TIPURI DE TEXTE

Textul este o succesiune ordonat de cuvinte, propoziii, fraze prin care ni se comunic idei. 1. Textul narativ (literar) presupune o succesiune de evenimente desfurate n timp i spaiu. Categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele pentru c indic o cronologie a evenimentelor; Timpurile verbale folosite frecvent sunt: prezentul, perfectul simplu, perfectul compus; Textul descriptiv (literar i nonliterar) evoc scene, persoane, obiecte, emoii i se concentreaz asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau subiectiv de ctre autor. ste un te!t n care sunt prezentate informaii despre obiecte, persona"e, locuri, fenomene ale naturii etc. #escrierea poate aprea at$t n texte literare %tabloul descrierea unui peisa", a unor scene din viaa social, a unui interior sau a unui obiect etc.; portetul descrierea fizic i& sau moral a unui persona"', c$t i n texte nonliterare %g(iduri turistice, te!te tiinifice, prezentarea unor produse etc.'; Categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemneaz obiectul descrierii i prile acestuia; adjectivele care au rolul de a indica felul n care sunt percepute proprietile obiectului descris; adverbele care precizeaz coordonatele spaiale ale obiectului descries sau ale perspective din care acesta este descris; Timpurile verbale folosite sunt: prezentul i imperfectul. )olosit n te!tele narative, descrierea are rolul unei pauze narrative timpul naraiunii avanseaz, n timp ce timpul aciunii st pe loc. Textul in!or"ativ (nonliterar) transmite cititorilor idei, modeleaz nelegerea, ofer e!plicaii n legtur cu diverse obiecte, fenomene, situaii, atitudini ale unor persoane, demonstreaz cum se face un lucru, cum funcioneaz un aparat, cum se fac obiectele etc.; *re ca scop transmiterea unor informaii ce privesc date, fapte, fenomene, din realitate; Te!te informative sunt considerate tirile, articolele de ziare, te!tele tiinifice, te!tele de tip utilitar %modul de folosirea a unor aparate, reete culinare, reclamele publicitare, anunurile, buletinul meteo etc.'; +ntrebrile care g(ideaz lectura te!tului informativ sunt: Despre ce suntem informai?, Cum suntem informai?; De ce? (n ce scop este transmis informaia)? +n te!tele informative, emitorul este o prezen discret, estompat.

2.

#. Textul ar$u"entativ (nonliterar) are ca scop convingerea cititorilor n legtur cu un anumit punct de vedere, motiv pentru care scriitorul apeleaz la diverse strategii retorice %vezi separat argumentarea'. +n concluzie, scopul i ele"entul accentuat sunt %n str&ns' le$'tur' cu "odul de expunere selectat( )*+P #estindere *utoe!primare .nformare Convingere E,E-E.T /**E.TU/T ,ublic *utor /ubiect *utor /ubiect& ,ublic 0 /ubiect -+D DE EXPU.ERE -arativ #escriptiv !pozitiv *rgumentativ

RE0I)TRE ,I.01I)TI*E
RE0I)TRE,E ,I.01I)TI*E sunt varieti ale limbii, manifestate n procesul vorbirii, determinate social i cultural; apar i sub denumirea de limba"e, difereniate le!ical i sintactic, de la un vorbitor la altul sau pe grupe de interlocutori. /. RE0I)TRU, *+,+*1I/, %familiar, al conversaiei uzuale' are o funcie comunicativ, limit$ndu0se la relaii neoficiale, particulare, intime %cercul colegilor de serviciu, la spectacol, ntr0un compartiment de tren, ntr0un grup de prieteni sau n cercul familiei, al rudelor', identific$ndu0se prin: poliglosia %adaptarea e!primrii la mediul social i cultural al interlocutorilor'; se dezvolt spontan; dega"area n e!primare %fr constr$ngeri lingvistice'; numarul mare de cuvinte cumulative %1Ce lucruri interesante ai mai fcut?2'; apro!imri %1S-a cam speriat 2' ticuri verbale %1!i deci" cum am spus 2; 1# ro$" o s vin el 2'; forme neliterare ale cuvintelor; repetiii; cliee lingvistice; locuiuni; diminutive, augmentative; superlative populare; formule de adresare %1bi2, 1mi2, 1bade2, 1neic2, 1domle2'; vocative, imperative; propoziii e!clamative i interogative; e!presii peiorative; supranume %poreclele'; elemente paraverbale %debitul verbal, pauza, prelungirea unor sunete, timbrul vocal etc.' 2. RE0I)TRU, P+PU,/R (,I-2/3U, P+PU,/R) particularizeaz mesa"ul oral, remarc$ndu0se prin: folosirea termenilor concrei; registru funcional redus: stilul colocvial, limba"ul solemn %al creaiilor folclorice', limba"ul te(nic %al ocupaiilor i al meteugurilor tradiionale'; redundan; accidente fonetice; locuiuni i e!presii populare; sinta!a afectiv %inter"ecii, diminutive, augmentative, paralelismul sintactic, propoziii e!clamative, dativul etic, vocativul etc.'; polisemie bogat; elemente peiorative %insulte, imprecaii, termeni obsceni'. *. RE0I)TRU, +R/, difereniaz, pe coordonata le!ical, limbajul popular ori$inar %rural' de oralitatea citadin, dar se recunoate prin aceleai particulariti ale vorbirii: efecte sonore n realizarea enunului; diminutive sau augmentative; derivare spontan %1%-a citit &i rscitit 2'; forme pronominale sau verbale scurte %1Casa-i pe deal 2, 1C-l folose&te2'; vocativ diversificat %'leano( 'lean('; folosirea articolului posesiv 1a2 invariabil %1) $sit ni&te cri a copiilor 2'; articolul (otr$t proclitic pentru substantive de gen feminin %lui mama" lui 'rina'; dativul etic %1#i i-* ducea cu vorba 2'; formule de adresare; superlativ perifrastic %1Stra&nic de bun(2'; verbe la prezent, trecut i viitor nedifereniate %nu acioneaz concordana timpurilor gramaticale';

forme verbale ec(ivalente modului imperativ %1S vii repede(2'; 1&i2 adverbial %cumulativ, iterativ'; inter"ecii; locuiuni; e!presii ec(ivalente negaiei %1mare lucrul2, 1ba bine c nu32, 1pe naiba(2'; acorduri forate %+ain ,a,ie'; coordonarea sintactic; propoziii incidente; propoziii eliptice de predicat; tautologia; repetiia; anacolutul; dezacorduri %subiect 0 predicat'; paralelism sintactic; propoziii e!clamative i interogative; elemente paraverbale; oralitatea cult se remarc prin frecvena formulelor de adresare, e!clamaii, interogaii, repetiii emfatice, enumeraii retorice, elipse, suspensii %n discursul oratoric'. D. RE0I)TRU, *U,T ()*RI)) implic: respectarea normelor limbii literare %fonetic, morfologic, sintactic'; pstrarea integritii fonetice a cuvintelor; vocabular bogat, nuanat; prezena termenilor abstraci, specializai, neologici; evitarea repetiiilor; elemente afective puine i controlate; sinta! comple!: procedee retorice ale discursului etc.

E. RE0I)TRU, /R4/I* vizeaz opiunea vorbitorului n a folosi particulariti ale limbii rom$ne vec(i: cuvinte de origine slav; ar(aisme fonetice %1pre2' i le!icale %1lo$oft2'; folosirea vocalei 1u2 %1serviciu2, 1#ateiu2' n poziie final %sub influena transcrierii 4irilice a unor cuvinte'; formele verbale de perfect simplu i mai0mult0ca0perfect, plural, fr sufi!ul 1r2 %1-oi luptasem 2'; sinta! greoaie %latin'; pluralul ma"estii; forme de plural pentru pronume invariabile& articularea acestora %1carii2, 1carele2 pentru pronumele relativ 5care5' etc. 5. RE0I)TRU, RE0I+./, apare n vorbirea dintr0o anumit zon a rii, caracterizat fiind, printre altele, de: forme fonetice neliterare %1i&tia2 0 5acetia5; 1de&te2 0 5degete5'; le!ic %1curec+i2 0 5varz5; 1lubeni2 0 5pepene verde5'; forme ale verbelor au!iliare %1o venit2, 1oi vedea2'; perfectul simplu %predilect n 6ltenia'; forma pronominal 1d.nsul21d.nsa2, cu valoare afectiv n 7oldova. 0. /R0+U, este un limba" codificat, neles numai de cei care l folosesc %grupuri sociale: elevi, studeni, delincveni etc.'. /e remarc prin: permanenta sc(imbare a fondului le!ical; fonetica i morfosinta!a repet caracteristicile limba"ului popular;

folosirea cu sensuri sc(imbate a unor cuvinte din le!icul comun %1cobzar2 0 5informator5; 1mititica2 0 5nc(isoare5; 1curcan2 0 5poliist5; 1mate2 0 5matematic5 ; 1diri$a2 0 5diriginta5 etc.'.

4. 3/R0+.U, se prezint ca variant a limbii naionale, delimitat dup criterii sociale i culturale sau profesionale. Const n folosirea folosirea e!cesiv a unor cuvinte strine %neogreceti, franuzeti, englezeti', cu intenia emitorului de a epata, ceea ce implic preiozitate lingvistic. 8orbitorii tineri utilizeaz frecvent elemente de "argon %1b/e-b/e2, ,,merci2, ,,full2, ,,cool2'.

UTI, I. /R0U-E.T/RE
-i6loace lin$vistice adecvate unei aprecieri( ver7e de opinie: a crede, a considera, a presupune etc.; adver7e8 locu9iuni adver7iale de "od !olosite ca indici ai su7iectivit'9ii evaluative : probabil, posibil, desi$ur, fr ndoial, cu si$uran etc.; conectori expri"&nd cau:alitatea; consecu9ia i conclu:ia : pentru c, ntruc.t, nc.t, deci, prin urmare; ele"ente corelative care indic' un ra9iona"ent de tipul cau:'<e!ect : dac0atunci; cu c.t0 cu at.t; conectori de ierar=i:are a ar$u"entelor : n primul r.nd1 mai nt.i , n al doilea r.nd etc., apoi, n concluzie1 a&adar, deoarece, de exemplu, precum se &tie (se cunoa&te); conectori ce indic' $ruparea ar$u"entelor %n 6urul unei te"e : n ceea ce prive&te, din punctul de vedere al9; conectori de introducere a exe"plelor : de exemplu, precum, astfel; conectori de introducere a unei co"para9ii: la fel ca , spre deosebire de ;
Expri"area le$'turilor lo$ice %ntre idei

Tip de ra9iona"ent Enu"erare tip de raionament folosit n numirea argumentelor /dunare tip de raionament folosit n numirea argumentelor cu dovezi i e!emplificarea dovezilor Explicare tip de raionament folosit n susinerea argumentelor cu dovezi i e!emplificarea dovezilor /lternativ' tip de raionament folosit n producerea de contraargumente *o"para9ie tip de raionament folosit n susinerea dovezilor i e!emplificarea lor +po:i9ie sau restric9ie tip de raionament folosit n producerea contraragumentelor )inte:' i !inal tip de raionament folosit n finalizarea discursului

+perator speci!ic 2n primul r.nd, n al doilea r.nd, n continuare, n sf.r&it 2n plus, nc, n afar de, pe l.n$ Explicarea cau:elor( fiindc, datorit, pentru c Explicarea consecin9elor( deoarece, din cauz c, n consecin, prin urmare Sau sau , fie fie , pe de o parte pe de alt parte Cum, ca &i cum, de parc, la fel ca, diferit de Din contr, totu&i, de&i, este contrar cu 2n concluzie, rezum.nd, n final, pentru a concluziona, n consecin, rezult c

)TI,U,
*/,IT/TI 0E.ER/,E
.n vorbirea curenta, )TI,U, inseamna felul propriu al unei persoane de a se e!prima in scris %stil individual' .n lingvistica, termenul de )TI, are mai multe acceptii: 7odul particular in care sunt folosite resursele limbii in diferitele domenii ale activitatii sociale %stiluri !unctionale'; 7aniera personala in care scriitorul utilizeaza anumite procedee ale e!presiei literare, creand un stil literar.

In orice act concret al vor7irii; se evidentia:a doua tipuri de trasaturi( unele care arata apartenenta co"unicarii la un anu"it stil !unctional; si altele care arata ca apartine unui anu"e vor7itor. *aracteristicile $enerale ale stilului( *,/RIT/TE/ : expunerea siste"ati:ata; concisa si usor de inteles ; absenta claritatii in comunicare duce la obscuritate, nonsens, parado! si ec(ivoc;tot de nerespectarea claritatii tin si pleonasmul si tautologia. Claritatea se realizeaza la nivel le!ical prin folosirea cuvintelor cu sensuri cunoscute, de larga circulatie, si evitarea termenilor dificili, iar la nivel sintactic prin folosirea constructiilor firesti, in spiritul limbii si evitarea frazelor lungi, obositoare. *+RE*TITUDI.E/ : respectarea re$ulilor $ra"aticale in ceea ce priveste sintaxa; topica; abaterile de la normele gramaticale sintactice sunt solecismul %dezacordul dintre subiect si predicat' si anacolutul %amestecul de constructii sintactice'. PR+PRIET/TE/ : "odalitatea !olosirii cuvintelor celor "ai potrivite pentru a expri"a "ai exact intentiile autorului>lipsa de proprietate provine din folosirea cuvintelor&constructiilor cu sensuri nepotrivite, sau din amestecul elementelor caracteristice unor stiluri variate. PURIT/TE/ : !olosirea nu"ai a cuvintelor ad"ise de voca7ularul li"7ii literare> PRE*I?I/ : utili:area nu"ai a acelor cuvinte si expresii necesare pentru intele$erea co"unicarii;opuse ei sunt: stilul proli!%comunicare incarcata de cuvinte de prisos' si digresiunile %abaterile de la ideea centrala a te!tului prin paranteze sau constructii incidente'.

/unt considerate neliterare %deci abateri de la puritate' urmatoarele grupuri de cuvinte: dup evolutia limbii putem identifica ar=ais"e %cuvinte vec(i, iesite din uzul curent al limbii', neolo$is"e %cuvinte recent intrate in limba, al caror uz nu a fost inca pe deplin validat' si re$ionalis"e, %cuvinte a caror intrebuintare este locala, specifica unei zone'. dup valoarea de intrebuintare a cuvintelor, cu sensurile in care acestea sunt folosite de anumite grupuri de vorbitori, putem identifica doua categorii de termeni neliterari: ar$oul %un limba" folosit doar de anumite grupuri de vorbitori care confera cuvintelor alte sensuri decat cele de baza pentru a0i deruta pe cei care nu cunosc codul' si 6ar$onul %un limba" de termeni specifici unor anumite comunitati profesionale, folositi pentru a realiza o comunicare mai rapida'. mai sunt neliterare si !or"ele cu "odi!icari de sunete %caderi, adaugari, inlocuiri'. .+T/( ,I-2/ ,ITER/R/ .U E)TE /*E,/)I ,U*RU *U ,I-2/ DI. +PERE,E ,ITER/RE ()TI,U, 2E,ETRI)TI*@@@@) .n afara calitatilor generale, stilul individual poate fi caracterizat si printr0o serie de insusiri particulare. #in combinarea acestora rezulta originalitatea e!primarii. *aracteristicile particulare ale stilului(

./TUR/,ETE/ 0 consta in e!primarea fireasca, fara afectare, fara o cautare fortata a unor cuvinte sau e!presii neobisnuite, de dragul de a epata, de a uimi auditoriul.6puse naturaletei sunt a!ectarea si e"!a:a. DE-.IT/TE/ 0 impune utilizarea in e!primarea orala numai a cuvintelor sau a e!presiilor care nu aduc atingere moralei sau bunei cuviinte; ea cere sa se evite ce este vulgar, trivial, grosolan, necuviincios. /R-+.I/ 0 obtinerea efectului de incantare a auditoriului prin recurgerea la cuvinte si e!presii capabile sa provoace auditoriului reprezentari conforme cu intentia vorbitorului; opusul armoniei este caco!onia. 5I.ETE/ 0 folosirea unor cuvinte sau e!presii prin care se e!prima intr0un mod indirect ganduri, sentimente, idei %subtilitate in e!primare'. )I-P,IT/TE/ reliefarea valorii sugestive a cuvintelor si e!presiilor simple. 6pus este si"plis"ul, e!presie a superficialitatii RET+RI)-U, folosirea unor cuvinte si structuri care imprima comunicarii o nota entuziasta, patetica. #aca este formal, devine cusur. U-+RU, sesizarea si reliefarea aspectelor ridicole ale vietii. *re o gama foarte variata, de la umorul "ovial, plin de (az , pana la umorul negru, tragic sau absurd. IR+.I/ consta in evidentierea aspectelor negative ale vietii prin disimulare.,oate fi persiflare, zeflemea, bat"ocura, autoironie, sarcasm etc. *+.*I?I/ utilizarea mi"loacelor lingvistice strict necesare e!primarii. 6pusa conciziei este polilo$=ia. +R/,IT/TE/ folosirea particularitatilor de e!presie proprii limbii vorbite. .+T/: .n cerintele de anii trecuti de la bacalaureat, am intalnit si 8*;. T*T * /T.<./T.C*, luata drept calitate particulara a stilului; aceasta consta in amestecul de stiluri ale limbii in e!primare.

)TI,URI,E 5U.*AI+./,E
)tilul !unctional este o varianta a limbii care indeplineste functii de comunicare intr0un domeniu de activitate determinat . 6rice stil functional apare ca un "odel care e!ercita o anumita presiune asupra constiintei vorbitorilor . <imba romana literara actuala contine cinci stiluri !unctionale de 7a:a: o!icial(ad"inistrativ); te=nico<stiinti!ic; pu7licistic; colocvial si 7eletristic. )TI,U, +5I*I/, ( /D-I.I)TR/TI1 ) indeplineste !unctia de co"unicare in s!era relatiilor o!iciale . -odalitati de co"unicare: monolo$ul scris %in documente si acte oficiale'; monolo$ul oral %cuvantari in ocazii oficiale'; dialo$ul scris %corespondenta oficiala'; dialo$ul oral %in relatiile oficiale dintre institutii si public'. Tipuri de texte: darea de seama, procesul0verbal, autobiografia, cererea, raportul, declaratia, referatul, curriculum vitae, memoriul de activitate, scrisoarea de intentie. *aracteristicile $enerale ale stilului( stricta respectare a nor"elor li"7ii literare: corectitudinea fonetica, gramaticala, ortografica, le!icala si grafica; caracter o7iectiv; i"personal < comunicarile %scrise sau orale' sunt neutre e!presiv, lipsite de incarcatura afectiva; accesibilitatea, claritatea si precizia 0 comunicarile oficiale nu permit decat o singura interpretare;

a7senta oricarei nuante a!ective, prezenta !or"alis"ului, a expri"arii ri$ide 0 lipsesc le!icul afectiv, mi"loacele de e!presie figurata, epitetele apreciative. specificitatea acestui stil o da utilizarea unor clisee lin$vistice (ter"inolo$ie speci!ica) de tipul: ,,/ubsemnatul ..... ; ,, .n conformitate ...,, ;,, Conform (otararii ...,, etc.

*aracteristicile particulare ale stilului( la nivel morfologic sunt frecvente: substantivele provenite din infinitive lungi %calificare, e!ecutare etc.' infinitivele cu val. de imperative %a se vedea capitolul9' viitorul cu valoare de imperativ % institutiile vor acorda fonduri9' refle!ivul pasiv %comitetele se ale$9' forme verbale impersonale %vi se face cunoscut ca 9.' pluralul autoritatii %va ru$am sa aprobati9' preferinta pt anumite adverbe si locutiuni %in vederea, in scopul, pe baza, in consens cu9.' locut. cu subst.mod % in mod independent, in mod necesar, in mod obligatoriu9' la nivel sintactic: grupuri predicative cu vb. a trebui" a putea; constructii infinitivale la nivel stilistic: coordonarea ca mi"l. principal de organizare; elipsa respectarea unor reguli de organizare grafica

)TI,U, TE4.I*+ < )TII.TI5I* 0 indeplineste functia de comunicare in domeniul stiintei si te(nicii . -odalitati de co"unicare: monologul scris %in lucrari si documente stiintifice si te(nice'; monologul oral %in prelegeri, e!puneri, sau comunicari'; dialogul oral %in cadrul colocviilor, seminariilor si dezbaterilor stiintifice'

Tipuri de texte: analiza stiintifica %filozofica, economica, politica, botanica etc.', studiul stiintific, comunicarea stiintifica, referatul stiintific ,eseul stiintific. *aracteristicile $enerale ale stilului( *orectitudine 0 in comunicare sunt preferate variantele literare la toate nivelele limbii'; +7iectivitate 0 comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc, astfel ca functia limba"ului este cognitiva; ,ipsa "arcilor a!ective 0 intr0un te!t stiintific autorul, cel care transmite un asemenea mesa", nu se implica in comunicare, prezinta un adevar stiintific de necontestat, iar receptarea se face obiectiv, pentru ca se adreseaza intelectului, gandirii abstracte, logice %e!ceptie: polemica stiintifica' /ccesi7ilitate 0 comunicarile se disting prin claritate, prin precizie si proprietate 0 formularile, frazele sunt clare, precise iar topica frazei este fireasca, fara inversiuni; ele sunt insotite adesea de mi"loace au!iliare e!tralingvistice0 tabele, diagrame, sc(ite fotografii (arti etc.; *aracteristicile particulare ale stilului( la nivel le!ical: fiecare domeniu al stiintei si te(nicii are o ter"inolo$ie proprie> termenii le!icali sunt de obicei "onose"antici> sunt frecvente neolo$is"ele;

se folosesc cuvinte formate cu pseudoprefi!e %antebrat, contraofensiva, cvasicomplet, e!trafin, izotermic' si elemente de compunere savante %aerodrom, biografie, cardiologie, cronologie, futurologie'; termenii le!icali se folosesc in forme apropiate de cele internationale %computer, microbiologie, televiziune';

la nivel morfologic sunt frecvente: substantivele abstracte provenite din infinitive lungi sau din ad"ective; infinitivul cu valoare de imperativ in observatii si note; inlocuirea persoanei . sg. cu persoana . pl. %pluralul autorului, pluralul academic'; la nivel stilistic: coordonarea sub diferite forme: enumeratie si repetitie, paralelism si antiteza; citatul ca punct de plecare, argument sau material demonstrativ; figuri de stil si constructii retorice in cazul unei atitudini polemice; digresiunile incluse in te!tul comunicarii sau prezente ca note, adnotari in subsolul paginii; succesiunea intrebare0raspuns ca modalitate de constructie a discursului stiintific.

)TI,U, PU2,I*I)TI* este acea modalitate de comunicare prin care publicul este in!or"at; in!luentat si "o7ili:at intr0o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. -odalitati de co"unicare( monologul scris %in presa si publicatii'; monologul oral %la radio si televiziune'; dialogul oral %dezbaterile publice'; dialogul scris %interviuri consemnate scris'.

Tipuri de texte: articolul, cronica, reporta"ul, foiletonul, interviul, masa rotunda, stirea, anuntul publicitar etc. *aracteristicile $enerale ale stilului( *ontopirea celor doua co"ponente < intelectuala si a!ectiva , tranzitiva %obiectiva, informativa' si refle!iva %subiectiva, afectiva', in vederea indeplinirii sarcinilor de informare si formare de convingeri; *aracterul etero$en si "o7il deoarece se situeaza in mi"locul realitatii cotidiene; este stilul cel mai sensibil la nou, la sc(imbari lingvistice; /pelea:a la ele"ente speci!ice celorlalte stiluri, datorita ariei tematice foarte largi; I"pru"uta diverse trasaturi proprii 7eletristicii : preocuparea pentru inovatia lingvistica %creatii le!icale proprii', utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor, titluri eliptice, adeseori formate dintr0un singur cuvant, constructii retorice %repetitii, interogatii, enumeratii, e!clamatii etc.', utilizarea larga a sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii con"unctiilor copulative, folosirea figurilor de stil, valorificarea sensurilor figurate ale cuvintelor.

)TI,U, *+,+*1I/, (5/-I,I/R ; *+TIDI/.' este stilul comunicarii obisnuite dintre oameni, in viata de zi cu zi. -odalitati de co"unicare: dialogul oral %cea mai frecventa'; dialogul scris %sc(imb de scrisori';

monologul scris %notite, "urnal intim'; monologul oral %relatari si anecdotica, urari , felicitari si toasturi'.

Tipuri de texte( ntrebuintarea acestui stil este $enerala" este singurul stil ,,stapanit2 de toti vorbitorii si insusit treptat inca din primii ani de viata. ste unicul stil in care este posibila si se realizeaza dezvoltarea spontana " neintentionata a limbii *aracteristicile $enerale ale stilului( naturaletea " relaxarea " de$ajarea in exprimare : comunicarea nu se supune unor reguli, factori de constrangere si control precum in alte stiluri ale limbii; continua oscilare intre economie si abundenta in exprimare. conomia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice, a cuvintelor =de umplutura2, a abrevierilor de tot felul, dar mai ales prin elipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si prin mi"loace e!tralingvistice %mimica, gestica' care permit intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat. *bundenta in e!primare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si e!presiilor, prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze . incarcatura emotionala: comunicarile sunt pe de o parte e!presia directa a starilor emotionale, pe de alta parte ele urmaresc sa impresioneze pe destinatar. <ingvistic, aceasta trasatura este concretizata prin intrebuintarea diminutivelor si augmentativelor, a cuvintelor peiorative, a superlativelor populare si a unor sintagme afective etc. inclinatie spre satira si umor, e!primata printr0o varietate de procedee: porecle, contaminari %,, >ine0ai venit nepurcele 3 ,,', calambur %,,*i iesit la vanatoare de lei?,,' unitati neologice %Curat murdar3,,'

)TI,U, 2E,ETRI)TI* 0 are un do"eniu propriu de "ani!estare, cel al esteticului. )e opune celorlalate stiluri !unctionale, in care esentialul il constituie transmiterea de informatii. .n stilul artistic transmiterea informatiei este corelata cu e!ectul produs de o anu"ita !or"a de trans"itere a in!or"atiei asupra destinatarului. ,rin urmare, forma devine element esential si modelator in transmiterea informatiei; !or"a; ca expresie a unui continut deter"inat; este unica si irepeta7ila. -odalitati de co"unicare in scris sau oral %in creatia populara': -aratiunea; #escrierea; #ialogul 7onologul. Tipuri de texte( vezi toate speciile genurilor literare %liric, epic si dramatic' *aracteristicile $enerale ale stilului( Conventionalitatea: in timp ce toate celelalte stiluri comunicarea urmareste sa redea realul sau ceea ce este considerat ca real, in stilul artistic co"unicarea este expresia unei alte realitati i"a$inate de autor> destinatarul nu<si pune pro7le"a !alsului; el stie ca e vor7a de !ictiune; de conventie> textul literar scoate in evidenta !unctia poetica a li"7a6ului deoarece scriitorul este !oarte atent nu nu"ai la ceea ce spune; ci si la *U- )PU.E> Desc+iderea catre toate mijloacele de expresie" indiferent carui stil functional ar apartine; se apeleaza la toate sferele vocabularului, astfel incat in opera literara apar deopotriva: regionalisme, elemente de "argon si de argou, ar(aisme si neologisme; %imbajul expresiv, obtinut prin valorificarea figurilor de stil.

*T -T. 3 @. ,i"7a6ul literaturii %beletristic' .U este acelasi lucru cu li"7a literara %: aspectul cel mai elaborat al limbii, supus regulilor la toate nivelele lingvistice'. A. .n limba"ul liric, fenomenele neliterare %pleonasm, dezacord etc' sunt considerate licente poetice.

DE.+T/TIE )I *+.+T/TIE )E.)URI,E *U1/.TU,UI

*uv&ntul este o structur' !onic' %invelis sonor, format dintr0un sunet sau un grup de sunete care se noteaza grafic prin litere' la care se asociaz un sens, i este capabil s ndeplineasc o !unc9ie %n co"unicare. -umim sens lexical nelesul pe care vorbitorii l atribuie unui cuv$nt. )e"ni!ica9ie nseamn actualizarea sensului. Bn cuv$nt oarecare, considerat izolat, poate avea unul sau mai multe sensuri. +ntr0un conte!t dat, o unitate le!ical nu poate avea dec$t o singur semnificaie. /emnificaia rezult din relaiile pe care unitatea le!ical le stabilete cu celelalte uniti le!icale n conte!t. Cuvintele care au un sin$ur sens %i, de regul, realizeaz o singur semnificaie' se numesc "onose"antice. le au neles unic% termenii de specialitate, zilele sptm$nii, lunile anului, numeralele'. Cuvintele care au mai multe sensuri %i n conte!te diferite realizeaz mai multe semnificaii' se numesc polise"antice. *tat cuvintele monosemantice, cat si cele polisemantice, au, n general, un sens comun, folosit n mod curent, care este sensul de 7a:'. C$nd cuv$ntul denumete %denoteaz',el trezete n minte imaginea obinuit, comuna, independenta de context a unui obiect, a unei aciuni.*tunci el este folosit cu sensul propriu; e!: oc(i:organ al vazului %7a doare un oc(i'.6rice cuv$nt al limbii trimite la un obiect la modul general. *ceast relaie direct care se stabilete ntre cuv$nt i obiectul desemnat poart numele de denota9ie, iar sensurile respective sunt sensuri denotative. Cuvintele polisemantice au, pe langa sensul de baza si alte tipuri de sensuri, secundare si !i$urate. le stabilesc o relatie indirecta intre cuvant si obiectul desemnat. *ceasta relatie se numeste conotatie; iar sensurile sunt conotative. 8aloarea conotativ a cuv$ntului se pune n eviden numai n context. *cesta diri"eaz nelegerea. )ensurile derivate (secundare) ale cuv$ntului se ntemeiaz pe o modificare a sensului de baz, cu care pastreaza o relatie tip cauza0efect, parte0intreg, asemanare calitativa&cantitativa&formala etc.e!: oc(i de geam, oc(i de apa, oc(i de impletitura, ou oc(i, oc(i de aragaz. /ensurile figurate sunt strict dependente de context ; prin ele, cuv$ntul are alt neles dec$t cel firesc, atribuindu0i0se nsuiri ale altor obiecte sau aciuni, de e!.: deasupra ma pazea oc(iul rece al noptii. Denota9ia i conota9ia sunt modaliti de a reflecta realitatea prin cuvinte. 6rice cuv$nt polisemantic e dat n dicionar mai nt$i cu sensul propriu, apoi cu sensurile derivate.

5U.*AII,E *+-U.I*BRII
!ista ase !unc9ii ale li"7a6ului; n care sunt anga"ai factorii comunicrii%elementele situatiei de comunicare'. 5unc9iile li"7ii corespund situ'rii co"unic'rii lin$vistice %n perspectiva unuia dintre !actorii co"unic'rii( e"itator < !unc9ia e"otiv' receptor !unc9ia conativ' "esa6 !unc9ia poetic' cod < !unc9ia "etalin$vistic' context (sau re!erent) !unc9ia re!eren9ial' canal de trans"itere !unc9ia !atic' 1. )unctia corespunztoare centrrii mesa"ului pe e"i9'tor este funcia E-+TI1/; care trdeaz starea afectiv, sentimentele, valorile morale, capacitile cognitive i cultura emitorului. )uncia emotiv a comunicrii const n eviden9ierea st'rii interne a e"i9'torului. *ceasta se refer, cum bine se tie, la capacitatea pe care o ave"; ca e"i9'tori; s' "arc'" po:i9ia noastr' !a9' de in!or"a9ia pe care o con9ine enun9ul nostru. a se se realizeaz la nivelul emotiv al limba"ului prin inter"ecii, e!clamaii, prin lungirea emfatica a sunetelor. ste semnificativ c intonaia are un rol deosebit de important n e!primarea poziiei mitorului. *lte procedee: folosirea diminutivelor i augmentativelor, preferina pentru un anumit termen din seria de sinonime aflat la dispoziia vorbitorului. 2. )uncia orientat spre receptorul mesa"ului este cea *+./TI1B; ce servete la incitarea acestuia la ac9iune8respectiv la %ncetarea ac9iunii prin ordine; %nde"nuri; ru$'"in9i; interdic9ii , etc. ,rin acesta functie se urmareste un anumit raspuns de la receptor. 5unc9ia conativ' se concentreaza pe strategia lingvistic a contactrii receptorului, bazat pe mrci ale vocativului %la substantive, pronume, numerale i ad"ective' i imperativului %mod verbal personal', de propoziii imperative, e!clamative, afirmative i negative. Constructia mesa"ului este la modul imperativ prin e!celen. . )uncia aferent "esa6ului este cea P+ETI*B; prin care li"7a6ul se orientea:' spre sine; spre propria or$ani:are. <imba"ul poetic pune accentul pe modul cu" se spune, cum se vorbete, spre deosebire de limba"ul tiinific, care pune accentul pe ce se spune. *numite reclame fac apel la acest tip de mesa", n special reclamele pentru serviciile turistice. )uncia poetic presupune modul n care este concentrat mesa"ul poetic de la emitor spre receptor i constituie !unc9ia esen9ial' a artei ver7ale. a nu apare singura: n poezia epica, unde se ntrebuineaza formulri la persoana a treia, apare i funcia refereniala; n poezia lirica; n care enunurile sunt la persoana nt$i, apare i funcia emotiv, iar n poezia liric0adresativ, cu valori retorice, formulate la persoana a doua %oda, epistola, satira', apare i functia conativa. +n opera dramatica, se e!ploateaz din plin resursele oferite de funciile limba"ului, mai ales factorii de perturbare a comunicrii, care creeaz atmosfera specific. #. )uncia corespunztoare codului este cea -ET/,I.01I)TI*B, ce are n vedere %n9ele$erea corect' i co"plet' a "esa6ului. a presupune interven9ii prin care se veri!ic' !olosirea i %n9ele$erea cuvintelor; a sensului lor; a i"plica9iilor colaterale ale se"nelor din cod. ste necesar s se atrag atenia asupra codului utilizat, fie prin gesturi, fie n perifraze e!plicative %e!plicaii de genul $lumesc" desi$ur'. )uncia metalingvistic are n vedere codul in care se e!prima interlocutorii, modul n care funcionarea nivelurilor limbii %morfologic, sintactic, le!ico0semantic etc.' favorizeaz i faciliteaz comunicarea. Comicul de situatii se bazeaza din plin pe functia metalingvistic a comunicarii C. )uncia limba"ului corespunztoare contextului este cea RE5ERE.AI/,B. *ceasta ilustreaz "odul de !olosire a li"7a6ului pentru a expri"a o realitate; o interpretare personal'; o i"a$ine; o p'rere sau o idDe; aa cu" o percepe e"i9'torul . )uncia referenial transmite informatii despre lumea real sau imaginar, trimite la conte!t i stabilete referentul. a poate fi denotativ sau

cognitiv, av$nd n vedere informarea, conte!tul lingvistic i e!tralingvistic %social, cultural,' al comunicrii. E. )uncia limba"ului corespunztoare canalului este cea 5/TI*B; interac9ional'. a servete la sta7ilirea rela9iei de co"unicare i la cultivarea interesului pentru aceasta p&n' la %nc=eierea "esa6ului; prin veri!icarea !unc9ion'rii opti"e a circuitului . <a nivelul contactului social funcia fatic asigur comunicarea de succes prin amprenta lingvistic dega"at. 7a"oritatea te!telor ndeplinesc mai multe functii, dar (otr$tor pentru includerea ntr0un stil sau altul, este funcia dominant. #e pild: e"otiva n memorii, confesiuni, comentarii, interpretri critice conativ' n ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame poetic' n operele literare, dar i n unele mesa"e publicitare "etalin$vistic' n analize gramaticale, n dicionare, n te!te cu caracter didactic re!eren9ial' e dominant n comunicate oficiale, buletine, c(estionare, referate, cronici !atic' n saluturi i formule de convenien, te!te de receptare a mesa"ului telefonic

*E PUTE- DEDU*E DE)PRE /UT+RU, TEXTU,UI )I DE)PRE )ITU/TI/ DE *+-U.I*/REF*UI )E /DRE)E/?/ TEXTU,F
/utorul GE"i9'torul G sursa de in!or"a9ie dintr<o situa9ie de co"unicare> -umele autorului este indicat n subsolul te!tului, alaturi de titlu. .n general, titlul sugereaz faptul c autorul este un: scriitor C te!t beletristic; om de tiin C te!t te(nico0tiinific; .nstituie legislativ % ,arlamentul ;om$niei 'C te!t "uridico0administrativ % oficial '; "urnalistC te!t publicistic % "urnalistic ' . *ititorul G Receptorul G 7ene!iciarul in!or"a9iei dintr<o situa9ie de co"unicare> *cesta poate fi: specializat %un specialist n domeniu: critic literar & "urist& om de tiin'; n curs de specializare %elevi, studeni'; nespecializat %cititor obinuit'. -esa6ul G !ra:a care poart' in!or"a9ia esentiala a textului(poate !i extrasa din text; sau poate !i sinteti:ata de cititor)> *odul G li"7a ro"&n'> *analul G scris> Re!erentul G in!or"a9ia despre ceva>despre ce este vor7a %n "esa6> *ontextul G poate !i vor7a de contextul la care se re!era "esa6ul; sau8si de contextul in care este e"is "esa6ul

1+R2IRE DIRE*T/81+R2IRE I.DIRE*T/

Trecerea din vor7irea direct' in vor7irea indirect' 1+R2IRE DIRE*T/ G TEXT DI/,+0/T Ex.: #ar vocea de dincolo adaog: 0 Coni3 Bite .onel3 8rea s0mi rstoarne maina39 *st$mpr0te, c te arzi3 0 .onel3 /trig iar madam ,opescu; .onel vinD la mama3 0 /ri, coni3 8ars spirtul 3 s0aprinde3 0 .onel3 /trig iar mama, i se scoal repede s mearg dup el. 1+R2IRE I.DIRE*T/ G TEXT ./R/TI1 Ex. 8ocea de dincolo %servitoarea' o strig insistent pe doamna, adaugand c .onel vrea s0i rstoarne maina, apoi i spune lui .onel s se ast$mpere, pentru c se va arde. 7adam ,opescu l c(eam pe .onel s vin la ea. /i mai ingri"orata, slu"nica o roag pe stapana s i sar n a"utor, fiindc .onel vars spirtul i se poate aprinde ceva. 7ama l strig iar pe .onel i se ridica repede s mearg dup el. 76#.).C*;. /B;8 -.T : eliminarea liniei de dialog; transformarea persoanei . i a0..0a a verbelor i a pronumelor n persoana a ...0a; semnalarea replicilor prin verbe care e!prim aciunea de =a spune2; plasarea, dup aceste verbe, a unor cuvinte precum: c, s , ca s, dac, unde, c$nd, care etc. %elemente de subordonare in fraza'; reproducerea c$t mai e!act a cuvintelor vorbitorului, transpunand narativ marcile afectivitatii; transformarea modului imperativ n con"unctiv; transformarea cazului 8 n *c sau #; eliminarea e!clamaiilor, interogatiilor, inter"ectiilor.

TIP+,+0I/ TEXTE,+R
TIP+,+0I/ TEXTE,+R (.-. /da") Tipuri sau -'rci lin$vistice secven9e de text pro7a7ile +7iectivul lor TEXTU, ./R/TI1 0 repere temporale, mai ales: atunci, apoi, mai t$rziu... 0 timpuri verbale: prezent i perfect compus sau perfect simplu 0 le!ic: frecvena verbelor i adverbelor ce insist asupra aciunii Testul descriptiv 0 repere spaiale, mai ales: aici, mai departe, l$ng ... 0 timpuri verbale: imperfect sau prezent 0 le!ic: frecvena substantivului i ad"ectivului; verbe ale strii; c$mpuri le!icale ce asigur unitatea tematic 0 punctuaie specific 0 mrci ale enunrii 0enuri de texte ce apar9in sau care au o secven9' ce apar9ine unui anu"e tip de text 0 romane, nuvele, basme... 0 fapte diverse 0 pasa"e de basm, sc(i, nuvel... %ntre7'ri ce eviden9ia:' speci!icul textului Cine? Ce face? Bnde? C$nd? Cum? #e ce?

0 pasa"e de roman, nuvel, pastelul 0 plane anatomice 0 pasa"e de g(id turistic

Ce este descris? #e cine? Cum? #e ce?

Testul scenic sau Hdialo$al 8 conversa9ional Textul in!or"ativ a informa

0 piese de teatru 0 scene n te!te epice 0 conversaii 1pe viuE 0 unele articole de pres 0 rubrici de pres de tipul 1meteoE, anunuriE

Cine vorbete? Cu cine? #espre ce? Bnde? C$nd? #e ce? #espre ce suntem informai? #e cine? Cum? #e ce?

0 estomparea complet a emitorului 0 articulaii de tip crono0 logic: mai nt$i, apoi...; timp verbal: prezentul 0 le!ic specific orizontului tematic 0 estomparea emitorului 0 conectori logici: cauz 0 efect: deoarece, deci... 0 timp verbal: prezentul 0 le!ic specific orizontului tematic 0 estomparea emitorului 0 timpuri verbale: imperativ sau infinitiv 0 conectori logici: deoarece, n consecin, cu toate acestea... 0 le!ic, n funcie de strategia adoptat: neutru sau valorizant vs devalorizant

Textul explicativ

< a face s neleag

0 manuale colare 0 unele te!te tiinifice

Ce este e!plicat? #e cine? Cum? #e ce?

Textul in6onctiv a indica modul de aciune Textul ar$u"entativ a convinge

0 reete 0 prospecte 0 e!puneri, prezentare de carte 0 editoriale, cronici i comentarii de pres

<a ce se refer indicaiile? Cine le d? #e ce? Cine argumenteaz? Ce argumenteaz? ,e cine dorete s conving? Cui i se opune? #e ce?

.arasi foarte folositor pentru bacalaureat 0 oral, mai ales pentru aceia dintre voi care nu pot invata teorie foarte multa; cititi cu atentie "ai ales coloana a 2<a ("arci lin$vistice pro7a7ile) , ca sa

va fi!ati cateva trasaturi ale fiecarui tip de te!t. 8oi reveni cu detalii, pentru te!tele narativ si descriptiv %argumentativul l0am e!plicat de"a'.

-+DE, 1/RI/.TE +R/,

1/RI/.T/ 1 +R/, IRE?+,1/RE 1<0am vzut cum i cura pomii din livad, ncepu Ftefan cu un z$mbet misterios. /tam pe prisp i0l observam. *tunci l0am neles. 70am convins c munca lui e de o alt calitate dec$t muncile noastre. ram pregtit, de altfel, pentru asta, continu Ftefan dup o scurt pauz, pentru c ceva din beatitudinea asta o cunoscusem i eu, c$nd pictam. -umai c, n cazul meu, nu era vorba de o munc responsabil, cu un obiect precis, ca n cazul lui. l i cura pomii de omizi. +l observam i0l simeam cum era prezent n fiecare gest. +n faa pomului nu era distrat, nu se g$ndea la nimic altceva. #ar g(iceam c pomul acela i se revela n totalitatea lui. -u era un simplu obiect, unul dintre o mie la fel cu el, aa cum ni se arat nou, ma"oritii oamenilor. <ui, pomul acela, pe care0l cura, i revela, n acel moment, Bniversul ntreg. +l vedea n totalitatea lui: cu rdcinile, cu ramurile, cu frunzele i paraziii lui92 %7ircea liade, -oaptea de /$nziene' G*itete textul cu voce tareH 1. Ce poi deduce despre autorul te!tului i despre situaia de comunicare? I Cui se adreseaz te!tul? I Ce tip de te!t este acesta? I Care este atitudinea lui Ftefan fa de activitatea la care asist % curarea pomilor'? 2. Care este opinia ta despre atenia acordat gesturilor pe care le implic o anumit activitate? /usine, cu argumente, opinia prezentat. )i inca o "entiune i"portanta( invatati sa cititi cu intonatie<asta va poate salva la exa"en@ 8a propun o rezolvare a cerintelor: 1. /utorul te!tului este prozatorul 7ircea liade, iar fragmentul citat aparine unui ro"an, Noaptea de Snziene. *stfel, situa9ia de co"unicare este una !ictiv', creat' de autor. Te!tul se adresea:' at$t unui receptor speciali:at 0 un alt scriitor, un profesor de limba i literatura rom$n, un student la )acultatea de <itere 0, c$t i unui receptor nespeciali:at 0 cititorii obinuii. *cest text este de tip !ic9ional, aparine stilului 7eletristic, prin faptul c !ace parte dintr<un ro"an, dar i pentru c pre:int' %ntr<o "anier' su7iectiv' o anumit realitate. *adar, textul repre:int' un "onolo$ al unui persona6, Ftefan, despre o activitate la care asistase 0 curarea pomilor. /titudinea lui Ftefan fa de activitatea la care asist este una de respect i ad"ira9ie. l l admir pe cel care cur pomii din livad pentru c face acest lucru cu pasiune i dedicaie: 1.. observam i0l simeam cum era prezent n fiecare gest. .n faa pomului nu era distrat, nu se g$ndea la nimic altceva. #ar g(iceam c pomul acela i se revela n totalitatea lui. -u era un simplu obiect, unul dintre o mie la fel cu el, aa cum ni se arat nou, ma"oritii oamenilor.E ,entru acela care ngri"ete livada, pomii capt aproape o dimensiune sacr. /e remarc, de asemenea, atitudinea panteist' a celui care %n$ri6ete livada. *ceast atitudine poate fi identificat i n alte romane ale lui 7ircea liade, precum Maitreyi. ,rotagonista acestui roman i povestete la un moment0dat persona"ului0narator, *llan, c a fost ndrgostit de un copac. Credina panteist se refer la faptul c #umnezeu nu este e!terior Bniversului, ci este prezent n tot Bniversul ncon"urtor, divinitatea identific$ndu0se cu ntreaga natur. .ngri"itorului livezii, pomul i revel Bniversul ntreg. 2. .n opinia mea, orice activitate trebuie e!ecutat cu gri", cu pasiune i dedicaie. )ie c este artist, muncitor sau ngri"itorul unei livezi, omul trebuie s0i e!ecute munca ntr0o manier atent i delicat, pentru a fi mulumit mai t$rziu de rezultatele obinute. Kraba, lipsa de atenie, lipsa pasiunii sf$resc prin a compromite rezultatele muncii unei persoane. .n concluzie, gesturile care nsoesc orice activitate trebuie s fie pline de solicitudine2.

J J J

J J

% ,aicu, <. , Columban, 7., Corc(e L., <ascr, 7., ,i"7a i literatura ro"&n'; 2acalaureat 2J1J. Pro7a scris'. Pro7a oral', d. *rt, AMMN' 1/RI/.T/ 2 +R/, I RE?+,1/RE 1Cum e mai bine s fie lucrurile pe care le folosim: mari sau multe? /au i mari i multe i scumpe, dac se poate. Fi viu colorate? -u vi se nt$mpl s v uitai n "ur n ultima vreme i s simii o atmosfer de bazar prsit? C$nd umblai prin magazine, prin (Opermar4eturi nu v lovete o revelaie c sunt fie prea multe lucruri pe rafturi, fie inutil de multe n crucior? %...' #e la portbaga" la dulapul de (aine i apoi la toate troacele sau accesoriile cu care se umplu p$n la sufocare casele de obicei, e un pas mental uor de fcut. -u cumva am mucat prea cu pasiune i am rmas cu flcile ncletate, ca un pitbull, n buntile crora nu mai vrem s le dm drumul, pe care vrem s le avem i s le pstrm fr niciun fel de msur sau raiune?2 %;zvan !ar(u, =8iaa e o magazie?2, n venimentul zilei, AM.MP.AMMN' G*itete textul cu voce tare.H 1. Ce poi deduce despre autorul te!tului i despre situaia de comunicare? Cine este? Cui se adreseaz? Bnde ar fi putut aprea te!tul? Care este opinia sa despre lucrurile pe care le cumpr i le adun oamenii? #e ce crezi c te!tul cuprinde o serie de ntrebri? 2. Care este opinia ta despre importana cumprturilor n ziua de astzi? /usine, cu argumente, opinia prezentat. 8a propun o rezolvare a cerintelor: 1.=/utorul textului, ;zvan !ar(u, este $a:etar i scriitor, iar situa9ia de co"unicare este una real'. *stfel, gazetarul public acest articol n ziarul Eveni"entul ?ilei ca urmare a consumismului e!agerat din ;om$nia perioadei actuale. Textul este de tip non!ic9ional, aparine stilului pu7licistic i se adresea:' at$t unui receptor speciali:at 0 un sociolog 0, c$t i unui receptor nespeciali:at 0 oamenii obinuii. Te!tul ar fi putut aprea n orice cotidian, pe un 7lo$ al autorului sau ntr0o revist' de opinie precum Dile"a 1ec=e. *utorul consider c oamenii cumpr foarte multe lucruri, fr a avea neaprat nevoie de acestea. #e asemenea, oamenii cumpr diverse lucruri oarecum n virtutea ineriei i ntr0o manier iraional: 1-u cumva am mucat prea cu pasiune i am rmas cu flcile ncletate, ca un pitbull, n buntile crora nu mai vrem s le dm drumul, pe care vrem s le avem i s le pstrm fr niciun fel de msur sau raiune?E Te!tul cuprinde o serie de %ntre7'ri retorice: 1-u vi se nt$mpl s v uitai n "ur n ultima vreme i s simii o atmosfer de bazar prsit? C$nd umblai prin magazine, prin (Opermar4eturi nu v lovete o revelaie c sunt fie prea multe lucruri pe rafturi, fie inutil de multe n cruciorE? al cror r'spuns este i"plicit, %ntre7'rile retorice au rolul de a atrage atenia cititorului asupra problemei pe care o ridic te!tul: consumismul e!agerat i iraional al omului modern. 2. In opinia "ea, pentru ma"oritatea oamenilor, cumprturile sunt foarte importante n ziua de astzi. .n fiecare sear, la fiecare sf$rit de sptm$n, (Opermar4eturile devin un furnicar de oameni, care i umplu crucioarele p$n la refuz, n mod iraional, cu lucruri utile sau inutile. ;eclamele agresive la diverse produse reprezint un factor important care i determin pe oameni s cumpere n e!ces, fr a avea neaprat nevoie de lucrurile pe care le ac(iziioneaz2. .n cazul rom$nilor, consumismul e!agerat este cauzat cel mai probabil i de faptul c, n perioada comunist, ei au fost privai de cele mai elementare produse, iar acum ncearc s recupereze ceea ce le0 a lipsit n acea epoc, fc$nd cumprturi n e!ces. In conclu:ie, pentru unii oameni din ziua de astzi, Qa cumpraR a devenit sinonim cu Qa triRE. % ,aicu, <. , Columban, 7., Corc(e L., <ascr, 7., ,i"7a i literatura ro"&n'; 2acalaureat 2J1J. Pro7a scris'. Pro7a oral', d. *rt, AMMN '

J J J

J J