Sunteți pe pagina 1din 1

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale nu text/ ale unei drame de Marin

Sorescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
-evidentierea a două trăsături ale dramei prezente în textul studiat;
-prezentarea subiectului dramei prin raportarea la tema acesteia;
-analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale textului ales, semnificative pt drama studiată, din seria:
conflict dramatic, modalități de caracterizare a personajelor, limbaj, notațiile autorului;

IONA (1968), M.Sorescu


INTRODUCERE
Iona (1968), M.Sorescu + „Paracliserul" + „Matca"= trilogia dramatică „Setea muntelui de sare".
Titlul trilogiei= metaforă→ sugerează setea de Absolut a omului→ pt a ieşi din absurdul vieții.
Enunţarea tezei
Reprezentativă pt viziunea neomodernistă as. existenței= drama, Iona, de Marin Sorescu (1968).
CUPRINS
1. Evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea piesei într-o tipologie,
într-un curent cultural/literar, într-o orientare tematică
TRAGEDIE NECANONICĂ
Deși subintitulată „tragedie în patru tablouri", Iona ≠ tragedie clasică. Aici, „tragedia"→ sens existenţial= luptă a individului cu
destinul, în încercarea de a-1 schimba şi de a se găsi pe sine.
Ca specie „Iona"= parabolă dramatică= monolog ce cultivă alegoria şi metafora.
MOD DE EXPUNERE: SOLILOCVIUL
Față teatrul clasic (modul de expunere= dialogul/ monologul) ≠ în Iona, modul de expunere= solilocviul, iar protagonistul se
dedublează.
2.Ilustrarea temei prin două scene/citate/secvenţe comentate
Principala temă= singurătatea omului, diversificată prin revolta acestuia în fața destinului, raportul libertate-necesitate-lipsa
comunicării sociale, ca sursă a singurătăţii.
PIERDEREA ECOULUI (Tabloul I)
O secv.→ tema solitudinii= Iona îşi pierde ecoul (încep. tabloului I), fapt ce pare a-i anula existența: „Gata şi cu ecoul meu.../ Nu
mai e, s-a isprăvit./ S-a dus şi ăsta./ Semn rău".
BILETUL SCRIS CU SÂNGE (Tabloul III)
O altă secv.→ tema solitudinii= protagonistul scrie un bilet cu propriul sânge, tăindu-şi o bucată de piele din podul palmei stângi
(tabloul III).
Într-un gest disperat, trimite scrisoarea, asemenea naufragiaţilor, punând-o într-o băşică de peşte. Faptul că tot el găseşte biletul şi
nu-şi recunoaşte propriul mesaj, accentuează sentim. singurătăţii. Înstrăinarea de lume →conduce la înstrăinarea de sine.
3. Prezentarea a 4 elem. de structură și compoziţie ale textului, semnificative pt tema și viziunea dp lume (ex: acţiune,
conflict, rel temporale și spaţiale, registre stilistice, lbajul personajelor, notaţiile autorului etc.)
CONFLICT
Conflictul clasic (confruntarea dintre personaje), lipseşte. Conflictul= drama existenţială a protagonistului. Imagine a omului
modern, Iona trăieşte un conflict interior, tragic cu sinele, într-o intrigă= discrepanţa ideal-realitatea de a trăi într-un orizont
închis ca un pântece de chit. Piesa fiind o parabolă a căutării spiriruale a individului→ e vba dp drumul dificil spre înţelegere
(privită ca iluminare). Acţiunile, gesturile eroului, indicaţiile de regie, decorul= val. simbolică.
CARACTERIZARE
Caracterizarea directă= realizată de autor prin indicaţii scenice, ce individualizează drama existenţială a personajului.
Fiecare tablou→ altă etapă a devenirii eroului. Prin multitudinea trăirilor, Iona= imaginea omului modern.
Sugestive= notaţiile autorului din tabloul I: explicativ, înțelept, imperativ, uimit, vesel, curios, nehotărât, făcându-şi curaj.
În concordanţă cu ac stări, lbajul personajului asociază m. m. registre stilistice: colocvial, metaforic, ironic și tragic,
amestec caracteristic teatrului modern. Regăsim procedee moderne de caracterizare: introspecţia şi monologul interior.
ÎNCHEIERE
În concluzie, prin „Iona", Sorescu aduce o înnoire: teatrul-parabolă, în care
-faptele, gesturile lui Iona, decorul fac parte din alegorie, iar
- lbajul= metaforic.
Întâmplările nu tb privite în plan real, ci simbolic, putând fi interpretate în m. m. moduri, dat. ambiguității.