RELATIA DINTRE DOUA PERSOANAJE

ENIGMA OTILIEI

In lumea fictionala a romanului, fiintele de hartie (Roland Barthes) au, in primul rand, o functie
actantiala, fiind implicate in seria de evenimente ce alcatuiesc actiunea operei epice. Prezente dinamice,
caracterizate complex, personajele realiste au destine semnificative, intruchipand ipostaze si relatii
umane diverse. In romanul Enigma Otiliei de George Calinescu, publicat in 1938, de pilda, personajul
eponim este situat in centrul unei retele de relatii, Otilia Marculescu fiind orfana la care se raporteaza
toate celelalte personaje, ca potentiali parinti.
ITEM 1: Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc al fiecaruia dintre personajele alese din
roman
Cel mai modern personaj al romanului, Otilia, este o prezenta complexa, enigmatica, in continua
devenire, inscriindu-se in eternul feminin si in clipa (C. Ciopraga). Eroina lui G. Calinescu este
construita in tiparul existentei ciatdine, diferentiindu-se insa de toate celelalte personaje ce apartin
acestui mediu. Ea se singularizeaza nu numai prin statutul social al adolescentei orfane al carei viitor
este hotarat de starini, ci si prin codul ei moral si comportamental contradictoriu, derutant. Studenta
la Conserator cu o biografie romantica si o existenta boema, nonconformista, Otilia nu este interesata
de averea lui mos Costache, ci de o valoare spirituala: dragostea. Ea este surprinsa in procesul
maturizarii, experienta primei iubiri avand un rol modelator.
Aceeasi experienta a cunoasterii si maturizarii o cunoaste si Felix, fiul defunctului doctor Iosif Sima din
Iasi. Portretul initial reliefeaza originea sociala elevata, tinuta eleganta, distinsa, rigoarea educatiei
primite, precum si caracterul hotarat al celui decis sa devina o celebritate in domeniul stiintei medicale.
Dupa moartea tatalui sau, adolescentul de 18 ani se stabileste in capitala, in casa tutorelui sau, Costache
Giurgiuveanu si devine student la Medicina. Confruntat cu o lume necunoscuta, fara instinct de
rudenie, apriga si agresiva, Felix isi construieste o conduita superioara: Voi cauta sa fiu bun cu toata
lumea, modest si sa-mi fac o educatie de om. Voi fi ambitios, nu orgolios. Pasionat de cercetarea
stiintifica, el studiaza cu indarjire, afirmandu-se curand ca un intelectual autentic, in care clocoteau
idealuri mari, probleme si energii singura fiinta careia ii impartaseste aspiratiile sale este Otilia, care ii
placuse de la inceput, pentru aerul ei de intelectuala blazata.
ITEM 2: Evidentierea modului in care evolueaza relatia dintre cele doua personaje prin referire la doua
episoade/secvente/citate comentate
Relatia dintre cei doi adolescenti evolueaza repede de la simpatie spontana si incredere la prietenie si
dragoste. Chiar din seara sosirii lui Felix la Bucuresti, Otilia manifesta fata de el o grija tandra si
protectoare, ajutandu-l sa se adapteze noului mediu si vietii de student. Curand, Felix intelege ca o
iubeste pe Otilia, insa dragostea lui este subminata de incertitudini, de comportamentul derutant al
fetei. Astfel, in august, ei petrec doua saptamani la mosia lui Pascalopol, dar Felix nu indrazneste sa-si
marturiseasca iubirea, nici macar in momentele de vis cand contempla pulberea de stele, culcati pe
capita de fan.
Alte episoade prin care se cristalizeaza povestea romantica a primei lor iubiri sunt, in aparenta, banale,
dar pitoresti, prin interventiile unor personaje precum zgarcitul mos Costache, arivistul Stanica Ratiu sau
generosul Leonida Pascalopol. Se concretizeaza astfel un fir epic ce dezvolta conflictul erotic exterior,
evidentiind triunghiul Otilia, Felix, Pascalopol. Pe aceasta linie narativa, episodul calatoriei Otiliei cu
Pascalopol la Paris este un moment important ce accentueaza gelozia lui Felix. Acesta le va cunoaste pe
Georgeta, apoi pe Lili, nepoata lui Stanica, dar niciuna nu este asemeni Otiliei, care ii apare intr-o aura
ideala, enigmatica, precum destinul insusi. Dupa revenirea Otiliei de la Paris, cei doi indragostiti vor fi
din ce in ce mai apropiati, solidari in tentativa de a-l proteja pe mos Costache de lacomia clanului care
vaneaza mostenirea. Dupa moartea acestuia, intelegand ca Felix, intelectualul lucid si ambitios, nu va
situa nicicand iubirea in centrul existentei lui, ca e capabil sa invinga o dragoste nepotrivita pentru
marele lui viitor. Otilia il paraseste, casatorindu-se cu Pascalopol.
Povestea romantica de iubire este astfel urmarita de la fascinatia atractiei spontane la incertitudinile
sentimentului deja cristalizat, de la trairi contradictorii, precum gelozia si culpabilitatea, la optiunea
lucida care pune capat idilei.
ITEM 3: Ilustrarea a patru elemente de compozitie, de structura si/sau de limbaj ale romanului,
specifice pentru analiza relatiei dintre personaje
Avand un rol modelator in procesul maturizarii lor, experienta primei iubiri ii singularizeaza pe cei doi
adolescenti in lumea pragmatica si mediocra in care traiesc mica burghezie din Bucurestiul antebelic
(timpul diegetic: iulie 1909 martie 1911). Astfel, prin contrast, devin si mai evidente lacomia, egoismul
atroce si meschinaria clanului de parveniti caruia ii apartin cei din familia Tulea, Ratiu si Giurgiuveanu.
Acestia sunt surprinsi in reteaua unor conflicte de interese, legate de mostenirea averii lui mos
Costache. Strapungand opacitatea existentei lor banale, naratorul heterodiegetic dezvaluie liniile de
forta ale caracterelor, sondeaza psihologii, deplasand adesea accentul de pe evenimentul exterior pe cel
interior.
De-a lungul celor douazeci de capitole, perspectiva narativa omniscienta este, in general, obiectiva. Ea
este insa frecvent substituita de perspectiva subiectiva a unui personaj-focalizator. Astfel, in incipitul
descriptiv ce fixeaza repere spatio-temporale (Bucurestiul anului 1909) descoperim treptat, odata cu
Felix, strada Antim, casa lui mos Costache (secventele descriptive au rol in evocarea mediului social, in
sugerarea caracterelor si a unor modele existentiale) si, mai ales, personajele care vor intra in viata lui.
Reuniunea familiala din salonul casei Giurgiuveanu prilejuieste prezentarea personajelor in ipostaze
definitorii, surprinderea relatiilor dintre ele, evidentierea tensiunilor conflictuale. In acelasi timp,
episodul sciteaza linia narativa principala a romanului, reunind mai multe teme: mostenirea,
paternitatea, parvenirea. Contrapunctic, actiunea urmareste si firul epic ce dezvolta tema iubirii si pe
cea a afirmarii intelectualului, reliefand elemente specifice bildungsromanului, prin destinul lui Felix si al
Otiliei.
ITEM 4: Sustinerea unei opinii in care se reflecta o idee/tema romanului in evolutia relatiei dintre cele
doua personaje
In opinia mea, cei doi adolescenti si, alaturi de ei, aristocratul Pascalopol sunt prezente contrastive in
raport cu multimea parvenitilor care ilustreaza tema existentei burgeziei bucurestene la inceput de secol
XX si tema parvenirii.
In primul rand, ei apartin altor categorii sociale si isi construiesc un cod moral si comportamental diferit
de conduita celorlalti din jurul lor. Astfel, Felix se incadreaza in tipologia intelectualului autentic (ajunge
o somitate in cercetarea stiintifica medicala), ar Otilia este artista boema, studenta nonconformista, fata
nebunatica ce intruchipeaza eternul mister feminin.
In al doilea rand, evolutia relatiei dintre cei doi indragostiti ilustreaza o viziune realista asupra unei lumi
in care visul fericirii prin iubire este destramat de mecanismele necrutatoare ale intereselor materiale si
ale arivismului.
In concluzie, apare evident faptul ca, prin temele complexe, prin personajele ale caror destine
evidentiaza modele si sensuri existentiale si, mai ales, prin cuplul elix-Otilia, G. Calinescu creeaza
monograia unei lumi veridice, ilustrand toate crizele si contradictiile, toate neputintele si victoriile
omului modern.