Sunteți pe pagina 1din 31

Paralelă

“Moromeţii”
de Marin Preda

vol. I / vol. II
Moromeţii ( I ) Moromeţii ( II)
1. Apariţie: 1955 1. Apariţie: 1967
( apare dupǎ 12 ani de la primul volum )
( roman postbelic ) (roman postbelic)
DIFERIT CA STIL, TEHNICA NARATIVA SI STRUCTURA

2. Tema: DESTRAMAREA 2. Tema: DESTRAMAREA


UNEI FAMILII SATULUI TRADITIONAL
Primul şi cel mai important roman al lui M. Preda “Cartea însingurǎrii bǎtrânului şef al clanului şi
cartea morţii sale” ( C. Ungureanu )
“Este parodia lumii din primul volum”.(C. Ungureanu)

3. Timpul desfăşurării acţiunii : 3. Timpul desfăşurării acţiunii :


1937, de la începutul pânǎ la sfârşitul verii ( Moromeţii din 1938 pânǎ în 1962 ( 24 de ani ) Secerişul din
tocmai terminaseră de săpat + după secerişul, vara anului 1951 este cel mai detaliat episod
descris în roman; acum Niculae supravegheazǎ
treieratul şi măcinatul grânelor). Imaginea luminoasă a
strângerea cotelor şi predarea lor cǎtre stat.; ultimii
începutului de vară se întunecă la finalul romanului, 10 ani din viaţa personajelor sunt relataţi în câteva
toamna, când familia Moromete se destramă. pagini ( elipsa narativǎ ).
3. Locul desfăşurării acţiunii : 3. Locul desfăşurării acţiunii :
Siliştea-Gumeşti = satul unde s-a Siliştea-Gumeşti ;
născut Marin Preda şi unde are loc Pǎlǎmida= şcoala de partid a lui Niculae ;
acţiunea din roman ( judeţul
Teleorman ). Bucureşti= vizita lui Ilie la cei 3 fii
( Paraschiv, Achim, Nilǎ ).

4. Personaje: 4. Personaje:
Ilie Moromete este pers. principal. Niculae devine personajul principal.
 D.Micu: “Inteligenţa, ironia şi Ilie Moromete intră într-o zonă de umbră.
umorul, ştiinţa de a povesti fac din O mare parte a pesonajelor din primul
Ilie Moromete un ţăran-filosof”; volum se păstrează, dar apar şi foarte multe
 ”ţăranul absolut”; personaje noi: oameni noi, fǎrǎ cǎpǎtâi,
Marin Preda: “Moromete, care a cunoscuţi dupǎ porecle: Plotoagǎ, Zdroncan,
existat în realitate, a fost tatăl meu.” Isosicǎ, Bilǎ.
George Cǎlinescu: “Tǎranul şi Kant îşi Primarii se schimbǎ la maxim 2 luni. In
pun aceleaşi probleme, cu
deosebirea cǎ cel din urmǎ le şedinţa organizaţiei de partid sǎteşti devine
rezolvǎ cu altǎ tehnicǎ “. preşedinte al Sfatului Popular ţăranul sărac
Vasile al Moaşei, care se rǎzbunǎ, bǎtându-şi şi
Ile Moromete = “cel din urmă ţăran”
arestându-şi rudele bogate.
ILIE MOROMETE
VOLUMUL I VOLUMUL AL II-LEA
“Era cu 10 ani mai mare decât Catrina ( contingent Dacă în primul volum I Moromete era
‘911, făcuse războiul ) şi acum avea acea vârstă între capul de familie autoritar, în volumul
tinereţe şi bătrâneţe când numai nenorociri sau bucurii al II-lea el decade, chiar dacă şi-a refăcut
mari mai pot schimba firea cuiva”.= caracterizare averea.
directă- de narator
Autoritar în familie (scena cinei), dar şi democratic: îi Primele capitole din al doilea volum distrug
cere părerea lui Nilă despre plecarea lui Achim cu oile; imaginea lui Moromete, arătându-i o altă
faţă , lipsită de glorie.
Autoritatea lui în sat se diminuează,
Inteligent (vorbeşte singur “deoarece nu are cu cine” ) “Niciun copil nu-l mai ascultă şi
observaţiile lui spirituale se întorc împotriva
sa. Ilinca îi răspunde: <vorbim duminică>,
adică altă dată, cînd n-avem de lucru; fiul
său, Niculae, îi respinge cu agresivitate
ideile”. (Eugen Simion )
Ironic: “Dacă veneau şi-mi spuneau: <Mă, noi vrem să Moromete se schimbă, arată ca doborât de o
fugim de acasă>, crezi că i-aş fi împiedicat eu, boală, „mergea cu fruntea în pământ, nici
Scămosule ? <De ce să fugiţi, frăţioare ? le-aş fi spus. încet, nici grăbit şi nu se uita nicăieri”.
Incet nu puteţi să mergeţi?>”;
Sociabil (are mulţi prieteni) Vechii prieteni îl părăsesc. Noii prieteni ai
lui Ilie Moromete sunt şterşi, mediocri :
Matei Dimir, Costache al Joachii,
Giugudel.
Principalul mod de conducere în familie Niculae: “îl vezi cum îi ia altul vorba din
al lui Moromete este amânarea lucrurilor gură fără niciun respect şi el lasă fruntea
( banii pe care îi are de plătit, şcoala lui în jos şi nu mai zice nimic. De ce ? Aici
Niculae); s-a întamplat ceva”
Un Don QUIJOTE ( Cervantes ) , Omul vremii sale, lipsit de ipoteza unei
care se luptă cu morile de vânt; alte lumi, Moromete e un sceptic,
neincrezător in posibilitatea schimbărilor
ordinii prin violenţă ;
Spirit contemplativ: “Tatăl – notează Devine pragmatic: face negoţ cu cereale
naratorul – avea ciudatul dar de a vedea la munte,împreună cu Bălosu, pentru a
lucruri care lor le scăpau, pe care ei nu le obţine “un beneficiu”.
vedeau”.

Foarte bun povestitor: In ultimele cuvinte ale sale este cuprins


episodul vânzării cerealelor la munte; crezul vieţii sale: „Domnule.... eu
episodul Traian Pisică. totdeauna am dus o viaţă independentă”.
Sora: Maria
Sora: Moromete O fiică rămasă
Fica=Vol.II Guica ( porecla ) la socru

Rădiţa Ilie Moromete


Catrina Moromete Primul soţ
Paţanghel
( porecla )

3 băieţi: 3 copii:
Paraschiv=24 ani Tita
Nilă Ilinca=14 ani
Achim Niculae=12 ani

VOLUMUL I
FAMILIA HIBRIDA A LUI ILIE MOROMETE
Personaje secundare:
Săraci: la împroprietărire nu li se Mijlocaşi: case mici ( 1 cameră, 2 )
dă pământ
Stan Tugurlan = 40 de ani, revoltat . In 13 ani Dumitru lui Nae =voce puternică. Chiar când
făcuse 7 copii. Aceştia trăiau doar până pe la 1 an şoptea, se auzea la un km. Om blând, dar care-l
şi ½ . Ii mai rămâne un singur băiat, Anton. antipatiza pe Bălosu pentru că-i luase ½ de pogon
Episodul cu vecina, Cotelicioaia- care-i dă de de vie. Cu el, Moromete glumea cu plăcere.
pomană de Paşti . El se bate cu fiul primarului , cu Cocoşilă= ţărănist; tic verbal: “eşti prost !”;
şeful de post şi ajunge la închisoare. “Un om rău inteligent, cu plăcerea vorbei; înjura cam mult,
şi neprietenos de care lumea se cam ferea.” lucru care nu-i plăcea lui Moromete.
Ion al lui Miai= blând, şters; Boţoghină= îşi sărăceşte familia pentru că se
Ion Birică: 24 de ani; familia renunţă la haine şi îmbolnăveşte de tuberculoză. Vinde ½ din pământ,
îl îmbracă pe el, pentru că e cel mai mare, ca să se se tratează. Ii e mai bine, dar începe să muncească
poată duce la horă. Cântă foarte frumos, încât tot şi boala îl ucide.
satul face linişte să-i audă glasul. + 5 fraţi mai Traian Pisică= p. 266 ( P II, cap. 10 ) cizmarul
mici. satului, are 13 copii. 2 pogoane le vânduse lui
Maria Moromete Bălosu, pe 2 pusese tutun. Scenă antologică:
= Guica= stă într-un bordei; trezirea copiilor . ( “Sfârfâlică, zise, na la tata din
= are 50 de ani, e sora mai mare a lui Moromete. ţigare!”; Ciulca, o fetiţă de 6 ani, ţipă foarte ascuţit
şi se face o linişte deplină ).
= Poreclită de un mocan.
=Intrigantă,bârfitoare, agresivă, rea.
Mijlocasi: Bogaţi:
case mici ( 1 cameră, 2 ) Tudor Bălosu= 40 de pogoane, zgârcit, neomenos, profită de crizele
Moromete financiare ale celorlalţi şi cumpără pământuri la un preţ mai mic.
= îi simpatizează pe = caracterizat indirect prin nume ( ca şi: Moromete, Guica );
liberali; ( casă: 3 camere );
Familia: 14 pogoane de = Aristiţa, soţia lui, când nu-şi termină treaba, coase la maşină şi
pământ → familia se duminica → zgârcenia soţului.
descurca bine. = are 3 copii:
Cu cei 20.000 1. Victor ( afectat, comis-voiajor, îi simpatizează pe legionari ),
împrumutaţi de la bancă 2. Rafira= 10 ani,
îşi cumpăraseră 2 cai şi 3. Polina ( 20 de ani, caracter voluntar, neînduplecat= manifestat abia
24 de oi.
după ce se căsătoreşte );
Familie hibridă: Achim, Stan Cotelici= 45 de pogoane de pământ. Flăcău şchiop, urât, dar foarte
Paraschiv ( 24ani ), Nilă =
Moromete + Rădiţa; bogat; Bălosu l-ar vrea ginere.
Tita, Ilinca ( 14 ani ), Iocan= fierarul satului; trece dintr-un partid în altul, ar vrea să fie primar.
Neculaie (12 ani) = Işi poartă copii fără încălţări, dar îi trimite pe toţi la şcoală.
Moromete + Catrina Aristide ( p.217, 219, 223 )= actual primar, are o gospodărie foarte mare
( căsătorită a doua oară ) . şi frumoasă, o cârciumă, o moară, maşini de treierat. La început
Primul soţ murise. Fiica fusese cămătar, acum umblă cu motocicleta şi are intrare la
din prima căsătorie a autorităţile politice şi administrative.
rămas la socri. Crâşmac= fost primar ţărănist, care se îmbogăţise tot în timpul
mandatului;
VOLUMUL AL II-LEA
Ce se întâmplă cu unele personaje din vol. I în vol.
al II-lea?
 Ilie Moromete îl susţine pe Tugurlan ( muncitor la un siloz ) sǎ devinǎ
preşedinte al Sfatului Popular, pentru a opri colectivizarea, dar nu reuşeşte. Si
acesta se supune « directivelor partidului ». Pe Tugurlan îl scosese Aristide din
închisoare, în semn de împǎcare.
 Moromete e prieten cu Bǎlosu : merg împreunǎ la munte, sǎ facǎ din nou
comerţ cu cereale.
 Polina şi Biricǎ pierd procesul cu Tudor Bǎlosu şi pleacǎ din sat.
 Boţoghinǎ se înzdrǎveneşte, dar începe munca şi moare.

Personaje noi
 “Asistăm (..) în roman la o adevărată bătălie pentru putere în Siliştea-Gumeşti.
 Isosică, Plotoagă, Zdroncan, Mantaroşie vor să îndepărteze pe responsabilul
morii, Adam Fîntînă, şi organizează o acţiune de compromitere („operaţia
Gotigoaia"), însă conjuraţii se suspectează între ei, unul trădează.
 Pe această mică scenă politică au loc mari manevre, combinaţii shakespeareene.
 Invingător iese un necunoscut, Vasile al Moaşii, om dur, semn al unei istorii care
pătrunde violent în viaţa tradiţională a satului”. ( E. Simion )
Sora: Maria Moromete=
Catrina: are un bǎiat cu
Guica– moare, iar Ilie nu merge
primarul. Acesta ia copilul sǎ-l
Sora: Fica, îndrăgostită la înmormântare creascǎ, dar nu o ia de soţie.
din tinereţe de Ilie , Ii dǎ, în schimb, pǎmânt, deşi
are o relaţie cu el soţul ei nu murise în rǎzboi, ci acasǎ,
sǎpând o fântânǎ.Socrul are grijǎ de
la bătrâneţe fetiţa fǎcutǎ cu primul soţ.La bǎtrâneţe,
Catrina îl pǎrǎseşte pe Moromete,
Ilie Moromete plecând în vale, la Alboaica,
fata ei din prima cǎsǎtorie.
Mutul=porecla Catrina Moromete
Rădiţa Ilie Moromete moare la 80
de ani, declarându-i
a doua soţie
prima soţie
doctorului: “Domnule,
eu totdeauna am dus o viaţă
independentă”
3 copii;
Tita=cǎsǎtoritǎ cu Sandu. Se mutǎ la socri.
Cei 3 băieţi: Deşi Sandu scapǎ 5 ani în rǎzboi, moare cǎlcat de cǎruţǎ, caii
Gunoieri la Bucuresti; speriindu-se de nişte câini. Tita naşte, dupǎ înmormântare, copilul
lui Sandu.
Apoi: Ilinca=Ilinca este singura care rǎmâne cu Moromete. Ea se mǎritǎ cu
Paraschiv =sudor la tramvaie( se înfometează, un subofiţer la aerodrom, face doi copii şi îi rǎmâne casa pǎrinteascǎ.
ca să-şi facă o casă→ tuberculoză→ moare; Niculae=3 ani de şcoalǎ; scoala de activist de partid; horticultor la o serǎ
Nilă= portar de bloc, moare în al doilea inginer horticultor( 10 ani povestiţi în câteva rânduri );cǎsǎtorit cu
Război Mondial, la Cotul Donului; fata lui Adam Fântânǎ, Mǎrioara, devenitǎ asistentǎ medicalǎ.
Au un bǎiat care seamǎnǎ cu Ilie. Abia dupǎ 5 ani dupǎ ce
Achim =magazin alimentar.
face copilul o ia în cǎsǎtorie. Se împacǎ cu Ilie, dupǎ

VOLUMUL II un an de la moartea acestuia, într-un vis.

EVOLUTIA FAMILIEI HIBRIDE A LUI ILIE MOROMETE


Niculae
 “Tînărul Moromete crede într-o nouă religie a binelui şi a răului şi, odată câştigat de ideile
socialismului, el devine apostolul lor incoruptibil.” ( Eugen Simion )
 Adolescentul încearcă să răspundă marilor întrebări ale existenţei: “Eu îmi caut eul meu”.
 “E un pasionat al cărţilor, citeşte.
 Furia împotriva religiei, a răspunsurilor ei reprezintă furia tînărului împotriva unor răspunsuri
insuficiente, în numele demnităţii gîndirii. în acest sens Niculae este moştenitorul tatălui său,
„logicianul".
 Dar Niculae vrea să meargă mai departe, înlocuind scepticismul lui Ilie Morornete cu o idee
constructivă. El vrea să întemeieze o „religie nouă". Această tentaţie reprezintă o primă îndepărtare
de satul tradiţional al părinţilor săi. Intâlnirea cu tînărul notar comunist canalizează acţiunea
tînărului Morornete.
 Romantismul adolescentin (iluzia unei „noi religii") este îndreptat spre un teren real : acela al unei
noi ideologii, care există deja şi care se transpune în practică. Noua credinţă existînd, Niculae va
deveni unul din „apostolii" ei, sau fără limbaj figurat : activist de partid.
 Momentul culminant al primei etape din activitatea de partid a lui Niculae este acela al apariţiei
sale, în 1946, în sat, pentru a-şi pune la punct consătenii. „Băiatul" vorbeşte patetic, înfruntarea
cu concetăţenii e dură, vocea îi e „ca o lamă de cuţit". Niculae e un luptător conştient, mai mult, e
un fanatic al ideilor pentru care luptă. Şi bătrînul Morornete devine, într-o situaţia critică pentru
fiul său, solidar cu el. Solidar, şi pentru ultima oară, puternic în faţa siliştenilor. Replica lui Ilie
Moromete arată că, în fapt, bătrînul detestă febra achizitivă a ţăranilor şi a pseudo-ţăranilor :
„— Frumos vă stă, mă [...], spuse Morornete rostogolindu-şi ochii în fundul capului. Şi proşti sînt şi
ăştia [...] că vă cheamă pe voi să vă spună cu frumosul în loc să pună parul pe voi să vă sature."
 A doua apariţie în Siliştea a lui Niculae are loc în perioada cotelor : tînărul Morornete e trimis
de raion să se ocupe de campania agricolă în sat. Acum Niculae nu mai este un romantic, ci un
funcţionar relativ conştiincios care execută, cu foarte puţine abateri, dispoziţiile şefilor săi.
Dialogul cu Moromete-bătrînul devine imposibil, integrarea „sentimentală" în lumea satului, la fel.”
( Cornel Ungureanu )
VOLUMUL AL DOILEA
PERSONAJE SECUNDARE
 In sat apar figuri noi, oameni fără căpătâi, fără ideal şi fără spirit, tipi dubioşi, proşti,
venetici, pripăşiţi. Majoritatea sunt numiţi cu poreclele lor. “Romanul nu e (în
comparaţie cu volumul I) al ţărănimii, ci al straturilor de „la fund" din lumea rurală.”
( Cornel Ungureanu )
Plotoagă preşedintele consiliului popular, “mai prost decât ceilalţi”

Vasile al Moaşei care îşi pedepseşte dur rudele când ajunge la putere

Moldoveanul Mantaroşie care îi găseşte lui Gheorghe câteva încărcătoare de pistol mitralieră,
iar ţăranul o ia la fugă şi se îneacă în râu ;
Zdroncan şeful sfatului, al 9-lea din cei 13 copii ai lui Traian Pisică

Isosică - secretar de Fiul unei femei care văzuse pe Dumnezeu. “Inteligent, inventiv, el este
partid un Iago de ţară, construieşte o intrigă complicată în scopul de a-şi
îndepărta adversarii politici”.( E. Simion )
Are un har ciudat: pe el nu-l
Santajist + Ciulca = soţia specializată în deschiderea crisorilor la
latră câinii. aburul mămăligii. Le închidea cu gumă arabică .
Bilă e reprezentantul Ca semn al puterii, el umblă cu creioanele în piept şi se adresează
„Arlus"-ului în sat invariabil, cu o formulă pioasă: „Ţi-o spun cu lacrimi în ochi". El(…)
are însă o fire demenţială, explozivă şi provoacă pe arie un grav
conflict, cu consecinţe tragice asupra satului. Exclus din partid, el
continuă să dea roată primăriei. Singura modificare este că,
deposedat de putere, Bilă îşi scoate creioanele, pierzând totodată,
cum zic ţăranii, „legătura cu Uniunea Sovietică". ( Eugen Simion )
IZVOARE DE INSPIRATIE( VOL. I )
“Scrisesem o schiţă intitulată Salcâmul.
Intr-o dimineaţă de iunie, tatăl meu s-a apucat
să taie cel mai falnic salcâm din grădina
noastră. Acoperea cerul. Acest salcâm era chiar
copilăria mea. Tata era crunt şi întunecat. Nu
numai eu, dar nici restul familiei şi nici vecinii n-
au înţeles ce l-a împins să facă acest lucru. Si
nici n-a răspuns la întrebările noastre
nedumerite. Această enigmă a copilăriei am
exprimat-o, fără s-o dezvălui, în schiţa mea,
care a apărut în pagina a doua a ziarului
(Timpul).Astfel am devenit scriitor.(…) Schiţa cu
salcâmul nu era inclusă în volumul de debut.
De aici s-a născut romanul Moromeţii”.

(M.Preda, într-un interviu din 1976,


în“Creaţie şi morală” ).
VOLUMUL I
CARACTERUL MONOGRAFIC
Aldămaşul băut după vânzarea salcâmului ( Moromete+Tudor Bălosu);
Chemarea fetelor la poartă prin fluieratul flăcăilor ( Birică+ Polina ) ;
Hora;
Jocul căluşarilor.
Premilitara: pregătirea flăcăilor pentru armată;
Instrumente ale autorităţii: Jandarmi, pândari;
Perceptori de impozite ( Jupuitu )
Sirul muncilor agricole, de la începutul verii până toamna târziu: sapa, seceratul,
treieratul;
Jocul băieţilor cu bobicul;
IZVOARE DE INSPIRATIE ( VOL. II )
 Reformele comuniste: din agricultură ( colectivizarea)
 Dispariţia libertăţii cuvântului
 Confiscarea pământurilor, a cailor, a altor bunuri
 Migraţia ţăranilor de la sat la oraş

VOLUMUL AL II-LEA
CARACTERUL MONOGRAFIC

 Spǎlarea picioarelor de Rusalii ( Ileana , fata bogatului Costicǎ Roşu, îi spalǎ picioarele lui
Niculae. El se îndrǎgosteşte de ea. Dar ea se mǎritǎ cu un preot ).
 Jocul cu bobicul pe câmp;
 Inmormântarea lui:
a) Sandu ( soţul Titei );
b) Ilie Moromete: “Capitolul despre moartea lui Moromete este tot ce s-a scris mai
tulburǎtor în literatura românǎ despre moartea unui bǎrbat”.
 Intâlnirile tinerilor ( fluieratul la poartǎ );
 Secerişul pierde din solemnitatea din primul volum. Niculae, adult, participǎ la seceriş
alǎturi de Ilie şi Ilinca, iar apoi în calitate de activist de partid. Pe aria de
la Cotigeoaia nu se primeşte grâu cu “corpuri străine” (neghină ). Nae
Cismaru instigă oamenii să fugă de pe arie, iar Bilă îl loveşte cu goga pe Nae
Marinescu.
“Când mama îi relatează că l-a visat pe
tatăl său şi i-a şi răspuns în vis (în general
îl visa, dar nu-i răspundea), scriitorul este
cuprins de o durere şi o milă atât de
violente încât şi-a muşcat adânc buzele să
nu izbucnească în plâns, cuprins fiind de
regretul ce l-a măcinat permanent, acela
de a nu fi fost alături de tatăl lui atât când
a murit şi când a fost înmormântat.

Secvenţă din filmul Moromeţii ( 1988 ),


în regia lui Stere Gulea

 Dacă pe tatăl său mort nu l-a putut privi mai mult de o clipă pentru că
nu era el!, cu alte cuvinte refuza să creadă că omul acela schimbat de
moarte este tatăl lui, dispariţia mamei îl surprinde printr-un fenomen
opus: moartea înfrumuseţase în mod neaşteptat chipul mamei: arăta
frumoasă bătrâna ţărancă, cu obrazul curat şi plin, cu mâinile întinse,
subţiri, albe şi delicate (din cauza morţii), iar sufletul ei curat îi adusese
pe chip transfigurarea. “ ( Internet )
GEN SI SPECIE: EPIC, ROMAN
ROMANUL:
 este o specie a genului epic, în proză,
 cu o întindere mai mare decât a tuturor celorlalte specii epice în proză (schiţă, basm,
povestire, roman );
 cu o acţiune complexă şi complicată,
 desfăşurată pe mai multe planuri narative ( paralele sau intersectate ),
 cu o intrigă complicată .
 Personajele sunt foarte numeroase ( principale, secundare, episodice, figuranţi ) şi puternic
individualizate,
 sunt angrenate în conflicte puternice ( exterioare / interioare; principale / secundare ) → ( intrigă
complicată ).
 Acţiunea se poate desfăşura în mai multe locuri ( spaţii ) şi pe o perioadă lungă de timp
( chiar ani ).
 Principalul mod de expunere este naraţiunea,
 iar personajele se conturează direct prin descriere şi indirect, din propriile fapte, gânduri şi vorbe,
cu ajutorul dialogului şi al monologului interior.
 Naraţiune obiectivă, la pers. a III-a;
 Narator OMNISCIENT/ OMNIPREZENT / NEIMPLICAT.
 “Perspectiva naratorului obiectiv se completează prin aceea a reflectorilor ( Ilie Moromete -
vol.I, Niculae - vol. II ), ca şi pe aceea a informatorilor ( personaje – martori ai
evenimentelor, pe care le relatează ulterior altora, de exemplu, al lui Parizianu despre vizita
lui Moromete la băieţi, la Bucureşti ). Efectul este eliminarea omniscienţei.”( (Eseul, Paicu,
Lupu, Lazăr )
 Naraţiune cu focalizare zero, viziunea “dindărăt”;
 Naraţiune “heterodiegeticǎ”.
Ce fel de roman este ?
 roman obiectiv:
= narator omniscient;
= naraţiune la pers. a III-a;
= evenimente relatate cronologic;
= Spaţiul:
a) Spaţiul exterior= real = satul Siliştea –Gumeşti+
b) Spaţiul interior =imaginar= al trăirilor interioare+M.P. foloseşte
stilul indirect liber.
 roman realist;
 roman de familie;
 roman frescă socială= imaginea de ansamblu a unui sat din
Câmpia Dunării , cu 3 ani îniantea izbucnirii
celui de-al doilea război mondial;
 roman - monografie a satului din Câmpia Dunării ;
( Monografie = studiu ştiinţific amplu despre un anumit subiect, tratat
detaliat şi multilateral )
INCIPIT: “In Câmpia Dunării, cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea
război mondial, se pare că timpul era foarte răbdător cu oamenii;
viaţa se scurgea aci fără conflicte mari. Era începutul verii”.
Obs.: Finalul este simetric cu incipitul.

VOLUMUL
I
FINALUL: “ In următorii ani gospodăria ţărănească continua să se
ruineze. Moromete intră într-o lungă stare depresivă, din care n-avea
să fie scos decât de marile zguduiri care se apropiau. Trei ani mai
târziu, izbucnea cel de-al doilea război mondial… Timpul nu mai avea
răbdare.”
INCIPIT:
Secvenţă din filmul Moromeţii ( 1988 ),
“ In bine sau în rǎu se schimbase Moromete ? în regia lui Stere Gulea
Cei care îl duşmǎneau sau stǎteau cu ochii pe
el se potololiserǎ sau îl uitarǎ, ca şi când l-ar fi
iertat sau l-ar fi dispreţuit. Ce putea sǎ
însemne asta ?”

VOLUMUL
AL II - LEA
FINAL:
“De mult Niculae adormise. Dimineaţa când se sculǎ nu arǎta nici prea odihnit,
şi nici prea senin, şi Mǎrioara se mirǎ, fiindcǎ, zice ea, de câteva ori a trezit-o
ceva, nici ea nu şi-a dat seama ce, şi pe urmǎ a tras cu urechea şi nu s-a înşelat.
L-a auzit pe el, pe Niculae de alǎturi, cum râdea în somn...” – Niculae are
conştiinţa încărcată, deoarece îşi părăsise tatăl în ultimii ani. Apariţia în vis a
tatălui sugerează faptul că acesta l-a iertat.
STRUCTURA SI COMPOZITIE
Structurat în 3 părţi mari Structurat în cinci părţi
( 75 capitole ), dominate de ( 91capitole )
trei elemente simbolice:
I. 29 cap. Scene reprezentative
MASA ( cap. IV ) 1. Vizita lui Ilie la Bucureşti, la feciori (partea I): Moromete pleacă la
= sâmbătă seara Bucureşti şi le propune celor 3 fii să se întoarcă acasă. Ei refuză.
( întoarcerea Moromeţilor 2. Secerişul ( partea III, cap I ): Niculae va participa la campania de
seceriş din Siliştea Gumeşti şi , datorită revoltei ţăranilor care nu pot
de la câmp ) să predea grâul fără neghină şi a înecării lui Gheorghe , se va retrage
→ duminică seara pentru o vreme.
( fuga Polinei cu Birică );
II. 18 cap. PRISPA 3. Monologul lui Ilie Moromete lângă şira de paie (partea IV,
-adunarea eroilor pe cap.III): Ultima scenă în care apare Moromete este cea când este udat de o
prispă , după ploaie, ploaie repede de vară şi, săpând un şanţ în jurul şirei de paie din grădină,
monologhează.
înainte de plecarea
lui Achim cu oile 4. Moartea lui Ilie ( partea V, cap. XI ): Ilinca: „împuţinat la trup, avea
slăbiciunea de a rătăci în neştire, cu ciomagul în mână”. Moromete murise, se
la Bucureşti
stinsese incet făra a suferi de vreo boală. In ultimele clipe de viata, Moromete
=2 săptămâni avea slăbiciunea de a umbla prin sat. Ultima oară fusese adus acasă cu roaba.
III. 28 cap. SECERISUL 5. Visul lui Niculae ( partea V, cap. XIII ): Niculae îl va vedea ultima
→ sfârşitul verii dată în vis pe Ilie Moromete depărtându-se şi-şi va da seama de dragostea
profundă, reciprocă dintre ei, ascunsă mult timp prin ironie.
VOLUMUL I
SCENE CHEIE

SCENA CINEI ( P. I, Cap. 4 )


 prin masa prea mică, rotundă şi joasă şi scăunelele cât palma →
pământul ( dacă li s-ar fi împǎrţit tuturor copiilor ) ar fi fost
neîndestulător;
 M. Preda îşi adună personajele la masă→ îi caracterizează
( Rebreanu le aduna la horă, Călinescu la masă la Giurgiuveanu ):
fragment prezentat scenic;
 aşezarea fiecăruia anunţă conflictul viitor;
 masa e joasă, rotundă, cu scăunelele cât palma.
 Tatăl stă pe locul cel mai înalt, pe pragul celei de a doua odăi,
dominându-i pe toţi;
 băieţii cei mari stau în pragul uşii, anticipând parcă fuga lor din final;
 Catrina stă spre sobă, avându-i lângă ea pe Tita, Ilinca şi Niculae.
 Niculae nu are nici măcar scaun, stând pe jos.
VOLUMUL I
SCENA TAIERII SALCAMULUI
duminică în zori ( P.I , cap. XII ):

 Momentul tăierii salcâmului poate fi socotit “începutul sfârşitului “.


 Salcâmul, cu coroana lui stufoasă , străjuia partea aceea a satului, simbol al
stabilităţii şi trăiniciei: “Acum totul se făcuse mic, grădina, caii, Moromete însuşi
arătau bicisnici”.
 Scena cinei simboliza solidaritatea familiei. Tăierea salcâmului sugerează începutul
declinului familiei Moromete.
 Preda stabileşte o relaţie directă între bocetul femeilor şi momentul tăierii salcâmului,
moment care dobândeşte conotaţii funebre.
 Rotirea ciorilor accentuează sugestiile rău prevestitoare. Ilie îl taie înainte de
răsăritul soarelui.
 Dramatismul întâmplării este atenuat de umor. La întrebarea de ce să taie salcâmul ,
Ilie răspunde: “ Intr-adins (…), ca să se mire proştii”.
 Tăierea şi vinderea salcâmului este primul semn al declinului familiei Moromete.
VOLUMUL I
DUMINICA: INTALNIRILE DIN
POIANA FIERARIEI LUI IOCAN

Secvenţă din filmul Moromeţii ( 1988 ),


în regia lui Stere Gulea

( P. I, cap. 18,19, 20 )
= miniparlament sătesc:
 Moromete se rade înainte.
 Inima adevărată a satului este Poiana lui Iocan, unde se adună cei mai deştepţi
oameni din sat – în zile de sărbătoare sau duminica : Moromete, Cocoşilă şi
Dumitru al lui Nae.
 Ei citesc ziarul şi comentează politică ironic şi cu umor.
 Moromete este respectat şi consultat de toată lumea.
 El explică, clarifică, concluzionează: ”3 chestiuni se desprind de fapt din această
situaţie!”.
 M→ Cocoşilă : “Ocupaţiunea ta mintală e la alte prostii”.
 Ziare: Moromete - “Mişcarea”, Iocan - “Curentul”, Cocoşilă - “Dimineaţa”.
VOLUMUL I
SCENA “FONCIIREI”
(impozit agricol )
( P. I , cap. 23 )
 Jupuitu vine să-i ceară “fonciirea”.
 Episodul se desfăşoară scenic ( seamăna cu o piesă de teatru ):
comedia amânării plăţii: “N-AM”.
 Moromete= disimulant (prefăcut): = comportament tipic ţărănesc.
 Moromete este mai deştept decât alţii şi se preface mai bine .
Caută să-l pună pe celălalt să-şi spună părerea, aşteaptă, tatonează.
 Moromete= actor;
 Plăcerea regiei: Moromete înscenează o anumită situaţie încât
perceptorul să accepte să primească ceea ce el îi dă – din 6000 de lei
îi dă numai 1000. Se preface că are treabă în gospodărie şi că este
supărat. Agentul nu se lasă înşelat, deoarece Moromete pare că a
mai jucat scena. Fetele nu-i lasă să le ia lucruri din casă. Paraschiv
intervine: “Nu sunt caii tatei, sunt ai mei”.;
VOLUMUL I
SCENA SECERISULUI
Cap. 1,partea a III-a
 Secerişul reprezintă pentru Marin Preda încununarea existenţei rurale.
Plecarea la seceriş este o scenă tipică şi generală, nefiind a unui
singur om. Plecarea este a omului care face pregătirile de cu noapte,
repetând cuvinte şi gesturi străvechi, desfăşurate după un ritual
milenar:
“Omul se scoală, trezeşte copii, înhamă caii şi umblă de colo până
colo prin curte. Nu este nimic de făcut, plecarea în prima zi de secere
pare să fie un lucru obişnuit, totuşi căruţa şi caii înhămaţi aşteaptă în
bătătură de mult timp; omul şi copiii sunt gata; secerile şi bota cu apă
sunt puse în căruţă; mâncarea gătită de cu seară asemeni; nu se ştie însă
pentru ce căruţa stă timp atât de îndelungat în mijlocul bătăturii. Omul
se învârteşte pe loc, se uită prin grădină, străbate curtea, intră în casă şi
strigă la femeie fără rost, întrebând-o dacă a pus mâncarea în căruţă;
muierea se supără şi-i răspunde că a pus-o de mult, dar bărbatul nu
ascultă, nu aude, iese afară cu un aer grav, foarte grăbit şi forate
îngrijorat.”
STILUL
 scriitor anticalofil ( lipsa podoabelor ) ( +Liviu Rebreanu şi Camil
Petrescu ),
 scriitor realist şi un mare povestitor, de aceea textul e dominat de verbe.
 viziunea scenică= folosirea dialogului→ ORALITATEA , simţul comic
( ironie subtilă ) şi tragic, adânca observare psihologică;
 limbaj popular, adeseori frust, care imită aproape toate clişeele oralităţii.
 stilul direct se îmbină armonios cu stilul indirect şi cu stilul indirect liber.→
un mare prozator, realist-psihologic şi social, cu totul original. Un scriitor
modern;
 scriitor OBIECTIV =are o atitudine detaşată faţă de personaje şi
situaţii:
 nu intervine în acţiune şi nu face aprecieri;
 el pune personajele în situaţia de a se caracteriza singure prin fapte, vorbe,
atitudini, fără nici o intervenţie din afară;
 povesteşte lent, acordă atenţie amănuntelor, gesturilor şi mimicii ( în vol. I ).
TEHNICI NARATIVE
Tehnica Tehnica rezumatului
decupajului
(decuparea unei zile din viaţa unei Tehnica rezumatului (sugerează faptul că timpul
familii şi prezentarea pe larg: fapte nu mai are răbdare, au loc atât de multe
minore, prezentate foarte pe larg, evenimente încât Marin Preda nu mai poate
dând astfel o imagine convingătoare prezenta atâtea fapte) .
de viaţă a familiei ) COMPRIMAREA: 10 ani din viaţa lui Niculae
DILATAREA Moromete sunt prezentaţi, în volumul al II-lea,
In primele 200 de pagini sunt în câteva pagini ;
prezentate întâmplǎrile care au loc ALTERNAREA TEMPORALA A
de sâmbǎtǎ seara pânǎ duminicǎ EVENIMENTELOR: Intâmplǎrile sunt
seara. dislocate prin:
Flashback( DOOM 2)
Feedback ( DOOM 2)
Paralela Ion / Moromeţii
“Ion” – Liviu Rebreanu “Moromeţii” – M. Preda
= radiografie a satului = radiografia satului din
transilvănean Câmpia Dunării
Tăranul este devorat de Tăranul îşi doreşte doar
pasiunea posesiunii păstrarea pământului.
pământului.
Refacerea unei gospodării Declinul unei gospodării şi al
decăzute, prin voinţa aproape unei familii
demonică a lui Ion
Cuplul Ion Birică – Polina Bălosu
= Polemică la adresa cuplului Ion – Ana din romanului lui L. Rebreanu

Fata= bogată, flăcăul= sărac

Vasile Baciu vrea s-o mărite pe Ana cu Tudor Bălosu vrea s-o mărite pe
George Bulbuc, pentru că acesta e bogat şi n- Polina cu Stan Cotelici, un flăcău
ar fi cerut zestrea în timpul vieţii lui Baciu şchiop, urât, dar cu mult pământ,
care nu i-ar fi cerut zestrea
imediat.
Marin Preda: Ana= “o femeie lipsită de Marin Preda:
voinţă, o jucărie în mâna lui Ion, căruia îi face Polina= fata lui Bălosu, care se
un copil şi nu ştie să-l apere, pe ea o bate, mărită cu un flăcău sărac şi care
când bărbatul, când tatăl şi care, până la urmă
se sinucide în grajd. Pe mine acest personaj are caracter voluntar; îi impune
nu m-a convins deloc. Am imaginat, cred eu, bărbatului să se lupte cu părinţii
un personaj feminin , aproape egal în voinţă ei ca să obţină drepturile ce i se
cu cel al bărbatului, fiindcă ştiu ce rol joacă cuvin.
ea în familie şi cum îşi impune punctul de Pâmântul= şansa de a gândi şi la
vedere tuturor”. altceva decât la ziua de mâine.
Bibliografie:

 Mariana Badea, Literatura română pentru elevii de liceu . Proza.


Poezia. Dramaturgia ( examenul de BAC! ), Ed. Badea
@ Professional Consulting, Bucuresti, 2003.
 L. Paicu, M. Lazăr, Literatura română. Eseul, Bucuresti, Ed. Art, 2008.
 Eugen Simion, Scriitori români de azi, Ed. Cartea Românească,
Bucureşti.
 Cornel Ungureanu, Proză şi reflexivitate, cap. Moromeţii,
moromeţienii şi ceilalţi, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1977.

Imaginile au fost preluate de pe Internet


Muzica: Dor de Preda- versuri de Adrian Păunescu