BADESCU IOSIF BADESCU MARIA LIMBA ROMÂNA · VOCABULAR SI FONETICA (NOTIUNI TEORETICE) · EXERCITII (VOCABULAR, FONETICA) REZOLVATE · TESTE

TIP GRILA (VOCABULAR, FONETICA) CU RASPUNSURI Capitolul 1 Cuvântul. Structura cuvântului. Sensul cuvintelor. Familia de cuvinte 1.1. Cuvântul 1.1.1. Forma. Continut Ca unitate de baza a vocabularului, cuvântul reprezinta un sunet sau o îmbinare de s unete, care se reda în scris printr-o litera sau un grup de litere (forma) si la care se asociaza un anumit înteles (sen s). Orice cuvânt are: o forma (totalitatea sunetelor din care este alcatuit) si un înteles, un sens, un continut ("fotografia" pe care vorbitorul si-o formeaza în memorie la pronuntarea unui cuvânt). cuvântul forma Continutul cep c, e, p 1. Dop de pluta cu care se astupa gaura unui butoi 2. Portiune din tulpina unui portaltoi 3. Fusul arborelui de la o moara taraneasca cu apa 4. Capatul filetat al unei tevi cerb c,e,r,b 1. Mamifer rumegator de padure, de talie mare, cu coarne ramificate , cu coada scurta. 1.2. Structura cuvântului Cuvintele pot fi alcatuite din: prefix radacina sufix cuvânt derivat strabun ---strabun ---bun -ic bunic nebun ---nebun strabun -ic strabunic sau: prefix tema lexicala(prefix+radacina) tema lexicala (radacina+sufix) sufix cuvânt derivat în-(îm-) (padur + -i) -re împadurire dezra( s) -+ suci -re dezrasucire dezra( s) -+ suci -dezrasuci În exemplele de mai sus, radacina = radical.

Forma reprezinta latura materiala a cuvântului, adica fonemele, grupate în silabe si puse sub un accent, si morfemele diferentiate în: radacina, afixe si desinente. Mentionam ca, dupa cum exista cuvin te care nu poarta accent, tot asa sunt si cuvinte (prepozitii, conjunctii, adverbe, interjectii etc.) care nu contin morfe me gramaticale, fiind constituite numai din radacina. 1.2.1. Radical/Radacina Radicalul (radacina) este elementul comun care se gaseste la cuvintele care form eaza o familie de cuvinte (familie lexilala). El poate fi identic sau nu cu nu cu un cuvânt de baza: radical cuvânt de baza paduros padurpadure bunatate bun bun ierboasa ierbiarba înflorire florfloare 1

1.2.2. Prefix Prefixul este sunetul sau sunetele care se asaza înaintea radicalului pentru a for ma cuvinte noi: re-+ începe = reîncepe, con-+ frate = confrate, des-+ fereca = desfereca, pre-+ simti = presimti. 1.2.3. Sufix Sufixul lexical este sunetul sau sunetele care se asaza dupa radicale pentru a f orma cuvinte noi: covor + -as = covoras, pita + -ar = pitar, scaun + -el = scaunel, floare + -icea = floricea Toate cuvintele de mai sus, formate cu ajutorul sufixelor si/sau al prefixelor, se numesc cuvinte derivate. Partea cuvântului care ramâne neschimbata în flexiune se numeste tema. Tema lexicala poate fi alcatuita din radacina plus un sufix sau un prefix la car e se adauga un alt sufix sau prefix. stra-+ luci + -re = stralucire stra-+ luci + -re = stralucire prefix + radical radical + sufix tema tema 1.2.4. Desinenta Sunetul sau grupul de sunete (morfemele) de la sfârsitul cuvintelor, folosite pent ru a arata diferitele categorii gramaticale (genul, numarul, persoana) se numeste desinenta. creezi = cre + -ez + -i (cre = radacina, -ez = sufix gramatical, -i = desinenta de persoana a II-a singular La substantivul eleva desinenta -a marcheaza atât singularul, opunându-se pluralului ( eleve), cât si cazul nominativ/acuzativ, în opozitie cu genitiv/dativ (unei eleve). În o tema complicata , desinenta -a a adjectivului complicata exprima genul feminin, nu marul singular, cazul nominativ/acuzativ. La substantive si adjective, genul si numarul sunt marcate prin desinente: prun/ pruni, socru/socri, eleva/eleve, tren/trenuri, caiet/caiete; anormal/anormala /anormali/anormale, cafeniu/cafenie /cafenii. La verbe, desinentele adaugate la tema verbelor precizeaza persoana si numarul:

-la indicativ prezent: cânt, cânti, cânta, cântam, cântati, cânta: -0, -i, -a, -(a)m, -(a)t , -a;

-la indicativ imperfect: cântam, cântai, cânta, cântam, cântati, cântau: -m, -i, -0, -m, -t , -u;

-la indicativ perfect simplu: cântai, cântasi, cânta, cântaram, cântarati, cântara: -i, -si -0, -ram, -rati, -ra etc. 1.3. Sensul cuvintelor 1.3.1. Sens propriu si sens figurat Asa cum am mai amintit, cuvintele au o forma (învelis sonor) si un sens sau mai mu lte sensuri (cuvinte polisemantice).

se numeste sens figurat (conotativ). actiune. însusire se numeste sens propriu (denotativ).Sensul obisnuit. Sens fundamental si sens secundar Dintre sensurile pe care le are un cuvânt. sensuri derivate. fundamental. actiune. Acest sens este primul explicat într-un dictiona r.). cu greu si-au gasit un acoperis. unul este mai cunoscut si se numeste de baza. (sens propriu) Fericirea lui atârna de un fir de par. (sens figurat -metonimie) Cosarul se plimba pe acoperis. Acesta apare mai ales în operele literare. Este rece apa de la izvor. care trezeste în mintea cititorilor o alt a imagine.2. iar celelalte sunt sensuri secundare. (sens propriu) Toata sala l-a aplaudat în picioare. (sens figurat -sinecdoca) A observat în supa un fir de par negru si lung. (sens propriu. Sensul mai putin obisnuit al cuvintelor. (sens propriu) Fiind tineri. fundamental) 2 . (sens figurat -hiperbola) 1. (sens figurat -metafora) Sala de conferinte era arhiplina. însusire decât cea obisnuita.3. care trezeste în mintea cititorului imaginea real a a unui obiect. folosit curent. metonimie. Masina nu intra pe poarta casei. fiind format din sensul de baza si unul sau mai multe sensuri secundare. (sens propriu) Informatia este din izvor sigur. sinecdoca. hiperbo la etc. dând nastere figurilor de stil (metafora.

Mingea nu a vrut sa intre în poarta. -la fotbal (sens propriu, secundar) S-a speriat si inima îi batea cu putere. (sens propriu, fundamental) Ciprian si-a cumparat o casa în inima orasului. (sens propriu, secundar) Sabia lui Stefan cel Mare este la turci. (sens propriu, fundamental) Dusmanii au trecut tara prin foc si sabie. (sens propriu, secundar) Fiecare om are doua brate. (sens propriu, fundamental) Bratele Dunarii sunt raiul pasarelelor. (sens propriu, secundar) 1.3.3. Cuvinte monosemantice si cuvinte polisemantice Cuvintele monosemantice sunt cuvintele care au un singur sens. Ele apartin, în gen eral, limbajului tehnic si stiintific. Pentru specialistii respectivi, acest lucru este avantajos, deoarece pot denumi, fara echivoc, lucrurile, starile etc. pe care le studiaza. atela, atom, infarct, carburator, dializa, bisturiu, neon, radio, filament Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au mai multe sensuri. Aceasta însusire a unui cuvânt de a avea mai multe sensuri se numeste polisemie sau polisemantism. Între sensurile unui cuvânt polisema ntic se pot stabili mai multe relatii, care ajuta la diferentierea cuvintelor polisemantice de omonime si anume: cuvint ele polisemantice au un sens de baza (originar, principal), pe care cuvântul l-a avut de la început, si mai multe sensuri secundare, derivate, formate de la sensul de baza. a a a a a a a a bate lovi, a izbi: Mama sa îl bate ori de câte ori greseste. face o miscare regulata: Ceasul bate miezul noptii. trimite un proiectil: Pistolul bate cincizeci de metri. critica: Nu-l mai bate cu vorba. sufla (despre vânt): Crivatul bate dinspre rasarit. cadea (despre ploaie): Ploaia bate necontenit în geamuri. învinge: I-am batut pe toti la sah.

a veni a sosi: Masina vine spre noi cu viteza mare. a succede: Joi vine dupa miercuri. a-si avea originea: Bunicii lui vin din tatari. a ajunge: Apa îi vine pâna la umeri. a se potrivi (despre haine): Sacoul acesta îi vine bine. a se produce, a se întâmpla: Accidentul a venit la apusul soarelui. Sensurile cuvintelor polisemantice se gasesc în dictionare la acelasi articol, iar omonimele sunt înregistrate în articole diferite. 1.3.4. Omonime masa(1) --------------------omonime-------------------------masa (2) polisemie polisemie S1 = multime compacta de oameni S1 = mobila S2 = îngramadire de elemente care alcatuiesc un singur tot S2 = nume dat unor obie cte care seamana între ele S3 = cantitate de materie a unui corp S3 = mâncare, bucate S4 = totalitatea creditelor sau datoriilor S4 = planta erbacee (masa raiului)

unui falit Omonimele sunt cuvintele care au aceeasi forma, dar difera între ele prin înteles. anticar (1) antitanc anticar (2) persoana care vinde carti vechi bar (1) lac (1) pali (1) unitate de masura bar (2) local unde se vând bauturi întindere de apa lac (2) solutie aplicata pe o suprafata a se izbi pali (2) a deveni palid, a se stinge

Exista mai multe tipuri de omonime: · omonime totale (omonimia se pastreaza si în flexiune; au origini diferite): ban (1), -i ( a suta parte dintr-un leu) ban (2), -i (dregator în Evul Mediu) leu (1), -i (moneda nationala) leu (2), -i (animal) banca (1), -i (întreprindere financiara) banca (2), -i (scaun lung) liliac (1), -i (arbust) liliac (2), -i (animal mamifer) 3

· omonime partiale (omonimia nu se pastreaza în flexiune): lin (1), -i (specie de peste) lin (2), -uri (vas de stors struguri) lin (3), -a, -i, -e (domol, linistit, potolit) somn (1), -i (specie de peste) somn (2), -uri (stare fiziologica de repaus) · omonime morfologice (forme flexionare identice ale aceluiasi cuvânt): (niste) case = nominativ/acuzativ, plural (unei) case = genitiv/dativ, singular (unor) case = genitiv/dativ, plural · omonime lexico-gramaticale (parti de vorbire diferite): mare (1) noua (1) substantiv mare (2) adjectiv pronume noua (2) adjectiv noua (3) numeral

Omonimele nu trebuie confundate cu omofonele (cuvinte care se pronunta la fel, d ar sunt scrise diferit) si nici cu omografele (cuvinte care se scriu la fel, dar se pronunta diferit). Nu a învatat defel. Ovidiu este de fel din Almaj. (omofone) Si-a cheltuit toate parálele. Evolueaza la paraléle. (omografe) În concluzie, putem spune ca omonimele trebuie sa fie omofone (sa se pronunte la fel) si omografe (sa se scrie la fel). 1.3.5. Sinonimele Sinonimele sunt cuvinte cu forma diferita si înteles identic sau foarte asemanator . a vorbi -a cuvânta; amic -prieten; casa -locuinta; pamântesc -teluric; orasenesc -ci tadin. Mai multe sinonime ale aceluiasi cuvânt formeaza o serie sinonimica (mincinos = pe rfid, fatarnic, ipocrit, prefacut, siret, viclean, fariseu. trombonist, duplicitar, fals etc.). Relatia de sinonimie se poate stabili între: -doua cuvinte: a divide -a segmenta; -un cuvânt si o expresie: a se rostogoli -a se da de-a dura; -doua expresii: a-i închide gura -a-i pieri sonorul. cuvânt cuvânt a fugi a alerga a-si lua picioarele-n spinare a lua-o la goana grup de cuvinte grup de cuvinte Dupa sensul pe care îl exprima, doua sau mai multe sinonime pot fi:

a goli ¹ a dezgoli. drept ¹ strâmb.6. a sta ¹ a lua-o la goana etc. -aproximative (când un sinonim sau o expresie sinonimica reprezinta sensul metafor ic al unui cuvânt uzual): stropi mari de apa -bulgari fluizi. (im-): moral ¹ imoral. mic ¹ mar e. aproape ¹ departe. gust ¹ dezgust etc. întrebare ¹ raspuns). disc ret ¹ indiscret. material ¹ imaterial. cu ajutorul prefixelor: -i-. 1. · printr-o expresie: a ascunde ¹ a da pe fata. a opri ¹ a da drumul. a dormi ¹ a fi trea z.3. casa -cladire. just ¹ injust.-totale (corespund în toata sfera sensurilor lor): natriu -sodiu. drept ¹ stâng. ofensiv ¹ inofensiv etc. aici ¹ acolo. batrân ¹ tânar. vocabular -lexic. matur ¹ imatur egal ¹ inegal. Antonimele Antonimele sunt cuvintele care au forma diferita si înteles opus (bun ¹ rau. a se veseli a râde. smalt email. iubire -arsita. -partiale (corespund numai într-unul sau în câteva dintre sensurile lor): scrisoare -c arte. a merge ¹ a sta. -des-(dez-): a fereca ¹ a desfereca. exact ¹ inexact. 4 . a pleca ¹ a veni. in. kal iu -potasiu. Antonimia poate fi realizata: · printr-un cuvânt: gros ¹ subtire. a îndoi ¹ a dezdoi.

aventurist/aventuros. o scurta alocutiune. statie/statiune.3.1. Cele mai multe paronime sunt neologice si de aceea unii vorbitorii le confunda. fortuit/fortat. barabule.). urma a face a urma = urma + -a a reface = re-+ face urmare = a urma + -re a rasface = ras-+ face a urmari = urma + -(a)ri a preface = pre-+ face urmator = a urma + -(a)tor a desface = des-+ face urmaritor = a urmari + -(i)tor facut = a face + -(u)t urmarire = a urmari + -re nefacut = ne-+ facut urmarit = a urmari + -it refacut = re-+ facut urmulita = urma + -ulita desfacut = des-+ facut urmusoara = urma + -usoara refacere = a reface + -re urmuta = urma + -uta prefacere = a preface + -re Capitolul 2 Structura vocabularului 2. 1. a emigra/a imigra. Aceste cuvinte formeaza vocabularul fundamen . a co exista alaturi. laser.1.) si cuvinte mai rar întrebuintate sau folosite numai de anumiti vorbitor i (bisturiu. soare. a colabora împreuna. lovele. gastronomie etc. Acest fenomen poarta numele de atractie paronimica. a convietui împreuna etc. 2. compunere. aliniat/alineat. Cuvintele n u sunt folosite în aceeasi masura de toti vorbitorii si pe toata aria lingvistica a tarii. schimbarea valorii gramaticale) de la acelasi radical alcatuiesc o familie lexicala (familie de cuv inte).8. din cele 120.4.lapte. a avansa înainte. casa etc. gura. cât se estimeaza ca are l imba româna. care consta în folosirea alaturata a unor cuvinte sau constructii cu acelasi înteles (a rezuma pe scurt. Pe ntru a elimina acest inconvenient se recomanda folosirea dictionarelor.3. Vocabularul Totalitatea cuvintelor unei limbi formeaza vocabularul acelei limbi. Paronimele se pot distinge: · în functie de numarul fonemelor divergente: -un fonem: a evolua/a evalua. Familia lexicala (Familia de cuvinte) Toate cuvintele înrudite ca sens si alcatuite prin diverse procedee formative (der ivare. 1.1. · în functie de sufixe: familiar/familial. Paronimele Paronimele sunt cuvintele cu forma apropiata si cu înteles diferit (oral -prin gra i viu / orar -program pe ore). Pleonasmul Pleonasmul este o greseala de exprimare.).500 sunt cunoscute de catre toti vorbitorii. -mai multe foneme divergente: concesie/concesiune.7. cam 1. 1. anual/anuar. Vocabularul fundamental În functie de acest criteriu. Sunt cuvinte fara de care comun icarea ar fi imposibila (apa. voiala/învoire. punând termenul mai cunoscut în locul celui mai putin cunoscut.000 de cuvinte.

) al limbii române. noapte. sora. grapa. fondul lexical uzual etc. a lucra. fluture. fiica. vaca. carne. a cânta. ciocan. lopata. vara. însusiri: alb. mâna. · bauturi si alimente de prima necesitate: vin. galben. frate.tal (vocabularul esential. Cuvintele care constituie vocabularul fundamental sunt cele care denumesc: · parti ale corpului omenesc: picior. pâine. cumnat. · animale. pasari. Ele se refera la r ealitati fundamentale ale vietii si naturii. au o mare frecventa. genunchi. a exista. tântar. bun. fondul principal lexical. 5 . m usca. · diviziuni ale timpului: zi. · grade de rudenie: socru. lapte. a se afla. oaie. stele. frunte. albastru. ochi. · culori. trist. brânza. insecte cunoscute: lup. luceafar. stari: a mânca. sunt polisemantice si intra în locutiuni si expresii. dimineata. masa. gaina. rata. · corpuri ceresti: soare. a fi. cinstit. ora. o mare stabilitate si o mare capacitate de compunere si derivare . apa. · actiuni. cocos. pat. · unelte si obiecte casnice: plug.

rau. Din masa vocabularului fac parte: arhaismele. cucuruz (porumb). am platitara. poporal (popular). Regionalismele Regionalismele sunt cuvintele cu raspândire geografica limitata. arhaisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice învechite: lun ge (lungi). carii (care). acum. 2. elementele de argou. bine. samadau (porcar). care nu intra în vocabularul fundamental. Neologismele Neologismele sunt cuvintele noi.3. îmbla (umbla). polcovnic. articole). termenii tehnici si termenii stiintifici. inime (inimi). frace (frate). arhaisme semantice (de sens) sunt cuvintele care astazi sunt folosite cu alt întel es decât în trecut: mândru: întelept (sens vechi) -fudul.1.1. 2. bara bule (cartofi). numeralele pâna la zece si p ronumele.2. flinta. (vezi si . neologismele. iar restul de 40% sun t de alte origini. aici.2.· locul. Regionalismele sunt de mai multe feluri: regionalisme lexicale: crumpi(cartofi). monument. conjunctii. Ele sunt cunoscut e numai unei anumite regiuni. regionalisme fonetice sunt cuvinte la care doar pronuntarea este regionala: bage (bade). spahiu. regionalisme gramaticale sunt forme morfologice si structuri sintactice specific e unei regiuni: o sa vina. arhaisme fonetice sunt cuvintele la care învechita este pronuntarea: hiclean (vicl ean). Masa vocabularului Masa vocabularului (vocabularul secundar) reprezinta partea cea mai numeroasa si cea mai mobila a vocabularului. elem entele de jargon. verbe auxiliare. Tot din vocabularul fundamental fac parte si instrumentele gramaticale ( prepozitii. prost: om simplu (sens vechi) -slab la m inte (sens nou). desti (degete). timpul si modul desfasurarii actiunii: acolo. papusoi (porumb).2. cufar(geamantan). regionalismele. radacine (radacini). ele scrie. împle (umple). pre (pe).1. Ele sunt de mai multe feluri: arhaisme lexicale sunt cuvintele care au fost înlocuite de neologisme sau obiectel e denumite de acestea au disparut (ienicer. ieri. Aproximativ 60% din aceste cuvinte sunt de origine latina. au vazutara. perja (specie de pruna). penalti etc.2. împrumutate. trufas (sens nou).2. gresale (greseli). acestii (acestia). divan: consiliu (sens vechi) -canapea (sens nou). atun ci. hatman. sus. din alte limbi: colocviu. 2. iatagan). oricum. 2.1.1. incluzând celelalte cuvinte. sau chiar din limba. gios (jos). steag. Arhaismele Arhaismele sunt cuvintele care au iesit din vocabularul activ al majoritatii vor bitorilor. în general. radasina (radacina). si cuprinde 9 0% din cuvintele limbii române.

bonsoar (fr. bonjour) etc.5. a face blatul (a calatori fara forme legale). binom. electron.2.6. bujie. bonjur (fr. frâna de motor. 2. bonsoir).3. semantica. 2.4. militari) pentru a nu fi întelesi de cei din jur: mititica (închisoarea). ecuatie.7.1. a ciordi (a fura) etc. Elementele de argou Elementele de argou sunt cuvintele inventate de anumite categorii sociale (hoti.2. vagabonzi. rotor etc. 6 . elevi.2. Elementele de jargon Elementele de jargon sunt cuvintele întrebuintate de anumite categorii sociale cu scopul de a-i impresiona pe cei din jur: ceau (it. studenti. polinom. 2. diriga (diriginta). racheta.1. Termenii stiintifici Termenii stiintifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii ale stiintei: desin enta. polizor. microscop. Termenii tehnici Termenii tehnici sunt cuvintele folosite în diferite domenii ale tehnicii: sasiu.1. cord etc.1) 2. biela.1.2. ciào).2. teleportare.

prin derivare.1. adica al prefixelor si/sau al sufixelor: sufix radacina prefix cuvânt derivat . Mijloacele interne Mijloacele (procedeele) interne de îmbogatire a vocabularului se refera la crearea unor cuvinte noi.arhaisme neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) neologisme elemente de jargon regionalisme elemente de argou tetrmeni tehnici termeni stiintifici vocabular masa vocabularuluui vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) Vocabularul Capitolul 3 Îmbogatirea vocabularului Datorita modificarilor care au loc permanent în viata spirituala si materiala a oa menilor. 3. Derivarea Derivarea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi c u ajutorul afixelor. care sa oglindeasca aceste schimbari. 3. a introducerii unor instrumente si aparate noi.1. lexicul trebuie sa se îmbogateasca prin aparitia altor cuvinte.1. compunere sau schimbarea valorii gram aticale (conversiune). pornindu-se de la cuvintele existente în limba. Cuvintele noi sunt create atât prin mijloace interne cât si prin mijloace externe (cuvinte împru mutate din alte limbi).

1. Derivarea cu prefixe Derivarea cu prefixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul prefixelor.pre-+ scolar -prescolar -drum + -ulet drumulet stra-+ bun + -ic strabunic 3.1.1. (Pr efix = sunetul sau sunetele asezate înaintea radicalului/radacinii sau a temei pentru a forma un cuvânt nou): prefix + radacina = cuvânt derivat des-frâu desfrâu prefix + tema = cuvânt derivat radacina + sufix pre-universitar preuniversitar tema prefix 1 + prefix 2 + radical + sufix = cuvânt derivat re--în-nou -i reînnoi Cu ajutorul prefixelor se pot forma urmatoarele parti de vorbire: 7 .

în-(îm-): înaripa. încaiera. · adjective: anticomercial. macroeconomie. alsamare. ras-(raz-) (indica intensificarea. antiinfectios etc. anticrestini. strabun.. rascruce. telecabina. descusut. posteminescian. antemasuratoare. coopera. îmbatrâni.. înarmare. conlucra. stramutare etc. stralum ina. bazat pe electricitate): electrotehnica. consatean. conational. nedrept.1. decapsulare. semifinala. rascunoscut. antecalcul etc. descrescendo.· substantive: antebrat. · re-(indica repetarea): reabona. Derivarea cu sufixe Derivarea cu sufixe consta în formarea de cuvinte noi cu ajutorul sufixelor (Sufix = sunetul sau sunetele asezate dupa radical/radacina sau tema pentru a forma un cuvânt nou): radacina sufix 1 sufix 2 cuvânt derivat . reacorda. hidrocentrala. electrocasnice. antifurt.. îmbolnavi. înavutire. descoase. neom eni etc. postuni versitar. neînceput. · pre-(înainte): preambala. îmblânzi. · hidro-(apa): hidroenergetica. · macro-(mare): macroindustrial. rasfata. dezarma. coexista etc. antebrat. · foto-(al luminii..1.. îmbrânci. · tele-(departe): telecomanda. îmbrobodire etc. antevorbitor. stranepot. 3. anti-(împotriva): anticar. trecerea prin ceva): stramos. deshama. recladi etc. · post-(dupa): postbelic. straluci. readmite. decodare. confrate. reciti. recompartimenta. subcomisie. dezgusta. confrate. anticomercial. desface. prelucra. nesansa. monocultura. fotografic): fotosinteza.de-) (sens privativ): descarnare. înalbire. singur): monomembra.2.. postnominal etc. pref eudal. fotomodel. rascoace. postfata. rebobina. antidepresivi. decolorare etc. prefigurativ etc.. agrochimist. reda. anteproiect. · stra-(indica vechimea. straluci. · electro-(electric. prefabrica. îmbarbatare. micrometeorit. regasi. a ntiatom. prescolar. dezarmar e. dezgoli. razjudeca. încazarmare. coautor. razbate.. · agro-(agricultura): agroindustrie. postnatal. · semi-(jumatate): semivocala. rede scoperire. aerosol. decarburare. îmbogati. antimaterie. · ante-(înainte): antedeviz. rascr uce. con-(co-) (împreuna cu): conlocui. postcalcul. înasprire. decalibrare. Exista si false prefixe (prefixoide) provenite din cuvinte independente din limb a greaca sau latina: · aero-(aer): aeronava. neîndemânare. repetarea): rasciti. Cele mai folosite prefixe în limba româna sunt: · ne-(indica lipsa): neacademic. preacurând. razgândi. convi etuire. antiatomic. · mono-(unic. neclar. · verbe: raspopi.. prenatal. premolar. prenatal. convietui. stranepot. razbucuros etc. a ntepenultima. preabataj. · adverbe: raspoimâine. rascroi. descoji. înacri. des-(dez-. · micro-(mic): microsistem..

-iu (cenusiu). Dupa criteriul semantic avem: 8 .porumb + -iste porumbiste porumb + -ar porumbar nor + -isor norisor povest + -i+ -re povestire Toate sufixele de mai sus sunt sufixe lexicale. -at (strigat). · adjective: -ator (razbunator). -ar (cosar). -ios (rautacios).. a scrie -scris etc. a calcula). Dupa criteriul morfologic sufixele pot forma urmatoarele parti de vorbire: substantive: -anie (patanie). -araie (fumaraie). -ui (verzui) etc. -enie (surzenie). Exista si sufixe gramaticale (creeaza forme gramaticale -moduri si timpuri): ale rgam -unde -a-este sufix al imperfectului.. os (barbos). · verbe: -a (a calma. -is (grapis). alergând -unde -ând este sufix al gerunziului etc. a mânca -mâncare.-i (a mijloci. -esc (românesc). -atura (aratura). alergasem -unde -se-este sufix al mai mult ca perfectului. a milogi).. Revenind la sufixele lexicale observam ca acestea se pot clasifica dupa criterii morfologice (dupa partea de vorbire rezultata) si semantice (dupa sensul cuvântului nou creat). -ai (a topai). -ui (a c olbui) etc. alergat -unde -at-est e sufixul participiului. sau sufixe lexico-gramaticale (sens nou si o a lta categorie gramaticala): vulpe -vulpoi. · adverbe: -este (româneste).-escu (Dumitrescu) etc. -âs (târâs) etc. deoarece ajuta la formarea unor cuvinte noi. rata -ratoi.

a dansa ---dans. -ior (carucior). -oi (vulpe -vulpoi. · adverbe: astfel. 3. o suta saptezeci si doi. floarea-soarelui. muncitorime). · numerale cardinale (de la 10 în continuare). -ime (studentime. a binemerita. a vedea ---vaz. . dupa-amiaza. adverbiale: doisprezece . câte trei. bun avointa. despartire. -ulet (satulet). -ita (copilita. · sufixe augmentative (maresc obiectele sau însusirile acestora): -an (baietan). de noua ori etc. · verbe (putine): a binevoi. -ar (pitar).B. -oi (maturoi).4. Câmpia de Ve st. galben-portocaliu. unsprezece. · pronume de politete si unele demonstrative sau nehotarâte: cineva. devreme.1.1. Derivarea regresiva Derivarea regresiva consta în obtinerea unor cuvinte noi prin înlaturarea unor sunet e: moasa --mos. desi aceasta clasifi care ar putea continua. douazeci si sase. 3. · adjective: social-politic. buhai-de-balta. întrucât etc. româno-ruso-turc. -oaie (casoaie). Caras-Severin . -usor (plugusor). a cânta ---cânt.A. binecrescut. Compunerea Compunerea reprezinta mijlocul (procedeul) care consta în formarea de cuvinte noi prin unirea a doua sau mai multe cuvinte existente si independent în limba.-oaica (tigru -tigroaica) sau genul masculin de la genul feminin): -an (curca -curcan). · sufixe colective (formeaza cuvinte cu forma de singular si înteles de plural): -et (bradet. celalalt.. fiindca. fiecare etc. -is (pietris.. untdelemn. -as (copilas).2.. para ---par. rochita-rândunicii etc. tufis). TAROM. neprimitoare etc. -ist (masinist). niciodata.. drum-de-fier. · conjunctii: ca sa. rauv oitor. an-lumina.-ca (taran -taranca). ROMPRES etc. -us (piciorus). RENEL. · sufixe care deriva nume de agent: -tor (croitor). -an dru (copilandru).3. -ut (puiut). -uta (straduta).1. cândva etc.1. Anamaria.sufixe diminutivale (micsoreaza obiectele sau însusirile acestora): -el (tinerel). · prepozitii: de la. Ne oprim cu clasificarea sufixelor dupa criteriul semantic.. SN CFR. a crede --crez. -icica (floricica). oriunde. · abrevierea (prescurtarea) elementelor componente: R. dumneavoastra. binecunoscut. -easa (croitor -croitoreasa). 3. UE. sufixe motionale (care deriva genul feminin de la un substantiv masculin): -ita (doctor -doctorita).. Compunerea se realizeaza prin: · sudarea elementelor componente: bineînteles.1. -ic (pupic). rauvoitor. cumsecade. -isor (puisor). pe la. din etc. -uc (satuc). distributive. Prin compunere se pot forma urmatoarele parti de vorbire: · substantive: untdelemn. rata -ratoi).. pâna la. de pe la. bloc-turn. Derivarea parasintetica Derivarea parasintetica este derivarea care se realizeaza concomitent cu sufixe si prefixe:a îmbogati.T. nemaipomenit. -usca (ratusca). · alaturarea elementelor componente cu sau fara cratima: Delta Dunarii. faget).

Binele facut nu se uita. unele pronume: În sinea sa era un fericit. · unele numerale: A primit un patru la istorie. 9 . îndeplinind functia sintactica de complement circumstantial. A ajuns un nimic (cineva). Al doilea de la catalog a fost abs ent. 3. · unele adverbe: Ti-am facut un bine. Pot deveni substantive: · unele adjective: Frumosul (un frumos. · ca adjectiv. este invariabil si exprima circumstante. Prin conversiune. ca adverb. hopa-tropa.3. Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) este un p rocedeu care consta în formarea unui cuvânt nou prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta.1. Sentimentele de dragoste ale eului liri c sunt foarte puternice. hodoronc-tronc etc. determina un verb.· interjectii: tic-tac. cuvântul nou capata caracteristicile gramaticale ale partii de vor bire în care s-a transformat: · ca substantiv. poate avea un adjectiv si îndeplineste func tii sintactice specifice. poate primi un articol. cel frumos) falos se tine. se acorda cu substantivul si are functia sintactica de atribut.

rahat. · turca: iaurt. · italiana: agentie. cizma. ieftin. Mijloace externe Mijloacele (procedeele) externe de îmbogatire a vocabularului se refera la neologi sme.. feuda. Pot deveni pronume reflexive: pronumele personale. 3. Nicio carte nu a ramas necitita. tempo. cocs. în general. marfa. filial etc. surub. ardent. Pot deveni adjective: · verbele la participiu: Cartea citita se înapoiaza la biblioteca. lunca. Distingem doua grupe de neologisme: creatii românesti pe baza elementelor existent e în limba (lacunar. Ranitii gemeau (pa rticipiu). prosop.. (relativ). prevedere. principial etc. · unele participii: Întotdeauna spune deschis ceea ce gândeste. fandosi. arest. Care ca rte este colorata? (interogativ). cosmar. avans. cocos. mafie. dar.000 de neologisme (DN) au fost adaptate. Cele peste 50.) si împrumuturi lexicale noi.2. · greaca: a agonisi. maestru. · unele pronume (sapte) -care însotesc substantive. compatibil. Pot deveni prepozitii: · unele adverbe articulate cu articol hotarât: Masina a oprit înaintea casei.· unele interjectii: Are si el un mare of. Pot deveni adverbe: · unele adjective care determina verbe. valenta. magna . · unele substantive: S-a lasat de fumat gratie mamei.. bolnav.1.2. la sistemul fon etic si morfologic al limbii române. Cartea aceasta este colorata. politi cos etc. Cele mai multe împrumuturi sunt din limbile: · slava: baba. (de întarire). Stiu care carte este colorata. ciubuc. alabastru. mila. sarma. mandolina. editor etc. fiabil. facute dupa a doua jumatate a secolu lui al XVIII-lea. din diferite limbi de cultura si civilizatie. oras etc. glas. (demonstrativ). hotar. diesel. hering. · germana: areal. bogat. diblu. mantinela etc. care reflecta în mod direct si imediat schimbarile survenite în viata materiala si spirituala a unui popor: autostrada. (posesiv). · verbe la participiu: Multumita tie a luat examenul. mahala etc... · unele substantive: Vara mergem la mare. Te gândesti si la prietenii tai. acordându-se cu acestea: Cartea me a este colorata. Alta prietena mi-ai prezentat aseara. folos. Oful lui era foarte puternic. (nehotarât). · unele verbe: Acolo este intrarea la cinematograf (infinitiv). franceza: bacalaureat. diapazon. (negativ). sina. Neologismele Neologismele sunt cuvinte noi. comp etenta. altele decât copulative: Copiii cânta frumos. efort. gând. · verbele la gerunziu acordat: De pe deal se vedeau cosurile fumegânde ale caselor. · maghiara: a banui. urias. lefter. forme neaccentuate de persoana I si a II-a: Ma gândesc si la parintii mei. Mircea însusi a sosit. diamant. finete.. chior. carte. malarie. plug etc. 3. pilaf. izvor. ardoare. barcagiu. gât. agentura. taifas.

corner. semivocale si consoane. sp rinter. star. direct. sputnic. dumping. maior. izba.t. procuratura. ca fonetica studiaza sunetele vorbirii din punct de ve dere fizic. iar cea mai mica unitate sonora din care sunt formate cuvintele se numeste fonem. sunetele se clasifica în: vocale. figura. · rusa: arenda.1. mapa etc. fruct. magnet. ocular. stoper. facil. notiunile de sunet si fonetica sunt folosite cu sensul de fo nem si fonologie. Partea a II-a Notiuni de fonetica Capitolul 4 Sunetele limbii române Se afirma. În manualele scolare. în sens general. s teag. agregat.. · latina: acvatic. miting. derbi. administratie. ora etc. Dupa modul si locul de articulare. Vocale Vocalele sunt sunete care se rostesc fara ajutorul altor sunete si pot forma sin gure silabe. agrotehnic. mangan... flagel. final. start. hent. · engleza: comodor. samovar etc. comitet. compact. 4. penalti. tenis etc. comisar. 10 . m agistru.

Observatie. Dar pot exista si situatii de tipul /sv+sv+v/ (creioane). pronuntate într-o silaba . În cuvintele care contin consoanele: c (ce. t. /ai/-tainuiesc. n. k (che. a. Triftongi. vocale întregi sau semivocale. o.s. Amintim cei mai cunoscuti triftongi: /eau/-beau.ci). sleau. Cei alcatuiti dintr-o semivocala si o vocala se numesc diftongi urcatori sau ascendenti. Triftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si doua semivocale. cit . patru: a. Capitolul 5. în orice conditii. e. se numeste diftong. x. /au/-mut alau. miau). dar pronuntate într-o silaba: mi-a spus.. â.2. /oa/-moara etc. gi). semivocalele încadreaza între ele vocala: /sv+v+sv/ (do reau. /iu/-piu. g (ghe. În limba româna avem peste douazeci de diftongi. se numeste triftong. c. 5. /au/-august. w = semivocala. g (ghe. /g (ge. Diftong Grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala. rostindu-se si ele fara aj utorul altor sunete. Ele intra în alcatuirea diftongilor si a triftongilor. ghi)/. iar cinci: e. l. k. la un triftong. u. g. ti-a scris etc.1. iar cei alcatuiti dintr-o vocala si o semivocala se numesc difto ngi coborâtori sau descendenti. /eu/-leu. Diftongul se poate alcatui si din doua sunete alaturate apartinând unor cuvinte di ferite. Observatie. q. w = vocala. â. weekend / uikend/. coborâtori (descendenti):/ai/-taina. î. vreau. y pot fi. u si y). chi) . /ie/-fierbe. Semivocale Semivocalele au acelasi simbol grafic ca si vocalele. k (che. tigroaica. î su nt. vocala semivocala e bere deal i copil rai o somn soare u metru metrou y ytrocerit yala 4. f. w. i. a. /âi/-câine. dupa caz. rar. s.gi). Cei mai utilizati diftongi sunt: · urcatori (ascendenti): ia/-iarna. pronuntate într-o sil aba. Diftongi. o vocala (wes tern /uestern/. /âu/-pârâu. În mod normal. Consoane Consoanele sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete. /ui/-pui etc. neputând forma si ngure silaba decât cu ajutorul unei vocale (b.p. 4.2. /c (ce. z). Litera-consoana w poate nota si o semivocala sau. j. h. m. /ea/-deal. d. chi)/.ghi) nu exista diftongi care sa înceapa cu literele e sau i. o. Hiat 5. plenisone. g (ge. t. ci). r.3. /eai/-doreai. v. dar nu pot alcatui singure silabe. i.Din cele noua vocale ale limbii române (a.

/eoa/-leoarca. aripioara. /e-o/:teologie. Alternante fonetice 11 .3. /iau/-suiau. /a-u/:cauteriza. Vocalele care se gasesc în hiat pot fi: -de acelasi fel: /a-a/: contraatac./oai/-lupoaica. Litera. Hiat Doua vocale alaturate aflate în silabe diferite alcatuiesc un hiat. -/u-u/: asiduu. În cuvintele care contin consoanele: c (ce. Capitolul 6.gi). creioane. g (ghe. Observatie.miei. /i-i/:fiinta. /e-a/: ideal. /e-e/: idee.ghi) nu exista triftongi care sa înceapa cu literele e sau i. taiau. /iei/ -piei. /a-i/:tain. Triftongul se poate alcatui si din trei sunele alaturate apartinând unor cuvinte d iferite. /a-u/:paun. 5. dar pronuntate într-o silaba: mi-au zis.eai. Corespondenta dintre sunete si litere. /a-o/: aorta. /iai/-taiai. /ioa/-inimioara. Alfabet. tigroaica. /o-o/: alcool. /e-i/:peisaj. pleoapa. /a-i/:faina.ci). /e-u/: muzeul etc. g (ge. k (che. chi) . Litere dubl e. -diferite: /a-e/: aer.

si prin î din a în celelalte cuvinte: cântec. Y y i grec 15. bun. ea se vede . Alfabetul limbii române este alcatuit din 31 de litere: Nr. Z z ze/zet/zî 16.2. coborî. Noi scriem astazi cu alfabetul latin modificat astfel încât sa reproduca si sunetele care nu exista în limba latina. I i i 27. N n en/ne/nî 2. cât si în interiorul cuvintelor compuse sudate în care al doilea cuvânt începe cu î si a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt care începe cu î: început. M m em/me/mî -- 6. G g ge/ghe/gî 25. coborând. el se aude. Litera În scris. Alfabetul Totalitatea literelor. Litera este un desen. bineînteles. C c ce/cî 21. V v ve/vî 12 Î î î/î din i 28. o. S s se/sî 8. L l el/le/lî 31. i. R r er/re/rî 6. D d de/dî 22. vrea. T t te/tî 10. E e e 23. K k ca/capa 30. H h has/ha 26. iar sunetul este un fenomen acustic. iar. os. T t te/tî 9. . F f ef/fe/fî 24. crt.1. ele f iind egale: Cuvânt litere sunete cuvânt litere sunete Ou 2 2 pagina 6 6 Lac 3 3 calator 7 7 Elev 4 4 veverita 8 8 Munte 5 5 doctorita 9 9 Uneori aceasta corespondenta nu se respecta: Literele: e. prin. Corespondenta dintre sunete si litere De regula. Â â i/î din a 19. J j je/jî 29 X x ics 14. W w dublu ve/vî 13. cadou. A a a 17. oase.crt. cât. sunetele sunt reprezentate prin litere. O o o 3. A a a 18. B b be/bî 20. exista o corespondenta între sunetele si literele aceluiasi cuvânt. 6. de mâna si de tipar. Q q kü 5. Litere mari Litere micm ici Citirea literei 1. P p pe/pî 4.6. S s es/se/sî 7.3. U u u 11. Litere mari Litere mici Citirea literei Nr. u noteaza atât vocalele cât si semivocalele corespunzatoare: erou. formeaza alfabetul unei limb i. Literele pot fi mari (majuscule) si mici (minuscule). neîntrecut. Numele lui provine de la primele litere ale alfabetului grecesc. asezate într-o anumita ordine. Sunetul î este redat prin î din i la început si sfârsit de cuvânt.

· O litera poate reprezenta simultan doua sunete: x = cs x = gz x = cs x = gz axa /acsa/ -exaspera -egzaspera exemplu -/egzemplu/ excavator ecscavator excursie /ecsursie/ -exact -egzact examen -/egzamen/ existent -egzistent exeercitiu -/egzercitiu/ exorcita ecsorcita exclude /ecsclude/ -exemplar -egzemplar exploziv /ecsploziv/ -sufix sufics expansiv /ecspansiv/ -executiv -egzecutiv excursie /ecscursie/ -prefix prefics exersa -/egzersa/ afix afics 12 .

+ consoana placinta [placi-nta] (2 litere) (2 sunete) [i= atât litera ajutatoare. cât si (2 litere) (2 sunete) vocale. când i nu este accentuat în unele compuse ciacona [ca-cona] (7 litere) (6 sunete) cioban [co-ban] (6 litere) (5 sunete) ciuda [cu-da] . gi = ce. ge.. daca i este accentuat (8 litere) (8 sunete) cianura [ci-anura] (7 litere) (7 sunete) îmbrânci [îmbrân-ci] (8 litere) (8 sunete) ci (2 litere) [c] (1 sunet) [i = numai litera ajutatoare] +a. ci. ci. ca silaba n-are alta vocala) = c. u în aceeasi silaba cia = [ca] cio = [co] ciu = [cu] l la sfârsit de cuvânt. cât si vocala] + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt. g (e si i sunt numai litere ajutatoare) (1 sunet) grupul de litere pronuntarea conditii exemple ce [ce] + consoana cercetare [cer-ce-tare] (2 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare. cât si vocala] + vocala în hiat ce la sfârsit de cuvânt (9 litere) (9 sunete) licean [lice-an] (6 litere) (6 sunete) tace [ta-ce] (4 litere) (4 sunete) ce (2 litere) [c] (1 sunet) [e= litera ajutatoa re] + a în aceeasi silaba cea =[ca] ceara [cara] (5 litere) (4 sunete) ci [ci] . gi. ge. o. ge. ghi: ce. c.. g. ci. chi. che. ghe. gi (e si i sunt atât litere ajutatoare.· Grupuri de litere care redau si un singur sunet: ce.

o în aceeasi silaba gea = [ga] geo = [go] geanta [gan-ta] (6 litere) (5 sunete) georgian [gorgan] (8 litere) (6 sunete) gi (2 litere) gi (2 sunete) + consoana + vocala în hiat la sfârsit de cuvânt daca i este accentuat pagina [pa-gina] (6 litere) (6 sunete) filologie [filologi-e] (9 litere) (9 sunete) îndragi [îndra-gi] (7 litere) (7 sunete) gi (2 litere) [g] (1 sunet) [i = numai litera ajuratoare] + a. cât si vocala] + consoana + vocala în hiat ge la sfârsit de cuvânt fraged [fra-ged] (6 litere) (6 sunete) geograf [ge-ograf] (7 litere) (7 sunete) trage [tra-ge] (5 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [g] (1 sunet) [e= nu mai li-tera ajuta-toare] + a. o.(5 litere) (4 sunete) furci [furc] (5 litere) (4 litere) nicicum [niccum] (6 litere) (5 sunete) ge (2 litere) [ge] (2 sunete) [e= atât litera ajutatoare. u în aceeasi silaba gia = [ga] gio = [go] giu = [gu] giardiaza [gar-diaza] (9 litere) (8 sunete) giol [gol] .

g i (e si i sunt atât litere ajutatoare. ghe.(4 litere) (3 sunete) magiun [ma-gun] (6 litere) (5 sunete) che. k i. chi. vocala n-are alta silaba. k . h e mut) 13 . g e. h e mut) (e si i sunt numai litere ajutatoare. cât si (3 litere) = (2 sunete) k . ghi = k e. g (1 sunet) vocale. g .

Grupul de litere pronuntarea conditii exemple Grupul de litere pronuntarea condi tii exemple 14 .

o. cât si vocala] silaba (6 litere) (5 sunete) pereche [perek e] (7 litere) (6 sunete) che [k ] + a în aceeasi silaba cheag [k ag] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] chea [k a] (5 liter) (4 sunete) parcheaza [park eaza] (9 litere) (7 litere) chi [k i] exceptie + a. o. cât si vocala] cu exceptia + a. o în aceeasi silaba ghereta [g e-reta] (7 litere) (6 litere) gherghef [g er-g ef] (8 litere) (6 sunete) ghe [g ] + a. cât si vocala] aceeasi silaba (7 litere] (6 sunete) ochi ok i (4 litere) (3 sunete) chi (3 litere) [k ] (1 sunet) [i= litera ajutatoare] + a. u în aceeasi silaba chia [k a] chio [k o] chiu [k u] chiabur [k a-bur] (7 litere) (5 sunete) chiosc [k osk] (6 litere) (4 sunete) chiuveta [k u-veta] (8 litere) (6 sunete) ghe (3 litere) [g e] (2 sunete) [e=atât litera ajuta-toare. u în chirurg [k irurg] (3 litere) (2 sunete) [i=atât litera ajuta-toare.che [k e] exceptie + a în aceeasi chenar [k e-nar] (3 litere) (2 sunete) [e=atât litera ajutatoare. o în aceeasi silaba gheata [g a-ta] (3 litere) (1 sunet) [e=litera ajutatoare] ghea [g a] gheo [g o] (6litere) (4 litere) Gheorghe [g or-g e] (8 litere) (5 sunete) ghi (3 litere) [g i] (2 sunete) .

cât si vocala] + consoana ghinda [g in-da] (6 litere) (5 sunete) ghilotina [g i-lotina] (9 litere) (8 litere) ghi [g ] + a.fi-ind. Cele doua vocale identice si alaturate se pronunta distinct. g i). în silabe diferite: c ontra-amiral. fie ca este vorba de vo cale. u în aceeasi silaba unghia [un-g a] (3 litere) (1 sunet) [i= litera ajutatoare] ghia [g a] ghio [g o] ghiu [g u] (6 litere) (4 litere) ghioz-dan [g oz-dan] (8 litere) (6 sunete) ghiulea [g u-lea] (7 litere) (5 litere) Pentru a nu gresi. ge. ghe. k e. poarta-porti. ci. atunci literele e si i din ce. La consoane este vorba fie de repetarea aceleeasi consoane în cuvintele compuse: k ilogram-metru si în derivatele cu prefixe: în-nora. che. trebuie sa desparti cuvântul care contine acest grup în silabe si sa observi urmatoarele: -daca silaba în care se gaseste grupul de litere mai are o vocala. gi. greseala-greseli. g. semivocale. ghi sunt numai litere ajutato are (c. zo-ologie. perpetu u. k . ci. ac-cent /ak-cent/.5. chi. fie de consoane diferite nota te prin aceeasi litera: ac-celera /ak-celera/. o realitate fonetica. de regula. 6. gi. chi. cât si vocale (ce. g e.4. k i. g ). asez-asaza. ge. ghe. -daca silaba în care se gaseste grupul de litere nu mai are o alta vocala. vac-cina /vak-cina/. lice-e. gi. ghi sunt atât litere ajutatoare. ci. Alternantele pot fi: 15 . Literele duble Literele duble noteaza. fie de consoane. 6. consoane) în diferitele forme ale aceluiasi cuvânt sau prefix se numesc alternante fonetice. atunci e si i din ce. ge. o. Alternantele fonetice Modificarile suferite de sunete (vocale.[i=atât litera ajuta-toare. trans-siberian. post-traumatic. inter-regn. che.

formeaza o silaba. d z (muiat) (brad-brazi. lac. stea-ua. Despartirea în silabe. Ne-am dus la râu. dus-dusi). soc. -din mai multe sunete ale aceluiasi cuvânt: fla-ca-ian-dru. (S)V-SVS. leg-leaga ). casap-casapi. polu-are. sco-la-ri-ta.· vocalice (când se modifica o vocala): a-e (masa-mese. vara-verisoara). moale-moi). banu-ind. e-ea (dreg-dreaga. scoa-la. mare-mari). pot-poti). keny-an.le-oaica. s s (muiat) (urs-ursi.du-ios.1. pot fi: -monosilabice (alcatuite dintr-o singura silaba): tac. a-e (var-veri. mac. Capitolul 7 Silaba. -dintr-un cuvânt întreg împreuna cu începutul sau sfârsitul altui cuvânt: El mi-arata cum s rezolv exercitiile. ambigu-ul. sot-soti). ale-e. cad-cazi). ro-ua. 2. greoi. po-e-zi-e. k. Regula este valabila indiferent daca a doua vocala formeaza singura o silaba sau împreuna cu una sau mai multe consoane: sti-inta. a-a (vaca-vacuta. g -c. V-VC(C)) ( Doua vocale alaturate (în hiat) se despart ) Cele doua vocale pot fi: -identice: a-alenian. ca-na-li-za-re. pumn-pumni. -diferite: po-et. g (sac-saci. a-pa. V-SSV) ( Un diftong si un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente ) Diftongii alaturati se despart sau diftongii si triftongii se despart de vocala sau de diftongul care le precede: ploaie. Silaba poate fi formata: -dintr-un sunet (o vocala): i-de-e. t-t (tot-toti. Arunca-mi mingea! -din sfârsitul unui cuvânt cu începutul altui cuvânt: Vino-aici! Raportat la numarul de silabe din care sunt compuse cuvintele. pronuntate cu un singur efor t respirator. pom-pomi. Accentul 7. Despartirea cuvintelor în silabe Succesiunile V-V (V-V(S). feme-ii. du-et. cal.ta-iau. le-ul. fi-inta. Succesiunile V-S (vocala semivocala) ((S)V-SV. Se despart si doua vocale alaturate dintre care a doua face parte dintr-un difto ng descendent: cre-ai.su-ia. -din doua cuvinte întregi rostite împreuna: Nu-i acasa. sco-la-ra. Litere-consoane . a-melio-ra-re. mar-mere). oa-o (soarta-sorti. · consonantice (când se modifica o consoana): consoana nemuiata-consoana muiata (spal-speli. famili-ei. bo-ur. cro-itor. rar-rari. drag-dragi). alco-ol. Silaba O vocala sau o grupare de sunete care are o vocala. -plurisilabice (polisilabice) (alcatuite din doua sau mai multe silabe): ca-sa.

nea-chitat. -consoanele urmate de i soptit : mosi. le-ge.doi-na. SVS-CV. C (V-CV. cre-ioane. 16 .le-oai-ca.ma-pa. Daca înaintea consoanei se afla un diftong sau un triftong. le-ghe.pa-padie. despartirea se face la fel: soa-re. e xamen [e-gzamen]. VS-CV.ve-ghe. gh urmate de e. Se comporta ca o singura consoana: -litera x: e-xamen. ne-n orocire. i: ure-che. Aceeasi regula o respecta si grupurile ch.li-ghioana. V-CSV) O consoana între doua vocale formeaza silaba cu vocala a doua:va-le.Aceasta despartire se refera la consoanele aflate între vocale. h nu are valoare a unui sunet. gh urmate de e sau i: ure-che. precum si litera x /cs. ta-xi. -ch. gz/: a-xa [a-csa].

hand-bal. as-pru. trans-lucid. cerbi. în-ghiti. -formatii cu elemente de compunere. ast-fel. p. dor-mea. prez. trais-ta. circum-spect. în-gheta. port-perie. g. d. t si v + -l + -r bl: ca-blu br: neo-brazat cl: pro-clama cr: nea-crit ol: Co-dlea or: co-dru fl: nea-flat fr: pana-frican gl: nea-glutinat gr: nea-gricol hl: pe-hlivan hr: ne-hranit pl: su-plu pr: cu-pru tl: ti-tlu tr: li-tru vl: nee-vlavios vr: de-vreme Succesiunea C-CC Trei consoane între vocale se despart dupa prima consoana . Succesiunea C-CCC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana . trans-: trans-carpatic. despartirea se face dupa primele doua consoane: lp-t: mp-t: mp-t: nc-s: nc-t: sculp-ta nc-t: punc-tie somp-tuos nd-v: sand-vici redemp-tiune rc-t: arc-tic linc-sii rt-f: jert-fa punc-ta st-m: ast-mul Alte succesiuni de trei consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu tr ebuie memorate.). deoarece se întâlnesc în cuvintele formate (semi)analizabile. h. perf. a doua consoana trecând la secv enta urmatoare: mul-te.). c. fil-tru. post-liceal. Este vorba de: -compuse: alt-ceva. dor-mi (ind. EXCEPTII Trec împreuna la secventa urmatoare succesiunile de consoane care au al doilea ele ment l sau r si ca prim element b. fiind-ca.Succesiunea C-C (VC-CV. VSC-CV. EXCEPTIE În urmatoarele succesiuni de trei consoane.. delin-cvent. ori-ce dar al-bi (vb. pust-nic.). post-fata. dormi (ind.s. ca port-: port-bagaj. Consoanele urmate de i soptit se comporta ca o consoana: albi (adj. mais-tru. -derivate cu sufixe: savant-lâc. . capsa. ac-tiv. trans-portabil. târg-sor. post-verbal. VC-CSV) Doua litere-consoane între litere-vocale se despart. La fel se despart si: în-chega. despartirea se face dupa prima consoana: ob-ste. În succesiunile de trei consoane. f. în-chide. trans-national. -derivate cu prefixe: post-: post-belic. lin-gvist. post-natal.).

17 . post-scolar. carora li se poate aplica despartirea du pa structura. Este vorba de: -formatii cu elementul de compunere port-: port-drapel. trans-: trans-frontalier. con-structor. -derivate cu prefixe: post-: post-prandial. EXCEPTII Despartirea CC-CC Patru consoane între vocale se despart dupa prima consoana . înzdraveni. Alte succesiuni de patru consoane care se despart (si) dupa a doua consoana nu t rebuie memorate. deoarece se întâlnesc în cuvinte formate (semi)analizabile. În unele succesiuni de patru consoane. despartirea se face dupa prima conso ana: ab-stract. port-stindard. trans-planta. tung-sten.În succesiunile de patru consoane între vocale. despartirea se face dupa a doua consoana: g ang-ster.

Romar-ta/Romarta. des-pre/de-spre. -a patra de la final: ve-ve-ri-ta. co-lo-ni-e co-lo-ni-e: Dupa barbierit tata foloseste apa de colonie. sever. calugarita. pre-ve-de-re. Despartirea dupa structura Despartirea dupa structura este acceptata atunci când capatul rândului coincide cu l imita dinte componentele cuvintelor formate . -a cincea de la final: no-ua-spre-ze-ce. regizor.Despartirea CCC-C În unele succesiuni de patru consoane în care nicio segmentare fonetica nu se sustin e.3. la-po-vi-ta. deoarece elementele componente sunt neîntelese sau neproductive în limba româna. fenomen. sunteti sau doua variante accentuale literare: aca . ianuar ie. Am facut niste copii dupa actele de studii. suntem. -derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. ma-sea. pre-pe-li-ta. su-blinia/ sub-linia. vârst-nic. di-plo-ma. aripa. de-zechilibru/dez-echilibru. to-por. -penultima: al-bi-na. bateti. (al)un-spre-ze-ce-lea. Accentul În limba româna accentul nu are loc fix. el putând sa stea pe silaba: -ultima: ma-ca-ra. avarie. servet. 7. verbele auxiliare. În cazul omografelor. mar-gi-ne. India a fos t mult timp colonie britanica. conventional. V oi sunteti copii cuminti. -antepenultima: bu-te-li-e. despartirea se face. deosebeste: întelesul cuvintelor: co-pii co-pii. forme gramaticale ale aceluiasi cuvânt: cân-ta (prezent) cân-ta (perfect simplu). În functie de uzul literar actual. su-biect) sau evitarea despartirii. formele neaccentuate ale pronumelor personale si reflexive. dupa a treia consoana: dejurst-va. nes-prijinit/ne-sprijinit. Nu primesc accent: articolele. Succesiunea CC-CCC ( Cinci consoane între vocale se despart dupa a doua consoana ) În succesiunile de cinci consoane (foarte rare). caracter. doctorita. normele actuale recomanda exclusiv despartirea dupa pronuntare (ab-stract. lozinca. normele actuale (DOOM 2) recomanda o singura acc entuare la cuvintele precum adica. taceti. Se pot desparti si dupa structura cuvintele (semi)analizabile (formate în limba ro mâna sau împrumutate): -compuse: al-tundeva/alt-undeva. ine-gal/in-egal. ca-me-ra. mor-ma-ne. prepozitiile. despartirea se face dupa a doua c onsoana: opt-sprezece. unic. drep-tunghi/drept-unghi. Pentru cuvintele a caror structura nu mai este clara. o-biect. far-fu-ri-e. daca aceasta ar contraveni regulilor: a-broga. miros. por-t avion/port-avion. duminica. accentul pus pe silabe diferite. interjectiile si unele conjunctii.

frunza. putinatate. a încreti. gingas/gingas. c. jilav/jilav. prefix + radical + sufix: a dori.1. b. a înnopta. trafic/trafic . a îmbunatati. Alcatuiti familiile lexicale ale cuvintelor: rau. anost/anost. a îmbuna. a se încrede.3.4. mult. Ex. penurie/penurie. prefix + radical. 18 . Precizati structura cuvintelor de mai jos dupa modelul: bunic = bun (radic al) + -ic (sufix): banut. hatman/hatman. îmbunare. pre lucrabil. Grupati cuvintele de mai jos conform cerintelor date: cuvinte alcatuite di n: a. lung (câte sapte derivate pentru fiecare cuvânt). pamânt. împanare. patrat. a rascumpara. casnic a. mahalagiu. a se razgândi. Ex. a împamânteni. Exercitii Vocabular Ex. radical + sufix. floare. nebun. antic/antic. dezradacinare. intim/intim. profeso r/ profesor. Gasiti radacina cuvintelor: neîngramadit. contrafacut. încredere.2. satean. ilegalist. pi atra. sulitar. usturoi. credincer. Ex.tist/acatist.

vocalizare. madam. a hamai 3. albastrea. bonjur.5. cauc. aprod.caimacan 6. agie..9. vorbusoara. curent. zi. vorbitor. tujur. Ex. a albastri. a vorbi.8. cucuruz. bun. a re ctifica. accelerat. beilerbei. anima.11. columbela. iti. albastrire. manastire 11. maufactura 4. ienicer. cuvântare. ienicer. bojdeuca. vocalic. diriga. curechi. cuvântul care nu apartine familiei lexicale a verbului a scrie: . dajdie. distinct. Apartin jargonului cuvintele din seria: c a. a sparli. padurb e. Grupati pe familii lexicale urmatoarele cuvinte: albastrui. palarie. duglis. musiu. e c. pe mâna 12. spahiu 14. dictafon. chel. a merge.6. a râde. cer.Schimbarile care au loc în societate se reflecta. mai ales în vocabular. mânastire 10. pravila 15. logofat. malai. Sa se indice termenii care apartin aceleiasi familii lexicale: 1. fast. împadu c.13. harbuz. bunatate. nepot. cusma. vorbaret. cneaz. f d. a mâna Ex.7. urât. mânusita 6. constiincios. arnaut. palinca. demuazela. albastreala. apeduct. vorba. Indicati. ciubota. continuu 4. a cuvânta. manivela 8. pamânt. mâna 2. armas 5. ceau. metafizica. lexic. direct sau indirect. Ex. cuvintel. mersi. a difuza 12. bunicel. în lista de mai jos. încet. compartimentul cel mai labil si mai supus influentelor din afara . obscen 2. barabula. a vocaliza. cataveica. târziu. rival. imens. re gionalisme. fotosensib il. piscina 11. ui. corfa 8. pe sub mâna 9. cuvânt. Ex. darling. analog. parol. constient. confrate. Ex. Indicati carei categorii de cuvinte din masa vocabularului îi apartin terme nii de mai jos: abolire. analist. dregator. Sa se precizeze apartenenta cuvintelor de mai jos la vocabularul fundament al sau la masa vocabularului : luna. a înmâna 7. demuazela. Precizeaza apartenenta fiecarui cuvânt la una din categoriile: arhaisme. Ex. megies. murui. cneaz. alezare. Precizeaza radacina cuvântului neîmpadurire: a a. constiinciozitate. a se sfadi Ex. armas. autohton. asiduu 7. neologisme: 1. desinenta. cucuruz. a implementa. ceapraz. a ridiculiza 9. cosarca. clop.12. vorbarie. pârcalab. vorbire. a accepta 13. ceaus. Subliniati cuvintele care fac parte din vocabularul fundamental: . curechi 10. a molari. cuvântator. asalt. albastru. neîmpaduri Ex. d b. lovele. hiat.10. c onstiinta. cheb. cilindru. amortiza. vocala.Ex. ui. aga. pa. vorbulita. împadurire b. maniciura 3. manusa 5. dusman. -padurire d. dulce.

4. scriere c. Cuvântul lacas este: a. sara (=seara). vames v ietii. arhaisme sintactice în 3 si 4 Ex. arhaisme lexicale în 1 si 4 b. Sa se analizeze structura morfematica a cuvintelor: înnorata. arhaisme morfologice în 2 d. porumb Ex. roate. Precizati sensurile proprii si figurate ale cuvintelor subliniate din tex tul de mai jos si aratati sensul cu care sunt ele folosite: 19 . papusoi b. Fie cuvintele: 1. scriptura d. arhaisme fonetice în 1 si 3 c. arhaism b.16. 2. Dintre urmatoarele cuvinte nu sunt regionalisme: a. nescrise Ex.18. regionalism c. Ele reprezinta: a. paharnic. cuvânt din limbajul standard Ex. cucuruz c. 3.17.14. gagiu d. scriitor b.a. aripe.15. scrisoare Ex.

A trecut întâi o boare Cu acorduri lungi de lira Pe deasupra viilor, I-au raspuns fânetele Si-a fuat de prin ponoare Toate florile soptira, Puful papadiilor Întorcându-si fetele . (G. Topârceanu

Rapsodii de toamna)

Ex.19. Sa se indice sensul verbului a fi (predicativ) în fiecare dintre urmatoarel e enunturi: g În lumea asta sunt femei ... h Masina este în garaj. i Joi a fost un accident grav. j Mâine va fi un an de când ne-am cunoscut. k Tu esti din Almaj? l Repriza este de 45 de minute. m La anul va fi la facultate. n Cât este un kilogram de rosii? o Pe unde ati fost de dimineata si pâna acum? p Ce e când te manânca palma? q Era pe la 1848 ... r Cât va fi soare voi sta pe plaja. Ex.20. Formati scurte propozitii în care sa folositi omonimele: toc, luna, ceara, cer, gol, mei, mai, razboi, par. Ex. 21. Înlocuiti punctele printr-unul dintre cuvintele scrise în stânga paginii: a. car (subst.) 1. Parintii mei au construit o . . . . . . . . . . noua. b. care (pron.) 2.Doiboitrag un ..........încarcatcu fân. c. casa (subst.) 3.Eu ..........în spateun rucsacmic. d. masa (subst.) 4. Pe ulita satului trec doua . . . . . . . . . . goale. e. capra (subst.) 5.Pe..........elev îlasculti? f. gol (adj.) 6. Platesc la . . . . . . . . . . cumparaturile facute. g. casa (subst.) 7.S-au adunatpestradao ...........deoameni. h. capra (subst.) 8. Tot luându-se din el , butoiul este aproape . . . . . . . . . . i. car (verb) 9.Laora12,mamanecheamala........... j. care (subst.) 10. El taie lemne folosindu-se de o . . . . . . si un ferastrau . k. masa (subst.) 11. A câstigat meciul, marchând un singur . . . . . . . . . l. gol (subst.) 12. Are numai o . si doi iezi. Ex.22. Sa se grupeze expresiile din coloana A cu sinonimele din coloana B: AB 1. a. 2. 3. c. 4. d. 5. 6. f. 7. 8. h. 9. i. a lua peste picior a-si gasi beleaua a-si aprinde paie-n cap b. a-si bate joc a nu face doi bani a lua la refec a intra la apa a ajunge la mal a prinde cu minciuna e. a nu fi cu piciorele pe pamânt a lasa în apele lui a ajunge la sapa de lemn a da de fundul sacului g. a nu face nici cât o ceapa degerata a iesi la liman a o baga pe mâneca a trage un perdaf a lasa în plata domnului

10. a fi cu capul în nori î. a prinde cu ocaua mica Ex.23. Sa se indice câte un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte din fondul vechi al limbii ( toate neologismele sa înceapa cu litera a): 1. asemanare 2. pustnic 3. stramosesc 4. îngrijorare 5. a zadarnici 6. a însufleti 7. a pretui 8. a adânci 9. scrobeala 10. înflacarare 11. dispretuitor 12. prefacut 13. mestesugar 14. înaltare 15. staruitor 16. înfatisare 17. atragator 18. însusire 19. a mari 20. bastinas 21. ajutor 22. a înainta 23. folos 24. adevarat Ex. 24. Sa se indice câte un sinonim lexical pentru fiecare din sintagmele de mai jos: 1. de nepretuit 6. a-si lua zborul 11 vrednic de plâns 20

2. fara culoare 7. înalt functionar 12. a da de urma 3. fara cusur 8. agent secret 13. a-si pierde speranta 4. tabara militara 9. a sari de pe sine 14. masa de seara 5. foarte mic 10. luare în râs Ex.25. Sa se indice câte un sinonim lexical neologic pentru fiecare sintagma: 1. din care se extrage uleiul 11. putere de convingere 2. referitor la miros 12. furt literar 3. referitor la vise 13. referitor la ploaie 4. referitor la existenta 14. care cunoaste mai multe limbi 5. referitor la vedere 15. suveran pontif 6. care tine un discurs 16. bun de baut 7. care poate fi pipait 17. a pune la cale 8. remediu universal 18. prim-ministru 9. a pune în pericol 19. care preîntâmpina un rau 10. supus alterarii 20. a face rost Ex.26. Sa se indice prin DA sau NU daca urmatoarele cuvinte sunt sinonime: 1. pueril infantil 6. pronume propune 2. indigen civilizat 7. competent capabil 3. deponent depozitie 8. emotionant abominabil 4. (a) aboli (a) suprima 9. (a) dinamiza (a) dinamita 5. indispus indecis 10. stârpire eradicare Ex. 27. Grupeaza sinonimele din grupa A cu cele din grupa B: A B A B 1. adânc a) ridicol 9. vesnic i) inutil 2. betiv b) malitios 10. destept Î) avid 3. caraghios c) inteligent 11. fatarnic j) etern 4. cinstit d) contagios 12. îngâmfat k) profund 5. ciudat e) insolent 13. lacom l) culpabil 6. obraznic f) melancolic 14. molipsitor m) ipocrit 7. rautacios g) onest 15. vinovat n) alcoolic 8. trist h) infatuat 16. zadarnic o) bizar Ex. 28. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte doua sinonime din grupa B: A B A B 1. pofta a. fals 8. a-si închipui n. spaima b. a aniversa o. consoarta 2. a evoca c. opinie 9. fatarnic p. dorinta d. ipocrit q. a se constitui 3. sotie e. necomunicativ 10. a înapoia r. eronat f. a ucide s. fatarnic 4. frica g. a restitui 11. parere s. a celebra

m. 6. 7. Grupati sinonimele de mai jos: 1.juvenil. k. a-si imagina t. convingere a îmbuatati l. 21 . a asasina Ex.pueril 3. 30.h. Gasiti trei sinonime vechi si trei sinonime neologice pentru cuvintele: 1. posac tacut j. teama 13.terifiant 4. cearta.culpabil 2. a ameliora 12. 29. 5. a banui chef y. Ex. duplicitar prefacut i. a returna fals u. î. nevasta 14. a remedia sa redestepte w. a omorî v. gresit x. tainuire . 2. a sarbatori t.

necrutator c . creditor 11. navalnic 4. a judeca m. 31. grosolan 14. generos -d. hotarâre f. culpabil 9. marunt f. flux -c.amanuntit 8. compasiune.5. inocent -i. stalagmita 2. prezumtie i. himera -s. mortalitate 17. vasal -f. excedent -a. excelent s. reflux 19. 17. concav 9. blamabil t. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte trei sinonime din grupa B : A B A B 1. talie n. spornic u. prora -b. mijloc a. Scrie câte un sinonim. cosmic -q. 33. fundamental d. stalactita -g.credincios 10.inocent 23. siguranta Ex. neînsemnat h. frauda l. 32. convex -n.biruitor 20. decizie q. brâu g.abominabil 6. certitudine t. a cugeta o. sincer.fidel. încântator 4. escrocherie 5. carare m.stupefiat. încredintare p. mic 3. baza n. 4. a precede 20. suspiciune 8. ilustru -r.aspru b.vindicativ. sfarâmat s. presupunere 6. îndestulat j. strada p. nocturn -k. delapidare c. natalitate -j. 35. poteca 2. teluric 18.copilaresc. Sa se indice câte un sinonim lexical din coloana B pentru expresiile din c oloana A: AB .centru l. a îngadui -l. scund q . occidental. a succede -m. incult 5. resurse d.uimit 18. iubire. permis 8. sentinta a. Ex. a pleca. obscur 3. debitor -e.razbunator 22. prohibit -h. diurn Ex.detaliat 24. înfocat k.nevinovat 12. succes -î. similar 7.asemanator 16. 5. deficit 16. Ex. a gândi e. rafinat -o. Pentru fiecare cuvânt din grupa A gasiti câte un antonim în grupa B: AB AB 1. aprig o. admirabil g. condamnabil s. procedeu r. ulicioara Ex. fundatie h. realitate 15. fin î. esec 6. 2. remarcabil b. a interzice 13.tineresc 14. erudit -p. culpabil 12. 34.îngrozitor 19. vinovat v. 3. verdict w. drum j. 21.autostrada i.înfiorator. temelie x.vinovat 15. respectiv câte un antonim pentru urmatoarele cuvinte: 1. îmbelsugat 2. a reflecta k. senior 10. banuiala r. hotie 7. feroce e. 13. pupa 4. 9. meschin 7. abundent î. Alege fiecarui cuvânt din grupa A câte cinci sinonime din grupa B AB AB 1. convingere 3.victorios 11.

ascuns 3. târziu 2.1. a-si aduce aminte -a. neatent 22 . a-i pieri piuitul -b. cu dosul în sus -c.

imens. c) arici 8 8. bazin carbonier / carbonifer. c) cutat 11 14. odata cu gainele -k. c) por 10 13. c) acasa. c) oriunde 5. 13. diurn -a) revers. 12. a apropria 8. 2. 10. b) exogen. b) departe. b) malefic. îngâmfat. Ex. 1. b) stâng. indigen -a) autohton. apozitie î. lenes 8. 5. normal 9. curat. a vorbi 14. b) a murdari. greutati familiale /familiare. c) altruist 15 18. pacat original / originar. 4. putin. a sta. dat la iveala -h. (a) urî. Ex. c) acasa 4. opozitie 10. tare. 2. 11. în doi timpi si trei miscari -r. c) zestre 13 16. 9. arid. mic. 3. a ramâne pe janta / geanta. a încuraja 15. Cuplati paronimele: 1. cacofonie -a) eufonie. b) lenes. b) sus. a adjudeca a. d) exterior 3. 8. b) lânga. androgen h. b) padure. Mentionam ca toate antonimele înc ep cu litera m. peste noua mari si noua tari -i. întelept 6. b) a împrastia. 5. par -a) maciuca. Ex. 14. a-i merge din plin -p. 38. adevar. c) cititor 14 17. notatie literara / literala. c) dimineata 17 20. b) avut. c) obosit 7. b) oneros. c) a afla 9 12. b) lent. repede -a)agasant. bogat -a) sarac. a-si pierde constiinta /cunostinta. c) prost 12 15. a trai. c) etic. repaus. treaz 17. munte -a) câmpie. a se iubi 12. adagio b. tribunal arbitral / arbitrar. a-i fi drag ca lumina ochilor -j. b) maculatura. a-i taia cuiva cuvântul -î. a uita 7. b) murdar. 15. 8. curat -a) necultivat. a mânca pâine alba -f. a umbla pe sapte carari -e. 7. a micsora. destept -a) inteligent. a fi numai ochi si urechi -d. 9. bine-crescut. 10. parere de rau -g. c) rezonanta 16 19. atlaz . a fi permanent în razboi -o. viata. egoist -a) alogen. b) doct. b) nocturn. aproape 20. 6. 7. b) impar. a aduna -a) a strânge. pretutindeni -a) nicaieri. c) a întina 6. a purifica -a) a macula. a pierde -a) a gasi. 6. iute ca prâsnelul -s. privire glaciara / glaciala. vrednic -a) harnic. industrie minera / miniera. Alegeti paronimul corect folosit: AB AB 1. a nu privi cu ochi buni -l. drept -a) strâmb. ghinion 13. crud. arbitrar 9. 4. a se întelege 16. apical i. c) înstarit 11. liniste -a) galagie. 39.36. a sta cu mâinele-n sân -n. a munci 5. a adopta 2. 37. b) a câstiga.4. b) ilizibil. a se avea la cutite -m. a adapta c. prost ca o ciubota -q. sarac 11. Gasiti pentru cuvintele scrise deosebit antonimul sau antonimele potrivit e: 1. aici -a) acolo. Gasiti antonimele cuvintelor de mai jos. (a) aproba 18. încet 10. c) a risipi 10. imaculat -a) maculat. calota glaciala / glaciara. c) domol 9. Ex. bucurie 19. adagiu 3. citet -a) lizibil. 3. c) puturos 2.

7. 23 aferent d. aliterare. imputatie 13. arhivar l. albastru aliteratie f. 6. a abjudeca 14. arhivist 12. apicol 11. arbitral k. . atlas m. androgin amputatie g. a apropia j.4. 5. eferent alabastru e.

Primirea facuta a fost destul de glaciala /glaciara. hotarât de arbitru . 40.însera r. 8. albastru c. a stabili pretul . aforism . anual e. a se lasa seara .complement n. Studiaza într-un atlas /atlaz geografic. a se dezvolta . care este paronimul potrivit în urmatoarele cont exte: 1. Pe strada pericolul este eminent / iminent. 15. 3. Am fost în auditie / audienta la prefect. alabastru d. a include un adaos într-un text . arbitral i. 7. . Se teme când vulcanul erupe / irupe. ciorna provizorie democratie . 42. f 20. Toti cei care economisesc au un libret /livret de economii. Explicati de ce sunt pleonastice urmatoarele constructii si combinatii l exicale: A 1. în tempo lent . 5. Ex. Ex. 12. A ascultat cu atentie expozitia / expozeul vorbitorului. Indicati. 11. c 11. numele unei culori . S-a împiedicat într-o conducta petrolifera / petroliera. 9. prin rescriere. care are loc o data pe an . parte de propozitie . d 12. caligrafie frumoasa a calca cu piciorul 8. 14. 9. Nu ma voi angaja temporar / temporal.corectare m. 6. Cerul este foarte alabastru / albastru. Clientul este insolvabil / insolubil. A avut parte de multe greutati familiare / familiale. varietate de ghips . oamenii manifesta / manifesteaza pe strazi. A fost un student eminent / iminent.insera s. 17. privitor la cauza .compliment o. 19.colectare l.arbitrar î. 5. Pentru revendicarile lor. 3.18 19 20 Ex. 9. cuvânt de lauda . îndreptare . A studiat complementul cauzal / cazual. facut la întâmplare . Propunerea facuta l-a simulat / stimulat la studiu. 7. apropria h. 13. 6. anuar f. e 20. abilitate iscusita bezna întunecoasa 4.cazual j. 18. b 10. 19. cu privire la cazurile gramaticale . 15. 41. 7. a-si însusi un lucru strain . 16. Toata viata am fost solidari / solitari.).evolua p. biblioteca de carti bicicleta cu doua roti 6. adagio b.evalua q. 2. 4. actiune de a strânge lucruri etc. 5. a se deplasa mai aproape . Toata viata a calatorit pe spetele / spezele statului. adagiu a. 8. apropia g. 17. 10. 14. Neclaritatile au fost elucidate / eludate. 3. publicatie anuala (subst. 18. 4.cauzal k. 2. 16. Alegerea mirelui nu a fost arbitrara / arbitrala. aberatie absurda 2. 13. Alegeti explicatia potrivita pentru paronimele din coloana stânga: 1.

desert pustiu 3. iluzie amagitoare 4. diurna zilnica 24 . averse de ploaie 2. geamat tânguitor 5. a deshuma din pamânt B 1. june tânar 6.populara 10.

-ulet. Formati diminutive folosindu-va de cuvintele: carare. Explicati urmatoarele notiuni : prefix cuvânt de baza sufix cuvânt derivat Ex. a deslusi. a se razgândi. caldemare. fie care. 48. Valea-lui Mihai. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate: a. înaripat. dezolant. util sa fie fo losite ca: substantive. urât. îmbelsugat. 49. a îmbaia. pre-cum. -el. a dezbraca. cu minte. carte . înde lung. rastimp. a despagubi. 45. Se dau urmatoarele cuvinte : a înainta. a desfiinta. tigara de tutun 9. încalzire. Ex. a împinge. -us. a raspunde a raspândi. despot. catel. chef. a împleti. Peninsula-Balc anica. Calea Victorii. a desfasura. rasina. ortografiind corect cuvintele de mai sus: Cuvinte compuse Cuvinte compuse prin alaturare Cuvinte compuse prin sudare cu cratima fara cratima prin abreviere Ex. dezvoltare Se cere: -sublinierea cuvintelor formate cu ajutorul prefixelor. de mâncare Se cere: -completarea tabelului de mai jos. razboinic. înarmat. a împutina. desen.7. Se dau urmatoarele cuvinte compuse (ortografiate gresit): rau-facator. perspective viitoare 8. a îmbata. îmblanita. asa dar. câinelup. SN-CFR. a dezmembra. dute-vino. a se dezgusta. razuire. car. adjective si adverbe. destinatar. O NU. dezastruos. si de sufixele : ut. C EC. a dezr bi. b ine voitor. de asupra. a dezavua. a în albastri. -isoara. -uie. Stan-Patitul. desfrâu. razmerita. câmp. PesteraMuierii. a dezmierda. a razvrati. cum-se-cade. dumnea-ta. 46. în care cuvintele: frumos. a înabusi. Radu-de-la-Afumati. a rasfoi. TAR-OM. dublu decalitru. 44. Mentionam ca fiecarui cuvânt îi corespunde un singur sufix. -usor. primplan. Totdeauna m-a bucurat marcarea unui gol. a înaspri. a rasari. cazan. razbunare. rasunet. a-casa. împiedicat. r azboi. CâmpiadeVest. -uta. a împunge. Ex. înapoi. 43. împilare. r azes. hazard întâmplator 10. rascruce. razor. . 47. a dezamagi. razbate. a descuraja. Balta-Brailei. desfrânat. elogiu laudativ Ex. a îmbina. rascumparare. rasplata. Dati câte doua exemple de cuvinte compuse prin contopire si prin alaturare (cu sau fara cratima) pentru fiecare dintre partile de vorbire indicate: substantive adjective pronume numerale adverbe prepozitii conjunctii ?? ?????? ?? ?? ?? Ex. a încarca. înalt. Delta-D unarii. Alcatuiti contexte adecvate. casa. Gara de-Nord. Ex. floarea soarelui.

ipoteza. l. Nu s-a asezat niciodata contra vântului. epidemie. î. Cânta cucul sus pe-o creanga. Are un suflet curat. Primavara apele curg repede. Depresiunea Almajului o colinda multi turisti. f. excavator. cerebral.b. Vara caldura este insuportabila. a ramas singur cuc. hexagon. demonstratie. Ex. Cursul Nerei este foarte sinusoidal. zecimala. torent. luxatie. istm. chirurgie. i . h. diesel. c. 50. Caietul curat este oglinda elevului. buldozer. terapeutic. Bunica mi-a cântat o colinda foarte veche. arctic. 25 . Eul liric îsi exprima direct trairile. bormasina . boreal. Numai votul lui a fost contra. e. p. d. k. Grupati urmatoarele neologisme pe domeniile în care sunt folosite: seringa . j. o. Toata apa din bazin a curs. g. Îi place sa se plimbe gol prin camera. Vara aceasta merg la mare. continental. Plecându-i copiii. Eu îmi apar saracia. n. m. ecuatie.

pârâu. îndoiala. Model: a-flu (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoane intervoc alice). vegheaza. fiul. coagula. exil. exemplu. Ex. ghiol. dupa ce le-a ti transcris fonetic: ceai. axa. câlcâi. Despartiti în silabe cuvintele de mai jos. treaca. 6. Construiti enunturi din care sa reiasa sensul diferit al urmatoarelor cuv inte în functie de accent (omografe):ochiochi. suiau. brâulet. razboi-razboi. arau. taiat. Dati exemple de cuvinte (câte doua) care sa contina urmatoarele vocale în hia t: a-a. boli-boli. 3. arctic. duios. fiinta. iarba. faina. croiasca. copii. vo ios. bariera. dulapior. Ex. deci. Subliniati cu o linie diftongii si cu doua linii triftongii din cuvintele de mai jos.Fonetica Ex. domni-domni. mausoleu. inexact. busuioc. e-e. Ex. ciob. centru. dre ptunghi. ungu ent. Indicati hiatul din cuvintele: cauteriza. 9. peisaj. creatura. cuib. ratoi-ratoi. gherghina. stiuca. luând. dezechilibru. Precizati câte litere si câte sunete sunt în cuvintele de mai jos. bojdeuca. 4. bacterian. gheata. iepure. furioasa. chibrituri. geam. o-o. cu doua linii semivocalele în cuvintele de m ai jos: poezie. Subliniati formele corecte din perechile de cuvinte de mai jos: afectos afectuos aversiune adversiune avocat advocat bleumaren bleumarin aripe aripi cabluri cable casierie caserie conjuctura conjunctura coperte coperti creem cream datine datini dividend divident dagile dragele (mele) escroc excroc fierastrau ferastrau filigran filigram gresala greseala genuflexiuni genoflexiuni indentitate identitate intinerar itinerar . u-u. deocamdata. desfrâu. porunci-porunci. extern. ouat. nea. piua. influenta. despre. cioara. lua. Ex. Model: gherghef /g erg ef/ = 8 litere si 6 sunete. Subliniati diftongii cu o linie. polei-polei. chenar. doarme. aburi-aburi.2. teologie. Ex. baiat. doreai. examen. vocalele în hiat cu doua linii din cuvinte le urmatoare: biata. Ex. 5. paun. i-i. ghiveci. bastion. chior. fix. haina-haina. suv Ex. atlet. exercitiu . jertfa. vaita. inimioara. ploua. cereala. leoarca. explozie. Subliniati cu o linie vocalele. 8. somptuos.1. margine. fragi. cârâitor. fiica. conjunctie. chiuveta. graiau. caisa. roate. pleoapa. creioane. Ex. precizând regulile folosite: analfabet. ceas. vârstnic. sc umpi-scumpi. 7.

Folositi. matur -matur. cuminte -cu minte. prepelita. masa. Precizati care silaba este accentuata în cuvintele: popor. degraba -de graba.avarie -avarie. lapovita. astronaut. repede. saptesprezece. sc aun. în enunturi. simbol -simbol. Sunt întotdeauna vocale toate sunetele din seria: 26 . masea. 10. vizita. pasare. totodata -tot o data.1. omofonele (cuvinte pronuntate la fel. topor. Indicati varianta accentuata corect a urmatoarelor cuvinte: antic -antic . câmpie. caracter -caracter. mormane. nicidecum -nici d e cum. viezure. încontinuu -în continuu. dar scrise di ferit) de mai jos: altadata -alta data. 11. felie. bineînteles -bine înteles. numaidecât -numai de cât. ianuarie -ianuarie. Ex.Ex. fenomen -fenomen. Testul numarul 1 ¤ 1. debut -debut. Ex. Teste 10. margine.12. camera.

a scrie. b. luni. ¤ 6. crichet. prunc. ¤ 3. resort. arie. ghinda. apa. Pot avea omonime cuvintele din seria: a. iesire. a fredona. lampa. erau.u. leagan. termeni argotici. c. ¤ 13. inginer. ghiont. Litera i are patru valori fonetice în seria: a. chiuveta. cinema.a. cer. creator. tream. Fac parte din vocabularul fundamental cuvintele din seria: a. c. vara. b. cinema. chenare. gara. stea. fecioara. ¤ 10. pe ultima silaba. a uschi. peste. accentul neavând un loc fix. a citi. a sta. a încrusta. moaca. gaina. fluture. a. c. paronime. Sunt neologice cuvintele din seria: a. sinonime. soare. În cuvintele era. b. racheta. a. ¤ 11. geamgiu. b. gol. general. omonime. c. omis-emis. automobil. c. spinare.i. geniu. foale. b. recidiva. copârseu. base-ball. seama. pom. cap. top. b. capsa. ¤ 5. foisor. a se duce. vulcan. volant. sest. legume. c. ¤ 7. amputa-imput a sunt: a. pe penultima silaba.e. afabil-amabil. iarna. d. ¤ 8. semivocala + vocala (rostite într-o silaba). furnicar. bine. Un diftong este alcatuit din: a. sus. ghetou. Indicati seria în care fiecare cuvânt contine semivocala e: a. b. banca. lup. el litera e transcrie: . b. rosie. cinci. vopsea. mâna.a. exploziv. vocala + semivocala (rostite într-o silaba). c. om. toiag. b. farba. leac. semivocala + semivocala (rostite într-o silaba). Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. casa. ¤ 4. gheorghian. folclor. diriga. stiinta. pe oricare silaba. atentie. kilometru. banc. c. cuina. golâmb. elemente de jargon. doi. neologisme. vocala + vocala (rostite într-o silaba). veghea. fotbal. dulciuri. misto sunt: a. a mânca. ¤ 12. d. prima silaba. gheata. c. ¤ 2. roaba.o. internat. urâcios. maci. În limba româna accentul se pune pe: a. d. Cuplurile de cuvinte: destins-distins. bac. gheata. matura. gazda. a veni. ecou. ghiozdan. ureche. b. chinui. ¤ 9. d. vin. jos. iarba. d. canotaj. gimnastica. geambas. franc. b. eram. gheata. cutit. alb. regionalisme.â. c. prefer. d. otel. antonimie. a. gheara. Urmatoarele cuvinte: a gini. b. Precizati seria care contine consoana /g /: a. c.

27 .

a. 5. 3. geamantan. cuvinte compuse. a adormi -a dormi. con-junc-ti-e. Precizati câte dintre derivatele verbului a sfii (asa cum apar aici) sunt scrise gresit: sfiire. trei silabe. frumos -simpatic. gentil. mic -mare. con-struc-tor. dui-os. 5. d.o. 6. sase silabe. cons-truc-tor. dre-ptunghi. vocala /e/. precursor . ¤ 20. a.o. gheata. lebada. d. slab -tare. baietan. ceapa. clarviziune s-au format prin: a. genunchi. ¤ 23. niciunul. nicio valoare nu este adevarata. c. toate. b. ¤ 21.u. bunastare. Cuvintele astfel. gherghina. trei. Triftongul oai din cuvântul tigroaica este format din: a. d.u. sfiiala. patru silabe. Indicati seria care contine numai antonime: a. Cuvintele geografie si hieroglifa contin: a. ¤ 18. vocala + semivocala + semivocala. Cuvântul predecesor nu înseamna: a. b. cândva. diminutive. c. Urmatoarele cuvinte: casoaie. sfielnic si sfiicios: a.u. b. înalt -scund. veverita. semivocala. casa -acasa. sunt corecte: a. de-sa-li-ni-za. d. d. d. Litera e are doua valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. copilandru. aproape -departe. c. vocala + vocala + semivocala. d.i. geamat. at-le-tic. c.a. b. doua. b. b. înaintas . des-pre. fu-ncti-e. 2. semivocala + vocala + semivocala. urmas . a sosi -a pleca. augmentative. patru. c. Pot fi atât vocale cât si semivocale toate sunetele din seria: a.a. prezent -viitor. 3. con-struc-tor.e. ca-i-sa. cai-sa. schimbarea valorii gramaticale (conversiune) ¤ 15. 4. derivare b. semivocala + semivocala + vocala. b.u. c. Din urmatoarele cuvinte despartite în silabe: 1. chirurg -medic. darnicie -zgârcenie. 1. d. ¤ 16. b. e. celuloza.â. ¤ 22.e. maturoaie au valoare de: a. ¤ 17. primavara. b. compunere c. c. semivocala /e/. c. erou. gre-sea-la. premergator . sfiiciune. seara -aseara. d. sus -jos. a-tle-tic. c. cinci silabe. diftongul /ie/. gheata. c. con-junc-tie.o. c. unul. des-a-li-ni-za-re. ca-i-sa. tare -moale. 6. de-spre. 28 . e. ¤ 14. semivocala /i/. gestionar. ¤ 24. 2. aici -acolo. des-a-li-ni-za. ¤ 19. b. sfiios. zece -treizeci. a-tle-tic. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. con-junc-ti-e. ceangau. 4. b.

.

c. În cuvântul foiau avem: a. d. o semivocala. 5 litere. bi-noc-lu. pilda. o semivocala. prova. ¤ 32. c. Sunt derivate cu o semivocala. iepuresc. duminica. 5 litere. d. b. mur. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. o consoana. d. sanatos. o semivocala. 2 vocale. a bea. urma. Indicati seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. c. c. simbol. ceas. razboi. laguna. Litera e este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: . rosu. duminica. barbat. sageata. ispravniceasca. b. ¤ 30. bi-noclu. vornic. butelie. b. ¤ 26. d. oase. foc. o vocala. butelie. bin-o-clu. brânza. simbol. preceptor. ierbulita. slujba. extenuat. masa. evocator. ieseanca. boj-deu-ca. 8 litere. b. pacat -culpa. coarda. 5 litere. c. 8 litere. trei. masea. iezisori. acar. preceptor. gura. pânza. 5 litere. boj-deu-ca. În cuvântul genunchi sunt: a. spahii. a peria. b. bavarez. b. simbol. muschi. d. a peria. taina. 2 vocale. c. ispita. 3 vocale. baies. acribie -neglijenta. mojici. 5 consoane. 3 consoane. flux. c. cocos. alta varianta. secol. duminica. butelie. preceptor. paza -santinela. d. simbol. a sfârsi. ¤ 34. Indica perechea de cuvinte care ilustreaza sinonimia: a. d. maruntis. experimentator. 2 vocale. boj-de-u-ca. protectie. a abandona. pepene. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. ¤ 35. strada.¤ 25. Precizati care dintre cuvintele enumerate este format în limba româna prin deriv are cu sufixul -tor: a. a spori. butelie. b. mojic. cotcar. proba -atestare. acidulare. ilizibil -clar. a mari -a (se) înalta. fluviu. defula -refula. oneros -necinstit. 8 litere. c. expropriator. bagacios. bin-o-clu. d. b. sufix toate cuvintele din seria: a. 3 vocale. veghere. 4 consoane. a urca. poarta. câine. 2 semivocale. Cuvintele binoclu si bojdeuca sunt despartite corect în silabe în seria: a. c. ¤ 28. 4 consoane. asediu. ¤ 33. boj-de-u-ca. noua. ¤ 27. o consoana. 3 vocale. Nu fac parte din masa vocabularului nici un cuvint din seria: a. d. b. duminica. luna. bagaret. gând. b. preceptor. boier. cireasa. d. zobon. c. ¤ 29. aburos. a (se) largi. explorator. 2 consoane. ¤ 31. viciu. analiza. oaie. marti. gând.

ceainic. cerere. general. chenzina. 29 . gen. perete. gherghef. geamantan. veghea. b.a. secret.

c. c. sunete. a întari. 5. lucru. 3. defileu. 3. adresa. 4. termopan apartin: a. oala. 1. a cuvânta. masei vocabularului. înaltat. 5. hipertensiune. geam. parcare. semivocala + vocala. limfom. semivocala + semivocala. 3. ¤ 42. solfegiu. 7. d. 9 9 9 9 litere litere litere litere -7 -8 -9 -8 sunete. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: a. gras. b. c. razes. b. deferenta. sunete. doua vocale. vocala + semivocala. d. ¤ 41. nominativ. gheata. Precizati care dintre cuvintele: 1. vocala e. semivocala e. relief. b. celest. c. a emigra. robot. vrednicie. negura. ceainarie. eliptic. b. 1. 2. În cuvântul fiica litera i noteaza: a.6. vocala + vocala. d. b. cafeina. ¤ 45. aprobare: a. 6. sunete. epitet. geana. om. 6. d. ¤ 36. hemoglobina. unor anumite limbaje. b. c. sunete.c. 2. sunete. croissant. carunt. desinenta. ¤ 40. trunchi avem: a. ¤ 44. canion. O silaba poate contine: a. semivocala + vocala. Recunoasteti cuvintele derivate cu prefixe: 1. 6. Cuvintele electron. 4. ochi. Diftongul ia din cuvântul iarta este format din: a. vesel. . b.4. b. infuzie. patent.5. ¤ 39. reflex. conlucrare. 2. pix.4. a migra. explorator. b. d. calaret. ravas. 4. b. semivocala i. alta solutie. 6 6 6 6 litere litere litere litere -4 -5 -6 -4 sunete. sunete. 2. 1. perioada. ¤ 43. metalic. alta interpretare. doua semivocale. În cuvintele chiuretaj.1. 5. ceaslov. numai consoane.2. c. d. encliza sunt formate prin derivare: a.afund. radio. sunete. afix. c. 8. d. c. social. sunete. vocala + vocala. artar. colegiu. d. penaj.2. 3. cadelnita. 5. 4.3. ¤ 37. 1. 2. d. sunete. abreviere. ¤ 38. chiorî. semivocala + semivocala. vocala + semivocala. fabulos. 2. 7 7 7 7 litere litere litere litere -5 -6 -7 -7 sunete. d. anunt. comprimab il. fondului principal lexical. În cuvântul cearta litera e noteaza: a. c. bisturiu. afluent. numai o vocala. paor. concepte. 4. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. a razui. d. c. lume.

30 .

gimnast. Sunt derivate cu prefixe cuvintele din seria: a. tema lexicala. ¤ 4. sanie. istovitor. acreala. babeste. ghiaur. Elementul subliniat din cuvântul lucrezi este: a. radacina. manusar. chinez. geometrie. maturica au valoare de: a. razuire. sus-jos. d. a pretui. schior. vocala + vocala + vocala (într-o silaba). cioc. b. c. su-ba-pre-ci-ere. chiar. Cuvintele sinonime si subapreciere sunt despartite corect în silabe în seria: a. sufix gramatical. neologisme. d. ¤ 5. su-ba-pre-ci-ere. Nu sunt antonimice grupurile: a. prestabil. sub-a-pre-ci-e-re. a robi. ciubar. a tapa. genunchi. vocala + semivocala. nume. d. prieten -amic. b. ¤ 2. Litera i este vocala si litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a. d. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. ¤ 49. d. reaseza. giurgiuvean. a redacta. insulita. baietoi. actoras. ¤ 47. sin-o-ni-me. chica. d. c. cina. regeste. inginer. ¤ 3. ¤ 50. gigant. semivocala + vocala. c. patima. b. stralucesc. diminutive. augmentative. a merge -a sta. stralucitor. b. regionalisme. desinenta. ghid. baietel. 10. prezidiu. semivocala + vocala + semivocala (într-o silaba). Pot avea omonime toate cuvintele din seria: . c. sin-o-ni-me. b. prezentare. vocala + vocala. si-no-ni-me. padure. c. circular. d. prieten -inamic. c. farmacie. c. sub-a-pre-ci-e-re. razbunare. vocala + semivocala + semivocala (într-o silaba). împaiere. În cuvântul auditoriu litera u noteaza: a. dezonorare. Un triftong este alcatuit din: a. baietica. d. inelata. ¤ 48. c. rasfrângere. b. acomodare.2 Testul numarul 2 ¤ 1. d. b.¤ 46. rasina. raci. a recolta. presortare. activitate. balan. b. b. semivocala + vocala + vocala (într-o silaba). Cuvintele casuta. semivocala + semivocala. inimos. si-no-nime. c.

doc. val. voleu. veghea: a. c. banda. b. par.4. vie. Precizati din câte sunete sunt formate cuvintele triunghi.6. sol. cursa. b. mila. 31 . ¤ 6.1. silit. bob. pruna. pupa. geam. patina. nuc. bila. golf.2. d. 2. rasa. 8.a. seara. tura.

b. Sunt neologisme toate cuvintele din seria: a. acestea. a supraveghea. râu. fortuit. geaba. sufix lexical. d. armie. ceai. prispa. a ordona. prisaca. razes. În cuvântul podoabe litera o noteaza: a. chef. lemn. a-ri-pioa-ra. amurg. sentiment. b. vocala. b. agie. Sunt derivate prin prefixe toate cuvintele din seria: a. c. razbatere. etern. dezertor. c. c. pentru. astronomie. ceferist. pompa. ¤ 12. b. Morfemul subliniat în cuvântul nescrise este: a. serdar. vilbrochen. a dezaproba. d.5. ceafa. 6. c. cerere. asfintit. comis. chefliu. 7. ¤ 14. proverbe. cauc. gem. snaidar. împreuna. c. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. rada. a-nor-ga-nic. d. semivocala. vier. chefliu. d. Litera e are patru valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. siesi. post. c. gelos. vânt. soare. a stabili. d. b. masa. a comanda. frunza. ¤ 15. râs. pepene. semivocala. vocala. a încerca. englezesc. Litera e are doua valori fonetice (vocala si litera ajutatoare) în cuvintele di n seria: a. caldarusa. a încalta. crestet. a lucra. gost. ¤ 17. ciocoieste. prenatal. cre-de-au. tehnica. a razui. relatare. agitatie. a-nor-ga-nic. c. mireasa. cre-deau. ¤ 13. b. d. polcovnic. ¤ 8. ¤ 10. abundenta. rama. hatmanie.c. ¤ 16. gelatina. regatean. d. a transcrie. ¤ 9. c. stranepot. solemn. a înnoda. co-or-do-na-re. liniste. tunet. bustean. text. ghem. co-or-do-na-re. a vedea. frunza. gheara. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. b. trac. subiect. a prescurta. razisoara.4. co-o-rdo-na-re. a-ri-pioa-ra. ghebos. chenar. cre-de-au. d. expunere. simbol. a indica. c. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. ¤ 11. co-ord-o-na-re. presus. inteligenta. plop. lepedeu.1. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: . pitic. fulger. cod. jupâneasa. stolnic. daca. d. a dormita. acnee. b. prezent. nor. stramosesc. a imagina. vocala. caldarâmgiu. salcâm. ascendent. an-or-ga-nic. cheaguri. ¤ 7. mila. c. d. sabie. semivocala. mediu. a-ri-pi-oa-ra. piparca. îmbolnavire. sufix gramatical. semivocala. general. referire. d. oboseala. b. câtestrei. aparaie. brad. cre-de-au. cenaclu. ceara. cataracta. a-ri-pio-a-ra. celofan. tacheti. umbra. statiune. an-or-ga-nic. apa.3. b. parabola. vocala. prefix. trist. ram. desinenta. razes. a recalifica. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: a.

a. ochi. parale. amonte. destul. ciolane. 32 .

9 litere. b. gât. epoca. greu. arsita. atlaz. inferior. 2. rascumpara. escadrila. bucatica. b.b. c. ermitaj. gândire. c. scadere. ianuarie.4. oaie. 2 consoane. cumpaneala. pleurezie. 3 consoane. amic. filtru. ¤ 23. veriga. sanc-tu-ar. b. broscuta. b. picioare. afinata. 3 consoane. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. c. câine. su-best-i-ma. 3. piuneza. d. oracol. doctorita. voinic. ¤ 25. aerian. taciune. b. Urmatoarele despartiri în silabe: 1. african. maica. c. voinic. fun-cti-o-nar. ¤ 18. a duce. doctorita. d. epoca. Identifica seria în care fiecare cuvânt contine cel putin un diftong: a. 1. talpa. a. cumparatoare. raza. unguent. . tainui. a verbului a cumpara toate cuvintele din seri a. palma. d. a cumpani. 2. b. necumparat. scul-ptor. c. chimir. metalifer. jupâneasa. soare. fisier. func-tio-nar.3. sotie. rascumparat. ecuadorian. epoca. cumparator. 2 semivocale. arsita. cuzinet. d. binom. boare. cumparatura. ¤ 19. glandular. ¤ 21. adeverire. infect. c. 5.6. sunt corecte astfel: a. buletin. doctorita. cumpatare. cuvinte. 9 litere. rascumparare. b. e-xha-us-tiv. d. 4 vocale. ra-dio-jur-nal. tâmplar. 4 vocale. doctorita. În cuvântul ceainarie sunt: a. gârbovit. norii. sin-op-tic. o semivocala. solzisor. taina. ¤ 22. cântec. deal. veriga. 6. necumpatat. d. cuvânt. admitere. pinten. o litera ajutatoare. cumpanire. d. brumarel. b. Identificati seria care contine numai cuvinte monosemantice: a. 9 litere. Fac parte din familia lexicala a: 3 consoane. cumparare. labos. Cuvintele exhaustiv si functionar sunt despartite corect în silabe în seria: a. parataxa.5.4. 1. veriga. func-ti-o-nar. cutit. somp-tu-os. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. rusesc. pliant. juncan. ¤ 24. piatra. ex-ha-us-tiv. juncan. cumpatat.3. c. seara. laies. sapun. 4 vocale. arsita. ex-ha-us-tiv.5. firimitura. epoca. 9 litere. ciubota. veriga. 3 semivocale. fixativ. 4. c. 3 semivocale. 3 vocale. a cumpara. escala.2. cumparat. arsita. mândra. c. ¤ 20. 1. prun.

chips. enigma. diafan. ecou. demisie. logaritm. incizie. bacalaureat. violet. a developa. fraza. director. 33 . penita. plisc.d. c. d. b. ¤ 26. topica. lampa. laser. fals. func-ti-on-ar. crenvursti. dializa. Apartin limbajului stiintific toate cuvintele din seria: a. e-xha-us-tiv.

imoral. indisponibil. abjectie. d. blestematie. alintare. În cuvintele asiduu. ferodou. c. pagânatate. baubil. ticalosie. spaga. Precizati care serie are toate cuvintele formate cu ajutorul sufixului -bil: a. alta varianta. b. necuviincios. josnicie. vesela -vesela. harnasa. c. torturi -torturi. patru. Cuvântul realimentezi are urmatoarea structura: a. b. ochi. desantat. Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria: a.dezordine. nemernicie. sapte. mama. pendulare. d. clincherizare. miercuri. fantasmagoric. lizibil -ilizibil. Sinonime pentru cuvântul miselie sunt toate cuvintele din seria: a. spurcaciune. imoral. basc-basca. ¤ 34. zapada. bradet sunt formate prin: a. b. tarina -tarina. c.¤ 27. cliper. obscen. ambiguu. tema + sufix gramatical + desinenta. perpetuu grupul de litere u u noteaza: a. coloana. hidrofor. trivial. b. memorabil. b. operativ. descifrabil. deplorabil. ¤ 35. b. poarta. mârsavie. nerusinat. harponier. acele -acele. clizimetru. haruspiciu. corn. discontinuu. cheie. c. scabros. pisica. pelican. b. automobil. framântare. albastru. trivial. pendula. excesiv. tata. infamie. pendul. frunte. ¤ 32. acord. c. c. fiara. ¤ 33. declinabil. c. harpist. atasabil. literar -literal. scârbos. . Toate cuvintele sunt polisemantice în seria: a. ¤ 30. derivare. prefix + radacina + sufix lexical. pasibil. forfoteala. maleabil. clinometru. cultura. profesor -posesor. fardizare. netrebnicie. b. ¤ 29. faradelege. chiciura. bazaconie. vocala + litera ajutatoare. judo. frunzime. defavorabil. d. freza -fraza. tiraj. hidrolog. c. d. ¤ 31. clorizare. licean. vacuum. prefix + radical + sufix gramatical + desinenta. b. vulgar. actual -prezent. c. expresie. prefix + sufix gramatical. d. vocala + vocala (hiat). nelegiuire. d. cheie. d. nuc. farinaceu. ferment. notabil. verde. ¤ 28. conversiune. d. alocabil. grad. compunere. Cuvântul indecent nu înseamna: a. harpagon. ¤ 36. b. barabule. caracter -caracter. greu. colonie -colonie. Indica seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic: a. limba. penal. perceptibil.smerenie. pornografic. semivocala + vocala (diftong ascendent). bariera. pipaibil. c. ordin. chibrit. vocala + semivocala (diftong descendent). Identifica seria care contine numai cuvinte omografe: a. târg. Cuvintele stufaris. ajustabil. impudic. impudic.

¤ 37. a merge. a exclude.d. a cânta. 6 vocale. Cuvântul ferchezuiala contine: a. 6 consoane. 34 . a dormi. a citi.

doua prefixe si un sufix. ¤ 46. casa -acasa. c. temporal -atemporal. supra-ve-ghe-tor. docilitate. imoasa. ¤ 47. ¤ 39. iluminare. b. toate cuvintele care au acelasi radical. b. incalificabil. c. d. Au revoir. ¤ 41. necunoscut. muncitor. b. sigur -sovaitor. c. Prietena mea mi-a tras clapa. c. iarba câmpului. c. c. derivarea cu prefixe si conversiunea. negustor. dragule! c. alfabet -beta. CEC. d. iarba-neagra. d. d. Are un scris misto. fata -spate. un prefix si doua sufixe. inductor. a dormi -a veghea. deasupra. le-gis-la-ti-e. 5 consoane. iepuras. derivarea cu afixe (sufixe si/sau prefixe). dezarticula. iepure-de-mare. .b. 4 consoane. Sinonimul cuvântului obedienta este: a. sigur -nesigur. chin-tes-en-ta. Prin familie lexicala întelegem: a. b. necrolog. despot. d. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria: a. negare. c. despre. seara -aseara. nici o varianta din cele anterioare. 6 vocale. b. oral -orar. logic -ilogic. Nu toate cuvintele sunt derivate cu prefixe în seria: a. ¤ 38. a îndemna. Pretul motorinei a crescut cu un procent de trei la suta. 5 vocale. toate cuvintele care au aceeasi forma. Element de jargon se gaseste în propozitia: a. Rasculatii au fost decimati din zece în zece. toate cuvintele care au acelasi sens. anisori. antiteza. consuetudine. Fierarul îndoaie tabla în doua. câtiva. ¤ 44. inarita. b. douazeci. d. În care enunt folosirea numeralului nu este pleonasm: a. 5 vocale. injustete. opresiune. d. b. M-am întâlnit cu un domn bine. d. incorectitudine. d. un prefix si un sufix. ¤ 40. împrumuturile. anormal. acord -pian. Mijloacele externe de îmbogatire a vocabularului sunt: a. 35 orisicum. neologismele. a pleca -a veni. ¤ 43. numai un prefix. b. Cuvântul despartit corect în silabe este: a. c. ¤ 45. d. seria care contine numai antonime: a. insubordonare. c. scump -ieftin. derivarea parasintetica si compunerea. imobil. b. Elevii sunt triati câte trei. frumos -urât. necugetare. antidrog. ieri-noapte. ¤ 42. o semivocala. b. Cuvântul reîmprospata contine: a. o semivocala. dis-tin-cti-e. hârtie-moneda. iarba-vacii. paraxenie. neconformism. c. igrasios. d. amândoi. Indica 2 semivocale. a aprinde -a stinge. 5 consoane. citet -ilizibil.

d. Literele ee din cuvintele ideea. azaleea redau: a. licentios -impudic. chioara. divergenta -acord. nociv. lupoaica. necurat -murdar. era. prefix în-+ tema nora + sufix gramatical -ta. aripioara. creioane. deal. ochioasa. fals. a expedia. oribil. vulgar -nobil. doua vocale în hiat. curat -pur. poet. general. fetid. c. c. dubioasa. blestemat. d. leoarca. b. postum -antum. impracticabil. geam. prejudiciabil. frumoasa. fricos -las. prefix în-+ radical nor + sufix lexical (verbal) -a + sufix gramatical (de partici piu) -t + desinenta de feminin. serios -neserios. feroce. dezagreabil. legiuire. Litera e are cinci valori fonetice în seria: a. elefant. tema înnora + sufix gramatical -ata. sanguinar. beda. creeaza. c. necitet -ilizibil. ¤ 2. a veghea . repulsiv. chelner. Cuvântul înnorata are urmatoarea structura morfematica: a. leoarba. atlas -atlaz. ¤ 50. b. c. tigroaica. scârbavnic. sânge. b. 10. seara.¤ 48. b.3 Testul numarul 3 ¤ 1. ¤ 3. este. d. apartinând vechiului fond al limbii române. taioare. nefast. c. ¤ 49. defaimator. repugnat. afurisit. ilustru -obscen. furioasa. b. aceea. greu. surioara. ghioaga. cioara. leii. calomnios. d. eleva. singular -a. ginere. eronat. aceia. geamgiu. pedeapsa -scutire. caprioara. ceapa. Alege pentru cuvântul rau. b. d. singular -a. bolnavioara. mi-au (zis). radicalul înnorat + desinenta de feminin. Sunt antonime toate grupurile de cuvinte din seria: a. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. . egoist -altruist. seria în care are numai sinonime neologice: a. costeliv. bun -rau. alogen -natal. lenes -vrednic. geografie.

un triftong. perpetuu. alta situatie. b. a înmâna. b. b. Fac parte din familia lexicala a cuvântului mâna (subst. îndemânatic. 13 litere si 13 sunete. manichiura. 8 litere si 8 sunete. d. acasa. semivocala e si vocala e. d. îndreptar. ¤ 5. copilita. Cuvintele exemplaritate si urechiusa au: a. casa. copil. moasa. c. vocala e si semivocala e. studiu. delusor. întinerit.vocala e si semivocala i. îndemânare. un diftong ascendent. 6 litere si 12 sunete. 9 litere si 7 sunete. nedrept. floarea-soarelui. mâna lunga. ¤ 6. Literele uu din cuvintele asiduu. Alege seria care contine cuvinte create prin mijloace interne de îmbogatire a v ocabularului: a. d. mosie. 4 litere si 9 sunete. manusar. 9 litere si 9 sunete. ¤ 7. tânar. 13 litere si 14 sunete. înmânat.) toate cuvintele din ser ia: a. dreptate. c. b. c. manusa. 14 litere si 14 sunete. un diftong descendent. deal. ¤ 4. continuu reprezinta: a. mosneag. ceapa. mânatura. d. c. mânusita. 36 . mosier. studios. statuie.

soare. a succede. figurat.c. c. ¤ 12. Contin diftongi toti termenii din seria: a. a vâjâi. deal. soricioaica. 2. propriu. b. d. d. i-au (dat). simetrie. cafegioaica. roua. greu. leoaica. . d. d. veghea. bolnavior. nu-ma-uita. ax -axa. Are o sanatate de fier cuvintele subliniate sunt folosite în ordinea data. trei sunete. ozon. Avea o gura cu buze carnoase. s-au dus -vii sau pleci. b. d. vreau. saric -sarica. un singur sunet. atrofiere. 4. statuie. Stefan cel Mare. ecuadorian. junior -junioara. c. În constructiile 1. c. b. minor -minora. miop -mioapa. nici unul. snob -snoaba. b.2 si4. Scaunul avea picioare mic i. ¤ 8. altruist. propriu.cocs -cox. mânatura. secundar. taina. d. 3. Sunt paronime toate grupurile de cuvinte din seria: a. leii. ¤ 10. fund -afund. beau. întâi. secundar. bloc-diagrama. c. influenta. d. b. frisoane. obiect. veverita. Sunt compuse cuvintele: 1. ¤ 11. acesta. doreai.3 si5. geam. paun. b. moasa. propriu. acordeon. ¤ 16. speriau. eram. elev. flinta. batist -batista. lupoaica. cazac -cazaca. doua sunete. pleosc. caret -careta. calcâi. ¤ 17. ea. Stabileste seria în care toate cuvintele apartin vocabularului fundamental: a. Litera e nu este vocala în cuvintele din seria: a. ploicica. c. înseua. b. ¤ 13. toate. cumsecade. aripioara. rond -ronda. vreun. luând. aprozar. cu sens: a. secundar. c. întemeiai. b. figurat. Contin triftongi toate cuvintele din seria: a. propriu. 2. 3. semiautomat. inerta. contemporan. cartel -cartela. dupa cum urmeaza: a. pedeapsa. flacau. ghiaur. noul. vreo. consoane. capot -capota. avers -aversa. c. ¤ 14. miauna. d. colonie -colonie. trup. alta situatie. aer. Avem omografe în: a. fiu. piuneza. plouând. a lua. doreai. aprecia. manufactura.1. ceai. ¤ 9. piuneza. cheama. litera x noteaza: a. oriental. întemeiau. trap -trapa. cercetarea. mânat. Contin semivocale toate cuvintele din seria: a. realitate. În cuvintele oxiuriaza si bauxita. c. unguent. pleoapa. a înmâna. b. figurat. 5. anost -anosta. pe sub mâna. rafale. a cauteriza. secundar. d. deal. falca. mutalau. ocheau. piatra. merg pe deal -e de-al nostru. figurat. c. ¤ 15. obiect.

b. hrean. a topi. mure. afina. c. ficat. glezna. voievod. 37 . perna. sfredel. ghinda.

untura. miniatural. d. exotic. patut. îngrija. Sunt formate pe teren românesc toate cuvintele din seria: a. ¤ 23. taxiuri. nichel. baie. broasca. baltoaie. musca. palarie. audia. d. piatra. baietan. lustragiu. zidar. fiin-dca. . pârcalab. mamaligoi. resort. aval -amonte. casa -acasa. hrisov. adevar -minciuna. fur. spui. ¤ 25. studentime. casoaie. racnet. ¤ 20. boxer. usita. ¤ 19. c. barboi. voievod. feb-rua -ri-e. juridiceste. general. claxon. exhaustiv. detaliu. ramuris. piciorus. juncan. fiind-ca. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. Nefiind atenti. aramar. impetuos. Sunetele e. cu barca. Sunt derivate cu sufixe colective toate cuvintele din seria: a. muscal. fii-ca. b. sosea. banet. talpoi. d. chiaburoi. executoriu. cuantic. macris. juridic. axioma. b. ¤ 27. auxiliar. înapoi. cablare. pârâu. a pleca -a se duce. vulpoi. zavoras. ¤ 22. straduta. porumbiste. ratoi. doare. bradet. d. siret. Contine numai perechi de antonime seria: a. câine. c. faget. d. macrocosmic. nou. c. feb-rua -rie. exercitiu. a exaspera. b. dijma. fi-int-a. fi-inta. exploatare. expunere. c. deplorabil. lustragerie. laculet. S-au format cu sufixe diminutivale toate cuvintele din varianta: a. d. b. Varianta în care cuvântul subliniat are sens figurat este: a. baltoi. iezuit. diversionism. puica vreo. avers -aversa. almajean. bioxid. floricea. sare. epistrofa. noi. micut. pe un brat vechi al Dunarii. rachitis. biciui. dinamograf. megies. turturel. c. edilitar. b. scabie. c. paunas. elogiu. ¤ 21. c. justificabil.d. nichelator. accidentat -plan. vulturica. lexic. pedala. b. gen. ¤ 26. fi-i-ca. b. lefegiu. d. paharnic. fe-brua-rie. zeciuiala. aparaie. fi-in-dca. roua. usier. ladoi. problematiza. vulpita. Sunt formate numai cu sufixe augmentative toate cuvintele din seria: a. desime. examen. puiandru. materialiceste. Ne deplasam încet. maturatoare. o si u sunt semivocale în seria: a. ursulet. jupân. abil -stângaci. ozonifica. Litera x se pronunta cs în toate cuvintele din seria: a. i. muncitorime. s-au izbit cu hidrobicicleta de piciorul podului. c. visterie. c. d. butonaj. real. exil. fi-i-ca. Stirea publicata în ziarul de astazi. a exclama. intoxicatie. postelnic. b. o am din izvor sigur. c. tocanita. rufarie. b. b. ¤ 24. ratoi. intraactional. maracinis. barboi. gramatic. ¤ 18. fiin-ta. Sunt despartite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. Cântecul privighetorii rasuna în salciile pletoase. prejudiciu. absolut -relativ. cocias. excursie. hexagon. serb. exemplar. prundis.

fi-in-ta.d. fii-ca. fi-ind-ca. 38 . fe-bru-a -ri-e.

neseriozitate. marire. ghiol. efemer. chior. gimnast. 3 litere si 4 sunete. cioata. b. c. cioban. pitareasa. galben. d. Indica seria în care toate cuvintele sunt derivate parasintetic (simultan si c u sufixe si cu prefixe): a. 6 litere si 6 sunete. fertil. decan. Sunt derivate cu sufixe de agent toate cuvintele din seria: a. tractor. alinare. micsorare. împachetat. glod. maci. a dilata. c. desteptul. Litera i este litera ajutatoare în toate cuvintele din seria: a. arendasoaica. niciuna dintre variante nu este corecta. eul. durabil. ¤ 31. omogen. tranzistor. cafegiu. ¤ 30. poliomielita. dezalcoolizare. 7 litere si 6 sunete. fudulul. arid. ¤ 32. ajutor. b. ajustor. rezistent. eterogen sunt în or dine: a. împarosat. nimicul. berar. careva. d. verdele. zmeoaica. c. convietuire. binele. Sunt formate cu sufixe motionale toate cuvintele din seria: a.¤ 28. Recunoaste seria în care toate cuvintele nu apartin fondului principal lexical : a. betonist. echipaj. d. consumabil. fain. far. rotar. d. ghidon. o vocala si o semivocala pronuntate în silabe diferite. inalienabil. rampa. morar. analfabetism. ¤ 34. beton. c. b. iarna. doua vocale alaturate pronuntate în silabe diferite. o litera si un sunet. doi diftongi alaturati pronuntati în silabe diferite. conglasuire. dezechilibrare. solid. alfabetizare. razor. b. orisiunde. motor. ¤ 35. ursoaica. concepe. largire. c. pacifist. veverita. diluat. ginecolog. ¤ 33. actor. iconita. anabaptist. iaurgerie. facliar. frumosul. cafegioaica. viereasa. Exista hiat atunci când avem: a. b. umflare. ratoi. studenta. solubil. vulpoi. detenta. expansiune. cifru. însusi. chiuveta. b. ursoaica. c. dilatatie. cosar. farmacist. Cuvinte formate prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale) întâlnim în seri a: a. fasonator. blamare. unchi. macara. conlucrare. broasca. b. darling. concurentul. ¤ 36. dragi. foraibar. inalienabil. ¤ 37. spais. b. d. parasuta. b. d. gealat. îmbucurator. ginere. egoism. chicot. doua semivocale alaturate pronuntate în silabe diferite. cioc. drumul. c. dânsul. plecarea. rosia. c. c. arapoaica. elevul. sinoptic. anaerobioza. frunzulita. curcan. 3 litere si 3 sunete. Apartin aceleiasi familii lexicale toate cuvintele din seria: . gonitor. onctuos. dilatat. chiabur. giurumea. dilatabil. tractorist. 3 litere si 3 sunete. d. alunis. anvelopa. îngustare. amnezie. d. porumbita. ¤ 29. d. decapsulare. pitar. taranca. În cuvintele fax si echivoc apar: a. lauda. ghidus. destindere. al nostru. mahalagioaica. rondela. dilatare. lup. Antonimele cuvintelor: comprimare.

înfloritura. flotatie. înflorare. c.a. b. florar. flotor. înflorire. a înfiora. a înflora. floricica. înflorat. înflorit. florareasa. d. florar. . a înflori. floarea-soarelui. reînflorit. neînflorire. 39 floricea. înflorire. înflorat.

seria: a. sub-li-nia. b. De la înaltimea Blidarului. ¤ 41. c. b. "steag ostasesc din tarile române. de obicei. golan-(radacina) + -i (sufix) + -e (desinenta). i-a-nu-a-ri-e. rezultat prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). dreptunghi. . priceput. "opinia. oribil. radacina plugar-+ sufixul -i + desinenta -e. S-au format prin compunere toate cuvintele din seria: a. ¤ 46. prins. am ramas tablou. c. c.¤ 38. "raspândirea de zvonuri false. tumultuos. care indica apartenenta unei nave la o anumita tara". monstruos. d. bun. Cuvântul subliniat este folosit în sens figurat în seria: a. c. situat deasupra mantoului (herald. b. radicalul plug-+ sufixul -ar + sufixul verbal -i + sufixul substantival -e. b. sih-la. debusolat. Cuvântul defetism are unul din sensurile: a. competent. "steag de pânza având forme si culori diferite. în forma de cort. golani-(radacina) + -e (sufix). jert-fit. nou-nascut. cuminte. b. competent. abominabil. "perioada de scadere a temperaturii în cursul unei boli febrile". gre-sea-la. c. în ordine. ingenios. aseara. Structura lexicala a cuvântului plugarie este: a. parerea celui ce nu are încredere în reusita unei actiuni". d. Cuvântul subliniat din propozitia "Nu am reusit sa contabilizez toate conturil e. d. Contine sinonime neologice pentru: înspaimântator. binefacere. ma-u-so-le-u. ¤ 44. ex-ha-us-tiv. b. de-scri-e-re. totdeauna. adesea.)" . nord-vest. d. sapte. atotputernic. ob-ti-ne. "pâlnia acustica a unui receptor telefonic". Harap-Alb. în timp de razboi". c. impetuos. d. împrumutat din limba franceza. bur-lan. radacina plug-+ sufixul -ar care formeaza tema plugar-+ sufixul -ie. re-a-lism. iscusit. golan-(radacina) + -ie (sufix). alta situatie. binefacator. "ornament al unei steme. somp-tu-os. si-a cumparat un tablou imens. radacina plug-. d. ¤ 42. bine. pas-opt-ist. ¤ 39. ac-ti-o-nar. d. b. facator. tabloul Almajului era impresionant. în vârful unei lanci". c. tema plugar-+ sufixul -e. d." este: a. macabru. "a limpezi un lichid. verzi-si-uscate. ¤ 45. Cuvântul golanie are structura: a. b. Vizionând expozitia. nu este adevarata nici o varianta. le-ne-sii. Din Vlaicu-Voda nu am vazut decât un tablou. gri-deschis. sculp-tor. ¤ 40. facere. Cuvântul pavilion nu are unul din urmatoarele sensuri: a. func-ti-o-nar. copil-minune. b. c. Vazând-o cum arata. format prin derivare de la substantivul contabil. navalnic. d. Identificati seria în care toate cuvintele sunt despartite corect în silabe: a. Baia-Mare. provocând depunerea substantelor care se afla în suspensie" . c. dupa deal. cre-de-au. ¤ 43.

c. b. conducta petrolifera. sonda petroliera. zona petrolifera. Selecteaza combinatiile lexicale incorecte cu paronimele: petrolier si petro lifer: a. instalatie petrolifera. industrie petroliera.¤ 47. zacamânt petrolifer. regiune petrolifera. d. 40 . zona petroliera.

a încreti. manechin. reclamagie. forme învechite ale unor cuvinte existente si astazi. a dori. d. frunzuleana. barbatie. deînmultit.). ghinda. c. cioara. geamgiu. cas-. deal. înfrunzire.a se razgândi. alearga. deal. d. satean. chirurg. . c. veghea. corifeu. alta varianta. a desfrunzi. înrautatit. ¤ 50. înfrunzit. c. prelucrabil. nedesfrunzit. watt. chindie. accent. înmultitor. fac-. înrait. a înrai. c. fierar. d. obiect. a înrautati. frunza: frunzulita. suveica. a înmulti. radacin-. vreo. Cuvântul subliniat din propozitia "Nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noa stre!" face parte din seria: a. usturoi. alcool. maceasa. îmbunare. a înfrunzi. credincer. b. rautate. desfrunzit. desfrunzire. frunzisoara. rautacios. Partea IV Raspunsuri Capitolul 11 Vocabular Ex. mahalagiu. înnodare. alee. almajean. farfurie. raufacator.¤ 48. Exista vocala e în toate cuvintele din seria: a. piedica. înraire. sulitar. neînmultit. hiperrealist. înrautatire. multicel. trunchi. sensuri învechite ale unor cuvinte care se folosesc si astazi. patrat. accent. împanare. înmultire. rea-credinta. Ex. nebun. multisor. 3 gramad-. reînfrunzire. iepure. 2 a. a reînfrunzi. b. a se încrede. înmultit. Exista litere fara valoare fonetica în toate cuvintele din seria: a. rauvoitor. b. frunzar. mingea. iertare. reînmultit etc.1 · banut = radicalul ban + sufixul -ut · încredere = prefixul în-+ radicalul cred + sufixul -e + sufixul -re · putinatate = radicalul putin + sufixul -atate · a rascumpara = prefixul ras-+ radicalul cumpar + sufixul -a · a îmbuna = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -a · a înnopta = prefixul în-+ radicalul noapt + sufixul -a · a îmbunatati = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -atat + sufixul -i · a împamânteni = prefixul în-(îm-) + radicalul pamânt + sufixul -ean + sufixul -i Ex. leuca. cheag. cearsaf.). mei. chiuretaj. feminizare. reînfrunzit etc. cuvinte care au disparut astazi. mult: multime. unguent. raul (subst. Ex. ¤ 49. 4 rau(adj. rea-vointa etc. b.): rau (adv. ilegalist. veverita.

înflorat etc. reînflorire. înflorit. a înflori. nepietruit. înflorire. pamântiu. pietruit. pietrar. reînflorit. florareasa. înfloritor. pamântesc. pietricea. împamântenit. înfloritura. 41 . a pietrui. pietrarie. florarie. a împie tri.floare: floricica. pamânt: pamântean. împietrit. florar. a înflora. pietruire. piatra: pietricica. pietris etc. împietrire. pietros. a împamânteni. pietroi. floricea.

cneaz. 9 Fac parte din vocabularul fundamental: luna. vorbulita. constiincios. a albastri. Ex. armas. urât. mersi. columbela (porumbita). pamântos. analog. musiu. în. accelerat. Ex. z i. vorbarie. madam. asalt. 14. imens. vorba: vorbaret. vocalizare. a râde. distinct. 6. duglis. a rectifica. oui). lungire. loc. 10. 5. 11. cauc. 10 Regionalisme: 4. agie. bojdeuca. bun: bunatate. ciubota. a reîmpamânteni. Ex. Ex. ceapraz. lung. a merge. fast. cilindru. cel. albastreala. lungulet.împamântenire. direct. împamânta. aprod. 2. 7 d. dulce. cosarca. vocalic. fr. arnaut. 9. -a: lungan. cneaz. nepamântean. darling. 12 Neologisme: abolire. albastrea. Regionalisme: barabula. 5. pamântel. lungime. 10. Elemente de jargon: anima (suflet). 15. a vorbi. constiinciozitate. lungit. chel (ce. curechi. vorbire. Neologisme: 3. co nfrate. lunguiet. dregator. sau. nepot. 5 albastru: albastrui. parol). logofat. a cuvânta. Termeni tehnici: alezare. lexic. Ex. 6. analist.6 1. iti. autohton. . ceaus. în. 4. tujur (fr. cuvânt: cuvântare. quel). ienicer. 12. fotosensibil. cuvintel. cheb. pamânteanca. curent. Ex. desinenta. din. pârcalab. dusman. toujours). 8 Cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental: care. se. subpamântean. dictafon. cucuruz. constiinta: constient. 7. dajdie. cuvântator. lungis. Ex. împamântat etc. a lungi . vorbusoara. demuazela. afara. târziu. beilerbei. a implementa. vorbitor. cataveica. a amortiza. încet. 13. lungaret. Arhaisme: 1. ienicer. mai. 11 a (demuazela. apeduct. nelungit etc. 8. Fac parte din masa vocabularului: hiat.(-padur-). cusma. si. megies. vocala: a vocaliza. albastrire. au. ui (fr. Ex. bunicel. mai. metafizica. împamântare. Arhaisme: aga. rival. lungut. murui. harbuz. mai.

Ex. Ex. Ex. 15 d (porumb) si c (gagiu).Ex. prefix în-. sufix pentru participiu: -(a)t. desinenta de femin in 42 . 13 c (scriptura). sufix de participiu -s. 16 înnorata: radacina nor. prefix ne-. desinenta de feminin singular -a. nescrise: radacina scri-. 14 c (arhaisme morfologice în 2).

10-e. Consumând droguri.18 a fura · -sens propriu: a-si însusi pe ascuns sau cu forta un lucru care apartine altcuiva . a raspunde · -sens propriu: a da un raspuns la o întrebare sau la cuvintele adresate de cineva . 22 1-b. ceara : Plâng lumânarile de ceara. a se înapoia sau a face sa se înapoieze de unde a plecat . 12-h. · -sens figurat: partea de deasupra a unui obiect expusa vederii . luna : În luna mai înfloresc pomii fructiferi. Sus pe cer rasare luna . pe nesimtite .k.. Ex.c. 4-h. a spune ceva în soapta . 11-l. a-si orienta privirea în alta directie decât cea initiala . 2-a. a ramas fara par pe cap. 17 a. Ex. 3-i. razboi : Bunicul a participat la razboi.plural -e. a întoarce · -sens propriu: · -sens figurat: fata · -sens propriu: partea anterioara a capului omului si a unor animale . cer : Avioanele zboara pe cer. Ex. · -sens figurat: fosnetul produs de flori la adierea vântului .d. sub actiunea vântului . 3-g. a colinda S10 = a însemna S11 = a se întâmpla S12 = a dainui.h. 8-f. 20 toc : Tocul usii trebuie schimbat. a dura Ex.(arhaism) Ex. 9-c. si-a rupt un toc de la pantof . 2-a. Bunica tese pânza la razboi. prin înclinare. mei : Parintii mei au cumparat mei pentru pasarele. Nu vreau sa mai cer bani de la parinti. 6-i. A venit la mine sa ceara un împrumut. 10-e. · -sens figurat (aici): a aproba. .e. La spargerea lemnelor folosesc un mai. gol : El mi-a dat un pahar gol. par : Tata a plantat un par. 19 S1 =aexista S2 =aseafla S3 =aavealoc S4 =aseîmplini S5 =afideloc S6=adura S7 = a se duce S8 = a costa S9 = a se plimba. 4-j.. 8-d. Ex. 7-f. mai : Luna mai este luna florilor. 5-b. 7-d. Mergând neatenta. În repriza a doua. · -sens figurat: a lua pe neasteptate. 5-î. 6-g. 21 1-c. a sopti · -sens propriu: a vorbi încet. în taina. s-a marcat un gol.g. 9-k.

3. 24. a avansa. 21. ardoare. animatie. 22. 9. auxiliar. ancestral. apret. analogie. incolor. 18. 16. autohton. 4. aspect. a aprecia. 43 . inestimabil. angoasa. 7. 2. 6. 10. ascensiune. minuscul. a amplifica. 20. 12. 5. 14. 23 1. asiduu.24 1. avantaj. 6. atractiv. 3. 11. artificial. Ex. autentic. ascet. 13. artizan. ireprosabil. atribut. a aprofunda. 4. a decola. 23. 5. 2. lagar.Ex. 19. 17. arogant. 15. 8. a anihila.

s. panaceu. mascare. gâlceava.f. demnitar. 5-a.7.q. 6-r. 5.y.j. 14-î.î. persuasiune.o. 8-b. 20. 11. 12. 11-m. 13-c. 3.h. 17. NU. 6. 1 6-d. 8. palpabil. 2-k. DA.v.o. 14. 7-i.c. vechi: discutie.d. 12-21. NU. 7. oleaginos.s. 18. 9-r. 2-l. discretie. 15. vechi: ascundere.s. a deraia. 11-22.p. (sinonim) compatimire 5. (sinonim) vest 2. 4-o.c. 2-m. 27 1-k.h.l. 7-b. potabil.c. 25 1. 13-p. 12-a. 28 1-m. Ex. 3-g. 5-o. 12b. 18-h. 29 1. 3-l. 8-f. 19. 7-a.e. ontic. 1 6-i. 10-a. a premedita. NU. noi: secret. 18-e. Ex.w. 4-j.g. perisabil.t. 10-c.p. 8-p. 7-j. 9-j. 10-19. 26 1. 2-n. pluvial. 2-l. 11. 9-d. Ex. 9-î. mister. 9-b.n.i. 3-18.i. 11-a. 13-f. 9. 12.e.k. 3-i. 9-b. 4-a.r. 3-u. (sinonim) a porni (antonim) neîndurare (antonim) a veni Ex. 32 1-c.r.b. 19-k. 4. 12-b. 3. 10. 2. 20-e.t.f.q. 10-m. DA. detectiv. 6-a. 4. 5-16. derâdere.c.m. 6-e. 15-l. 8-17. Ex.c. DA. 10. olfactiv. 5-p. 30 1-14. NU. 14-a.w. 3-h. 12-s. Ex.l. Ex. 5-a. 31 1-j. 8-h. 5. 35 1-f. 14-d. Ex. Ex.c.d. 6-15. 10. 7. (sinonim) dragoste (antonim) orient (antonim) nesincer (antonim) ura 4. Ex. 4-b. 13-î. 2-a. a dispera. 14. 4-g.n. DA.t. 2-b. 34 1. 1 6-n. 36 1-b.b. 9-24. 19-i. optic. a periclita. 1 . 2-20.s.t. 10-n. 7-q. 13. 20-g. dosire.b. 10-g.s. 14-j. 8-b. 6-r. 8-n. 7-23. orator. 9.v. 8.o. 8. 3-a. Ex. papa. Ex. 9.k. a procura. plagiat. deplorabil. (sinonim) deschis 3. 5-î. NU. 3-a. 17-k. 6-î. 15-q. 12-h. 2. 4-q. 4-13. oniric. 2. 11-c. 33 1-f.x. preventiv. NU.c. 11-s. premier.x. discordie. poliglot. 4-c.u. noi: conflict. dineu (cina). 6-e. vrajba. 7-a. diferend. 11-g. 15-d. 17-m. 6. 5-o. a depista. 16. 13.

moarte. minuscul. 17-c. 3. 16-b. 4. 6-a. 15-a. Ex. 9-a. moale. 5. 2-b.b. 14-c. 10. 7. murdar. 2.3-b. 20-a. modest. minciuna. 38 1-b. a mari. 37 1. Ex. mitocan. 4-b. 39 44 . miscare. mult. 13. 19-b. 18-a. 12. 6. 7-b. a muri. mare. 9. milos. 11. manos. 5-b. 10-b. 14. Ex. a merge. 15. 8-b. 3-a. 8.

spatiu gol. 16-i. abatere de la ceva care este normal sau corect . 3-h. erupe. s. s. audienta. 11-a. libret.. 9-d. himera . 4.. B. diurna zilnica diurna. democratie populara democratie. v. 7. sunete nearticulate scoase de o fiinta care simte o durere fizica sau morala. 1. s. 20. 18-m. 14-c. 5-q. 2. 6. familiale. 5. s. 1. insolvabil. 10-c. s. 9-j. 17-d. 5-k. hazard întâmplator . perspective viitoare perspective. s. 17. 3. 8. s. întuneric mare. s. 20-î. 11-o. s. temporar. a calca cu piciorul a calca. 15. 6-m. 40 1-f. 4. iscusinta. ceea ce se întrevede ca posibil. realizabil în viitor . amagire. 16. Ex. 2-i. 7.1-g. 6. averse de ploaie averse. 2. s. bicicleta cu doua roti bicicleta. solidari. lucrare scrisa provizoriu . caligrafie frumoasa caligrafie. elucidate. ciorna provizorie ciorna. 13-l. 8-l. 14. 2-k. 13. scriere frumoasa . s. bezna întunecata bezna. 4. dibacie. 3. 7. 12-h. Ex. spezele. ingeniozitate . 42 Toate constructiile de mai jos sunt pleonastice. 41 1. s. pricepere. încapere sau mobilier pentru pastrat carti . iluzie amagitoare iluzie.. intens . 19-e. Ex. 3-n. s. 8-r. 11. 10-b. 1. manifesteaza. 2. sul (. 6. s. a pune piciorul pe ceva sau undeva . geamat tânguitor geamat. tânar . v. 15-p. desert pustiu desert. a dezgropa osemintele unui mort . arbitrara. 7-s. atlas. tigara de tutun tigara. . 5. pustietate. 8. s. expozeul. biblioteca de carti biblioteca. 4-a. 19. pentru ca al doilea termen este inutil: A.. 7-f. 12-b. iminent. cauzal. stimulat. 12. 14-î. 3. abilitate iscusita abilitate. indemnizatie zilnica platita cuiva . vehicul cu doua roti . a deshuma din pamânt a deshuma. 18. exercitarea puterii de catre popor . 9. regiune cu clima arida . 9. aberatie absurda aberatie. ploi abundente si de scurta durata . glaciala. 5. 10. 13-e. 9. s. june tânar june. albastru. 4-j.) umplut cu tutun taiat marunt . 8. tânguire . îndemânare. 6-g. eminent. petroliera.

elogiu laudativ elogiu. s. întâmplare . omagiu . 10. s. Ex.hazard. 45 . lauda. 43 prefix = afix (sunet sau sunete) atasat înaintea radacinii sau temei unui cuvânt.

razbunare. ca sa. 46 substantive: binefacere. 44 Cuvinte formate cu prefixe: a îmbaia. catelus. numerale: doisprezece. chefulet. cuvânt de baza = cuvânt care serveste ca element de baza pentru formarea altor cuvinte. înaripat. casuta. cartisoara. prepozitii: dinspre. a înalbastri. conjunctii: desi. austro-ungar. cel ce. a dezrobi. a razbate. Ex. desfrâu. cazanel. 48 frumos: substantiv: Întotdeauna a iubit frumosul din natura. a despagubi. desfrânat. . floarea-soarelui. înarmat. Ex. încalzire. Ex. sufix = afix (sunet sau sunete) care se adauga dupa radacina sau dupa tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte noi (sufix lexical). 47 Cuvinte compuse prin sudare Cuvinte compuse prin alaturare cu cratima fara cratima Cuvinte compuse prin abreviere raufacator câine lup Balta Brailei SNCFR binevoitor dublu -decalitru Delta Dunarii CEC cuminte prim plan Calea Victoriei ONU cumsecade floarea soarelui Pestera Muierii TAROM dumneata cal -de mare Valea lui Mihai fiecare du -te vino Gara de Nord deasupra gura leului Câmpia de Vest acasa drum -de fier Stan Patitul asadar Peninsula Balcanica precum Radu de la Afumati îndelung demâncare Ex. a dezgusta. Ex. rascumparare. 45 cararuie. rascruce. de la . îmblanita. a înaspri. îmbelsugat. carut.pentru a forma un derivat. adjective : raufacator. pronume: careva. adverbe: niciunde. sapte sute. a se razgândi. într-adevar. a desfiinta. a împleti. cuvânt derivat = cuvânt format cu ajutorul unui prefix sau/si sufix. a rasfoi. câmpusor. a împutina. a desfasura. a dezamagi.

util: substantiv: Uneori utilul se îmbina cu placutul. pasarelele cânta frumos. adverb: De câte ori l-am vazut muncind. Ex. adjectiv: Avea un comportament urât. adjectiv: Important este sa faci un lucru util. muncea util.adjectiv: Badea-i tânar si frumos. adverb: Primavara. adverb: Scrie urât si indescifrabil. 49 46 . urât: substantiv: Cel urât n-are de ce sa se tina frumos.

matematica: ipoteza. h. colinda -verb . continental. gol Ex. c.a. curs -verb. curat -adjectiv. vara -adverb. vara -substantiv. o. b. terapeutic. tehnica: bormasina. eul -substantiv. g. contra -adverb. cuc -adverb. istm. cucul -substantiv. diesel. contra -prepozitie. f. k. j. hexagon. l. m. n. cursul substantiv. e. curat -adjectiv. chirurgie. excavator. i. geografie: arctic. demonstratie. 50 adverb Neologisme folosite în: medicina: seringa. buldozer. boreal. eu -pronume. torent. 47 . ecuatie.gol -substantiv. epidemie. luxatie. repede -adverb. p. colinda -substantiv. î. zecimala. cerebral. d.

2 ba-iat. cooperativa. cuib. fiinta. exil /egzil/: 4 -5. i-ni-mioa-ra. deo-cam-da-ta. chior /k or/: 5 -3. un-gu-ent. geam. chibrituri /k ibrituri/: 10 -9. bac-te-ri-an. pi-ua. boj-deu-ca (regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula diftongului urmat de consoana ). brâ-u-let. i-i: constiincios. o-uat. 6 ca-u-te-ri-za. 3 ceai /cai/: 4 litere -3 sunete. 5 a-a: contraatac. leoar-ca. ce-re-a-la. lu-ând. gra-iam. in-flu-en-ta. stiu-ca. bu-su-ioc. barie-ra. explozie /eksplozie/: 8 -9. ceas. 7 an-al-fa-bet/a-nal-fa-bet (regula cuvintelor derivate/despartirea bazata pe pron untare + regula privind despartirea a doua consoane intervocalice + regula consoanei intervocalice). a-rau. câ-râ-i-tor. ghiol. Ex. con-junc-ti-e (regula privind despartirea a doua cons oane intervocalice + exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului). dez-e-chi-li-bru/de-ze-chi-li-bru (regula cuvintelor deri vate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervocalice (ch =k)+ regula consoanei intervocal . roa-te . cro-ias-ca. doar-me. exemplu /egzemplu/: 7 8. u-u: continuu. ie-pu-re. fix /fiks/: 3 -4. Ex. 1 po-e-zi-e. chenar /k enar/: 6 -5. o-o:zoologie. a-tlet (exceptie de la regula privind despartirea a doua consoan e intervocalice). vo-ios. te-o-lo-gi-e. co-pii. fragi /frag/: 5 -4. în-do-ia-la. su-iau. c ioa-ra. ciob. nea. arc-tic (exceptie de l a regula privind despartirea a trei consoane intervocalice). ta-i at. supraaglomerat. e xercitiu /egzercitiu/: 9 -10. fu-ri-oa-sa. gherghina /g erg ina/: 9 -7. ghea-ta. chiuveta /k uveta/: 8 -6. lu-a. centru /centru /: 6 -6. do-reai. du-la-pior. fa-i-na. Ex. examen /egzamen/: 6 -7. cal-câi. trea-ca. fi-in-ta. 4 bia-ta. plo-ua. ghiveci /g ive c/: 7 -5. pleoa-pa. pa-un. perpetuu. margine /margine/: 7 -7. ex tern /ekstern/:6 -7. bas-ti-on. cre-ioa-ne. fi-ul. su-vei-ca Ex. Ex.reeduca. ca-i-sa (regula hiatului + regula consoanei interevocalice). de-spre/de s-pre (regula cuvintelor compuse/despartirea bazata pe pronuntare). Ex. du-ios. co-a-gu-la. vai-ta. desrâu pe-i-saj. e-e: azalee. axa /aksa/: 3 -4. iar-ba.Capitolul 12 Fonetica Ex. deci /dec/: 4 -3. cre-a-tu-ra. pâ-râu. ve-ghea-za.

mau-so-leu (regula diftongului urmat de consoana + regula consoa nei intervocalice). in-e-xact/i-ne-xact (regula cuvintelor derivate cu prefix/despartirea bazata pe pronuntare + regula consoanei intervoca lice). somp-tu-os (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului ). fii-ca (regula diftongului urmat de consoana). avocat. cream. bleumarin.ice + exceptie de la regula despartirii a doua consoane intervocalice). N-a putut ochi nici de la zece metri. filigran. Ex. Ex. 8 ochi -ochi: Cine are carte are patru ochi. haina -haina: Avea o inima haina. ferastrau. porunci -porunci: Respectam cele zece porunci. itinerar. identitate. Nu mai scumpi atât produsele! domni -domni: Moldova a avut cei mai viteji domni. scumpi -scumpi: Poarta numai pantofi scumpi. jert-fa (exceptie de la regula privind despartirea a trei consoane intervocalice). dividend. Nu domni decât o vara. genuflexiuni. vârst-nic (regula cuvintelor derivate cu sufixe). escroc. casierie. Purta o haina lunga. 9 afectuos. drept-unghi/drep-tunghi (regula privind despartire a cuvintelor compuse/regula bazata pe pronuntare). c operte. zapada polei copacii. dragile. Nu te mai razboi cu noi! aburi -aburi: Câmpia scoate aburi. boli -boli: Tot trupul îi este macinat de boli. Nu te mai ratoi la mine! polei -polei: În ianuarie a fost polei pe sosele. Racoarea diminetii aburi geamul. Iarna. aripi. Nu mai boli atâta! ratoi -ratoi: Avea trei rate si un ratoi. Ovi porunci sa se faca liniste. cabluri. datini. conjunctura. aversiune. greseala. 48 . razboi -razboi: Nu doreste nimeni razboi.

numaidecât ("imediat"): Trebuia sa plece numaidecât. 10-c. 21-b. 40-a. 29-b. viezure. 34-b. 12-c. 4-d. 45-b. 29-c. 6-b. 43-a. 32-a. 28-d. în nici un caz"): Nu-l interesa nicidecum învatatura. camera. 36-c . 11-b. 49-c. 26-c. simbol. 35-c. 25-a. prepelita. 5-a. 12-a. 30-a. 3-b. 38-b. 9-d. 20-c. margine. matur. 13. 33-c. cuminte ("cu purtari bune"): Nu putea fi cuminte nici un ceas.c.d. 12 popor. în continuu ( + substantiv): Învatând permanent. fenomen. de graba ("graba = zor"): Am uitat de atâta graba sa încui masina. 15-a. 30-b. Ex. 23b. 47-b.c. totodata ("simultan"): Soferul e ranit. 14-d. bine înteles ("priceput bine"): Profesorul a fost bine înteles de elevi. 22-a. 40-d. 37-c.d. 32-a. 21-d. 25-c.3 Testul numarul 3 1-c. 39-c. 6-d. se afla în continuu progres. 21-c. mereu"): Plouase încontinuu peste capetele noastre. 24-b. 43-c. masa. câmpie. data istorica"): l Decembrie e tot o data istorica . 26-b. 32-b. 33-b. 23-a. 2-d. pasare. 10-b. avarie. 2-a.Ex. lapovita. 11-b. cândva"): Voi învata altadata. 46-a. 27-a. 15a. 25-c. 13-b. 34-a. 9-d. 26-d. 11 altadata ("demult. 36-c. 35-a. 13-a. 49-d. 7-c. 3-d. 46-c.2 Testul numarul 2 1-c. felie.1 Testul numarul 1 1-c. mormane. 5-b. 27-d. Bibliografie . 36-a. 22-b. 4-a. 16-d. 1 5-a. 4-a. 29-a. 28-b. debut. caracter. 42-c. 38-c. 48-b. te speri i. 39-a. 24-c. 27-b. 31-b. nici de cum (de obicei în corelatie): Nu sunt mândru nici de cum te îmbraci. 41-d. degraba ("de timpuriu"): O sa vina trenul degraba. încontinuu ("tot timpul. 17-b. topor. 45-b. 17-a. Capitolul 13 Teste 13. 43-a. 3-c. 24-a. 7-b. 33-c. dar totodata constient. 41-d. 8-b. 7-b. 48-b. 40-c. 37 -c. numai de cât ("doar atât cât"): Daca te gândesti numai de cât necaz a avut parte. bineînteles ("fireste. 11-a. Ex. 44-d. 19-d. 49-c. 8-a. 13-c. 5-a. 13. 17-b. 47-c. saptesprezece. 30-b. 9-b: 10-b. 45-a. 50-c. 42-b. 14-b. 31-d. masea. 2-c. 16-c. 44-c. 18-c. 18-a.d. 19-b. desigur"): Bineînteles ca primavara vin pasarile calatoare. 28-c. 44-a.c. 10 antic. cu minte ("cu judecata"): Era un elev cu minte ascutita. 50-b. 14-b. 48-c. 37-c. 18-b.b. 12-d. 39-d. 38-b. 50-a. 6-d. 20-b. 23-d. vizita. 8-b. astronaut. 22-d. 19-b. ianuarie. nici de c um te porti. 35-a. 41-b. 46-c. nicidecum ("deloc. 31-b. tot o data ("într-un singur rând. 20-c. alta data ("data istorica"): Are alta data înscrisa în acte. re pede. 47-a. 42-c. 34-c. 16-a.

Editura Academiei. Bucuresti. 2. ortoepic si de punctuatie. 1982 (DOOM). 2005 (DOOM2) 3. editia a V-a. x x x Limba româna. 1956. Bucuresti. Gramatica. 49 . Bucuresti. Vocabular. române. ortoepic si morfologic al limbii române. x x x Dictionarul ortografic. Bucurest i.1. x x x Dictionarul explicativ al limbii române. 1995. x x x Îndreptar ortografic. 4. Fonetica. Editia a II -a. Editura Un ivers Enciclopedic. Editura Univers Enciclopebic. Editura Academiei. Editura Academiei.

9. . Marilena. 1992. Bacalaureat 2000.Dascalu. x x x Gramatica limbii române.Ciompec. Limba româna. Nicolae. Subiecte date la admiterea în învatamântul superior în anii 1990. 200 5. Bucuresti. Marius. 1984.5. Bucuresti. Theodor (coord. 2003. Limba româna. Editura Recif. Toma. Narcisa. 13. Fonologia. 2002. Limba româna. Constantin.). Limba româna pentru bacalaureat. 1987. Editura Albatros. Editura Vox. Bucuresti. admitere în licee si facultati. 6. Constantinescu. fonetice.1985. Marin. Bucuresti. 1983. Bucuresti. Culegere de exercitii lexicale. Dictionar de antonime al limbii române. 1994. Bucuresti. Gutu Romalo. Ghita. Bucuresti. Bucuresti. Editura Fortune Press. 1991. Vocabularul. 1997. Doina. I Cuvântul. 18. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Academiei Române. Savoiu. Morfologia. Valeri a. 19. gramati cale si stilistice. Bulgar. Ghita Iulian. Editura Didactica si Pedagogica. Sinteze de limba româna. Ion. Editura Niculescu. 14. Buca. Adrian. Fonetica. 1983. Silviu. 22. Mihail. 8. lexicografie. 11. Subiecte 1994. Narcisa. Editura Didactica si Pedagogica. Fonetica. Editura Vox. Bucuresti. 2000. 1985. Mihail. Bucuresti. Dominte. Chiriac. Dumitru. 1993. Bucuresti. 10. Georgeta. Florin. Bidu-Vrânceanu. Sala. 12. Teste rezolvate. Forascu. Bucuresti. Bucuresti. sti l si compozitie. Coteanu. Editura Stiintifica si Pedag ogica. Iulian. T este si bareme. Vocabularul autohton al limbii române. Onufrei. Probleme de vocabular prin explicatii si teste pentru gim naziu.Hristea. admitere în facultate.Ionita. Editura Lucman. Dictionar de omonime. Etimologia si limba româna. 1993. 1995. Dictionar de pleonasme. Dictionar de cuvinte derivate. 21. editia a III-a. Vinteler.Hristea. Toma. Theodor. sub coordonarea academicianului I on Coteanu. Principii si probleme. 17. Vasiliu. 15. Editura Didactica si Pedagogica. Limba româna contemporan a. Gheorghe. editie revizuita si adaugita. Bucuresti. 16. Andrei. Dictionar de paronime. Limba româna contemporana. gramatica. liceu. Forascu. Editura Herra. Editura Academiei. 7. Editura Petrion. Ion. Ion. revizuita s i din nou îmbogatita. Brâncus Grigore. Bucuresti. 1990. teste de analizat si un glosar de neologisme. 1971.Ivanus. editie revizuita si adaugita.Felecan.Ivanus. Emanuel.Coteanu. 20. exercitii. Editura En ciclopedica. 1996. Bucuresti. 1998. Bucuresti. Andrei. Limba si literatura româna. Dumitru. Ion. Editura Niculescu. Bucuresti. Angela.

2003. Gramatica limbii române pentru admitere. Subiecte 1996. Editura Coresi. 25. Bucuresti. 1995. Maria. Teste de limba româna pentru clasele V -VIII.23. Zamsa.Rudica. Editura Alutus. 26. 33. Edit ura Niculescu. Popa.Petrescu. Timisoara. Florin. Bucuresti. Vocabularul românesc contemporan. 32. Bucuresti. Bucuresti. schita de siste m. Editura Niculescu. editia a II-a. Slati na. Editura Academiei. Elvira. facultati. 29. 1986. 50 . Notiuni de fonetica si vocabular. Ticleanu. Eleonora. Trandafir. 35. Alexandru (coord. Dumitru. Cred ca acesta este finalul. Bucuresti. Dictionar de neologisme. 31. 1982. Vasile. 1993. 1997 . 2004. c olegii. Ion. Popa. Recapitulari si exercitii.Popa.Ticleanu. Elena. Editura Niculescu. 34. Culegere de exercitii si teste p entru examenele de admitere în facultati. Maria. Constant.Metea. Editura Stiintifica. Evseev. Editura Polirom. 1991. Luiza. Eleonora. Slatina. edit ia a II-a. 2002. Ion. Limba româna. 1978. Ionescu. Maneca. 24. Limba româna pentru bacalaureat. --+++++++++V a urma materialul facut de colegii din zona Anina. Seche. Compendiu de limba româna. Teste de limba si literatura româna pentru bacalaureat si admitere în facultati. Editura Academiei. Editura Niculescu. Iasi. 2003.Zamsa.Popa. Editura Alutus. 28. Dumitru. Nicoleta. Timisoara. Ivan. colegii.Serban. sinteze si exercitii rezolvate. Dictionarul de sinonime al limbii române. Editura Helicon. vocabular. Mircea. Maria. Fonetica. Editura Facla. admitere în licee. 27.Marcu. 1997. Marilena. Marilena. Bucuresti.). Teste grila de limba româna pentru bacalaureat si ad mitere în învatamântul superior. Limba româna. revazuta si adaugita. Gramatica limbii române în teste -grila. Bucuresti. gram atica. licee.Ivanus. Ion.Ticleanu. Toma. 1997. Limba româna.Seche. revizuita si adaugita. Bucuresti. 30.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful