Sunteți pe pagina 1din 4

FIŞĂ DE LUCRU ÎN GRUP

„Moara cu noroc”-Ioan Slavici


Clasa a X-a

Grupa 1:
Se dă textul:
„ - Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei
tale te face fericit. Dar voi să faceţi după cum vă trage inima, şi Dumnezeu să vă ajute şi să vă
acopere cu aripa bunătăţilor sale […].
-Vorbă scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici, să cârpesc cizmele oamenilor, care
umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi, iară dacă duminica e noroi, duc cizmele în mână
până la biserică, şi să ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine,
amândoi la copilaş, iară dumneata la tustrei. Iacă liniştea colibei”.

Răspundeţi la următoarele întrebări, formulate pe baza fragmentului dat:

1. Care este meseria lui Ghiţă?


2. Care este sensul cuvântului „sărăcie” şi al structurii „liniştea colibei” în accepţia
soacrei şi a lui Ghiţă?
3. Din ce cauză este nemulţumit Ghiţă de viaţa sa?
4. Ce trăsături de caracter ale lui Ghiţă, respectiv ale soacrei, se desprind din fragmentul
dat?
FIŞĂ DE LUCRU ÎN GRUP
„Moara cu noroc”-Ioan Slavici
Clasa a X-a

Grupa 2:

Se dă textul:

„...aceşti trei ani atârnau de Lică. Dacă se punea bine cu dânsul, putea să-i meargă de minune,
căci oamenii ca Lică sunt darnici. E vorba numai ce va fi cerând Lică pentru ceea ce dă.
Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi voit să n-aibă nevastă şi copii, pentru ca să poată
zice: „Prea puţin îmi pasă!”. Se gândea la câştigul pe care l-ar putea face în tovărăşie cu Lică,
vedea banii grămadă înaintea sa şi i se împăinjeneau parcă ochii: de dragul acestui câştig ar fi
fost gata să-şi pună pe un an, doi capul în primejdie...Avea însă nevastă şi copii şi nu putea să
facă ce-i plăcea”.

Răspundeţi la următoarele întrebări, formulate pe baza fragmentului dat:

1. Explică sensul expresiei „a-şi pune capul în primejdie”.


2. Transcrie un fragment care evidenţiază atracţia puternică a lui Ghiţă faţă de bani.
3. Care sunt gândurile lui Ghiţă referitoare la familia sa?
4. Care este concluzia meditaţiei lui Ghiţă?
FIŞĂ DE LUCRU ÎN GRUP
„Moara cu noroc”-Ioan Slavici
Clasa a X-a

Grupa 3:

Se dă textul:

„Dacă Lică ar fi fost alt om, el n-ar fi stătut aşa, cu privirea pierdută în vânt, ci s-ar fi
bucurat de vederea femeii frumoase, care-l privea oarecum pierdută şi speriată de bărbăţia
înfăţişării lui.
-Ungurul a murit? întrebă el când văzu pe Ghiţă.
-Da!
-Şi tu ai venit în locul lui?
-Da!
-De la Sfântul Gheorghe?
-Da, răspunse Ghiţă, aruncând o privire furişată asupra femeilor, ca să vadă dacă ele nu
cumva se turbură.
-E Ghiţă, ginere-meu – grăi bătrâna – şi, mulţumită lui Dumnezeu, ne merge bine de
când suntem aici.
Lică îşi apucă zâmbind mustaţa între buze.
-Aici – zise el – aici le merge bine la toţi oamenii cu minte. N-ai decât să te pui bine cu
toată lumea”.

Răspundeţi la următoarele întrebări, formulate pe baza fragmentului dat:

1. Care sunt raporturile care se stabilesc între Ghiţă şi Lică încă de la prima lor întâlnire?
2. Ce trăsături ale lui Lică reies din fragmentul dat?
3. Comentaţi dialogul dintre Ghiţă şi Lică.
4. Care este semnificaţia ultimei replici a lui Lică?
FIŞĂ DE LUCRU ÎN GRUP
„Moara cu noroc”-Ioan Slavici
Clasa a X-a

Grupa 4:

Se dă textul:

„Când [Pintea] ajunse la murgul lui Lică, calul îi sări speriat în lături.
-Un cal?! Murgul lui Lică! strigă el sărind din scări. Sfinte Doamne, încotro s-a dus? Îmi
scapă, iar îmi scapă! La deal n-a putut să meargă, fiindcă l-aş fi văzut.
[…] Lică se văzu trecând prin zarea focului pe care îl pusese la Moara cu noroc, pentru
ca să arunce vina păcatului său asupra lui Dumnezeu, făcând lumea să creadă că a trăsnit.
[…] El se îndreptă, încât părea îndoit aşa de înalt ca mai nainte, privi împregiurul său, îşi
ţinti ochii la un stejar uscat ce stetea la depărtare de vreo cincizeci de paşi, scrâşni din dinţi,
apoi îşi încordă puterile şi se repezi înainte.
Pintea îl găsi cu capul sfărâmat la tulpina stejarului şi rămase neclintit şi cuprins de fior
în loc.
-A scăpat! zise el într-un târziu. Dar asta nu are s-o afle nimeni în lume”.

Răspundeţi la următoarele întrebări, formulate pe baza fragmentului dat:

1.Care este starea sufletească a lui Pintea în fragmentul dat?


2.Explică gesturile lui Lică dinaintea sinuciderii.
3.De ce se sinucide Lică?
4.Comentaţi cuvintele lui Pintea din finalul fragmentului.