiune): lin (1), -i (specie de peste) lin (2), -uri (vas de stors struguri) lin (3), -a, -i, -e (domol, linistit, potolit) somn (1), -i (specie de peste) somn (2), -uri (stare fiziologica de repaus) · omonime morfologice (forme flexionare identice ale aceluiasi cuvânt): (niste) case = nominativ/acuzativ, plural (unei) case = genitiv/dativ, singular (unor) case = genitiv/dativ, plural · omonime lexico-gramaticale (parti de vorbire diferite): mare (1) noua (1) substantiv mare (2) adjectiv pronume noua (2) adjectiv noua (3) numeral

Omonimele nu trebuie confundate cu omofonele (cuvinte care se pronunta la fel, d ar sunt scrise diferit) si nici cu omografele (cuvinte care se scriu la fel, dar se pronunta diferit). Nu a învatat defel. Ovidiu este de fel din Almaj. (omofone) Si-a cheltuit toate parálele. Evolueaza la paraléle. (omografe) În concluzie, putem spune ca omonimele trebuie sa fie omofone (sa se pronunte la fel) si omografe (sa se scrie la fel). 1.3.5. Sinonimele Sinonimele sunt cuvinte cu forma diferita si înteles identic sau foarte asemanator . a vorbi -a cuvânta; amic -prieten; casa -locuinta; pamântesc -teluric; orasenesc -ci tadin. Mai multe sinonime ale aceluiasi cuvânt formeaza o serie sinonimica (mincinos = pe rfid, fatarnic, ipocrit, prefacut, siret, viclean, fariseu. trombonist, duplicitar, fals etc.). Relatia de sinonimie se poate stabili între: -doua cuvinte: a divide -a segmenta; -un cuvânt si o expresie: a se rostogoli -a se da de-a dura; -doua expresii: a-i închide gura -a-i pieri sonorul. cuvânt cuvânt a fugi a alerga a-si lua picioarele-n spinare a lua-o la goana grup de cuvinte grup de cuvinte Dupa sensul pe care îl exprima, doua sau mai multe sinonime pot fi:

-aproximative (când un sinonim sau o expresie sinonimica reprezinta sensul metafor ic al unui cuvânt uzual): stropi mari de apa -bulgari fluizi. drept ¹ strâmb. a merge ¹ a sta. exact ¹ inexact. aproape ¹ departe. a sta ¹ a lua-o la goana etc. a opri ¹ a da drumul. aici ¹ acolo.-totale (corespund în toata sfera sensurilor lor): natriu -sodiu. (im-): moral ¹ imoral. întrebare ¹ raspuns). a pleca ¹ a veni. -des-(dez-): a fereca ¹ a desfereca. a se veseli a râde. Antonimele Antonimele sunt cuvintele care au forma diferita si înteles opus (bun ¹ rau. matur ¹ imatur egal ¹ inegal. casa -cladire. -partiale (corespund numai într-unul sau în câteva dintre sensurile lor): scrisoare -c arte. a dormi ¹ a fi trea z. drept ¹ stâng. cu ajutorul prefixelor: -i-. batrân ¹ tânar. vocabular -lexic. iubire -arsita. disc ret ¹ indiscret. ofensiv ¹ inofensiv etc. · printr-o expresie: a ascunde ¹ a da pe fata. a îndoi ¹ a dezdoi. 4 . in. Antonimia poate fi realizata: · printr-un cuvânt: gros ¹ subtire. gust ¹ dezgust etc. a goli ¹ a dezgoli. smalt email. 1. kal iu -potasiu. just ¹ injust. mic ¹ mar e.6. material ¹ imaterial.3.

Vocabularul Totalitatea cuvintelor unei limbi formeaza vocabularul acelei limbi. compunere. gura.4. a convietui împreuna etc. Paronimele se pot distinge: · în functie de numarul fonemelor divergente: -un fonem: a evolua/a evalua. 2.500 sunt cunoscute de catre toti vorbitorii.).1. 1.). 1. Acest fenomen poarta numele de atractie paronimica. Cuvintele n u sunt folosite în aceeasi masura de toti vorbitorii si pe toata aria lingvistica a tarii. Vocabularul fundamental În functie de acest criteriu.8. lovele. cât se estimeaza ca are l imba româna. Pleonasmul Pleonasmul este o greseala de exprimare.3. Paronimele Paronimele sunt cuvintele cu forma apropiata si cu înteles diferit (oral -prin gra i viu / orar -program pe ore). Aceste cuvinte formeaza vocabularul fundamen . statie/statiune. urma a face a urma = urma + -a a reface = re-+ face urmare = a urma + -re a rasface = ras-+ face a urmari = urma + -(a)ri a preface = pre-+ face urmator = a urma + -(a)tor a desface = des-+ face urmaritor = a urmari + -(i)tor facut = a face + -(u)t urmarire = a urmari + -re nefacut = ne-+ facut urmarit = a urmari + -it refacut = re-+ facut urmulita = urma + -ulita desfacut = des-+ facut urmusoara = urma + -usoara refacere = a reface + -re urmuta = urma + -uta prefacere = a preface + -re Capitolul 2 Structura vocabularului 2. care consta în folosirea alaturata a unor cuvinte sau constructii cu acelasi înteles (a rezuma pe scurt. cam 1. fortuit/fortat. anual/anuar. · în functie de sufixe: familiar/familial. -mai multe foneme divergente: concesie/concesiune. a emigra/a imigra.3. laser.lapte. voiala/învoire. gastronomie etc. o scurta alocutiune. punând termenul mai cunoscut în locul celui mai putin cunoscut. soare. Familia lexicala (Familia de cuvinte) Toate cuvintele înrudite ca sens si alcatuite prin diverse procedee formative (der ivare. Sunt cuvinte fara de care comun icarea ar fi imposibila (apa. din cele 120. a colabora împreuna.7. a co exista alaturi.1. aventurist/aventuros. Pe ntru a elimina acest inconvenient se recomanda folosirea dictionarelor. 1. barabule. aliniat/alineat. schimbarea valorii gramaticale) de la acelasi radical alcatuiesc o familie lexicala (familie de cuv inte). Cele mai multe paronime sunt neologice si de aceea unii vorbitorii le confunda.1.) si cuvinte mai rar întrebuintate sau folosite numai de anumiti vorbitor i (bisturiu. a avansa înainte. casa etc.000 de cuvinte.

· unelte si obiecte casnice: plug. Ele se refera la r ealitati fundamentale ale vietii si naturii. · animale. fiica. sunt polisemantice si intra în locutiuni si expresii. albastru. luceafar. carne. apa. mâna. brânza. ochi. masa. lopata. dimineata. lapte. 5 . sora. o mare stabilitate si o mare capacitate de compunere si derivare . pasari. a lucra.tal (vocabularul esential. fluture. a fi. frunte. pâine. vaca. bun. vara. cinstit. fondul principal lexical. genunchi. a cânta. Cuvintele care constituie vocabularul fundamental sunt cele care denumesc: · parti ale corpului omenesc: picior. galben. frate. însusiri: alb.) al limbii române. · actiuni. m usca. grapa. ciocan. cocos. ora. fondul lexical uzual etc. au o mare frecventa. insecte cunoscute: lup. · diviziuni ale timpului: zi. · grade de rudenie: socru. stari: a mânca. cumnat. a exista. pat. · culori. tântar. a se afla. oaie. gaina. · corpuri ceresti: soare. trist. rata. stele. noapte. · bauturi si alimente de prima necesitate: vin.

Ele sunt de mai multe feluri: arhaisme lexicale sunt cuvintele care au fost înlocuite de neologisme sau obiectel e denumite de acestea au disparut (ienicer. cucuruz (porumb). termenii tehnici si termenii stiintifici. penalti etc. regionalisme fonetice sunt cuvinte la care doar pronuntarea este regionala: bage (bade). sus. Tot din vocabularul fundamental fac parte si instrumentele gramaticale ( prepozitii. spahiu.1. samadau (porcar). iatagan). Neologismele Neologismele sunt cuvintele noi. (vezi si . si cuprinde 9 0% din cuvintele limbii române. pre (pe). 2. hatman. acestii (acestia). Regionalismele Regionalismele sunt cuvintele cu raspândire geografica limitata. acum. împle (umple). frace (frate). aici. în general. numeralele pâna la zece si p ronumele. regionalisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice specific e unei regiuni: o sa vina. rau. oricum.2. Din masa vocabularului fac parte: arhaismele.2. divan: consiliu (sens vechi) -canapea (sens nou). arhaisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice învechite: lun ge (lungi). 2. Ele sunt cunoscut e numai unei anumite regiuni.1. îmbla (umbla). care nu intra în vocabularul fundamental. gios (jos).3. conjunctii. arhaisme fonetice sunt cuvintele la care învechita este pronuntarea: hiclean (vicl ean). am platitara. articole). Aproximativ 60% din aceste cuvinte sunt de origine latina.2. desti (degete). poporal (popular).2. 2. din alte limbi: colocviu. Arhaismele Arhaismele sunt cuvintele care au iesit din vocabularul activ al majoritatii vor bitorilor. trufas (sens nou). papusoi (porumb). prost: om simplu (sens vechi) -slab la m inte (sens nou). regionalismele. ieri.1.· locul. incluzând celelalte cuvinte. bine.2. perja (specie de pruna). atun ci. gresale (greseli). ele scrie. bara bule (cartofi). verbe auxiliare.1. elem entele de jargon. monument. steag. arhaisme semantice (de sens) sunt cuvintele care astazi sunt folosite cu alt întel es decât în trecut: mândru: întelept (sens vechi) -fudul. flinta. carii (care). au vazutara. neologismele. Regionalismele sunt de mai multe feluri: regionalisme lexicale: crumpi(cartofi).1. cufar(geamantan). sau chiar din limba. radasina (radacina). timpul si modul desfasurarii actiunii: acolo. elementele de argou. împrumutate. radacine (radacini). iar restul de 40% sun t de alte origini. inime (inimi). 2. polcovnic. Masa vocabularului Masa vocabularului (vocabularul secundar) reprezinta partea cea mai numeroasa si cea mai mobila a vocabularului.

elevi. bujie. cord etc. a face blatul (a calatori fara forme legale).2.7. a ciordi (a fura) etc. semantica.2. 6 . Termenii stiintifici Termenii stiintifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii ale stiintei: desin enta. rotor etc. electron. bonjur (fr.1. polinom.2. biela. vagabonzi.3. ecuatie.1. bonjour) etc. Elementele de argou Elementele de argou sunt cuvintele inventate de anumite categorii sociale (hoti. 2. Elementele de jargon Elementele de jargon sunt cuvintele întrebuintate de anumite categorii sociale cu scopul de a-i impresiona pe cei din jur: ceau (it.4. binom. 2. frâna de motor. 2. bonsoir). racheta. polizor.6.2.1) 2.1. microscop. ciào). bonsoar (fr. teleportare. studenti. diriga (diriginta).2. Termenii tehnici Termenii tehnici sunt cuvintele folosite în diferite domenii ale tehnicii: sasiu.1.5. militari) pentru a nu fi întelesi de cei din jur: mititica (închisoarea).

1. adica al prefixelor si/sau al sufixelor: sufix radacina prefix cuvânt derivat . care sa oglindeasca aceste schimbari.1. Mijloacele interne Mijloacele (procedeele) interne de îmbogatire a vocabularului se refera la crearea unor cuvinte noi. lexicul trebuie sa se îmbogateasca prin aparitia altor cuvinte. a introducerii unor instrumente si aparate noi. 3. compunere sau schimbarea valorii gram aticale (conversiune). Derivarea Derivarea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi c u ajutorul afixelor.1. Cuvintele noi sunt create atât prin mijloace interne cât si prin mijloace externe (cuvinte împru mutate din alte limbi). pornindu-se de la cuvintele existente în limba. prin derivare.arhaisme neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) Vocabularul Capitolul 3 Îmbogatirea vocabularului Datorita modificarilor care au loc permanent în viata spirituala si materiala a oa menilor. 3.

Derivarea cu prefixe Derivarea cu prefixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul prefixelor.1.1.1.pre-+ scolar -prescolar -drum + -ulet drumulet stra-+ bun + -ic strabunic 3. (Pr efix = sunetul sau sunetele asezate înaintea radicalului/radacinii sau a temei pentru a forma un cuvânt nou): prefix + radacina = cuvânt derivat des-frâu desfrâu prefix + tema = cuvânt derivat radacina + sufix pre-universitar preuniversitar tema prefix 1 + prefix 2 + radical + sufix = cuvânt derivat re--în-nou -i reînnoi Cu ajutorul prefixelor se pot forma urmatoarele parti de vorbire: 7 .

Exista si false prefixe (prefixoide) provenite din cuvinte independente din limb a greaca sau latina: · aero-(aer): aeronava. · electro-(electric. postuni versitar. bazat pe electricitate): electrotehnica. prenatal. subcomisie. prelucra. anticrestini. · adverbe: raspoimâine. aerosol. fotografic): fotosinteza. confrate. singur): monomembra. Cele mai folosite prefixe în limba româna sunt: · ne-(indica lipsa): neacademic. nesansa. îmbogati. dezgusta. · tele-(departe): telecomanda.. postnominal etc. antifurt. înasprire. regasi. decarburare. stralum ina. · hidro-(apa): hidroenergetica.. rascruce. coexista etc. decodare. îmbrânci. reciti. · agro-(agricultura): agroindustrie.1. rasfata. macroeconomie.. reacorda. readmite.. stranepot. înacri. descrescendo. antevorbitor. recladi etc. · re-(indica repetarea): reabona. rebobina. · post-(dupa): postbelic. prescolar. antebrat. Derivarea cu sufixe Derivarea cu sufixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul sufixelor (Sufix = sunetul sau sunetele asezate dupa radical/radacina sau tema pentru a forma un cuvânt nou): radacina sufix 1 sufix 2 cuvânt derivat . îmbarbatare. dezgoli. înarmare. razbucuros etc.. înalbire. îmbatrâni. razgândi. decapsulare. confrate. strabun.2. recompartimenta. · semi-(jumatate): semivocala. agrochimist. neîndemânare. pref eudal. rascoace. postfata. antemasuratoare. razbate. decolorare etc... a ntiatom. coautor. des-(dez-. convi etuire. prefigurativ etc. repetarea): rasciti. rascr uce. antecalcul etc. a ntepenultima. razjudeca. reda. antidepresivi. · macro-(mare): macroindustrial.. nedrept. consatean. descusut.· substantive: antebrat. dezarmar e. rascroi. prefabrica. anti-(împotriva): anticar. fotomodel. neclar.. stranepot. descoase. · adjective: anticomercial. preacurând. · pre-(înainte): preambala. hidrocentrala. antiinfectios etc. alsamare. telecabina. îmblânzi. încaiera.1. neînceput. stramutare etc. · micro-(mic): microsistem. con-(co-) (împreuna cu): conlocui. straluci. desface. coopera. descoji. anticomercial. · ante-(înainte): antedeviz. rascunoscut. antiatomic. neom eni etc.. prenatal. îmbolnavi. semifinala. 3. · mono-(unic. în-(îm-): înaripa. încazarmare. · foto-(al luminii. preabataj. decalibrare. trecerea prin ceva): stramos. înavutire. ras-(raz-) (indica intensificarea. postnatal. monocultura. micrometeorit. anteproiect. convietui. posteminescian. antimaterie. deshama. · stra-(indica vechimea.de-) (sens privativ): descarnare. premolar. conational. îmbrobodire etc. electrocasnice. conlucra. straluci. postcalcul. · verbe: raspopi. rede scoperire. dezarma.

. · adjective: -ator (razbunator). · adverbe: -este (româneste). · verbe: -a (a calma. -ai (a topai). -ui (a c olbui) etc. -iu (cenusiu). os (barbos). -at (strigat). deoarece ajuta la formarea unor cuvinte noi.-escu (Dumitrescu) etc. -ios (rautacios). a scrie -scris etc. alergasem -unde -se-este sufix al mai mult ca perfectului. -ar (cosar).. a mânca -mâncare. -atura (aratura). Revenind la sufixele lexicale observam ca acestea se pot clasifica dupa criterii morfologice (dupa partea de vorbire rezultata) si semantice (dupa sensul cuvântului nou creat).-i (a mijloci..porumb + -iste porumbiste porumb + -ar porumbar nor + -isor norisor povest + -i+ -re povestire Toate sufixele de mai sus sunt sufixe lexicale. alergat -unde -at-est e sufixul participiului. rata -ratoi. a calcula). -is (grapis). Exista si sufixe gramaticale (creeaza forme gramaticale -moduri si timpuri): ale rgam -unde -a-este sufix al imperfectului. Dupa criteriul morfologic sufixele pot forma urmatoarele parti de vorbire: substantive: -anie (patanie). -enie (surzenie). -araie (fumaraie). -âs (târâs) etc. alergând -unde -ând este sufix al gerunziului etc. Dupa criteriul semantic avem: 8 . -ui (verzui) etc. -esc (românesc). a milogi). sau sufixe lexico-gramaticale (sens nou si o a lta categorie gramaticala): vulpe -vulpoi.

româno-ruso-turc. -usor (plugusor). cumsecade. a binemerita. 3. 3. a dansa ---dans. binecrescut. · alaturarea elementelor componente cu sau fara cratima: Delta Dunarii. -us (piciorus).4. Caras-Severin . adverbiale: doisprezece . Compunerea se realizeaza prin: · sudarea elementelor componente: bineînteles.-ca (taran -taranca). celalalt.. rauv oitor. unsprezece. -ior (carucior). -as (copilas).. pe la. -an dru (copilandru). bun avointa. untdelemn. muncitorime). desi aceasta clasifi care ar putea continua. cândva etc. întrucât etc. · sufixe augmentative (maresc obiectele sau însusirile acestora): -an (baietan).. · pronume de politete si unele demonstrative sau nehotarâte: cineva. a cânta ---cânt. Ne oprim cu clasificarea sufixelor dupa criteriul semantic. o suta saptezeci si doi.T.. sufixe motionale (care deriva genul feminin de la un substantiv masculin): -ita (doctor -doctorita). -ime (studentime. -uta (straduta). -is (pietris. Prin compunere se pot forma urmatoarele parti de vorbire: · substantive: untdelemn. câte trei. Compunerea Compunerea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi prin unirea a doua sau mai multe cuvinte existente si independent în limba. UE. -uc (satuc). de pe la. devreme. -easa (croitor -croitoreasa). floarea-soarelui. de noua ori etc. -ic (pupic). · prepozitii: de la. Derivarea regresiva Derivarea regresiva consta în obtinerea unor cuvinte noi prin înlaturarea unor sunet e: moasa --mos. despartire. -usca (ratusca).. an-lumina. Anamaria. para ---par. rauvoitor. · adjective: social-politic. niciodata.1. · numerale cardinale (de la 10 în continuare).1.1. · adverbe: astfel.-oaica (tigru -tigroaica) sau genul masculin de la genul feminin): -an (curca -curcan). -oaie (casoaie). buhai-de-balta. -ut (puiut).B. nemaipomenit. galben-portocaliu. -ist (masinist). a vedea ---vaz. drum-de-fier. pâna la. · conjunctii: ca sa. -ar (pitar). rochita-rândunicii etc. distributive. -ulet (satulet). SN CFR. · sufixe colective (formeaza cuvinte cu forma de singular si înteles de plural): -et (bradet. · verbe (putine): a binevoi. ROMPRES etc. 3. binecunoscut. RENEL. dumneavoastra. bloc-turn. . · abrevierea (prescurtarea) elementelor componente: R.1. · sufixe care deriva nume de agent: -tor (croitor). -oi (vulpe -vulpoi.. Derivarea parasintetica Derivarea parasintetica este derivarea care se realizeaza concomitent cu sufixe si prefixe:a îmbogati. faget). -oi (maturoi). oriunde.2. fiecare etc. neprimitoare etc. -icica (floricica). din etc. rata -ratoi). dupa-amiaza. -isor (puisor). tufis). TAROM.3.1.A. a crede --crez. fiindca. douazeci si sase. -ita (copilita.sufixe diminutivale (micsoreaza obiectele sau însusirile acestora): -el (tinerel). Câmpia de Ve st..

determina un verb. hopa-tropa. Prin conversiune. îndeplinind functia sintactica de complement circumstantial. hodoronc-tronc etc. · unele adverbe: Ti-am facut un bine. 3. este invariabil si exprima circumstante. · ca adjectiv. Binele facut nu se uita. se acorda cu substantivul si are functia sintactica de atribut. Pot deveni substantive: · unele adjective: Frumosul (un frumos. poate primi un articol. 9 . Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) este un p rocedeu care consta în formarea unui cuvânt nou prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta. poate avea un adjectiv si îndeplineste func tii sintactice specifice. ca adverb.1. cel frumos) falos se tine. · unele numerale: A primit un patru la istorie. unele pronume: În sinea sa era un fericit. A ajuns un nimic (cineva). cuvântul nou capata caracteristicile gramaticale ale partii de vor bire în care s-a transformat: · ca substantiv. Al doilea de la catalog a fost abs ent.· interjectii: tic-tac. Sentimentele de dragoste ale eului liri c sunt foarte puternice.3.

urias. · unele verbe: Acolo este intrarea la cinematograf (infinitiv). finete. Cartea aceasta este colorata. Neologismele Neologismele sunt cuvinte noi. Pot deveni adjective: · verbele la participiu: Cartea citita se înapoiaza la biblioteca. malarie. Distingem doua grupe de neologisme: creatii românesti pe baza elementelor existent e în limba (lacunar. · unele substantive: S-a lasat de fumat gratie mamei. magna . altele decât copulative: Copiii cânta frumos. din diferite limbi de cultura si civilizatie. gât. pilaf. mantinela etc. (relativ). Stiu care carte este colorata. hotar. filial etc. folos. · germana: areal. Pot deveni pronume reflexive: pronumele personale. Alta prietena mi-ai prezentat aseara. feuda. compatibil. (de întarire). editor etc. Ranitii gemeau (pa rticipiu). mahala etc. Mircea însusi a sosit. sina. · unele participii: Întotdeauna spune deschis ceea ce gândeste. (posesiv). la sistemul fon etic si morfologic al limbii române... izvor. diamant. cosmar. avans. mafie. · verbele la gerunziu acordat: De pe deal se vedeau cosurile fumegânde ale caselor. bolnav. · unele pronume (sapte) -care însotesc substantive.000 de neologisme (DN) au fost adaptate. Te gândesti si la prietenii tai. lunca. bogat. glas. taifas..1. ardoare. Pot deveni adverbe: · unele adjective care determina verbe. chior. Care ca rte este colorata? (interogativ). 3. arest. (nehotarât). · verbe la participiu: Multumita tie a luat examenul. · unele substantive: Vara mergem la mare. Nicio carte nu a ramas necitita. oras etc. Cele peste 50. cizma. mandolina.2. politi cos etc.. surub. gând.) si împrumuturi lexicale noi. efort. cocs. cocos. forme neaccentuate de persoana I si a II-a: Ma gândesc si la parintii mei. valenta. în general. Cele mai multe împrumuturi sunt din limbile: · slava: baba. maestru. hering. diesel. carte. · turca: iaurt. prevedere. fandosi. fiabil. barcagiu. principial etc. · italiana: agentie. · greaca: a agonisi. ardent. rahat. ieftin. comp etenta. franceza: bacalaureat. plug etc. alabastru. (demonstrativ). lefter. dar.2. 3. Pot deveni prepozitii: · unele adverbe articulate cu articol hotarât: Masina a oprit înaintea casei. Mijloace externe Mijloacele (procedeele) externe de îmbogatire a vocabularului se refera la neologi sme.. care reflecta în mod direct si imediat schimbarile survenite în viata materiala si spirituala a unui popor: autostrada. acordându-se cu acestea: Cartea me a este colorata. Oful lui era foarte puternic. marfa. · maghiara: a banui. prosop. ciubuc. mila.· unele interjectii: Are si el un mare of. sarma.. agentura. (negativ). facute dupa a doua jumatate a secolu lui al XVIII-lea. tempo. diapazon. diblu.

· latina: acvatic. ora etc. Vocale Vocalele sunt sunete care se rostesc fara ajutorul altor sunete si pot forma sin gure silabe. direct. semivocale si consoane. notiunile de sunet si fonetica sunt folosite cu sensul de fo nem si fonologie. comisar. facil.1. figura. ocular. stoper. start.t. în sens general. Partea a II-a Notiuni de fonetica Capitolul 4 Sunetele limbii române Se afirma. mangan. final. 10 . s teag. sunetele se clasifica în: vocale. izba. comitet. În manualele scolare.. administratie. Dupa modul si locul de articulare.. · rusa: arenda. star. fruct. tenis etc. corner. hent. compact. derbi. · engleza: comodor. miting. iar cea mai mica unitate sonora din care sunt formate cuvintele se numeste fonem. flagel. agrotehnic.. penalti. magnet. samovar etc. procuratura. sp rinter. mapa etc. m agistru. ca fonetica studiaza sunetele vorbirii din punct de ve dere fizic. maior. 4. sputnic. dumping. agregat.

r. Observatie.gi). ci).p. weekend / uikend/. Triftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si doua semivocale. x. vocala semivocala e bere deal i copil rai o somn soare u metru metrou y ytrocerit yala 4. o. Dar pot exista si situatii de tipul /sv+sv+v/ (creioane). /eu/-leu. /au/-august. g (ge.. w = semivocala. a. /eai/-doreai. sleau.2. j. /âu/-pârâu. /iu/-piu. g (ghe. coborâtori (descendenti):/ai/-taina. Hiat 5. în orice conditii. s. /ie/-fierbe. /g (ge. neputând forma si ngure silaba decât cu ajutorul unei vocale (b. u. Diftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala. Observatie. d. â. t. /oa/-moara etc. i. dupa caz. cit . e. dar pronuntate într-o silaba: mi-a spus. a. la un triftong.ghi) nu exista diftongi care sa înceapa cu literele e sau i. k (che. Cei alcatuiti dintr-o semivocala si o vocala se numesc diftongi urcatori sau ascendenti. În limba româna avem peste douazeci de diftongi. Litera-consoana w poate nota si o semivocala sau. c. patru: a. z). î. h. ti-a scris etc. u si y). pronuntate într-o sil aba. iar cei alcatuiti dintr-o vocala si o semivocala se numesc difto ngi coborâtori sau descendenti.ci). vocale întregi sau semivocale. pronuntate într-o silaba . rostindu-se si ele fara aj utorul altor sunete. ghi)/.s. â. o vocala (wes tern /uestern/. k. Consoane Consoanele sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete. /ui/-pui etc. se numeste diftong. Capitolul 5. /ea/-deal. tigroaica. v. iar cinci: e. 5. y pot fi. g.3. /âi/-câine. /au/-mut alau. w = vocala. m. miau). chi)/. plenisone.2. Diftongi. k (che. f. q. Triftongi. Cei mai utilizati diftongi sunt: · urcatori (ascendenti): ia/-iarna. î su nt. Semivocale Semivocalele au acelasi simbol grafic ca si vocalele. chi) . l. t. /c (ce. se numeste triftong. dar nu pot alcatui singure silabe. Ele intra în alcatuirea diftongilor si a triftongilor. semivocalele încadreaza între ele vocala: /sv+v+sv/ (do reau. Amintim cei mai cunoscuti triftongi: /eau/-beau. o. i.Din cele noua vocale ale limbii române (a. În mod normal.1. rar. gi). vreau. g (ghe. w. n. Diftongul se poate alcatui si din doua sunete alaturate apartinând unor cuvinte di ferite. /ai/-tainuiesc. În cuvintele care contin consoanele: c (ce. 4.

/oai/-lupoaica. -/u-u/: asiduu. /iai/-taiai.eai. /e-a/: ideal. dar pronuntate într-o silaba: mi-au zis. /iau/-suiau.ci). /a-u/:cauteriza. Alfabet. tigroaica. Alternante fonetice 11 . Capitolul 6. chi) .gi). /ioa/-inimioara. -diferite: /a-e/: aer. /e-o/:teologie. /a-o/: aorta. Litera.ghi) nu exista triftongi care sa înceapa cu literele e sau i. 5. Hiat Doua vocale alaturate aflate în silabe diferite alcatuiesc un hiat. /a-i/:tain. Vocalele care se gasesc în hiat pot fi: -de acelasi fel: /a-a/: contraatac. aripioara.3. k (che. pleoapa. g (ghe. Litere dubl e. /e-i/:peisaj. /e-e/: idee. Triftongul se poate alcatui si din trei sunele alaturate apartinând unor cuvinte d iferite. /i-i/:fiinta. /o-o/: alcool. creioane./eoa/-leoarca. g (ge. /e-u/: muzeul etc. taiau. /iei/ -piei. Corespondenta dintre sunete si litere. /a-u/:paun. În cuvintele care contin consoanele: c (ce.miei. /a-i/:faina. Observatie.

cât. exista o corespondenta între sunetele si literele aceluiasi cuvânt. Numele lui provine de la primele litere ale alfabetului grecesc. iar sunetul este un fenomen acustic. I i i 27. V v ve/vî 12 Î î î/î din i 28. Q q kü 5. A a a 18. Literele pot fi mari (majuscule) si mici (minuscule). oase. K k ca/capa 30.6. T t te/tî 10. vrea. P p pe/pî 4. Litere mari Litere micm ici Citirea literei 1. Litere mari Litere mici Citirea literei Nr.crt. Alfabetul limbii române este alcatuit din 31 de litere: Nr. O o o 3. si prin î din a în celelalte cuvinte: cântec.2. L l el/le/lî 31. . sunetele sunt reprezentate prin litere. U u u 11. D d de/dî 22. Â â i/î din a 19. formeaza alfabetul unei limb i. de mâna si de tipar. asezate într-o anumita ordine. bun. o. el se aude. prin. Alfabetul Totalitatea literelor. ea se vede . cât si în interiorul cuvintelor compuse sudate în care al doilea cuvânt începe cu î si a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt care începe cu î: început. Litera În scris. H h has/ha 26. 6. Litera este un desen. neîntrecut. crt. bineînteles. A a a 17. coborând. Noi scriem astazi cu alfabetul latin modificat astfel încât sa reproduca si sunetele care nu exista în limba latina. iar. N n en/ne/nî 2.3. J j je/jî 29 X x ics 14. Sunetul î este redat prin î din i la început si sfârsit de cuvânt. W w dublu ve/vî 13. cadou. S s se/sî 8. C c ce/cî 21. Corespondenta dintre sunete si litere De regula. coborî. Z z ze/zet/zî 16.1. i. G g ge/ghe/gî 25. R r er/re/rî 6. E e e 23. T t te/tî 9. Y y i grec 15. M m em/me/mî -- 6. u noteaza atât vocalele cât si semivocalele corespunzatoare: erou. ele f iind egale: Cuvânt litere sunete cuvânt litere sunete Ou 2 2 pagina 6 6 Lac 3 3 calator 7 7 Elev 4 4 veverita 8 8 Munte 5 5 doctorita 9 9 Uneori aceasta corespondenta nu se respecta: Literele: e. S s es/se/sî 7. B b be/bî 20. F f ef/fe/fî 24. os.

· O litera poate reprezenta simultan doua sunete: x = cs x = gz x = cs x = gz axa /acsa/ -exaspera -egzaspera exemplu -/egzemplu/ excavator ecscavator excursie /ecsursie/ -exact -egzact examen -/egzamen/ existent -egzistent exeercitiu -/egzercitiu/ exorcita ecsorcita exclude /ecsclude/ -exemplar -egzemplar exploziv /ecsploziv/ -sufix sufics expansiv /ecspansiv/ -executiv -egzecutiv excursie /ecscursie/ -prefix prefics exersa -/egzersa/ afix afics 12 .

u în aceeasi silaba cia = [ca] cio = [co] ciu = [cu] l la sfârsit de cuvânt. ci.. când i nu este accentuat în unele compuse ciacona [ca-cona] (7 litere) (6 sunete) cioban [co-ban] (6 litere) (5 sunete) ciuda [cu-da] . g. cât si vocala] + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt. cât si vocala] + vocala în hiat ce la sfârsit de cuvânt (9 litere) (9 sunete) licean [lice-an] (6 litere) (6 sunete) tace [ta-ce] (4 litere) (4 sunete) ce (2 litere) [c] (1 sunet) [e= litera ajutatoa re] + a în aceeasi silaba cea =[ca] ceara [cara] (5 litere) (4 sunete) ci [ci] . c. che. gi. ge. ca silaba n-are alta vocala) = c. ci. ge. g (e si i sunt numai litere ajutatoare) (1 sunet) grupul de litere pronuntarea conditii exemple ce [ce] + consoana cercetare [cer-ce-tare] (2 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare.. daca i este accentuat (8 litere) (8 sunete) cianura [ci-anura] (7 litere) (7 sunete) îmbrânci [îmbrân-ci] (8 litere) (8 sunete) ci (2 litere) [c] (1 sunet) [i = numai litera ajutatoare] +a. + consoana placinta [placi-nta] (2 litere) (2 sunete) [i= atât litera ajutatoare. ghe. cât si (2 litere) (2 sunete) vocale. o.· Grupuri de litere care redau si un singur sunet: ce. ge. gi (e si i sunt atât litere ajutatoare. chi. ci. ghi: ce. gi = ce.

u în aceeasi silaba gia = [ga] gio = [go] giu = [gu] giardiaza [gar-diaza] (9 litere) (8 sunete) giol [gol] . o. o în aceeasi silaba gea = [ga] geo = [go] geanta [gan-ta] (6 litere) (5 sunete) georgian [gorgan] (8 litere) (6 sunete) gi (2 litere) gi (2 sunete) + consoana + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt daca i este accentuat pagina [pa-gina] (6 litere) (6 sunete) filologie [filologi-e] (9 litere) (9 sunete) îndragi [îndra-gi] (7 litere) (7 sunete) gi (2 litere) [g] (1 sunet) [i = numai litera ajuratoare] + a. cât si vocala] + consoana + vocala în hiat ge la sfârsit de cuvânt fraged [fra-ged] (6 litere) (6 sunete) geograf [ge-ograf] (7 litere) (7 sunete) trage [tra-ge] (5 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [g] (1 sunet) [e= nu mai li-tera ajuta-toare] + a.(5 litere) (4 sunete) furci [furc] (5 litere) (4 litere) nicicum [niccum] (6 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [ge] (2 sunete) [e= atât litera ajutatoare.

h e mut) 13 . ghe. vocala n-are alta silaba. g (1 sunet) vocale. ghi = k e. k .(4 litere) (3 sunete) magiun [ma-gun] (6 litere) (5 sunete) che. k i. h e mut) (e si i sunt numai litere ajutatoare. cât si (3 litere) = (2 sunete) k . chi. g i (e si i sunt atât litere ajutatoare. g e. g .

Grupul de litere pronuntarea conditii exemple Grupul de litere pronuntarea condi tii exemple 14 .

o în aceeasi silaba gheata [g a-ta] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] ghea [g a] gheo [g o] (6litere) (4 litere) Gheorghe [g or-g e] (8 litere) (5 sunete) ghi (3 litere) [g i] (2 sunete) . cât si vocala] cu exceptia + a. u în aceeasi silaba chia [k a] chio [k o] chiu [k u] chiabur [k a-bur] (7 litere) (5 sunete) chiosc [k osk] (6 litere) (4 sunete) chiuveta [k u-veta] (8 litere) (6 sunete) ghe (3 litere) [g e] (2 sunete) [e=atât litera ajuta-toare. o în aceeasi silaba ghereta [g e-reta] (7 litere) (6 litere) gherghef [g er-g ef] (8 litere) (6 sunete) ghe [g ] + a.che [k e] exceptie + a în aceeasi chenar [k e-nar] (3 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare. cât si vocala] silaba (6 litere) (5 sunete) pereche [perek e] (7 litere) (6 sunete) che [k ] + a în aceeasi silaba cheag [k ag] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] chea [k a] (5 liter) (4 sunete) parcheaza [park eaza] (9 litere) (7 litere) chi [k i] exceptie + a. o. cât si vocala] aceeasi silaba (7 litere] (6 sunete) ochi ok i (4 litere) (3 sunete) chi (3 litere) [k ] (1 sunet) [i= litera ajutatoare] + a. u în chirurg [k irurg] (3 litere) (2 sunete) [i=atât litera ajuta-toare. o.

ci. perpetu u. consoane) în diferitele forme ale aceluiasi cuvânt sau prefix se numesc alternante fonetice. -daca silaba în care se gaseste grupul de litere nu mai are o alta vocala. fie ca este vorba de vo cale. zo-ologie. o realitate fonetica. ghe. ci. ge. semivocale. trebuie sa desparti cuvântul care contine acest grup în silabe si sa observi urmatoarele: -daca silaba în care se gaseste grupul de litere mai are o vocala. o. g. gi. cât si vocala] + consoana ghinda [g in-da] (6 litere) (5 sunete) ghilotina [g i-lotina] (9 litere) (8 litere) ghi [g ] + a.fi-ind. gi. g e. k i. ghi sunt numai litere ajutato are (c. post-traumatic. ge. gi. de regula. trans-siberian. greseala-greseli. La consoane este vorba fie de repetarea aceleeasi consoane în cuvintele compuse: k ilogram-metru si în derivatele cu prefixe: în-nora. în silabe diferite: c ontra-amiral. Alternantele fonetice Modificarile suferite de sunete (vocale. poarta-porti. fie de consoane. Alternantele pot fi: 15 . Cele doua vocale identice si alaturate se pronunta distinct. chi. fie de consoane diferite nota te prin aceeasi litera: ac-celera /ak-celera/. ac-cent /ak-cent/. k . inter-regn. ghi sunt atât litere ajutatoare. atunci literele e si i din ce. g ). ci. cât si vocale (ce. atunci e si i din ce. k e. 6. Literele duble Literele duble noteaza. ge. g i). lice-e. che. 6.5. asez-asaza. ghe.[i=atât litera ajuta-toare. che. u în aceeasi silaba unghia [un-g a] (3 litere) (1 sunet) [i= litera ajutatoare] ghia [g a] ghio [g o] ghiu [g u] (6 litere) (4 litere) ghioz-dan [g oz-dan] (8 litere) (6 sunete) ghiulea [g u-lea] (7 litere) (5 litere) Pentru a nu gresi.4. chi. vac-cina /vak-cina/.

a-melio-ra-re. 2. soc. ro-ua. Despartirea în silabe. k. fi-inta. -plurisilabice (polisilabice) (alcatuite din doua sau mai multe silabe): ca-sa. pot fi: -monosilabice (alcatuite dintr-o singura silaba): tac. famili-ei. Litere-consoane . a-e (var-veri. V-VC(C)) ( Doua vocale alaturate (în hiat) se despart ) Cele doua vocale pot fi: -identice: a-alenian. feme-ii. mac.ta-iau. · consonantice (când se modifica o consoana): consoana nemuiata-consoana muiata (spal-speli. keny-an. sco-la-ri-ta. le-ul. po-e-zi-e.1. casap-casapi. sot-soti). polu-are. -din doua cuvinte întregi rostite împreuna: Nu-i acasa. Accentul 7. Capitolul 7 Silaba. Silaba poate fi formata: -dintr-un sunet (o vocala): i-de-e. Despartirea cuvintelor în silabe Succesiunile V-V (V-V(S). Succesiunile V-S (vocala semivocala) ((S)V-SV. (S)V-SVS. dus-dusi). du-et. -diferite: po-et. scoa-la. greoi. -dintr-un cuvânt întreg împreuna cu începutul sau sfârsitul altui cuvânt: El mi-arata cum s rezolv exercitiile.· vocalice (când se modifica o vocala): a-e (masa-mese. lac. Ne-am dus la râu. oa-o (soarta-sorti. ambigu-ul.le-oaica. cro-itor. pot-poti). Regula este valabila indiferent daca a doua vocala formeaza singura o silaba sau împreuna cu una sau mai multe consoane: sti-inta. a-a (vaca-vacuta. vara-verisoara). mar-mere). a-pa. Se despart si doua vocale alaturate dintre care a doua face parte dintr-un difto ng descendent: cre-ai. g (sac-saci. d z (muiat) (brad-brazi. ale-e. rar-rari. e-ea (dreg-dreaga.du-ios. formeaza o silaba. -din mai multe sunete ale aceluiasi cuvânt: fla-ca-ian-dru. pronuntate cu un singur efor t respirator. g -c. drag-dragi). pom-pomi. Silaba O vocala sau o grupare de sunete care are o vocala. stea-ua. leg-leaga ). t-t (tot-toti. bo-ur. ca-na-li-za-re. s s (muiat) (urs-ursi. cal. mare-mari). V-SSV) ( Un diftong si un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente ) Diftongii alaturati se despart sau diftongii si triftongii se despart de vocala sau de diftongul care le precede: ploaie. Arunca-mi mingea! -din sfârsitul unui cuvânt cu începutul altui cuvânt: Vino-aici! Raportat la numarul de silabe din care sunt compuse cuvintele. sco-la-ra. banu-ind. pumn-pumni. cad-cazi). moale-moi). alco-ol.su-ia.

-ch. i: ure-che.ma-pa. precum si litera x /cs. SVS-CV. -consoanele urmate de i soptit : mosi. cre-ioane.doi-na.Aceasta despartire se refera la consoanele aflate între vocale. 16 .ve-ghe. Daca înaintea consoanei se afla un diftong sau un triftong. despartirea se face la fel: soa-re.li-ghioana. le-ghe. h nu are valoare a unui sunet. V-CSV) O consoana între doua vocale formeaza silaba cu vocala a doua:va-le. e xamen [e-gzamen]. nea-chitat.le-oai-ca. gh urmate de e sau i: ure-che. ta-xi. ne-n orocire. gh urmate de e. Se comporta ca o singura consoana: -litera x: e-xamen. C (V-CV. gz/: a-xa [a-csa]. VS-CV. Aceeasi regula o respecta si grupurile ch.pa-padie. le-ge.

târg-sor. hand-bal.). perf. fil-tru. capsa. La fel se despart si: în-chega. Este vorba de: -compuse: alt-ceva. ori-ce dar al-bi (vb. fiind-ca. -formatii cu elemente de compunere. În succesiunile de trei consoane.). mais-tru. VC-CSV) Doua litere-consoane între litere-vocale se despart.. lin-gvist. în-gheta.Succesiunea C-C (VC-CV. -derivate cu prefixe: post-: post-belic. dor-mi (ind. -derivate cu sufixe: savant-lâc. ast-fel. în-ghiti. dor-mea. VSC-CV.s. trans-lucid. dormi (ind. trans-: trans-carpatic. în-chide. despartirea se face dupa primele doua consoane: lp-t: mp-t: mp-t: nc-s: nc-t: sculp-ta nc-t: punc-tie somp-tuos nd-v: sand-vici redemp-tiune rc-t: arc-tic linc-sii rt-f: jert-fa punc-ta st-m: ast-mul Alte succesiuni de trei consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu tr ebuie memorate. delin-cvent.). Consoanele urmate de i soptit se comporta ca o consoana: albi (adj. pust-nic. EXCEPTIE În urmatoarele succesiuni de trei consoane. prez. despartirea se face dupa prima consoana: ob-ste. ca port-: port-bagaj.). trans-national. t si v + -l + -r bl: ca-blu br: neo-brazat cl: pro-clama cr: nea-crit ol: Co-dlea or: co-dru fl: nea-flat fr: pana-frican gl: nea-glutinat gr: nea-gricol hl: pe-hlivan hr: ne-hranit pl: su-plu pr: cu-pru tl: ti-tlu tr: li-tru vl: nee-vlavios vr: de-vreme Succesiunea C-CC Trei consoane între vocale se despart dupa prima consoana . post-natal. Succesiunea C-CCC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana . post-fata. d. ac-tiv. post-liceal. g. trans-portabil. circum-spect. as-pru. . EXCEPTII Trec împreuna la secventa urmatoare succesiunile de consoane care au al doilea ele ment l sau r si ca prim element b. f. p. deoarece se întâlnesc în cuvintele formate (semi)analizabile. c. h. cerbi. port-perie. a doua consoana trecând la secv enta urmatoare: mul-te. post-verbal. trais-ta.

În unele succesiuni de patru consoane. 17 . înzdraveni. despartirea se face dupa a doua consoana: g ang-ster.În succesiunile de patru consoane între vocale. EXCEPTII Despartirea CC-CC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana . trans-: trans-frontalier. -derivate cu prefixe: post-: post-prandial. carora li se poate aplica despartirea du pa structura. despartirea se face dupa prima conso ana: ab-stract. tung-sten. port-stindard. Este vorba de: -formatii cu elementul de compunere port-: port-drapel. deoarece se întâlnesc în cuvinte formate (semi)analizabile. con-structor. post-scolar. Alte succesiuni de patru consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu t rebuie memorate. trans-planta.

despartirea se face dupa a doua c onsoana: opt-sprezece. Pentru cuvintele a caror structura nu mai este clara. pre-pe-li-ta. la-po-vi-ta.3. aripa. fenomen. dupa a treia consoana: dejurst-va. -antepenultima: bu-te-li-e. prepozitiile. nes-prijinit/ne-sprijinit. Romar-ta/Romarta. lozinca. unic. deoarece elementele componente sunt neîntelese sau neproductive în limba româna. sever. În functie de uzul literar actual. ine-gal/in-egal. o-biect. (al)un-spre-ze-ce-lea. Se pot desparti si dupa structura cuvintele (semi)analizabile (formate în limba ro mâna sau împrumutate): -compuse: al-tundeva/alt-undeva. deosebeste: întelesul cuvintelor: co-pii co-pii. formele neaccentuate ale pronumelor personale si reflexive. servet. di-plo-ma. suntem. miros. forme gramaticale ale aceluiasi cuvânt: cân-ta (prezent) cân-ta (perfect simplu). co-lo-ni-e co-lo-ni-e: Dupa barbierit tata foloseste apa de colonie. avarie. sunteti sau doua variante accentuale literare: aca . India a fos t mult timp colonie britanica. Nu primesc accent: articolele. Despartirea dupa structura Despartirea dupa structura este acceptata atunci când capatul rândului coincide cu l imita dinte componentele cuvintelor formate . Am facut niste copii dupa actele de studii. V oi sunteti copii cuminti. far-fu-ri-e. -derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. regizor. pre-ve-de-re. des-pre/de-spre. mar-gi-ne. mor-ma-ne. bateti. por-t avion/port-avion. calugarita. caracter. conventional. drep-tunghi/drept-unghi. duminica. taceti. despartirea se face. -a cincea de la final: no-ua-spre-ze-ce. vârst-nic. su-blinia/ sub-linia. normele actuale (DOOM 2) recomanda o singura acc entuare la cuvintele precum adica. ianuar ie. verbele auxiliare. normele actuale recomanda exclusiv despartirea dupa pronuntare (ab-stract. Accentul În limba româna accentul nu are loc fix. Succesiunea CC-CCC ( Cinci consoane între vocale se despart dupa a doua consoana ) În succesiunile de cinci consoane (foarte rare). su-biect) sau evitarea despartirii. ma-sea. doctorita. În cazul omografelor. -a patra de la final: ve-ve-ri-ta. el putând sa stea pe silaba: -ultima: ma-ca-ra. accentul pus pe silabe diferite. -penultima: al-bi-na. ca-me-ra. to-por. interjectiile si unele conjunctii. de-zechilibru/dez-echilibru.Despartirea CCC-C În unele succesiuni de patru consoane în care nicio segmentare fonetica nu se sustin e. daca aceasta ar contraveni regulilor: a-broga. 7.

Ex. Alcatuiti familiile lexicale ale cuvintelor: rau.4.tist/acatist.2.1. profeso r/ profesor. b. mult. pre lucrabil. frunza. hatman/hatman. casnic a. împanare. dezradacinare. a se razgândi. prefix + radical. radical + sufix. prefix + radical + sufix: a dori. putinatate. îmbunare. Grupati cuvintele de mai jos conform cerintelor date: cuvinte alcatuite di n: a. satean. intim/intim. încredere. pamânt. 18 . Ex. anost/anost. a se încrede. credincer. a împamânteni. patrat.3. trafic/trafic . sulitar. penurie/penurie. jilav/jilav. gingas/gingas. pi atra. c. Exercitii Vocabular Ex. a îmbuna. a înnopta. Gasiti radacina cuvintelor: neîngramadit. a rascumpara. floare. a încreti. nebun. Ex. contrafacut. a îmbunatati. usturoi. mahalagiu. ilegalist. lung (câte sapte derivate pentru fiecare cuvânt). antic/antic. Precizati structura cuvintelor de mai jos dupa modelul: bunic = bun (radic al) + -ic (sufix): banut.

11. malai. cosarca. albastrea. palarie. f d. Sa se indice termenii care apartin aceleiasi familii lexicale: 1.12. fotosensib il. rival. cuvântare. armas 5. vocalizare. re gionalisme. columbela. cauc. a molari. direct sau indirect. Precizeaza apartenenta fiecarui cuvânt la una din categoriile: arhaisme. neologisme: 1. logofat. clop. d b. pamânt. a ridiculiza 9. curent. cucuruz. ceau. a accepta 13. dajdie. musiu. iti. a hamai 3. a difuza 12. demuazela. asalt. cneaz. vorbarie. megies. Apartin jargonului cuvintele din seria: c a. Grupati pe familii lexicale urmatoarele cuvinte: albastrui. a vocaliza. cataveica.caimacan 6. madam. amortiza. aga. manusa 5. mânastire 10. constiincios. dictafon. a râde. vorbitor. ciubota. palinca. lovele. vorbire. corfa 8. ui. constiinciozitate. Ex. neîmpaduri Ex. ienicer. tujur. zi. a cuvânta.9. Ex. Ex. a vorbi. cer. curechi 10. padurb e. accelerat. aprod. cneaz. -padurire d. apeduct. armas. anima. darling. pa. încet. bojdeuca. dregator.5. albastreala. cuvântator. distinct. asiduu 7. agie. cuvânt. bonjur. analist. analog. cuvintel. curechi. ui. a implementa. albastru. lexic. albastrire. bunicel. harbuz. vocalic. nepot. Sa se precizeze apartenenta cuvintelor de mai jos la vocabularul fundament al sau la masa vocabularului : luna. manastire 11. mânusita 6. manivela 8.Schimbarile care au loc în societate se reflecta.. compartimentul cel mai labil si mai supus influentelor din afara . bun. alezare. a merge. hiat. mâna 2. dusman.6. chel. parol. continuu 4. urât. vorbaret. bunatate. duglis. împadurire b. Ex. fast. pârcalab. piscina 11. pe sub mâna 9. murui.13. cucuruz. maufactura 4. obscen 2.8. vorbusoara. Indicati. dulce. mersi. ienicer. desinenta. arnaut. demuazela. constient.Ex. vorbulita. diriga. a sparli. cheb. Precizeaza radacina cuvântului neîmpadurire: a a. maniciura 3. vorba. ceaus. c onstiinta. cuvântul care nu apartine familiei lexicale a verbului a scrie: . cilindru. Indicati carei categorii de cuvinte din masa vocabularului îi apartin terme nii de mai jos: abolire. Subliniati cuvintele care fac parte din vocabularul fundamental: . târziu. a re ctifica. mai ales în vocabular. pe mâna 12. împadu c. a înmâna 7. e c. pravila 15. a albastri. Ex. barabula. a se sfadi Ex. confrate. vocala. imens. spahiu 14. beilerbei.10. în lista de mai jos. autohton. metafizica. cusma.7. a mâna Ex. ceapraz.

cuvânt din limbajul standard Ex. arhaisme fonetice în 1 si 3 c. porumb Ex. scrisoare Ex.14.17. Ele reprezinta: a. arhaism b. Sa se analizeze structura morfematica a cuvintelor: înnorata. vames v ietii. Fie cuvintele: 1.16. Precizati sensurile proprii si figurate ale cuvintelor subliniate din tex tul de mai jos si aratati sensul cu care sunt ele folosite: 19 . arhaisme lexicale în 1 si 4 b. sara (=seara). Cuvântul lacas este: a. 2. nescrise Ex. Dintre urmatoarele cuvinte nu sunt regionalisme: a. scriere c. aripe.15. 4. cucuruz c. arhaisme morfologice în 2 d. roate.a. arhaisme sintactice în 3 si 4 Ex.18. paharnic. gagiu d. scriptura d. papusoi b. scriitor b. 3. regionalism c.

A trecut întâi o boare Cu acorduri lungi de lira Pe deasupra viilor, I-au raspuns fânetele Si-a fuat de prin ponoare Toate florile soptira, Puful papadiilor Întorcându-si fetele . (G. Topârceanu

Rapsodii de toamna)

Ex.19. Sa se indice sensul verbului a fi (predicativ) în fiecare dintre urmatoarel e enunturi: g În lumea asta sunt femei ... h Masina este în garaj. i Joi a fost un accident grav. j Mâine va fi un an de când ne-am cunoscut. k Tu esti din Almaj? l Repriza este de 45 de minute. m La anul va fi la facultate. n Cât este un kilogram de rosii? o Pe unde ati fost de dimineata si pâna acum? p Ce e când te manânca palma? q Era pe la 1848 ... r Cât va fi soare voi sta pe plaja. Ex.20. Formati scurte propozitii în care sa folositi omonimele: toc, luna, ceara, cer, gol, mei, mai, razboi, par. Ex. 21. Înlocuiti punctele printr-unul dintre cuvintele scrise în stânga paginii: a. car (subst.) 1. Parintii mei au construit o . . . . . . . . . . noua. b. care (pron.) 2.Doiboitrag un ..........încarcatcu fân. c. casa (subst.) 3.Eu ..........în spateun rucsacmic. d. masa (subst.) 4. Pe ulita satului trec doua . . . . . . . . . . goale. e. capra (subst.) 5.Pe..........elev îlasculti? f. gol (adj.) 6. Platesc la . . . . . . . . . . cumparaturile facute. g. casa (subst.) 7.S-au adunatpestradao ...........deoameni. h. capra (subst.) 8. Tot luându-se din el , butoiul este aproape . . . . . . . . . . i. car (verb) 9.Laora12,mamanecheamala........... j. care (subst.) 10. El taie lemne folosindu-se de o . . . . . . si un ferastrau . k. masa (subst.) 11. A câstigat meciul, marchând un singur . . . . . . . . . l. gol (subst.) 12. Are numai o . si doi iezi. Ex.22. Sa se grupeze expresiile din coloana A cu sinonimele din coloana B: AB 1. a. 2. 3. c. 4. d. 5. 6. f. 7. 8. h. 9. i. a lua peste picior a-si gasi beleaua a-si aprinde paie-n cap b. a-si bate joc a nu face doi bani a lua la refec a intra la apa a ajunge la mal a prinde cu minciuna e. a nu fi cu piciorele pe pamânt a lasa în apele lui a ajunge la sapa de lemn a da de fundul sacului g. a nu face nici cât o ceapa degerata a iesi la liman a o baga pe mâneca a trage un perdaf a lasa în plata domnului

10. a fi cu capul în nori î. a prinde cu ocaua mica Ex.23. Sa se indice câte un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte din fondul vechi al limbii ( toate neologismele sa înceapa cu litera a): 1. asemanare 2. pustnic 3. stramosesc 4. îngrijorare 5. a zadarnici 6. a însufleti 7. a pretui 8. a adânci 9. scrobeala 10. înflacarare 11. dispretuitor 12. prefacut 13. mestesugar 14. înaltare 15. staruitor 16. înfatisare 17. atragator 18. însusire 19. a mari 20. bastinas 21. ajutor 22. a înainta 23. folos 24. adevarat Ex. 24. Sa se indice câte un sinonim lexical pentru fiecare din sintagmele de mai jos: 1. de nepretuit 6. a-si lua zborul 11 vrednic de plâns 20

2. fara culoare 7. înalt functionar 12. a da de urma 3. fara cusur 8. agent secret 13. a-si pierde speranta 4. tabara militara 9. a sari de pe sine 14. masa de seara 5. foarte mic 10. luare în râs Ex.25. Sa se indice câte un sinonim lexical neologic pentru fiecare sintagma: 1. din care se extrage uleiul 11. putere de convingere 2. referitor la miros 12. furt literar 3. referitor la vise 13. referitor la ploaie 4. referitor la existenta 14. care cunoaste mai multe limbi 5. referitor la vedere 15. suveran pontif 6. care tine un discurs 16. bun de baut 7. care poate fi pipait 17. a pune la cale 8. remediu universal 18. prim-ministru 9. a pune în pericol 19. care preîntâmpina un rau 10. supus alterarii 20. a face rost Ex.26. Sa se indice prin DA sau NU daca urmatoarele cuvinte sunt sinonime: 1. pueril infantil 6. pronume propune 2. indigen civilizat 7. competent capabil 3. deponent depozitie 8. emotionant abominabil 4. (a) aboli (a) suprima 9. (a) dinamiza (a) dinamita 5. indispus indecis 10. stârpire eradicare Ex. 27. Grupeaza sinonimele din grupa A cu cele din grupa B: A B A B 1. adânc a) ridicol 9. vesnic i) inutil 2. betiv b) malitios 10. destept Î) avid 3. caraghios c) inteligent 11. fatarnic j) etern 4. cinstit d) contagios 12. îngâmfat k) profund 5. ciudat e) insolent 13. lacom l) culpabil 6. obraznic f) melancolic 14. molipsitor m) ipocrit 7. rautacios g) onest 15. vinovat n) alcoolic 8. trist h) infatuat 16. zadarnic o) bizar Ex. 28. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte doua sinonime din grupa B: A B A B 1. pofta a. fals 8. a-si închipui n. spaima b. a aniversa o. consoarta 2. a evoca c. opinie 9. fatarnic p. dorinta d. ipocrit q. a se constitui 3. sotie e. necomunicativ 10. a înapoia r. eronat f. a ucide s. fatarnic 4. frica g. a restitui 11. parere s. a celebra

a remedia sa redestepte w. Ex. a sarbatori t. Grupati sinonimele de mai jos: 1. 5. Gasiti trei sinonime vechi si trei sinonime neologice pentru cuvintele: 1. a asasina Ex. a ameliora 12.pueril 3. 6. 29. teama 13. 21 . 7. a-si imagina t. a returna fals u. gresit x. tainuire . duplicitar prefacut i.juvenil.culpabil 2. convingere a îmbuatati l. cearta.terifiant 4.h. m. 30. nevasta 14. posac tacut j. a omorî v. 2. k. a banui chef y. î.

2. convingere 3. a îngadui -l.îngrozitor 19. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte cinci sinonime din grupa B AB AB 1.5. obscur 3. erudit -p. occidental. flux -c. a reflecta k. ilustru -r. respectiv câte un antonim pentru urmatoarele cuvinte: 1.înfiorator. vasal -f. Ex. admirabil g.credincios 10.uimit 18. 4. blamabil t. teluric 18. nocturn -k. 9. 21. baza n. 3. aprig o. carare m. feroce e. hotarâre f. presupunere 6. brâu g. 31.asemanator 16. 35. certitudine t. spornic u. fundatie h. excelent s. concav 9. suspiciune 8. iubire.vindicativ. a cugeta o. 33. încântator 4. hotie 7. generos -d. incult 5. debitor -e. 32. procedeu r. senior 10.inocent 23.vinovat 15. succes -î. mijloc a. similar 7.stupefiat. 13. delapidare c. înfocat k. talie n. permis 8. navalnic 4. frauda l. stalagmita 2. verdict w. fundamental d. scund q . a interzice 13. a pleca.copilaresc. ulicioara Ex. escrocherie 5. rafinat -o. decizie q. vinovat v. reflux 19. Sa se indice câte un sinonim lexical din coloana B pentru expresiile din c oloana A: AB .autostrada i. siguranta Ex. Scrie câte un sinonim. a judeca m. Pentru fiecare cuvânt din grupa A gasiti câte un antonim în grupa B: AB AB 1. marunt f. a succede -m. grosolan 14. compasiune. sentinta a. remarcabil b. mortalitate 17.victorios 11. abundent î. excedent -a.amanuntit 8. prora -b. neînsemnat h.abominabil 6. 5. necrutator c . culpabil 12. mic 3. esec 6. deficit 16.tineresc 14. îmbelsugat 2. realitate 15.razbunator 22. 17. prezumtie i. creditor 11.biruitor 20. strada p.detaliat 24. resurse d. fin î. condamnabil s. încredintare p. sfarâmat s. stalactita -g. pupa 4. drum j.fidel. cosmic -q.aspru b. inocent -i. convex -n. natalitate -j. Ex. culpabil 9. a gândi e. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte trei sinonime din grupa B : A B A B 1. îndestulat j. a precede 20. himera -s. prohibit -h. meschin 7.centru l. temelie x. poteca 2. diurn Ex. sincer. 34.nevinovat 12. banuiala r.

ascuns 3. târziu 2. cu dosul în sus -c. a-i pieri piuitul -b. a-si aduce aminte -a. neatent 22 .1.

13. Mentionam ca toate antonimele înc ep cu litera m. a aduna -a) a strânge. arid. c) a întina 6. Gasiti antonimele cuvintelor de mai jos. 11. b) stâng. 37. c) acasa. adevar. c) dimineata 17 20. a mânca pâine alba -f. b) exogen. viata. c) cutat 11 14. a umbla pe sapte carari -e. 10. a adapta c. aproape 20. b) departe. diurn -a) revers. Ex. în doi timpi si trei miscari -r. 7. a purifica -a) a macula. b) avut. citet -a) lizibil. b) lenes. b) padure. 39. a adopta 2. arbitrar 9. c) a afla 9 12. c) prost 12 15. 8. încet 10. a-i taia cuiva cuvântul -î. iute ca prâsnelul -s. a nu privi cu ochi buni -l. tribunal arbitral / arbitrar. 4. prost ca o ciubota -q. b) impar. Ex. c) domol 9. Cuplati paronimele: 1. c) înstarit 11. androgen h. a vorbi 14. a ramâne pe janta / geanta. calota glaciala / glaciara. c) rezonanta 16 19. a-i merge din plin -p. 7. liniste -a) galagie. industrie minera / miniera. c) etic. a sta cu mâinele-n sân -n. parere de rau -g. 14. a fi numai ochi si urechi -d. a uita 7. peste noua mari si noua tari -i. c) zestre 13 16.4. a încuraja 15. 4. curat -a) necultivat. 15. c) obosit 7. imaculat -a) maculat. 5. drept -a) strâmb. lenes 8. Alegeti paronimul corect folosit: AB AB 1. 5. par -a) maciuca. odata cu gainele -k. egoist -a) alogen.36. notatie literara / literala. b) malefic. b) a împrastia. c) altruist 15 18. a pierde -a) a gasi. a sta. b) nocturn. destept -a) inteligent. munte -a) câmpie. b) oneros. 10. bucurie 19. crud. putin. treaz 17. c) por 10 13. 38. îngâmfat. 2. d) exterior 3. repede -a)agasant. greutati familiale /familiare. 8. b) a câstiga. Ex. (a) aproba 18. 3. a se avea la cutite -m. 12. apical i. repaus. indigen -a) autohton. c) puturos 2. bogat -a) sarac. normal 9. întelept 6. (a) urî. adagio b. ghinion 13. mic. a se iubi 12. a fi permanent în razboi -o. dat la iveala -h. a-i fi drag ca lumina ochilor -j. bine-crescut. curat. aici -a) acolo. a munci 5. 9. b) lent. a-si pierde constiinta /cunostinta. tare. a apropria 8. privire glaciara / glaciala. b) murdar. bazin carbonier / carbonifer. b) maculatura. sarac 11. c) oriunde 5. 1. Ex. adagiu 3. c) acasa 4. cacofonie -a) eufonie. b) lânga. b) a murdari. pretutindeni -a) nicaieri. b) sus. b) doct. a micsora. apozitie î. c) arici 8 8. imens. c) a risipi 10. opozitie 10. 6. 6. a se întelege 16. a trai. vrednic -a) harnic. b) ilizibil. 3. atlaz . Gasiti pentru cuvintele scrise deosebit antonimul sau antonimele potrivit e: 1. 9. a adjudeca a. c) cititor 14 17. pacat original / originar. 2.

5. a abjudeca 14.4. apicol 11. arhivist 12. androgin amputatie g. albastru aliteratie f. 6. arbitral k. imputatie 13. . 23 aferent d. atlas m. 7. aliterare. arhivar l. eferent alabastru e. a apropia j.

7.corectare m. aforism .insera s. 8. actiune de a strânge lucruri etc. 9. 7. Clientul este insolvabil / insolubil. 42. a stabili pretul .evolua p. 5. 40. a se deplasa mai aproape . Cerul este foarte alabastru / albastru. Alegeti explicatia potrivita pentru paronimele din coloana stânga: 1. arbitral i. Indicati. abilitate iscusita bezna întunecoasa 4. f 20. 11. 16. anuar f. 2. Toata viata am fost solidari / solitari. Toata viata a calatorit pe spetele / spezele statului. A studiat complementul cauzal / cazual. d 12. 2. cuvânt de lauda .complement n. numele unei culori . care are loc o data pe an . Ex. e 20. 6. 17. 13. Nu ma voi angaja temporar / temporal. adagio b. a-si însusi un lucru strain . îndreptare . Toti cei care economisesc au un libret /livret de economii.evalua q. publicatie anuala (subst. oamenii manifesta / manifesteaza pe strazi. c 11. 6. Pe strada pericolul este eminent / iminent.însera r.).colectare l. 3. adagiu a. b 10. varietate de ghips . 15. caligrafie frumoasa a calca cu piciorul 8. a se lasa seara . A fost un student eminent / iminent. alabastru d. 18. Am fost în auditie / audienta la prefect. 14. prin rescriere. 9. 16.arbitrar î. 5. facut la întâmplare .18 19 20 Ex. albastru c. cu privire la cazurile gramaticale . S-a împiedicat într-o conducta petrolifera / petroliera. parte de propozitie . care este paronimul potrivit în urmatoarele cont exte: 1. Neclaritatile au fost elucidate / eludate.cazual j. hotarât de arbitru . 13. 41. biblioteca de carti bicicleta cu doua roti 6. Studiaza într-un atlas /atlaz geografic.compliment o. 4. privitor la cauza . Alegerea mirelui nu a fost arbitrara / arbitrala. a se dezvolta . A ascultat cu atentie expozitia / expozeul vorbitorului. Primirea facuta a fost destul de glaciala /glaciara. 3. apropria h. 3. a include un adaos într-un text . A avut parte de multe greutati familiare / familiale. 19. 4. 19. anual e. apropia g. 9. 7. 15. 8. Explicati de ce sunt pleonastice urmatoarele constructii si combinatii l exicale: A 1. ciorna provizorie democratie . Ex. Propunerea facuta l-a simulat / stimulat la studiu. 14. Pentru revendicarile lor. 12. 18. 5. . 17. 10. aberatie absurda 2. în tempo lent . Se teme când vulcanul erupe / irupe.cauzal k.

diurna zilnica 24 . geamat tânguitor 5. desert pustiu 3. averse de ploaie 2. june tânar 6.populara 10. a deshuma din pamânt B 1. iluzie amagitoare 4.

a încarca. câmp. chef. carte . înaripat. rasplata. PesteraMuierii. destinatar. dezvoltare Se cere: -sublinierea cuvintelor formate cu ajutorul prefixelor. rasunet. cu minte. Ex. floarea soarelui. razboinic. înapoi. O NU. împilare. r azes. razmerita. ortografiind corect cuvintele de mai sus: Cuvinte compuse Cuvinte compuse prin alaturare Cuvinte compuse prin sudare cu cratima fara cratima prin abreviere Ex. în care cuvintele: frumos. Ex. încalzire. dezastruos.7. a se dezgusta. Totdeauna m-a bucurat marcarea unui gol. -usor. a înaspri. catel. adjective si adverbe. perspective viitoare 8. desfrâu. 46. Formati diminutive folosindu-va de cuvintele: carare. îmbelsugat. pre-cum. a îmbina. rasina. asa dar. rascumparare. Explicati urmatoarele notiuni : prefix cuvânt de baza sufix cuvânt derivat Ex. Peninsula-Balc anica. rascruce. a desfasura. împiedicat. câinelup. a îmbaia. util sa fie fo losite ca: substantive. SN-CFR. a dezavua. Gara de-Nord. si de sufixele : ut. primplan. Valea-lui Mihai. casa. înalt. a desfiinta. a razvrati. 47. cum-se-cade. C EC. desfrânat. a descuraja. razor. Balta-Brailei. îmblanita. a despagubi. a îmbata. a în albastri. Delta-D unarii. despot. 48. car. dezolant. -us. 43. Calea Victorii. 44. de mâncare Se cere: -completarea tabelului de mai jos. înarmat. a rasari. razbunare. urât. a-casa. a se razgândi. caldemare. desen. . Stan-Patitul. de asupra. -ulet. a dezmierda. fie care. -isoara. a dezamagi. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate: a. a împinge. a împutina. Radu-de-la-Afumati. hazard întâmplator 10. înde lung. -uta. Alcatuiti contexte adecvate. Mentionam ca fiecarui cuvânt îi corespunde un singur sufix. -el. 45. rastimp. razuire. a dezr bi. cazan. a deslusi. Ex. tigara de tutun 9. a raspunde a raspândi. dumnea-ta. Se dau urmatoarele cuvinte : a înainta. a înabusi. dute-vino. a dezmembra. TAR-OM. Dati câte doua exemple de cuvinte compuse prin contopire si prin alaturare (cu sau fara cratima) pentru fiecare dintre partile de vorbire indicate: substantive adjective pronume numerale adverbe prepozitii conjunctii ?? ?????? ?? ?? ?? Ex. CâmpiadeVest. dublu decalitru. Se dau urmatoarele cuvinte compuse (ortografiate gresit): rau-facator. a dezbraca. a rasfoi. 49. b ine voitor. razbate. -uie. elogiu laudativ Ex. a împunge. a împleti. r azboi.

50. Primavara apele curg repede. Nu s-a asezat niciodata contra vântului. Ex. buldozer. zecimala. Caietul curat este oglinda elevului. m. h. Cursul Nerei este foarte sinusoidal. istm. continental. demonstratie. Bunica mi-a cântat o colinda foarte veche. cerebral. Depresiunea Almajului o colinda multi turisti. Îi place sa se plimbe gol prin camera. Eul liric îsi exprima direct trairile. e. k. î.b. a ramas singur cuc. Are un suflet curat. l. torent. ecuatie. i . f. d. Grupati urmatoarele neologisme pe domeniile în care sunt folosite: seringa . c. n. Eu îmi apar saracia. boreal. Toata apa din bazin a curs. arctic. epidemie. ipoteza. bormasina . hexagon. 25 . diesel. g. luxatie. Vara caldura este insuportabila. chirurgie. p. excavator. j. Cânta cucul sus pe-o creanga. Vara aceasta merg la mare. Plecându-i copiii. o. terapeutic. Numai votul lui a fost contra.

chenar. bariera. bacterian. vegheaza. bojdeuca. inexact. ploua.2. e-e. brâulet. peisaj. Ex. suiau. busuioc. doreai. dezechilibru. ceas. aburi-aburi. fiinta. paun. boli-boli. haina-haina. cu doua linii semivocalele în cuvintele de m ai jos: poezie. 5. arau. u-u. caisa. Ex. axa. stiuca. 7. creatura.1. Despartiti în silabe cuvintele de mai jos. treaca. ouat. atlet. îndoiala. Dati exemple de cuvinte (câte doua) care sa contina urmatoarele vocale în hia t: a-a. leoarca. razboi-razboi. creioane. exil. Model: gherghef /g erg ef/ = 8 litere si 6 sunete. cârâitor. taiat. centru. vo ios. graiau. nea. exercitiu . extern. examen. o-o. arctic. polei-polei. baiat. porunci-porunci. roate. ungu ent. Ex. iepure. sc umpi-scumpi. Ex. iarba. doarme. mausoleu. 8. 3. Indicati hiatul din cuvintele: cauteriza. câlcâi. 4. inimioara. cioara. vârstnic. gheata. jertfa. dulapior. domni-domni. Subliniati cu o linie vocalele.Fonetica Ex. luând. Ex. 6. pleoapa. deocamdata. deci. explozie. cereala. Subliniati diftongii cu o linie. chibrituri. suv Ex. conjunctie. Model: a-flu (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoane intervoc alice). croiasca. bastion. fiica. ghiol. copii. geam. 9. Subliniati cu o linie diftongii si cu doua linii triftongii din cuvintele de mai jos. margine. cuib. piua. influenta. despre. dupa ce le-a ti transcris fonetic: ceai. exemplu. duios. dre ptunghi. Construiti enunturi din care sa reiasa sensul diferit al urmatoarelor cuv inte în functie de accent (omografe):ochiochi. gherghina. Ex. teologie. precizând regulile folosite: analfabet. ratoi-ratoi. Ex. faina. coagula. vaita. vocalele în hiat cu doua linii din cuvinte le urmatoare: biata. chior. ghiveci. ciob. fix. i-i. furioasa. Precizati câte litere si câte sunete sunt în cuvintele de mai jos. fiul. lua. somptuos. desfrâu. Subliniati formele corecte din perechile de cuvinte de mai jos: afectos afectuos aversiune adversiune avocat advocat bleumaren bleumarin aripe aripi cabluri cable casierie caserie conjuctura conjunctura coperte coperti creem cream datine datini dividend divident dagile dragele (mele) escroc excroc fierastrau ferastrau filigran filigram gresala greseala genuflexiuni genoflexiuni indentitate identitate intinerar itinerar . chiuveta. fragi. pârâu.

în enunturi. degraba -de graba. Ex. topor. cuminte -cu minte. Sunt întotdeauna vocale toate sunetele din seria: 26 .12. felie. bineînteles -bine înteles.1. câmpie. repede. margine. Teste 10. 11. masa. încontinuu -în continuu. Ex. prepelita. caracter -caracter.Ex. numaidecât -numai de cât. fenomen -fenomen. camera. mormane. matur -matur. sc aun.avarie -avarie. omofonele (cuvinte pronuntate la fel. lapovita. vizita. Folositi. totodata -tot o data. dar scrise di ferit) de mai jos: altadata -alta data. ianuarie -ianuarie. saptesprezece. Indicati varianta accentuata corect a urmatoarelor cuvinte: antic -antic . Precizati care silaba este accentuata în cuvintele: popor. astronaut. nicidecum -nici d e cum. Testul numarul 1 ¤ 1. viezure. 10. pasare. masea. debut -debut. simbol -simbol.

jos. franc. b. leagan. ¤ 10. furnicar. gol. ureche. paronime. gimnastica. apa. a veni. copârseu. cer. ghiozdan. vin. otel. creator. geamgiu. pe oricare silaba. omonime. cuina. a. c. eram. d. misto sunt: a. chenare. maci.i. gazda. exploziv. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. moaca. iarna. casa. d. În limba româna accentul se pune pe: a. ¤ 3. ghinda. semivocala + vocala (rostite într-o silaba). vulcan. iesire. inginer. el litera e transcrie: . b. vara. regionalisme. gheata. d. b. kilometru. fecioara. semivocala + semivocala (rostite într-o silaba). vopsea. luni. folclor. c. dulciuri. a fredona. bac. Cuplurile de cuvinte: destins-distins. c. gara. rosie. a se duce. a încrusta. a mânca. ghetou. tream. geniu. ecou. Un diftong este alcatuit din: a. matura. canotaj. c. b. ¤ 13. a. gheata. cap. legume. ¤ 5. pe penultima silaba. cutit. mâna. Urmatoarele cuvinte: a gini. stea. base-ball. b. sest. antonimie. roaba. toiag. termeni argotici. prunc. capsa. c. racheta. sinonime. ¤ 9. c. ¤ 6.â. resort. doi. fluture. c. b. neologisme. a. vocala + vocala (rostite într-o silaba). ghiont. crichet. Precizati seria care contine consoana /g /: a. geambas. general. iarba. spinare. omis-emis. a sta.a. d. c. Pot avea omonime cuvintele din seria: a. seama. c. arie. ¤ 4. Fac parte din vocabularul fundamental cuvintele din seria: a. cinema. prima silaba. top. cinci. banc. diriga. Indicati seria în care fiecare cuvânt contine semivocala e: a. ¤ 11. d. farba. a citi. peste. volant. ¤ 12. b. urâcios. automobil.o. d. soare. vocala + semivocala (rostite într-o silaba). lampa. leac. stiinta. gaina. accentul neavând un loc fix. bine. ¤ 8. chiuveta. afabil-amabil. chinui. ¤ 7. gheorghian. În cuvintele era.a. b. fotbal.u. internat. amputa-imput a sunt: a. erau. Sunt neologice cuvintele din seria: a. b. elemente de jargon. recidiva. a uschi. foale. om. ¤ 2. pe ultima silaba. cinema. veghea. Litera i are patru valori fonetice în seria: a. gheata. banca. golâmb. foisor. sus. c. a scrie. b. pom. c. gheara. atentie. alb. lup.e. b. prefer. b.

27 .

sfiiciune. c. ¤ 23. diftongul /ie/. at-le-tic. con-junc-tie. fu-ncti-e. patru silabe. sfielnic si sfiicios: a. sunt corecte: a. b. mic -mare.o. des-a-li-ni-za-re. 5. frumos -simpatic. 6. patru. maturoaie au valoare de: a. ¤ 19. con-junc-ti-e. lebada. ceapa. c. înaintas . a. Pot fi atât vocale cât si semivocale toate sunetele din seria: a. con-struc-tor. de-sa-li-ni-za. Litera e are doua valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. ceangau. d. darnicie -zgârcenie. ¤ 17. Precizati câte dintre derivatele verbului a sfii (asa cum apar aici) sunt scrise gresit: sfiire.u.e. gentil. de-spre. 6.e. doua. cinci silabe. compunere c. înalt -scund. 28 . trei silabe.o. celuloza. 5. d. con-junc-ti-e. a adormi -a dormi. c. gheata. copilandru. unul.a. Cuvintele astfel. gherghina. vocala /e/. d. 2. Din urmatoarele cuvinte despartite în silabe: 1. 3. c. bunastare. gheata. augmentative. dui-os.u. 1. b. nicio valoare nu este adevarata. b. b. chirurg -medic. cândva. Urmatoarele cuvinte: casoaie. b. ¤ 14. toate. prezent -viitor. cons-truc-tor. b. b. c. casa -acasa. veverita. sfiiala. geamantan. Cuvântul predecesor nu înseamna: a. con-struc-tor. c. b. semivocala + semivocala + vocala. erou. e. Cuvintele geografie si hieroglifa contin: a. 2. d. b. ca-i-sa. ¤ 21. ¤ 20.o. a. a sosi -a pleca.i. b. baietan. ¤ 22.a. zece -treizeci.u. ¤ 24. sase silabe. d. vocala + semivocala + semivocala. semivocala /i/. d. dre-ptunghi. urmas . seara -aseara. aici -acolo. des-pre. semivocala. 4. niciunul. sfiios.u. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. semivocala + vocala + semivocala. slab -tare. a-tle-tic. diminutive. a-tle-tic. vocala + vocala + semivocala. derivare b. gestionar. b. e. genunchi. ¤ 18. c. geamat. c. tare -moale. d. Triftongul oai din cuvântul tigroaica este format din: a. schimbarea valorii gramaticale (conversiune) ¤ 15. c. precursor . c. semivocala /e/.â. d. primavara. cuvinte compuse. Indicati seria care contine numai antonime: a. clarviziune s-au format prin: a. c. trei. 4. 3. aproape -departe. des-a-li-ni-za. d. gre-sea-la. ca-i-sa. ¤ 16. sus -jos. premergator . cai-sa.

.

trei. slujba. simbol. pacat -culpa. pilda. veghere. b. masea. simbol. baies. Sunt derivate cu o semivocala. c. butelie. bagacios. expropriator. strada. proba -atestare. gând. d. b. experimentator. ¤ 34. paza -santinela. preceptor. 2 consoane. o vocala. luna. d. 2 vocale. a peria. 4 consoane. cireasa. spahii. 5 consoane. mojic. d. boj-de-u-ca. zobon. c. 5 litere. o semivocala. Precizati care dintre cuvintele enumerate este format în limba româna prin deriv are cu sufixul -tor: a. bin-o-clu. acar. gura. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. c. brânza. c. d. oase. ¤ 30. ierbulita. b. o semivocala. 3 vocale. Nu fac parte din masa vocabularului nici un cuvint din seria: a. ¤ 32. rosu. masa. 3 vocale. d. ilizibil -clar. ispravniceasca. o semivocala. secol. c. a peria. acribie -neglijenta. ceas. o consoana. Litera e este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: . viciu. a urca. oneros -necinstit. maruntis. d. b. ¤ 26. preceptor. marti. d. barbat. cotcar. taina. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. butelie. b. bin-o-clu. a (se) largi. butelie. duminica. mur. duminica. b. ¤ 29. 2 semivocale. 5 litere. În cuvântul foiau avem: a. urma. explorator. pânza. d. c. butelie. sageata. boj-de-u-ca. 5 litere. sufix toate cuvintele din seria: a. boier. noua. câine. foc. poarta. bi-noc-lu. analiza. c. oaie.¤ 25. iezisori. coarda. acidulare. o consoana. c. ispita. protectie. asediu. evocator. b. c. defula -refula. bavarez. c. fluviu. 8 litere. extenuat. bi-noclu. 5 litere. d. laguna. prova. a spori. a bea. iepuresc. ¤ 28. flux. pepene. ¤ 35. gând. Indica perechea de cuvinte care ilustreaza sinonimia: a. 3 consoane. ¤ 31. a abandona. 4 consoane. sanatos. a mari -a (se) înalta. preceptor. alta varianta. ieseanca. 3 vocale. b. Indicati seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. 8 litere. vornic. razboi. mojici. Cuvintele binoclu si bojdeuca sunt despartite corect în silabe în seria: a. simbol. ¤ 33. duminica. ¤ 27. preceptor. bagaret. b. boj-deu-ca. cocos. b. simbol. 2 vocale. duminica. 2 vocale. a sfârsi. d. muschi. aburos. 8 litere. În cuvântul genunchi sunt: a. boj-deu-ca.

veghea. perete. geamantan. gherghef. cerere. 29 . general. secret.a. gen. chenzina. b. ceainic.

Recunoasteti cuvintele derivate cu prefixe: 1. anunt. 1. 7 7 7 7 litere litere litere litere -5 -6 -7 -7 sunete. afix. ravas. c. doua vocale. ¤ 38. afluent. ¤ 39. lucru. termopan apartin: a. semivocala i. unor anumite limbaje. 3. 4. b. fondului principal lexical. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. 1. radio. ceaslov. masei vocabularului. ¤ 41. sunete. 3. b. trunchi avem: a. b.3. vocala + vocala. 5. 2. gras. 2. În cuvântul cearta litera e noteaza: a.c. semivocala + vocala. 4. conlucrare. d. c. 3. celest. cafeina. canion. explorator.4. a întari. eliptic. d. În cuvintele chiuretaj. ¤ 42. limfom. numai consoane. semivocala + semivocala. nominativ. razes. 9 9 9 9 litere litere litere litere -7 -8 -9 -8 sunete. metalic.6. ceainarie. encliza sunt formate prin derivare: a. hemoglobina. infuzie. înaltat. a cuvânta. ¤ 43. negura. d. social. b. vrednicie. b. alta solutie.2. c. artar.afund. sunete. 2. c. 2. reflex. b. sunete. 1. croissant. 2. paor. geam. ¤ 36. 5. concepte. parcare. vocala + vocala. sunete. perioada. a emigra. geana. d. 2. vocala + semivocala. c. ¤ 44. ¤ 40. 4. d. chiorî. pix. sunete. adresa. ¤ 37. oala.4. b. bisturiu. desinenta. c. vesel. robot. d. abreviere. În cuvântul fiica litera i noteaza: a.2. 6. d. d. O silaba poate contine: a. alta interpretare. defileu. 4. ¤ 45. doua semivocale. c. a migra. b. om. gheata.1. aprobare: a. 5. . 7. 5. ochi. sunete. 6. 6. fabulos. c. semivocala + semivocala. d. Cuvintele electron. d. 6 6 6 6 litere litere litere litere -4 -5 -6 -4 sunete. Precizati care dintre cuvintele: 1. vocala e. c. solfegiu. d. penaj. epitet. deferenta. cadelnita. a razui. 8. numai o vocala. calaret. 1. sunete. sunete. hipertensiune. b. 3.5. vocala + semivocala. relief. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: a. semivocala e. patent. 4. semivocala + vocala. lume. Diftongul ia din cuvântul iarta este format din: a. colegiu. c. comprimab il. sunete. b. carunt.

30 .

b. baietel. inginer. sub-a-pre-ci-e-re. b. stralucesc. sin-o-ni-me. si-no-nime. manusar. babeste. baietica. prieten -inamic. d. c. radacina. c. stralucitor. ¤ 49. gimnast. semivocala + semivocala. Un triftong este alcatuit din: a. inimos. acreala. baietoi. b. d. vocala + semivocala. b. Cuvintele sinonime si subapreciere sunt despartite corect în silabe în seria: a. d. schior. sub-a-pre-ci-e-re. chica. a pretui. sin-o-ni-me. razbunare. d. b. d. gigant. prieten -amic. Sunt derivate cu prefixe cuvintele din seria: a. prezidiu. augmentative. a recolta. c. c. b. Litera i este vocala si litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a. Nu sunt antonimice grupurile: a. sufix gramatical. nume. ¤ 2. geometrie. rasfrângere. actoras. ¤ 48. ghiaur. rasina. vocala + vocala. chinez. ghid. vocala + vocala + vocala (într-o silaba). ¤ 3. semivocala + vocala + semivocala (într-o silaba). si-no-ni-me. desinenta. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: . c. presortare. prezentare. c. istovitor.2 Testul numarul 2 ¤ 1. acomodare. su-ba-pre-ci-ere. c. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. dezonorare. patima. Elementul subliniat din cuvântul lucrezi este: a. inelata. vocala + semivocala + semivocala (într-o silaba). b. semivocala + vocala. sanie. a tapa. ¤ 47. cioc. b.¤ 46. În cuvântul auditoriu litera u noteaza: a. ciubar. circular. neologisme. d. farmacie. su-ba-pre-ci-ere. împaiere. a robi. insulita. raci. ¤ 50. d. giurgiuvean. regeste. tema lexicala. 10. prestabil. a redacta. ¤ 4. semivocala + vocala + vocala (într-o silaba). c. maturica au valoare de: a. reaseza. genunchi. balan. activitate. razuire. padure. d. regionalisme. sus-jos. Cuvintele casuta. d. a merge -a sta. chiar. diminutive. c. b. ¤ 5. cina.

Precizati din câte sunete sunt formate cuvintele triunghi.6. rasa. silit. pupa. sol. mila. val. banda.4. seara.1. b. nuc. voleu. d. cursa. 31 . golf. bila. tura.a. par. 2. doc. b. geam. 8.2. c. patina. bob. vie. veghea: a. ¤ 6. pruna.

mireasa. a vedea. ascendent. celofan. chefliu. ¤ 14. a stabili. d. prezent. sufix lexical. acestea. a prescurta. ghebos. cheaguri. oboseala. snaidar. Sunt derivate prin prefixe toate cuvintele din seria: a. b. prefix. tehnica. regatean. a încerca. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. a razui. Litera e are doua valori fonetice (vocala si litera ajutatoare) în cuvintele di n seria: a. mila. razisoara. vier. lemn. b. Litera e are patru valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. bustean. semivocala. siesi. dezertor. vocala. gem. fortuit. gost. frunza. îmbolnavire. gelatina. soare. ¤ 15. crestet. Sunt neologisme toate cuvintele din seria: a. razes. c. co-or-do-na-re. cre-de-au. umbra. vocala. c. etern. masa. pitic. b. subiect. armie. 6. râu. stolnic. Morfemul subliniat în cuvântul nescrise este: a. serdar. vilbrochen. a dezaproba. stramosesc. aparaie. vocala. astronomie. gelos.5. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: . stranepot. trac. frunza. c. ¤ 13. c. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: a. d. lepedeu. b. ram. d. vocala. fulger. c. a comanda. d. a supraveghea. d. semivocala. ¤ 8. a transcrie. chefliu. mediu. a indica. rama. cod. a-ri-pioa-ra. agitatie. ghem. râs. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. cenaclu. cre-de-au. razbatere. agie. gheara. daca. semivocala. c. d. c. comis. d. a dormita. b. relatare. 7. a lucra. acnee. ¤ 11. c. post. cre-deau. brad. general. b. pentru. razes. câtestrei. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. desinenta. an-or-ga-nic. piparca. ¤ 9. chef. c. b. prisaca. jupâneasa. ceafa.3. text. ¤ 12. cataracta. co-ord-o-na-re. abundenta. statiune. polcovnic. d. hatmanie. vânt. prenatal. sufix gramatical. a-ri-pioa-ra. asfintit. a-ri-pi-oa-ra. a înnoda.1. a recalifica. a-ri-pio-a-ra. a încalta. ¤ 10. sabie. prispa. salcâm. c. cauc. ceai. geaba. În cuvântul podoabe litera o noteaza: a. liniste. nor. referire. b. expunere. b. an-or-ga-nic. ciocoieste. tacheti. ceferist. a ordona. plop. ceara. simbol. parabola. proverbe. rada. co-o-rdo-na-re. d. caldarusa. ¤ 7. b. semivocala. presus. a imagina. pompa. d. pepene. sentiment. chenar. co-or-do-na-re. apa. solemn. inteligenta.4. trist. cre-de-au. amurg. d. cerere. englezesc.c. împreuna. ¤ 16. a-nor-ga-nic. caldarâmgiu. ¤ 17. tunet. a-nor-ga-nic.

destul. ciolane. 32 . parale. ochi. amonte.a.

1. metalifer. 3 vocale.6. b. c. sanc-tu-ar. afinata. scul-ptor. veriga. b. greu. c. taciune. d. inferior.4. piuneza. o litera ajutatoare. amic. a duce. atlaz. firimitura. seara. cuvânt. ciubota. cântec.3. cuvinte. mândra. cumparat. d. 9 litere.5. boare. fisier. unguent. palma. infect. cumparatoare. juncan. oaie. b. cumparatura. ¤ 21. piatra. taina. cutit. 3. 3 semivocale. c. cumpatare. c. pliant. rascumpara. norii.3. epoca. b. 4 vocale. sunt corecte astfel: a. ¤ 24. 2. 4 vocale. ¤ 18. func-ti-o-nar. oracol. Urmatoarele despartiri în silabe: 1. gât. ¤ 22.4. voinic. broscuta. buletin. sapun. doctorita. func-tio-nar. parataxa.b. labos. gândire. ianuarie. 4. aerian. fun-cti-o-nar. laies. ecuadorian. 2 consoane. ¤ 20. cumpaneala. adeverire. ra-dio-jur-nal. 2 semivocale. juncan. Cuvintele exhaustiv si functionar sunt despartite corect în silabe în seria: a. veriga. a verbului a cumpara toate cuvintele din seri a. Fac parte din familia lexicala a: 3 consoane. 3 semivocale. ¤ 19. a cumpara. pleurezie. cumpanire. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. Identifica seria în care fiecare cuvânt contine cel putin un diftong: a. 6. chimir. . necumparat. c. necumpatat. 1. 1. 2. o semivocala. solzisor. ex-ha-us-tiv. d. escala. d. raza. b. escadrila. admitere. cumpatat. ermitaj. a cumpani. arsita. jupâneasa. c.2. tâmplar. doctorita. 9 litere. bucatica. b. rascumparat. sin-op-tic. Identificati seria care contine numai cuvinte monosemantice: a.5. 3 consoane. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. brumarel. glandular. fixativ. binom. d. tainui. c. d. epoca. african. 4 vocale. arsita. rusesc. b. filtru. voinic. pinten. ex-ha-us-tiv. su-best-i-ma. În cuvântul ceainarie sunt: a. epoca. rascumparare. c. sotie. d. veriga. 9 litere. veriga. arsita. prun. cumparator. ¤ 25. scadere. a. c. picioare. câine. deal. ¤ 23. cumparare. talpa. doctorita. soare. gârbovit. epoca. 3 consoane. doctorita. somp-tu-os. maica. e-xha-us-tiv. 5. arsita. 9 litere. b. cuzinet.

bacalaureat. fals. plisc. violet. chips. c. laser. lampa. b. demisie. d. director. 33 . diafan. logaritm. crenvursti.d. penita. dializa. a developa. fraza. func-ti-on-ar. e-xha-us-tiv. topica. enigma. ecou. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. incizie. ¤ 26.

obscen. harpist. ferodou. josnicie. Cuvântul realimentezi are urmatoarea structura: a. colonie -colonie. clinometru. c. licean. vocala + litera ajutatoare.¤ 27. târg. impudic. ¤ 31. b. acord. atasabil. maleabil. discontinuu. ambiguu. netrebnicie. zapada. În cuvintele asiduu. c. hidrofor. Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria: a. pagânatate. tata. c. ordin.smerenie. prefix + radacina + sufix lexical. . Cuvântul indecent nu înseamna: a. clorizare. d. pelican. notabil. ¤ 33. haruspiciu. fantasmagoric. nerusinat. pisica. pendulare. harnasa. perceptibil. hidrolog. pendul. Sinonime pentru cuvântul miselie sunt toate cuvintele din seria: a. compunere. caracter -caracter. bradet sunt formate prin: a. imoral. cheie. b. fiara. framântare. d. c. d. ¤ 29. mama. c. literar -literal. d. barabule. semivocala + vocala (diftong ascendent). sapte. alintare. trivial. coloana. spurcaciune. expresie. corn. mârsavie. pendula. ¤ 34. forfoteala. indisponibil. nemernicie. Indica seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic: a. b. conversiune. ¤ 36. prefix + sufix gramatical. scârbos. alta varianta. acele -acele. frunte. cheie. chiciura. b. frunzime. pasibil. verde. Toate cuvintele sunt polisemantice în seria: a. c. imoral. ¤ 28. b. bazaconie. baubil. pipaibil. grad. clizimetru. profesor -posesor. nuc. ochi. excesiv. ¤ 30. harponier. miercuri. c. patru. b. lizibil -ilizibil. d. judo. tarina -tarina. Precizati care serie are toate cuvintele formate cu ajutorul sufixului -bil: a. b. torturi -torturi. pornografic. faradelege. impudic. fardizare. ¤ 32. vocala + semivocala (diftong descendent).dezordine. d. chibrit. vesela -vesela. vulgar. infamie. cultura. scabros. b. freza -fraza. c. d. penal. Identifica seria care contine numai cuvinte omografe: a. tema + sufix gramatical + desinenta. basc-basca. ¤ 35. declinabil. desantat. operativ. deplorabil. albastru. cliper. ticalosie. d. vacuum. automobil. defavorabil. memorabil. c. farinaceu. descifrabil. greu. ajustabil. nelegiuire. b. spaga. prefix + radical + sufix gramatical + desinenta. poarta. necuviincios. alocabil. b. blestematie. trivial. actual -prezent. Cuvintele stufaris. vocala + vocala (hiat). ferment. clincherizare. limba. abjectie. perpetuu grupul de litere u u noteaza: a. harpagon. c. derivare. bariera. tiraj.

a dormi. 6 consoane. a exclude. ¤ 37. a cânta.d. 6 vocale. a citi. Cuvântul ferchezuiala contine: a. 34 . a merge.

oral -orar. seria care contine numai antonime: a. a dormi -a veghea. scump -ieftin. antidrog. c. iepure-de-mare. iarba-neagra. toate cuvintele care au acelasi sens. 5 consoane. Prin familie lexicala întelegem: a. seara -aseara. necunoscut. iarba-vacii. o semivocala. d. M-am întâlnit cu un domn bine. b. acord -pian. b. hârtie-moneda. deasupra. iepuras. derivarea parasintetica si compunerea. ¤ 38. d. b. ¤ 46. d. anormal. În care enunt folosirea numeralului nu este pleonasm: a. fata -spate. frumos -urât. derivarea cu afixe (sufixe si/sau prefixe). 5 consoane. b. citet -ilizibil. ¤ 43. a îndemna. Fierarul îndoaie tabla în doua. d. o semivocala. 5 vocale. b. incorectitudine. ¤ 47. paraxenie. iluminare. igrasios. ¤ 45. despre. Pretul motorinei a crescut cu un procent de trei la suta. c. d. douazeci. iarba câmpului. temporal -atemporal. 6 vocale. despot. Sinonimul cuvântului obedienta este: a. b. împrumuturile. negustor. Elevii sunt triati câte trei. supra-ve-ghe-tor. c. c. inductor. dezarticula. d. d. antiteza. imobil. c. a pleca -a veni. d. un prefix si un sufix. alfabet -beta. Cuvântul reîmprospata contine: a. muncitor. sigur -sovaitor. . docilitate. d. ¤ 39.b. sigur -nesigur. necrolog. imoasa. c. amândoi. Indica 2 semivocale. ¤ 44. c. anisori. casa -acasa. Element de jargon se gaseste în propozitia: a. dragule! c. le-gis-la-ti-e. Are un scris misto. neologismele. Mijloacele externe de îmbogatire a vocabularului sunt: a. c. c. a aprinde -a stinge. Cuvântul despartit corect în silabe este: a. injustete. negare. Rasculatii au fost decimati din zece în zece. Prietena mea mi-a tras clapa. dis-tin-cti-e. CEC. b. Au revoir. b. chin-tes-en-ta. toate cuvintele care au aceeasi forma. c. ¤ 40. logic -ilogic. insubordonare. un prefix si doua sufixe. ieri-noapte. 35 orisicum. câtiva. incalificabil. consuetudine. doua prefixe si un sufix. b. toate cuvintele care au acelasi radical. 4 consoane. derivarea cu prefixe si conversiunea. 5 vocale. ¤ 41. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria: a. opresiune. inarita. neconformism. d. nici o varianta din cele anterioare. ¤ 42. numai un prefix. b. d. Nu toate cuvintele sunt derivate cu prefixe în seria: a. necugetare.

a expedia. prejudiciabil. dezagreabil. greu. poet. legiuire. b. aceea. repugnat. ceapa. tema înnora + sufix gramatical -ata. surioara. prefix în-+ tema nora + sufix gramatical -ta. ¤ 50. c. bolnavioara. c. geam. leoarba. curat -pur. era. Sunt antonime toate grupurile de cuvinte din seria: a. d. este. caprioara. b. seara. azaleea redau: a. cioara. nociv. necurat -murdar. a veghea . licentios -impudic. b. leii. taioare. vulgar -nobil. nefast. beda. Literele ee din cuvintele ideea. Alege pentru cuvântul rau. repulsiv. general. chelner. c. mi-au (zis). fricos -las. geamgiu. d. b. 10. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. d. d. lupoaica. serios -neserios. postum -antum. ghioaga. prefix în-+ radical nor + sufix lexical (verbal) -a + sufix gramatical (de partici piu) -t + desinenta de feminin. geografie. divergenta -acord. frumoasa. doua vocale în hiat. ¤ 2. leoarca. egoist -altruist. fetid. afurisit. eronat. costeliv. sânge. oribil. ochioasa. ¤ 3. chioara. b. scârbavnic.¤ 48. c. creioane. ilustru -obscen. apartinând vechiului fond al limbii române. impracticabil. radicalul înnorat + desinenta de feminin. sanguinar. seria în care are numai sinonime neologice: a. defaimator. pedeapsa -scutire. ¤ 49. . d. bun -rau. dubioasa. aceia. Cuvântul înnorata are urmatoarea structura morfematica: a. creeaza. fals.3 Testul numarul 3 ¤ 1. feroce. singular -a. furioasa. elefant. lenes -vrednic. calomnios. Litera e are cinci valori fonetice în seria: a. tigroaica. ginere. alogen -natal. necitet -ilizibil. b. eleva. deal. blestemat. aripioara. c. atlas -atlaz. singular -a.

manichiura. ceapa. a înmâna. 9 litere si 7 sunete. mâna lunga. b. delusor. mânusita. perpetuu. mânatura. deal. mosie. 13 litere si 14 sunete. c. ¤ 4. statuie. alta situatie. îndemânatic. 14 litere si 14 sunete. copil. 13 litere si 13 sunete.vocala e si semivocala i. b. îndemânare. c. d. manusa. copilita. Cuvintele exemplaritate si urechiusa au: a. manusar. studios. ¤ 7. 6 litere si 12 sunete. nedrept. tânar.) toate cuvintele din ser ia: a. ¤ 6. c. d. Alege seria care contine cuvinte create prin mijloace interne de îmbogatire a v ocabularului: a. studiu. ¤ 5. moasa. casa. b. vocala e si semivocala e. Fac parte din familia lexicala a cuvântului mâna (subst. d. d. îndreptar. 4 litere si 9 sunete. 9 litere si 9 sunete. un diftong descendent. mosneag. mosier. floarea-soarelui. un triftong. acasa. un diftong ascendent. întinerit. continuu reprezinta: a. semivocala e si vocala e. Literele uu din cuvintele asiduu. înmânat. dreptate. 8 litere si 8 sunete. c. b. 36 .

piatra. ¤ 14. cu sens: a. vreo. 3. greu. 5. ¤ 12. 2. beau. miauna. mânatura. ¤ 11. frisoane. d. ceai. flacau. 3. paun. b.2 si4. eram. aprecia.3 si5. d. caret -careta. secundar. saric -sarica. soricioaica. plouând. batist -batista. aprozar. întemeiai. pe sub mâna. snob -snoaba. cumsecade. cafegioaica. b. ax -axa. Litera e nu este vocala în cuvintele din seria: a.c. Sunt paronime toate grupurile de cuvinte din seria: a. secundar. capot -capota. ocheau. b. cheama. leoaica. acesta. d. figurat. vreun. veghea. c. Scaunul avea picioare mic i. anost -anosta. c. ¤ 17. ¤ 15. d. altruist. avers -aversa. rafale. i-au (dat). falca. lupoaica. oriental. c. d. doreai. întâi. c. Sunt compuse cuvintele: 1. propriu. În cuvintele oxiuriaza si bauxita. b. taina. roua. fund -afund. ¤ 8. c. înseua. propriu. deal. mutalau. consoane. obiect. d. ozon. Avea o gura cu buze carnoase. fiu. manufactura. b. vreau. ¤ 9. pleoapa. d. leii. aripioara. aer. trap -trapa. rond -ronda. propriu.1. d. figurat. trup. atrofiere. Contin semivocale toate cuvintele din seria: a. obiect. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. Avem omografe în: a. pedeapsa. Are o sanatate de fier cuvintele subliniate sunt folosite în ordinea data. secundar. simetrie. ghiaur. miop -mioapa. dupa cum urmeaza: a. c. cazac -cazaca. unguent. 4.cocs -cox. bloc-diagrama. doua sunete. ecuadorian. bolnavior. contemporan. toate. inerta. alta situatie. În constructiile 1. flinta. luând. realitate. nu-ma-uita. calcâi. cercetarea. ¤ 10. elev. un singur sunet. moasa. influenta. noul. colonie -colonie. Contin diftongi toti termenii din seria: a. piuneza. b. junior -junioara. statuie. c. piuneza. b. litera x noteaza: a. a vâjâi. soare. secundar. deal. a înmâna. Stefan cel Mare. mânat. a succede. doreai. ploicica. ¤ 13. 2. întemeiau. Stabileste seria în care toate cuvintele apartin vocabularului fundamental: a. speriau. merg pe deal -e de-al nostru. ¤ 16. geam. a lua. minor -minora. acordeon. figurat. d. s-au dus -vii sau pleci. pleosc. c. propriu. b. c. cartel -cartela. veverita. trei sunete. semiautomat. nici unul. a cauteriza. b. . figurat. ea.

37 . perna. afina. hrean. glezna.b. a topi. mure. c. sfredel. ghinda. voievod. ficat.

untura. Sunt formate numai cu sufixe augmentative toate cuvintele din seria: a. fii-ca. deplorabil. baie. juncan. voievod. d. avers -aversa. ¤ 18. nou. zidar. feb-rua -rie. dijma. hexagon. a exaspera. gen. ratoi. puica vreo. Sunetele e. pârcalab. baietan. ¤ 24. intoxicatie. . piatra. ¤ 22. real. maturatoare. c. accidentat -plan. faget. barboi. postelnic. cuantic. chiaburoi. edilitar. paunas. problematiza. almajean. nichel. c. straduta. roua. a pleca -a se duce. Ne deplasam încet. broasca. general. ozonifica. tocanita. aramar. cablare. d. Cântecul privighetorii rasuna în salciile pletoase. c. impetuos. b. intraactional. pe un brat vechi al Dunarii. b. sosea. materialiceste. maracinis. i. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. casa -acasa. c. adevar -minciuna. Sunt formate pe teren românesc toate cuvintele din seria: a. lustragerie. lefegiu. bioxid. rufarie. jupân. floricea. fi-inta. Contine numai perechi de antonime seria: a. vulpita. racnet. c. muncitorime. ladoi. ¤ 27. o si u sunt semivocale în seria: a. justificabil. ratoi. expunere. diversionism. cocias. palarie. ¤ 19. lexic. claxon. mamaligoi. Stirea publicata în ziarul de astazi. cu barca. exhaustiv. fur. c. prejudiciu. fi-int-a. absolut -relativ. piciorus. miniatural. macrocosmic. porumbiste. exploatare. scabie. noi. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. spui. puiandru. fiin-ta. d. vulturica. a exclama. gramatic. usier. exemplar. executoriu. fiind-ca. resort. îngrija. b. s-au izbit cu hidrobicicleta de piciorul podului. ¤ 21. o am din izvor sigur. patut. aval -amonte.d. excursie. auxiliar. nichelator. d. examen. fi-i-ca. iezuit. taxiuri. d. pedala. talpoi. fiin-dca. b. ramuris. d. butonaj. hrisov. laculet. dinamograf. Varianta în care cuvântul subliniat are sens figurat este: a. c. lustragiu. usita. b. baltoi. muscal. doare. megies. bradet. d. siret. paharnic. ¤ 23. turturel. ¤ 26. înapoi. ¤ 20. zeciuiala. serb. studentime. Nefiind atenti. b. visterie. c. feb-rua -ri-e. macris. desime. b. rachitis. juridic. ¤ 25. musca. boxer. elogiu. exercitiu. detaliu. pârâu. c. micut. b. axioma. d. b. zavoras. fi-in-dca. epistrofa. abil -stângaci. vulpoi. Sunt derivate cu sufixe colective toate cuvintele din seria: a. juridiceste. audia. aparaie. casoaie. ursulet. baltoaie. exotic. banet. biciui. fe-brua-rie. exil. sare. prundis. barboi. S-au format cu sufixe diminutivale toate cuvintele din varianta: a. fi-i-ca. câine. c. b. Litera x se pronunta cs în toate cuvintele din seria: a.

d. fi-ind-ca. fe-bru-a -ri-e. 38 . fii-ca. fi-in-ta.

decan. chicot. beton. farmacist. micsorare. Exista hiat atunci când avem: a. 6 litere si 6 sunete. eterogen sunt în or dine: a. arendasoaica. motor. d. cosar. ¤ 30. b. rezistent. cafegiu. morar. Sunt derivate cu sufixe de agent toate cuvintele din seria: a. frumosul. largire. destindere. b. b. dânsul. decapsulare. tranzistor. o litera si un sunet. pitareasa. efemer. frunzulita. dragi. 3 litere si 3 sunete. d. ¤ 35. plecarea. c. c. dilatatie. Recunoaste seria în care toate cuvintele nu apartin fondului principal lexical : a. durabil. curcan. detenta. cioata. dezalcoolizare. alfabetizare. d. Antonimele cuvintelor: comprimare. b. ajustor. neseriozitate. Cuvinte formate prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale) întâlnim în seri a: a. îngustare. b. b. tractor. cifru. doua semivocale alaturate pronuntate în silabe diferite. împarosat. chior. ginecolog. broasca. anaerobioza. verdele. concurentul. maci. darling. cioban. expansiune. omogen. spais. chiabur. conlucrare. fasonator. facliar. o vocala si o semivocala pronuntate în silabe diferite. consumabil. nimicul. iaurgerie. Sunt formate cu sufixe motionale toate cuvintele din seria: a. unchi. blamare. rosia. cioc. însusi. c. orisiunde. rondela. gimnast. convietuire. veverita. pitar. c. vulpoi. rotar. d. ¤ 34. gonitor. egoism. onctuos. binele. ursoaica. alunis. ratoi. c. d. doua vocale alaturate pronuntate în silabe diferite. macara. ¤ 29. razor. taranca. 7 litere si 6 sunete. doi diftongi alaturati pronuntati în silabe diferite. ¤ 37. iarna. zmeoaica. Indica seria în care toate cuvintele sunt derivate parasintetic (simultan si c u sufixe si cu prefixe): a. ursoaica. cafegioaica. inalienabil. Apartin aceleiasi familii lexicale toate cuvintele din seria: . lauda. împachetat. diluat. a dilata. amnezie. ajutor. d. desteptul. dilatat. drumul. conglasuire. elevul. b. fudulul. 3 litere si 3 sunete. îmbucurator. berar. galben. iconita. sinoptic. anvelopa. tractorist. dezechilibrare. ginere. c. gealat. c. parasuta. echipaj. d. ghidus. ¤ 36. giurumea. analfabetism. b. fain. rampa. porumbita. inalienabil. ¤ 31. dilatabil. Litera i este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a. studenta. d. concepe. fertil. niciuna dintre variante nu este corecta. dilatare. d. arid. chiuveta. far. ghiol. glod. ¤ 33. lup. anabaptist. betonist. În cuvintele fax si echivoc apar: a. c. foraibar. b. eul. solid. mahalagioaica. ¤ 32. poliomielita. 3 litere si 4 sunete.¤ 28. arapoaica. ghidon. marire. c. careva. viereasa. umflare. alinare. actor. solubil. pacifist. al nostru.

a înflori. florar. înflorire. floricica. 39 floricea. înflorit. înflorat. . d. înflorire. înflorat. reînflorit. florareasa. c. b. florar. înflorare. înfloritura.a. floarea-soarelui. a înfiora. neînflorire. flotor. flotatie. a înflora.

bine. golani-(radacina) + -e (sufix). verzi-si-uscate. ¤ 44. ex-ha-us-tiv. de obicei. abominabil. nu este adevarata nici o varianta. d. le-ne-sii. Structura lexicala a cuvântului plugarie este: a. tumultuos. alta situatie. ¤ 42. d. golan-(radacina) + -ie (sufix). c. tema plugar-+ sufixul -e. func-ti-o-nar. parerea celui ce nu are încredere în reusita unei actiuni". cuminte. Din Vlaicu-Voda nu am vazut decât un tablou. S-au format prin compunere toate cuvintele din seria: a. ac-ti-o-nar. Cuvântul subliniat este folosit în sens figurat în seria: a. Baia-Mare. bun. d. situat deasupra mantoului (herald. ¤ 45. c. ¤ 41. provocând depunerea substantelor care se afla în suspensie" . competent. atotputernic. d. în forma de cort. monstruos. "steag de pânza având forme si culori diferite. format prin derivare de la substantivul contabil. navalnic. Contine sinonime neologice pentru: înspaimântator. sih-la. în vârful unei lanci". Vizionând expozitia. "steag ostasesc din tarile române. ingenios. "ornament al unei steme. b. c. nou-nascut. gre-sea-la. ¤ 43. în ordine. rezultat prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). sapte. ¤ 39. debusolat. c. ¤ 46. b. prins. Vazând-o cum arata. i-a-nu-a-ri-e. care indica apartenenta unei nave la o anumita tara". Harap-Alb. impetuos. "raspândirea de zvonuri false. c. adesea. ob-ti-ne. tabloul Almajului era impresionant. d. d. pas-opt-ist. sculp-tor. dreptunghi. Identificati seria în care toate cuvintele sunt despartite corect în silabe: a. oribil. seria: a. în timp de razboi". b. golan-(radacina) + -i (sufix) + -e (desinenta). ma-u-so-le-u. c. bur-lan." este: a. d. dupa deal. c. facere. re-a-lism. de-scri-e-re. copil-minune. "perioada de scadere a temperaturii în cursul unei boli febrile". radacina plugar-+ sufixul -i + desinenta -e. competent. b. împrumutat din limba franceza. d. binefacere. "pâlnia acustica a unui receptor telefonic". "a limpezi un lichid. am ramas tablou. Cuvântul golanie are structura: a. Cuvântul pavilion nu are unul din urmatoarele sensuri: a. aseara.¤ 38. binefacator. somp-tu-os. radacina plug-+ sufixul -ar care formeaza tema plugar-+ sufixul -ie. b. d. totdeauna. ¤ 40. b. b. radacina plug-. facator. macabru. Cuvântul subliniat din propozitia "Nu am reusit sa contabilizez toate conturil e. c. gri-deschis. si-a cumparat un tablou imens. radicalul plug-+ sufixul -ar + sufixul verbal -i + sufixul substantival -e. . "opinia. nord-vest. iscusit. b. c. Cuvântul defetism are unul din sensurile: a. sub-li-nia.)" . cre-de-au. priceput. jert-fit. De la înaltimea Blidarului. b.

40 . zona petrolifera. conducta petrolifera.¤ 47. sonda petroliera. zacamânt petrolifer. regiune petrolifera. d. zona petroliera. Selecteaza combinatiile lexicale incorecte cu paronimele: petrolier si petro lifer: a. instalatie petrolifera. b. c. industrie petroliera.

Cuvântul subliniat din propozitia "Nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noa stre!" face parte din seria: a. înrait. frunzar. c. mahalagiu. b. multicel. desfrunzit. a dori. cioara. watt. ¤ 49.a se razgândi. unguent. chindie. radacin-. înmultit. înmultire. ilegalist. manechin. c. vreo. feminizare.1 · banut = radicalul ban + sufixul -ut · încredere = prefixul în-+ radicalul cred + sufixul -e + sufixul -re · putinatate = radicalul putin + sufixul -atate · a rascumpara = prefixul ras-+ radicalul cumpar + sufixul -a · a îmbuna = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -a · a înnopta = prefixul în-+ radicalul noapt + sufixul -a · a îmbunatati = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -atat + sufixul -i · a împamânteni = prefixul în-(îm-) + radicalul pamânt + sufixul -ean + sufixul -i Ex.¤ 48. înfrunzit. înraire. b. Exista litere fara valoare fonetica în toate cuvintele din seria: a. prelucrabil. accent. nedesfrunzit. usturoi. a desfrunzi.): rau (adv. rautate. trunchi. farfurie. a înfrunzi. . c. mult: multime. a înrautati. rautacios. a înrai. înmultitor. 3 gramad-. suveica. Ex. ¤ 50. a încreti. d. reînmultit etc. desfrunzire. frunzisoara. 4 rau(adj. credincer. alta varianta. a înmulti. alcool. frunzuleana. 2 a. sulitar. sensuri învechite ale unor cuvinte care se folosesc si astazi. deînmultit. frunza: frunzulita.). accent. mei. cearsaf. iepure. fierar. a reînfrunzi. reînfrunzire. ghinda. rea-vointa etc. piedica. a se încrede. înnodare. alearga. iertare. înfrunzire. corifeu. rauvoitor. alee. veverita. cuvinte care au disparut astazi. veghea. obiect. Ex. barbatie.). reclamagie. cheag. Partea IV Raspunsuri Capitolul 11 Vocabular Ex. forme învechite ale unor cuvinte existente si astazi. maceasa. înrautatit. leuca. înrautatire. chirurg. raul (subst. b. împanare. satean. deal. fac-. hiperrealist. rea-credinta. raufacator. neînmultit. nebun. chiuretaj. multisor. Exista vocala e în toate cuvintele din seria: a. deal. c. b. îmbunare. mingea. reînfrunzit etc. cas-. geamgiu. d. d. patrat. almajean.

împamântenit. pietruit. pamânt: pamântean. pietrarie. reînflorit. împietrire. florarie. piatra: pietricica. pietricea. a pietrui. florareasa. pamântesc. înflorire. a înflori. pietris etc. împietrit. pietroi. înfloritor. reînflorire. a împie tri. înflorat etc. 41 . a înflora. înfloritura. înflorit.floare: floricica. a împamânteni. pietruire. pietrar. pietros. floricea. pamântiu. florar. nepietruit.

logofat. lungis. iti. beilerbei. constiincios. musiu.6 1. curent. Ex. cuvânt: cuvântare. nelungit etc. a implementa. ciubota. în. 8 Cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental: care. 5 albastru: albastrui. 6. nepot. a reîmpamânteni. urât. dregator. vocala: a vocaliza. Ex. Ex. 13. vorbarie. 9 Fac parte din vocabularul fundamental: luna. albastreala. a merge. ceapraz. -a: lungan. tujur (fr. lungulet. subpamântean. Ex. z i. vorba: vorbaret. arnaut. murui. lungime. aprod. bunicel. lungaret. cucuruz. lunguiet. armas. fr. toujours). ienicer. ceaus. pamântel. apeduct. sau. în. 2. din. împamântat etc. 12. dictafon. 5. vocalizare. 14. vorbitor. columbela (porumbita). împamânta. vocalic. analog. vorbulita. dajdie. 10. demuazela. fotosensibil. pamânteanca. a lungi . Ex. cheb. 10. . lung. cuvintel. bun: bunatate. Elemente de jargon: anima (suflet). lungut. madam. cauc. asalt. 7. duglis. împamântare. 11 a (demuazela. fast. lungit. Regionalisme: barabula. vorbire. ienicer. parol). Ex. constiinta: constient. loc. încet. 4. direct. quel). autohton. au. Arhaisme: 1. a amortiza. lungire. imens. Ex. 12 Neologisme: abolire. cusma. albastrea. Neologisme: 3. mai. cataveica. cneaz. mai. 15. ui (fr. dulce. a vorbi. albastrire. megies. cilindru. accelerat. 5. Arhaisme: aga. nepamântean. dusman. se. Fac parte din masa vocabularului: hiat. harbuz. co nfrate. darling. mai. analist. bojdeuca. cneaz. Ex. pamântos. vorbusoara. distinct. mersi. a cuvânta. 7 d. a rectifica. lexic. metafizica. 9. chel (ce. afara. pârcalab.împamântenire.(-padur-). 6. Termeni tehnici: alezare. 11. desinenta. târziu. cosarca. 10 Regionalisme: 4. si. cel. 8. constiinciozitate. agie. oui). a albastri. cuvântator. a râde. curechi. rival.

15 d (porumb) si c (gagiu). 16 înnorata: radacina nor. 14 c (arhaisme morfologice în 2). desinenta de feminin singular -a. sufix pentru participiu: -(a)t. nescrise: radacina scri-. Ex. Ex.Ex. prefix în-. 13 c (scriptura). desinenta de femin in 42 . prefix ne-. sufix de participiu -s. Ex.

mei : Parintii mei au cumparat mei pentru pasarele. Mergând neatenta. Ex. a-si orienta privirea în alta directie decât cea initiala . a dura Ex. razboi : Bunicul a participat la razboi.. 3-g. a sopti · -sens propriu: a vorbi încet. a colinda S10 = a însemna S11 = a se întâmpla S12 = a dainui. 5-î. 17 a. cer : Avioanele zboara pe cer. a ramas fara par pe cap. pe nesimtite .k.. La spargerea lemnelor folosesc un mai.18 a fura · -sens propriu: a-si însusi pe ascuns sau cu forta un lucru care apartine altcuiva . 12-h. s-a marcat un gol. 8-d.c. 21 1-c. 2-a.(arhaism) Ex. 8-f.g. 7-f.plural -e. 6-g. 10-e.e.h. ceara : Plâng lumânarile de ceara. si-a rupt un toc de la pantof . 5-b. . 3-i.d. Nu vreau sa mai cer bani de la parinti. 22 1-b. prin înclinare. 4-h. Consumând droguri. 19 S1 =aexista S2 =aseafla S3 =aavealoc S4 =aseîmplini S5 =afideloc S6=adura S7 = a se duce S8 = a costa S9 = a se plimba. a se înapoia sau a face sa se înapoieze de unde a plecat . Bunica tese pânza la razboi. · -sens figurat: partea de deasupra a unui obiect expusa vederii . Ex. 11-l. 4-j. 7-d. mai : Luna mai este luna florilor. · -sens figurat: a lua pe neasteptate. Ex. a spune ceva în soapta . în taina. În repriza a doua. luna : În luna mai înfloresc pomii fructiferi. 9-c. 2-a. a raspunde · -sens propriu: a da un raspuns la o întrebare sau la cuvintele adresate de cineva . gol : El mi-a dat un pahar gol. a întoarce · -sens propriu: · -sens figurat: fata · -sens propriu: partea anterioara a capului omului si a unor animale . · -sens figurat (aici): a aproba. 9-k. · -sens figurat: fosnetul produs de flori la adierea vântului . 10-e. par : Tata a plantat un par. Sus pe cer rasare luna . 20 toc : Tocul usii trebuie schimbat. 6-i. Ex. A venit la mine sa ceara un împrumut. sub actiunea vântului .

2. a aprofunda. 3. 10. 43 . 5. Ex. 6. 13. 7. analogie. 8. 5. inestimabil. 17. 9. autohton. 6. aspect. 21. 24. 4. atribut. angoasa. 15. ancestral. artizan. minuscul. 20. 3. 23 1. 16. artificial. 18. arogant. a anihila. a aprecia. lagar. ascet. 11. a amplifica. avantaj. ardoare. 19. 22. animatie. 2. a decola. autentic. 14. a avansa. incolor. 12.Ex. apret. ascensiune. 23. asiduu. ireprosabil.24 1. atractiv. auxiliar. 4.

10-a. 4-a. 14-j.x.b. 6-15. 4-b.d. 11. 14. 10.c. 5-o.s. NU. 12-h. 12b. 5-a. 8-h. discordie. 11-22. 15-l. noi: conflict. oniric. (sinonim) a porni (antonim) neîndurare (antonim) a veni Ex. 17-m. 4. 9. 12-s. 1 . (sinonim) deschis 3. 18. 1 6-n. a dispera. optic. 4-o. 20-g. 10-c.n. 8-n.v. 34 1. 33 1-f. 2-n.c.t.w. 11. NU. 14-d. 3-a.e. 9-r. 17-k. 8-p. 7-b.g. 7-23. 9-d. 5-o. 6-î. 12-b.o. 2.q. 9-î. 25 1. 15-d. 12-a. vechi: discutie.w. 3-l. gâlceava. 10-g. 31 1-j. 8-b.v. 7. oleaginos. 10-m. 6-a.h.p.î. 5.p. 7-i. DA. 6. 8-b. 29 1. 19-k. Ex. 13. 6-e. 4-q. 7-q.s. DA. Ex. premier. NU. 5-16.c. 3-g. Ex. 9-24. 7-a.h.x.c. olfactiv. 13. preventiv. 11-c. 11-m.t. Ex. 11-g. 2-m. 2-20. 19-i. (sinonim) vest 2. Ex. 5-p. (sinonim) dragoste (antonim) orient (antonim) nesincer (antonim) ura 4.7. NU. 13-p. perisabil. 17.k.t. 15-q.y.e. 10-19. plagiat. 12. 16.r. poliglot.c.l. 27 1-k. 4-c. persuasiune. 8-f. Ex. 9-b. 13-î. 8-17. a procura. 12-21. 2-b. 11-a. pluvial. 5-î. noi: secret.d.f. derâdere. NU.q. 12.s.s. 28 1-m. 32 1-c. mascare. 2-l. 3. 14-î. 9.b. 36 1-b. NU. 18-h. 3-i. 6. palpabil. Ex. 10-n. 2-l. a depista.k. 7-a.l. Ex. 14. 8. deplorabil. orator.f. 1 6-d. panaceu. 19. 20-e.n. 9-b. Ex. demnitar. vechi: ascundere. (sinonim) compatimire 5. DA.i. 13-f. dineu (cina). 4. 3-h.s. 9.o. ontic. 30 1-14. 3-18. 14-a. DA. 1 6-i. potabil.m. 2-a. 7-j. 2-k.j. vrajba. 8. 9-j. 26 1. 4-g.r.c. 4-13. 3. 3-u. 5-a. Ex. dosire. discretie. 10. 4-j. a premedita. 11-s. 6-e. 2. 15. a periclita.t. 6-r. diferend. 8. 5.u. a deraia. Ex. 35 1-f. 13-c. 2. papa. 20. 7.o. 3-a.i. 6-r. mister.b. detectiv. 18-e. 10.c.

2-b. 6. mitocan. 8. a merge. 2. moarte. minuscul. 9-a. 3. 8-b. 18-a. 16-b. 7-b. 15-a. 4-b. 5. Ex. minciuna. 3-a. 14. 19-b. modest. 11. mare. a mari. manos. milos. 17-c. a muri. mult. 12. 7. Ex. miscare. 10. 38 1-b. 4. Ex. 5-b. 13. 9. 10-b. 6-a.b. 37 1. 14-c. 39 44 . 15.3-b. 20-a. murdar. moale.

a calca cu piciorul a calca. biblioteca de carti biblioteca. 6-m. 4-j. s. B. s. 12-b. 3. hazard întâmplator . intens . 6. temporar. lucrare scrisa provizoriu . 6-g. 18. 5. v.. 12-h. 7-f. v. petroliera. s. s. stimulat. 16-i. sunete nearticulate scoase de o fiinta care simte o durere fizica sau morala. 13-e. solidari. elucidate. perspective viitoare perspective. abatere de la ceva care este normal sau corect .. s. 11-a. 13-l. 4. pricepere. 8-l. desert pustiu desert. tânar . 1. 11-o. încapere sau mobilier pentru pastrat carti . îndemânare. 15. sul (. s. s. averse de ploaie averse. 2. iluzie amagitoare iluzie. albastru. 41 1. eminent. 9. s. 3. 1. ceea ce se întrevede ca posibil. 7. atlas. 7. întuneric mare. 5-q. amagire. ciorna provizorie ciorna. bicicleta cu doua roti bicicleta. regiune cu clima arida . a deshuma din pamânt a deshuma. 8. 20-î. manifesteaza. 6.. june tânar june. 17. audienta. ploi abundente si de scurta durata . dibacie. 4. s. vehicul cu doua roti . Ex. 8. s. 4-a. 8. Ex. s. tigara de tutun tigara. ingeniozitate . 10-c. 3-n. tânguire . s. democratie populara democratie. a dezgropa osemintele unui mort . 7-s. aberatie absurda aberatie. 14-c. . pustietate. spezele. libret. 5. 5. 3-h. 1. 2. 17-d. erupe.) umplut cu tutun taiat marunt . scriere frumoasa . s. 8-r. cauzal. insolvabil. caligrafie frumoasa caligrafie. 9-j. bezna întunecata bezna. 9-d. geamat tânguitor geamat. 2-i. s. Ex. pentru ca al doilea termen este inutil: A. arbitrara. 4. 10-b. realizabil în viitor . 9. 11.. a pune piciorul pe ceva sau undeva . 2. 42 Toate constructiile de mai jos sunt pleonastice. 16. 40 1-f. 6. abilitate iscusita abilitate. 14-î. spatiu gol. 2-k. glaciala. s. indemnizatie zilnica platita cuiva . 15-p. diurna zilnica diurna. 18-m. expozeul. 9. 5-k. 13. 12. familiale. exercitarea puterii de catre popor . s. 19. 3. 10. 19-e. 14. iminent. 20.1-g. himera . 7. iscusinta.

45 . omagiu .elogiu laudativ elogiu. s. întâmplare . Ex. 43 prefix = afix (sunet sau sunete) atasat înaintea radacinii sau temei unui cuvânt. s. lauda. 10.hazard.

catelus. a dezrobi. pronume: careva. austro-ungar. adverbe: niciunde. desfrâu. prepozitii: dinspre. a dezgusta. câmpusor. înaripat. casuta. îmbelsugat. a razbate. cartisoara. cazanel. . Ex. înarmat. de la . îmblanita. desfrânat. a înaspri. a se razgândi. numerale: doisprezece. conjunctii: desi. rascruce. 47 Cuvinte compuse prin sudare Cuvinte compuse prin alaturare cu cratima fara cratima Cuvinte compuse prin abreviere raufacator câine lup Balta Brailei SNCFR binevoitor dublu -decalitru Delta Dunarii CEC cuminte prim plan Calea Victoriei ONU cumsecade floarea soarelui Pestera Muierii TAROM dumneata cal -de mare Valea lui Mihai fiecare du -te vino Gara de Nord deasupra gura leului Câmpia de Vest acasa drum -de fier Stan Patitul asadar Peninsula Balcanica precum Radu de la Afumati îndelung demâncare Ex. a despagubi. într-adevar. sapte sute. a împleti. 45 cararuie. cuvânt de baza = cuvânt care serveste ca element de baza pentru formarea altor cuvinte. Ex. a desfasura. carut. chefulet. Ex. cuvânt derivat = cuvânt format cu ajutorul unui prefix sau/si sufix. 48 frumos: substantiv: Întotdeauna a iubit frumosul din natura. floarea-soarelui. încalzire. a înalbastri. a rasfoi. 44 Cuvinte formate cu prefixe: a îmbaia. cel ce. rascumparare. a împutina. ca sa. sufix = afix (sunet sau sunete) care se adauga dupa radacina sau dupa tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte noi (sufix lexical). a desfiinta. a dezamagi. razbunare. Ex. adjective : raufacator.pentru a forma un derivat. 46 substantive: binefacere.

adjectiv: Badea-i tânar si frumos. adjectiv: Important este sa faci un lucru util. Ex. 49 46 . adverb: Scrie urât si indescifrabil. pasarelele cânta frumos. adverb: De câte ori l-am vazut muncind. adjectiv: Avea un comportament urât. adverb: Primavara. muncea util. urât: substantiv: Cel urât n-are de ce sa se tina frumos. util: substantiv: Uneori utilul se îmbina cu placutul.

cursul substantiv. zecimala. hexagon. excavator. j. curat -adjectiv. cucul -substantiv. torent. buldozer. l. contra -adverb. epidemie. continental. e. c. colinda -substantiv. eul -substantiv.gol -substantiv. colinda -verb . boreal. tehnica: bormasina. 50 adverb Neologisme folosite în: medicina: seringa. repede -adverb. chirurgie. diesel. gol Ex. istm. i. î. k. b. h. 47 . geografie: arctic. m. eu -pronume. matematica: ipoteza. curs -verb.a. o. vara -substantiv. curat -adjectiv. vara -adverb. demonstratie. d. cerebral. cuc -adverb. n. ecuatie. p. f. luxatie. g. contra -prepozitie. terapeutic.

pleoa-pa. barie-ra. perpetuu. cuib. axa /aksa/: 3 -4. pa-un. c ioa-ra. fiinta. 4 bia-ta. ex tern /ekstern/:6 -7. exemplu /egzemplu/: 7 8. cooperativa. deci /dec/: 4 -3. a-rau. 3 ceai /cai/: 4 litere -3 sunete. u-u: continuu. ie-pu-re. o-uat. ghiveci /g ive c/: 7 -5. stiu-ca. 2 ba-iat. lu-a. du-la-pior. su-vei-ca Ex. pâ-râu. ca-i-sa (regula hiatului + regula consoanei interevocalice). Ex. deo-cam-da-ta. trea-ca. bu-su-ioc. vai-ta. pi-ua. supraaglomerat. bas-ti-on. în-do-ia-la. ta-i at. cro-ias-ca. Ex. boj-deu-ca (regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula diftongului urmat de consoana ). chibrituri /k ibrituri/: 10 -9. un-gu-ent. desrâu pe-i-saj. fix /fiks/: 3 -4. explozie /eksplozie/: 8 -9. geam. do-reai. cre-ioa-ne. 7 an-al-fa-bet/a-nal-fa-bet (regula cuvintelor derivate/despartirea bazata pe pron untare + regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula consoanei intervocalice). vo-ios. ciob. co-pii. du-ios. brâ-u-let. 1 po-e-zi-e. cre-a-tu-ra. su-iau. lu-ând. dez-e-chi-li-bru/de-ze-chi-li-bru (regula cuvintelor deri vate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervocalice (ch =k)+ regula consoanei intervocal . Ex. te-o-lo-gi-e. fu-ri-oa-sa. leoar-ca. roa-te . gherghina /g erg ina/: 9 -7. gra-iam. examen /egzamen/: 6 -7. o-o:zoologie. ceas. chenar /k enar/: 6 -5. fragi /frag/: 5 -4. cal-câi. in-flu-en-ta. exil /egzil/: 4 -5. fi-ul.Capitolul 12 Fonetica Ex. 5 a-a: contraatac. co-a-gu-la. de-spre/de s-pre (regula cuvintelor compuse/despartirea bazata pe pronuntare). fi-in-ta. câ-râ-i-tor. con-junc-ti-e (regula privind despartirea a doua cons oane intervocalice + exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului). bac-te-ri-an. chior /k or/: 5 -3. plo-ua. margine /margine/: 7 -7. iar-ba. nea. i-ni-mioa-ra. ghea-ta. Ex. e-e: azalee. a-tlet (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoan e intervocalice).reeduca. Ex. ve-ghea-za. i-i: constiincios. doar-me. e xercitiu /egzercitiu/: 9 -10. fa-i-na. arc-tic (exceptie de l a regula privind despartirea a trei consoane intervocalice). centru /centru /: 6 -6. chiuveta /k uveta/: 8 -6. ghiol. 6 ca-u-te-ri-za. ce-re-a-la.

escroc. drept-unghi/drep-tunghi (regula privind despartire a cuvintelor compuse/regula bazata pe pronuntare). haina -haina: Avea o inima haina. N-a putut ochi nici de la zece metri. razboi -razboi: Nu doreste nimeni razboi. scumpi -scumpi: Poarta numai pantofi scumpi. Nu domni decât o vara. Nu te mai razboi cu noi! aburi -aburi: Câmpia scoate aburi. greseala. Iarna. genuflexiuni. Ovi porunci sa se faca liniste. itinerar. Nu mai boli atâta! ratoi -ratoi: Avea trei rate si un ratoi. porunci -porunci: Respectam cele zece porunci. Ex. ferastrau. datini. Purta o haina lunga. zapada polei copacii. casierie. 48 . boli -boli: Tot trupul îi este macinat de boli. c operte. dragile. filigran. mau-so-leu (regula diftongului urmat de consoana + regula consoa nei intervocalice). dividend. avocat. Nu te mai ratoi la mine! polei -polei: În ianuarie a fost polei pe sosele. cream. aversiune. aripi. identitate.ice + exceptie de la regula despartirii a doua consoane intervocalice). bleumarin. 9 afectuos. vârst-nic (regula cuvintelor derivate cu sufixe). jert-fa (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice). somp-tu-os (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului ). fii-ca (regula diftongului urmat de consoana). conjunctura. Nu mai scumpi atât produsele! domni -domni: Moldova a avut cei mai viteji domni. 8 ochi -ochi: Cine are carte are patru ochi. Racoarea diminetii aburi geamul. Ex. cabluri. in-e-xact/i-ne-xact (regula cuvintelor derivate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervoca lice).

27-b. 37 -c. 29-c. 12-d. 36-c . 12-c. 42-c. te speri i. 38-b. 11-b. 50-b. 9-d. 20-c. 5-a. nici de cum (de obicei în corelatie): Nu sunt mândru nici de cum te îmbraci. 46-c.c. 42-b. 23-d. prepelita. 39-c. pasare. caracter. 45-b. 29-a. 7-b. 40-c. Ex. re pede. 20-c. 40-d. nicidecum ("deloc. cuminte ("cu purtari bune"): Nu putea fi cuminte nici un ceas. 7-c. 25-c. 32-a. desigur"): Bineînteles ca primavara vin pasarile calatoare. bineînteles ("fireste. 26-c. dar totodata constient. 34-b. 39-a. 22-d. 31-d. 27-a. 14-d. 18-c. 43-a. 4-a. 30-a.d. 35-a. în nici un caz"): Nu-l interesa nicidecum învatatura. masea. 13. 16-a. mormane. 28-b. 12 popor. 22-a. fenomen. 8-b. lapovita. 39-d. 19-d. 10 antic. avarie. masa. 41-d. 14-b. alta data ("data istorica"): Are alta data înscrisa în acte. 26-b. tot o data ("într-un singur rând. camera. 44-d. 25-c. 34-a. Capitolul 13 Teste 13. 37-c. 31-b. 9-b: 10-b. 27-d. 32-a. viezure. se afla în continuu progres. 15-a. 47-b. 31-b. 48-b. 13-b.Ex. 6-d. 4-a. 3-d. 38-c. 24-a. 17-b. 2-c. 3-b. 46-c. 25-a. 36-c. felie. 7-b. 5-a. 19-b. 16-d. 29-b. 3-c.d. cândva"): Voi învata altadata. 43-a. 30-b. 41-d. 50-c. 32-b. 49-c. 35-a. câmpie. matur. nici de c um te porti. 48-b. 18-a. 10-b. mereu"): Plouase încontinuu peste capetele noastre. 13-a. saptesprezece. 45-b. 34-c. 8-a. 46-a. 6-b. 16-c. 1 5-a. 11-a. 38-b. 47-c. 2-d. 33-c. 40-a. ianuarie. 21-b. data istorica"): l Decembrie e tot o data istorica . 17-a. 41-b. 21-c. 33-b. 12-a. Bibliografie . 5-b. 20-b. încontinuu ("tot timpul. 30-b. vizita.3 Testul numarul 3 1-c. Ex.b. numaidecât ("imediat"): Trebuia sa plece numaidecât. 21-d. 23-a.1 Testul numarul 1 1-c. numai de cât ("doar atât cât"): Daca te gândesti numai de cât necaz a avut parte. 48-c. topor. 11-b. 47-a. 13. 11 altadata ("demult. 24-c. 50-a. 4-d. 37-c. 42-c. 44-c. debut. 9-d. 33-c. 6-d. 26-d. 49-d.c. 2-a. 45-a. 10-c. 43-c. în continuu ( + substantiv): Învatând permanent. degraba ("de timpuriu"): O sa vina trenul degraba. totodata ("simultan"): Soferul e ranit. 13-c. 15a.d. 14-b. simbol. 17-b. 18-b. 44-a. bine înteles ("priceput bine"): Profesorul a fost bine înteles de elevi. 49-c.2 Testul numarul 2 1-c. margine. 22-b. 8-b. 28-c. 36-a. de graba ("graba = zor"): Am uitat de atâta graba sa încui masina. astronaut.c. cu minte ("cu judecata"): Era un elev cu minte ascutita. 19-b. 24-b. 23b. 28-d. 35-c.

1. x x x Îndreptar ortografic. 49 . x x x Limba româna. 1956. ortoepic si morfologic al limbii române. editia a V-a. Bucuresti. 2005 (DOOM2) 3. 1982 (DOOM). x x x Dictionarul ortografic. Fonetica. Vocabular. Editura Academiei. Bucuresti. 1995. 2. Bucuresti. române. ortoepic si de punctuatie. Bucurest i. x x x Dictionarul explicativ al limbii române. 4. Editia a II -a. Gramatica. Editura Un ivers Enciclopedic. Editura Academiei. Editura Academiei. Editura Univers Enciclopebic.

Constantinescu. Dictionar de antonime al limbii române. 11. Theodor. sub coordonarea academicianului I on Coteanu. Editura Didactica si Pedagogica. lexicografie. 1993. Limba româna contemporan a. Bucuresti. Ion. Gheorghe. Morfologia. Probleme de vocabular prin explicatii si teste pentru gim naziu. Doina. Bucuresti. editie revizuita si adaugita. 2003.Hristea. Editura Niculescu.Ivanus. Marilena. Gutu Romalo. Limba româna. Brâncus Grigore. Bucuresti. admitere în facultate. Limba româna. Georgeta. Bucuresti. 1997. Bucuresti. 17. Limba româna. x x x Gramatica limbii române. 2000. 16. Dictionar de paronime.5. 22. Editura Academiei.Felecan. Editura Didactica si Pedagogica. 1984. Narcisa. Bucuresti. 19. 1990. Editura Albatros. 1983. 14. Bucuresti. 6. exercitii. Teste rezolvate. . Bucuresti. 13. Theodor (coord.). Dumitru. 2002. Bucuresti. gramatica. Dominte. 1996. Fonetica. Sinteze de limba româna. Silviu. 10. 200 5. Editura Stiintifica si Pedag ogica. Adrian. Editura Recif. 8. Subiecte date la admiterea în învatamântul superior în anii 1990. Culegere de exercitii lexicale. Iulian. 7. 1971.Coteanu.1985. Chiriac. Dictionar de omonime. Sala. Buca. Editura En ciclopedica. Emanuel. Ghita. Dictionar de cuvinte derivate. Bucuresti. Bulgar. Editura Vox. teste de analizat si un glosar de neologisme. Subiecte 1994. Bucuresti. Bacalaureat 2000. Mihail. Editura Lucman. I Cuvântul. Bucuresti. Constantin. 1987. Narcisa. Editura Didactica si Pedagogica. Nicolae. Vasiliu. admitere în licee si facultati. Bucuresti. 1994. Editura Niculescu. Limba româna contemporana. Editura Vox. gramati cale si stilistice. T este si bareme. Marius. 9. Editura Academiei Române. Vocabularul autohton al limbii române. fonetice. Toma. Bucuresti. Editura Petrion.Dascalu. Editura Herra. Marin. Fonologia. Limba româna pentru bacalaureat. Principii si probleme. Fonetica. Etimologia si limba româna. 12. 1993. Bucuresti.Ciompec. Coteanu. Editura Didactica si Pedagogica. 1985. Dumitru. Ghita Iulian. 1992. Dictionar de pleonasme. 1995. Valeri a. 21. 1991. Angela. editie revizuita si adaugita. Bucuresti. 15. Ion. Bucuresti.Ionita. Vocabularul. sti l si compozitie. Mihail. Florin. Ion.Ivanus. revizuita s i din nou îmbogatita. liceu. Forascu. Bucuresti. Toma. 1998. Forascu. Andrei. Savoiu. 18. Limba si literatura româna. 20. Ion. Onufrei. Bidu-Vrânceanu. 1983. Andrei. editia a III-a.Hristea. Vinteler. Editura Fortune Press.

Toma. Fonetica. c olegii. 1986. Seche. Limba româna. 1978. colegii.Serban. 32.23. Editura Alutus. Maria.Seche. Editura Helicon. Teste grila de limba româna pentru bacalaureat si ad mitere în învatamântul superior. Maria. Editura Coresi. Elvira. Zamsa. vocabular. Editura Niculescu. Compendiu de limba româna. Bucuresti. Editura Academiei. Popa. 24. Ionescu. 27. editia a II-a. Editura Niculescu. Bucuresti. 25.Ticleanu. 2003. Ivan.Petrescu. Dictionarul de sinonime al limbii române.). admitere în licee. Mircea. Cred ca acesta este finalul. Evseev. 30. Bucuresti. Bucuresti. Vasile. sinteze si exercitii rezolvate. Marilena.Popa. 26. Bucuresti. Vocabularul românesc contemporan. Maneca. 1982. Editura Niculescu. Maria. --+++++++++V a urma materialul facut de colegii din zona Anina. 1991. Limba româna. Edit ura Niculescu. Editura Stiintifica. 33. 35. edit ia a II-a. 1995. gram atica. Timisoara. Dumitru. Bucuresti.Ivanus. 2004. Slati na.Marcu. Ion. Ion. Luiza. Recapitulari si exercitii. revizuita si adaugita. 2003. 1997 . facultati. Timisoara. 34. 1993. Notiuni de fonetica si vocabular. licee. Dictionar de neologisme. 2002. Bucuresti. Limba româna. Iasi. Teste de limba româna pentru clasele V -VIII. 29. Editura Academiei. Ion.Popa. Eleonora.Rudica. 28. 1997. Editura Polirom. Gramatica limbii române pentru admitere. Editura Alutus. Elena.Ticleanu. Ticleanu. Bucuresti. Eleonora. Dumitru. Slatina. Culegere de exercitii si teste p entru examenele de admitere în facultati. Alexandru (coord. Constant. Marilena. Gramatica limbii române în teste -grila. schita de siste m. 50 . Popa. Limba româna pentru bacalaureat. Florin. Subiecte 1996. Nicoleta. 1997. Teste de limba si literatura româna pentru bacalaureat si admitere în facultati.Zamsa. 31. Trandafir. revazuta si adaugita. Editura Facla.Metea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->