Limbajul

Dezvoltarea limbajului. Copiii se nasc cu capacitatea de a asimila

funcia simbolic a cuvintelor i de a nva limbajul (articularea i regulile
de folosire a cuvintelor). nainte de a li se preda gramatic la coala, ei
folosesc aceste reguli, se exprim. Limbajul nu nseamn simpl repetare
de cuvinte, sau simple reflexe condiionate. e aceea unii psi!ologi
consider c structurile limbajului sunt nnscute. ei copiii sunt diferii n
ceea ce privete ritmul n care nv limba, totui ei parcurg o ordine
similar n nvarea sensului cuvintelor i nsuirea regulilor generale de
folosire a lor. "oam C!oms#$ consider c de%voltarea limbajului se
nc!eie n pubertate sau ceva mai t&r%iu, dar nu dup adolescen.
'e%voltarea unei persoane pornete de la starea iniial (
)
genetic
determinat, trece printr*o succesiune de stri (
+
,(
,
,- i ajunge, n cele
din urm, la 'starea staionar' (stead$ state) (, care nu pare dup aceea
s se modifice dec&t marginal (s %icem, mbogind vocabularul). (tarea
staionar este atins la o v&rst relativ fix, la pubertate sau ceva mai
devreme.' ("oam C!oms#$, n Teorii ale limbajului, teorii ale nvrii)
Limbajul si temperamentele
Sangvinicul: vorbire puternic, rapid, clar, cu accente i intonaii corecte,
curgtoare, nsoit de gesturi vii i mimic expresiv.
Colericul: vorbire rapid, inegal (cnd pauze ntre cuvinte, cnd accelerri),
intonaii inegale cu creteri i descreteri, mimic i gestic expresive, emoii viu
exprimate n coninut i ton.
Flegmaticul: vorbire lent, egal, fr gesturi i mimic expresiv, fr emoii
exprimate.
Melancolicul: vorbire slab, nceat pn la oapt, intonaie monoton ca
intensitate i nlime, expresivitate emoional srac.
n ceea ce privete scrisul, acesta fiind i micare, temperamentul este foarte
evident. !e aceea, grafologia surprinde mai mult caracteristici temperamentale,
dect caliti ale personalitii n ansamblu.
LIMBAJUL
Fisa de observatie pentru aprecierea vocabularului:
Nr. Crt. Indicatori Da Nu
" #ntr$o convorbire isi gaseste usor cuvintele
% &unoaste sensul cuvintelor pe care le foloseste
' (e face usor inteles de cei din )ur
* #si adapteaza vocabularul in functie de interlocutor
+ ,xplica, defineste cuvintele mai greu de inteles
- .oloseste terminologia specifica fiecarei materii
/ &ere des explicatii la auzirea unui cuvint nou
0 .oloseste figuri de stil
1 2u foloseste exprimari stereotipe
"3 2u face greseli gramaticale
4otal5:
*rei sau mai putini de !Da": vocabular redus
Intre patru si opt de !Da": vocabular mediu
#este opt de !Da": vocabular bogat
$e%ultat:
Fisa de observatie pentru aprecierea exprimarii verbale:
Nr. Crt. Indicatori Da Nu
" ,xprimare ingri)ita, controlata
% 6orbeste fluent, fara poticniri
' .oloseste corect formele gramaticale
* 2u prezinta discontinuitati in exprimare
+ ,xprima un numar mare de idei in cuvinte putine
- 2u se pierde in detalii uitind ideea de la care a pornit
/ 2u se exprima greoi
0 !a raspunsuri clare si concise la intrebari
1
.ace exemplificari sau comparatii pentru a se intelege mai bine la ce se
refera
"3 7astreaza discutia la un nivel decent
4otal5:
*rei sau mai putini de !Da": e&primare greoaie
Intre patru si opt de !Da": e&primare normala
#este opt de !Da": e&primare buna
$e%ultat:
Fisa de observatie pentru aprecierea expresivitatii limbajului:
Nr. Crt. Indicatori Da Nu
" .oloseste intonatia specifica la emiterea unei idei
% 8dapteaza tonul in functie de situatie
' .oloseste cuvinte adaptate situatiei
* .oloseste fraze scurte, usor de inteles
+ #mpune ritm comunicarii
- (tabileste contact vizual cu interlocutorul
/ ,videntiaza idei prin variatii de intensitati in vorbire
0 .oloseste )ocuri de cuvinte
1 .oloseste figuri de stil, citate etc
"3 (ensurile discursurilor sint evidentiate prin mimica si gestica
4otal5:
*rei sau mai putini de !Da": e&presivitate redusa
Intre patru si opt de !Da": e&presivitate medie
#este opt de !Da": e&presivitate bogata'
$e%ultat:
Funciile limbajului
Comunicarea presupune un vorbitor (locutor) , un destinatar, un
mesaj (oral sau scris) i un canal de transmitere (aerul, linia telefonic,
pota, etc.).
Mesajul e compus prin baza unui cod (o limb anume) , un subiect,
o tem (real sau imaginar).
1. Funcia referenial- transmite informaii despre lumea real sau
imaginar
!. Funcia emotiv/ expresiv- e"prim subiecti#itatea emitorului$
strile, sentimentele, #alorile sale (mijloace specializate pentru a o
realiza sunt interjeciile$ %&', (ai' )
). Funcia poetic- asigur cea mai bun structurare i reliefare a
te"tului, i este centrat asupra mesajului , asigur*ndu-i acestuia o
structurare care +l face perceptibil la ni#elul formei i adesea uor de
fi"at +n memorie prin funcia poetic un mesaj nu mai e un simplu
instrument- un #e&icul pentru informaie- ci un te"t interesant in sine$
plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. ,regnanta mesajului e
produs de simetrii, repetiii, rime, ritm, sensuri figurate etc. -uncia
poetic se manifest desigur +n poezie, dar nu numai +n ea e
prezent +n #orbirea curent, +n e"presii i locuiuni populare, +n
sloganuri, pro#erbe etc.
.. Funcia conativ- este a"at pe receptor, +ncerc*nd s-l influeneze,
i s-l incite, prin indemn, rugminte, ordin etc.(o ilustreaz foarte
bine imperati#ele$ (ino', /pune')
0. Funcia fatic- #erific1 menine contactul cu receptorul (+n formule
ca$ %lo' 2ei' M asculi3- %a da, da, da)
4. Funcia metalingvistic- controleaz codul, cu#intele folosite,
discut*ndu-le +ntelesul sau forma, pentru a fa#oriza +nelegerea lor
corect.
-unciile limbajului au fost descrise +n forma de mai sus de 5.
6a7oboson$ modelul e uor de +nteles, fiindc fiecare funcie apare +n
legtura cu c*te unul din componentele actului de comunicare.
8ntr-un mesaj se manifest de obicei mai multe funcii ale limbajului,
simultan, dar ele sunt dominante +n anumite sec#ene.