FIŞĂ DE LUCRU ÎN GRUP

Grupa 1:
Se dă textul:
„ - Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale
te face fericit. Dar voi să faceţi după cum vă trage inima, şi Dumnezeu să vă ajute şi să vă acopere
cu aripa bunătăţilor sale […].
-Vorbă scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici, să cârpesc cizmele oamenilor, care umblă
toată săptămâna în opinci ori desculţi, iară dacă duminica e noroi, duc cizmele în mână până la
biserică, şi să ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amândoi la
copilaş, iară dumneata la tustrei. Iacă liniştea colibei”.
Răspundeţi la următoarele întrebări, formulate pe baza fragmentului dat:
1. Care este meseria lui Ghiţă?
2. Care este sensul cuvântului „sărăcie” şi al structurii „liniştea colibei” în accepţia soacrei şi a
lui Ghiţă?
3. Din ce cauză este nemulţumit Ghiţă de viaţa sa?
4. Ce trăsături de caracter ale lui Ghiţă, respectiv ale soacrei, se desprind din fragmentul dat?

FIŞĂ DE LUCRU ÎN GRUP

Grupa 2:

Se dă textul:

„...aceşti trei ani atârnau de Lică. Dacă se punea bine cu dânsul, putea să-i meargă de minune, căci
oamenii ca Lică sunt darnici. E vorba numai ce va fi cerând Lică pentru ceea ce dă.
Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi voit să n-aibă nevastă şi copii, pentru ca să poată zice:
„Prea puţin îmi pasă!”. Se gândea la câştigul pe care l-ar putea face în tovărăşie cu Lică, vedea
banii grămadă înaintea sa şi i se împăinjeneau parcă ochii: de dragul acestui câştig ar fi fost gata să-
şi pună pe un an, doi capul în primejdie...Avea însă nevastă şi copii şi nu putea să facă ce-i plăcea”.
Răspundeţi la următoarele întrebări, formulate pe baza fragmentului dat:
1. Explică sensul expresiei „a-şi pune capul în primejdie”.
2. Transcrie un fragment care evidenţiază atracţia puternică a lui Ghiţă faţă de bani.
3. Care sunt gândurile lui Ghiţă referitoare la familia sa?
4. Care este concluzia meditaţiei lui Ghiţă?
 FIŞĂ DE LUCRU ÎN GRUP
Grupa 3:

Se dă textul:

„Dacă Lică ar fi fost alt om, el n-ar fi stătut aşa, cu privirea pierdută în vânt, ci s-ar fi bucurat de
vederea femeii frumoase, care-l privea oarecum pierdută şi speriată de bărbăţia înfăţişării lui.
-Ungurul a murit? întrebă el când văzu pe Ghiţă.
-Da!
-Şi tu ai venit în locul lui?
-Da!
-De la Sfântul Gheorghe?
-Da, răspunse Ghiţă, aruncând o privire furişată asupra femeilor, ca să vadă dacă ele nu cumva
se turbură.
-E Ghiţă, ginere-meu – grăi bătrâna – şi, mulţumită lui Dumnezeu, ne merge bine de când
suntem aici.
Lică îşi apucă zâmbind mustaţa între buze.
-Aici – zise el – aici le merge bine la toţi oamenii cu minte. N-ai decât să te pui bine cu toată
lumea”.

Răspundeţi la următoarele întrebări, formulate pe baza fragmentului dat:

1. Care sunt raporturile care se stabilesc între Ghiţă şi Lică încă de la prima lor întâlnire?
2. Ce trăsături ale lui Lică reies din fragmentul dat?
3. Comentaţi dialogul dintre Ghiţă şi Lică.
4. Care este semnificaţia ultimei replici a lui Lică?

FIŞĂ DE LUCRU ÎN GRUP

Grupa 4:

Se dă textul:

„Când [Pintea] ajunse la murgul lui Lică, calul îi sări speriat în lături.
-Un cal?! Murgul lui Lică! strigă el sărind din scări. Sfinte Doamne, încotro s-a dus? Îmi
scapă, iar îmi scapă! La deal n-a putut să meargă, fiindcă l-aş fi văzut.
[…] Lică se văzu trecând prin zarea focului pe care îl pusese la Moara cu noroc, pentru ca să
arunce vina păcatului său asupra lui Dumnezeu, făcând lumea să creadă că a trăsnit.
[…] El se îndreptă, încât părea îndoit aşa de înalt ca mai nainte, privi împregiurul său, îşi ţinti
ochii la un stejar uscat ce stetea la depărtare de vreo cincizeci de paşi, scrâşni din dinţi, apoi îşi
încordă puterile şi se repezi înainte.
Pintea îl găsi cu capul sfărâmat la tulpina stejarului şi rămase neclintit şi cuprins de fior în loc.
-A scăpat! zise el într-un târziu. Dar asta nu are s-o afle nimeni în lume”.

Răspundeţi la următoarele întrebări, formulate pe baza fragmentului dat:

1.Care este starea sufletească a lui Pintea în fragmentul dat?

2.Explică gesturile lui Lică dinaintea sinuciderii.
3.De ce se sinucide Lică?
4.Comentaţi cuvintele lui Pintea din finalul fragmentului.