PROIECT DIDACTIC

Instituția de învățământ: Liceul Particular nr. 1 “Aurora Ouatu”

Profesor: Balica Ionela
Data: 14.XI.2022
Clasa: a XI-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul – încadrarea într-un curent
literar/într-o tipologie.
Tipul lecţiei: de însușire de noi cunoștințe.

Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor;
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/ literare;
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Valori şi atitudini:
 Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul
literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare;
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia în
dezvoltarea personală şi pentru îmbogăţirea orizontului cultural;

Competente specifice:
2.1 Utilizarea strategiilor de lectură în vederea intelegerii adecvate a textelor studiate;
2.2 Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare,
nonliterare sau în alte arte;
2.3 Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură;
3.1 Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextual cultural în care a
apărut aceasta;
3.2 Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc pânã la inceputul
secolului al XX-lea;
3.3 Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală;
4.2 Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii.

Competențe de referință:
La finalul lecției elevii vor fi capabili:
C.1. Să contureze contextul cultural/literar în care a apărut nuvela Alexandru Lăpușneanul, de
Costache Negruzzi.

1
C.2. Să identifice elementele romantice, clasice, realiste și naturaliste ale nuvelei;
C.3. Să identifice sursele de inspirație ale nuvelei.

Strategia didactică:
Metode și procedee: conversaţia, metoda deducţiei, explicaţia, problematizarea, brainstormingul.
Suporturi didactice: caiete, manual, cărți, fișe de lectură, fișe de lucru.
Formă de organizare: frontal, pe grupe.
Resurse:
a. Umane:
b. Temporale: 50’.
c. Bibliografice:
 ministeriale: Programa şcolară pentru limba şi literatura română pentru clasa a XI-a.
 pedagogice: C. Cucoș, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice,
Editira Polirom, Iași, 2016
 metodice: C. Parfene , Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura
Polirom, Iaşi, 1999;
N. Eftenie, Introducere în metodica limbii şi literaturii române, Editura Paralela 45, 2008;
 ştiinţifice: E. Boghiu şi L. Mutoiu, Hermeneutică şi naratologie aplicată, Editura Eurocart, Iaşi, 2001.
 beletristice: Costache Negruzzi, Nuvele, Editura Erc Press, București, 2009.

2
 Desfășurarea activității didactice

I. Organizarea clasei – 2 min.: profesorul face prezenţa și asigură cadrul adecvat desfăşurării
lecţiei.

II. Verificarea temei pentru acasă – 3 min.

Profesorul verifică tema pentru acasă. Ca temă, elevii au avut de realizat fișa de lectură a nuvelei
Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi.

III. Actualizarea cunoştinţelor anterioare - 10 min.

Profesorul subliniază importanța estetică a romantismului în literatură. Prin conversație și
brainstorming, elevii sunt solicitați să precizeze care este cadrul în care a apărul romantismul, care
este manifestul literar al romantismului, prin ce trăsături se particularizează acest curent literar, care au
fost sursele de inspirație ale autorilor romantici, prin ce se particularizează personajele operelor
romantice și care sunt reprezentanții acestui curent literar.

IV. Captarea atenției. Enunţarea temei și a competenţelor urmărite – 1 min.

Profesorul comunică elevilor titlul lecției și enumeră competenţele de referinţă, printr-o formulare
accesibilă acestora.

V. Dirijarea învăţării – 25 min.

Profesorul solicită elevii să rezolve Fișa de lucru nr. 1 (Anexa 1), care conține fragmente
extrase din nuvela Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi, pe baza cărora elevii trebuie să
identifice elementele romantice, clasice, realiste și naturaliste. De asemenea, plecând de la sursa de
inspirație principală, elevii vor încadra opera într-o tipologie (nuvelă istorică). După lecturarea
fragmentelir din operă din fișa de lucru, activitatea se va desfășura sub forma unei conversații ghidate
de profesor, iar prin brainstorming și problematizare elevii vor identifica răspunsurile corecte.

Elemente romantice:
 sursa de inspirație – istoria Moldovei (Letopisețul Țării Moldovei – fragmente din cronica lui
Grigore Ureche și a lui Miron Costin);
 tematica: istorică, nuvela redând aspecte din cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanul;
 personajul excepțional care săvârșește fapte excepționale;
 antiteza angelic-demonic;
 cadrul nocturn;
 otrava.

Elemente clasice:
 echilibrul compozițional;
 construcția simetrică.

Elemente realiste:
 verosimilitatea și credibilitatea întâmplărilor, date de elemente preluate de autor din realitatea
istorică;

3
 fixarea exactă în timp și spațiu a acțiunii;
 narațiunea obiectivă;
 scena mulțimii din cap al III-lea.

Elemente naturaliste:
 scena uciderii boierilor și piramida de capete;
 leacul de frică dat doamnei Ruxanda.

VI. Obţinerea feed-back-ului şi a performanţei – 5 min.

În vederea obținerii feed-back-ului, profesorul solicită elevii să enumere trăsăturile romantice,
clasice, realiste și naturaliste ale nuvelei istorice Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi.

VII. Evaluarea formativă – 2 min.

Profesorul face aprecieri verbale asupra activităţii elevilor, apoi comunică acestora notele obținute,
argumentându-le.

VIII. Retenţie şi transfer – 2 min.

Elevii vor avea ca temă următoarea sarcină de lucru:
Argumentează valoarea literară a nuvelei istorice Alexandru Lăpușneanul, de
Costache Negruzzi, inspirată dintr-un episod sângeros din istoria Moldovei.

4
 Anexa 1

Fișa de lucru nr. 1

Identifică elementele romantice, clasice, realiste și naturaliste în fragmentele mai jos, extrase
din nuvela Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi:

Elemente romantice :
 Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui Ștefan Tomșa, care acum
cârmuia țara, dar Alexandru Lăpușneanul, după înfrângerea sa în două rânduri, de oștile
Despotului, fugind la Constantinopol, izbutise a lua oști turcești și se înturna acum să
izgonească pre răpitorul Tomșa și să-și ia scaunul, pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost
vândut de boieri. Intrase în Moldavia, întovărășit de șepte mii spahii și de vreo trei mii
oaste de strânsură. Însa pe lângă aceste, avea porunci împărătești cătră hanul tatarilor
Nogai, ca să-i deie oricât ajutor de oaste va cere. (p.91)
 - Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, răspunse Lăpușneanul, a căruia ochi scânteieră ca un
fulger, și dacă voi nu mă iubiți, eu vă iubesc pre voi și voi merge ori cu voia, ori fără voia
voastră. […] (p.92)
 - Și ce vrei? întrebă Lăpușneanul zâmbind.
- Vreu să nu mai verși sânge, să încetezi cu omorul, să nu mai văd capete tăiete, că sare
inima din mine. […] (p.98)
 Abia amugise când Stroici și Spancioc sosiră)). […] (p.108)
 - Doamnă, zise Spancioc, apucând de mână pe Ruxanda, omul acesta trebuie să moară
numaidecât. Iată un praf, pune-l în băutura lui…
- Otravă! strigă ea, înfiorându-se. […] (p.109)

 sursa de inspirație – istoria Moldovei (Letopisețul Țării Moldovei – fragmente din cronica lui
Grigore Ureche și a lui Miron Costin);
 tematica: istorică, nuvela redând aspecte din cea de-a doua domnie a lui Alexandru
Lăpușneanul;
 personajul excepțional care săvârșește fapte excepționale;
 antiteza angelic-demonic;
 cadrul nocturn;
 otrava.

Elemente clasice:
 I. Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu… […] (p.91)
II. Ai să dai samă, doamnă…! […] (p.94)
III. Capul lui Moțoc vrem… […] (p.109)
IV. De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu… […] (p.106)

 echilibrul compozițional;
 construcția simetrică.

5
 Elemente realiste:
 Tomșa, nesimțindu-se în stare a se împotrivi, fugise în Valahia […]. (p.94)
 Îndată ce sosise, Lăpușneanul porunci să împle cu lemne toate cetățile Moldaviei, afară de
Hotin […] (p.95)
 - Oameni buni! Măria-sa Vodă întreabă ce vreți și ce ceriți? Și pentru ce ați venit așa cu
zurba?
Prostimea rămase cu gura căscată. Ea nu se aștepta la asemenea întrebare. Venise
fără să știe pentru ce au venit și ce vrea. […]
- Moțoc să moară! Capul lui Moțoc vrem! […] (p.103)

 verosimilitatea și credibilitatea întâmplărilor, date de elemente preluate de autor din realitatea

istorică;
 fixarea exactă în timp și spațiu a acțiunii;
 narațiunea obiectivă;
 scena mulțimii din cap al III-lea.

Elemente naturaliste:
 […] Lăpușneanul porunci să rădice masa și să strângă tacâmurile; apoi pusă să răteze
capetele ucișilor și trupurile le aruncă pe fereastră. După aceea, luând capetele, le așăză în
mijlocul mesii pe încet și cu rânduială, puind pe ale celor mai mici boieri dedesubt și pe a celor
mai mari deasupra, după neam și după ranguri, până se făcu o piramidă de patruzeci și șepte
de căpățâne, vârful caria se închia prin capul unui logofăt mare. […] (p.105)
 Buna doamnă, temându-se de furia norodului, era spăriată, şi când a intrat Alexandru, a
găsit-o rugându-se dinaintea icoanei, având copiii pe lângă dânsa.
— A! strigă ea, slavă Maicei Domnului că te văd! Mi-au fost tare frică.
— Pentru aceea, precum ţi-am făgăduit, ţi-am gătit un leac de frică. Vină cu mine,
doamnă.
— Dar ce ţipete, ce strigări se auzeau?
— Nimic. Slujitorii s-au fost luat la sfadă, dar s-au liniştit. Zicând aceste, luă pre Ruxanda
de mână şi o aduse în sală. Întru vederea grozavii privelişti [piramida de capete], ea
slobozi un ţipet straşnic şi leşină.
— Femeia tot femeie, zise Lăpuşneanul zâmbind; în loc să se bucure, ea se sparie. Şi luând-
o în braţe, o duse în apartamenturile ei. Apoi înturnându-se iarăşi în sală, găsi pre
căpitanul de lefecii şi pre armaşul aşteptându-l.
— Tu pune să arunce peste zid hoiturile cânilor acestora, iar tigvele să le înşire pre zid, zise
lefeciului. [...] (p.105-106)

 scena uciderii boierilor și piramida de capete;

 leacul de frică dat doamnei Ruxandra.