Sunteți pe pagina 1din 2

GEORGE COŞBUC

George Coşbuc reprezintă spaţiul satului ardelean în literatura română, expresie a vieţii şi aspiraţiilor
poporului român.
A fost supranumit ……………….. .
Editează revistele
1. ……………………. alături de ………………..
2. ………………….….. alături de ……………….., revistă de la care a pornit mişcarea literară sămănătoristă
ce îşi propune să dezvăluie:

Principalele volume de poezii sunt:

Realizează izbutite traduceri din literatura universală: ………

Temele liricii: iubirea şi natura, mari evenimente din viaţa satului, poezia de revoltă socială,
evocarea trecutului de luptă.
Particularităţile stilului: firesc, naturaleţe în expresie, limbaj …………….., particularităţi ritmice şi
prozodice ingenioase, echilibru clasic, optimism, arta dialogului („poezie teatrală” – G. Călinescu).
Poezia lui Coşbuc – monografie1 a satului ardelean, expresie a vieţii şi aspiraţiilor poporului
român. Satul e surprins în trei perspective:
 din punct de vedere geografic: pârâul, lunca, câmpul cu holdă, vuiet de codru şi dumbravă.
 din punct de vedere uman: modul de existenţă al oamenilor, vorbele şi gesturile lor, bucuriile şi
necazurile, stările de răzvrătire socială şi de luptă pentru demnitate şi libertate
 din punct de vedere etnografic2: datini şi credinţe, obiceiuri, cântece
POEZIA EROSULUI RURAL ŞI A NATURII. Coșbuc excelează în idilă3. Lirismul său este obiectiv în sensul
că nu exprimă propriile trăiri şi sentimente, ci prezintă sentimentele în general, iubirea trăită de orice fată
sau flăcău. Surprinde o gamă largă de sentimente: primele gânduri, nedumeriri, primii fiori, jocurile
copilăreşti, până la iubirea sinceră, adâncă, împărtăşită sau nu, fericită sau disperată. Versurile evocă:
sfială, candoare, patimă sau vrajbă.
La oglindă: criza puberală, cochetările tinerei fete, visele, gândurile despre iubire, curiozitatea juvenilă,
încântarea.
Rea de plată – jocul sărutului, şiretenia fetei, naivitatea flăcăului.
Cântecul fusului, Fata mamei, Fata morarului – durerea, disperarea cauzată de pierderea iubirii şi de
părăsire
Duşmancele, Dragoste învrăjbită – iubire totală, împărtăşită
Scriind despre iubirea trăită, simţită de fete, GEORGE COȘBUC se dovedeşte a fi un fin cunoscător al
sufletului feminin. Fetele încearcă sentimente de sfială, ruşine, rezervă, în timp ce flăcăii sunt îndrăzneţi,
glumeţi, stăpâni pe ei, hotărâţi. GEORGE COȘBUC are o mentalitate optimistă asupra iubirii adevărate care
nu ţine cont de nici o piedică pentru a se împlini (Numai una, Duşmancele).
NATURA - cadru pentru dezvoltarea sentimentului iubirii (Vara, Noapte de vară)
- motivul comuniunii4 dintre om şi natură (Vara, Păstoriţa)
Pastelurile lui GEORGE COȘBUC sunt calendaristice, adică prezintă toate cele trei anotimpuri, dar cele
mai reuşite sunt cele închinate iernii şi verii. Dinamismul tablourilor este obţinut prin folosirea excesivă a
personificării: norii, întunericul, seara, vântul, copacii sunt adesea personificaţi în spiritul basmului.

1
Monografie – studiu amplu asupra unui anumit subiect, tratat detaliat şi din multiple perspective.
2
etnografia – ştiinţă care studiază cultura materială şi spirituală, mentalităţile şi particularităţile felului de viaţă a unui
anumit popor.
3
idila - o poezie erotică în care e prezentată într-o formă optimistă sau idealizată viaţa la ţară şi dragostea într-un
cadru rustic.
4
Comuniune – legătură puternică, unire strânsă
POEZIA MARILOR EVENIMENTE DIN VIAŢA SATULUI GEORGE COȘBUC încercase să realizeze un
epos naţional în genul Iliadei6 pe motive folclorice şi de mitologie românească. Din proiectată epopee 7, C
5

a realizat doar două balade culte: Nunta Zamfirei şi Moartea lui Fulger, cu referire la două evenimente din
viaţa satului: …………….…… şi ………………….…………. .
NUNTA ZAMFIREI – transpune într-o atmosferă de basm ceremonialul nunţii ţărăneşti. Elemente de basm:
 spaţiul şi timpul – nedefinite
 personajele seamănă cu eroii de basm: împăraţi, prinţi, crai
 personificarea soarelui ce se opreşte pe cer
Elemente reale, din spaţiul satului:
 numele participanţilor la nuntă
 prezenţa poporului la nuntă
 ceremonialul nunţii ţărăneşti surprins în toate etapele: peţirea fetei, alegerea mirelui, răspândirea
veştii despre nuntă, alaiul de nuntă, prezentarea miresei, cununia, hora, ospăţul, urările. Nu lipsesc
feciorii călări, vătaful8 cu steagul
 Lexicul popular ţărănesc: nănaşi, tilinci, opinci
 Oralitatea limbii impresia de ascultător, participant şi nu de cititor.
Tema l 1. Comentaţi versurile în care este descrisă hora. 2. Care sunt trăsăturile miresei şi ce figură de stil
predomină în caracterizarea ei? 3. Selectaţi expresiile populare care dau expresivitate limbajului poetic.

POEZIA SOCIALĂ GEORGE COȘBUC aduce în poezia sa aspecte din viaţa grea a ţăranului. Încă din
idile (poeziile: ……………………….) apăruse dispreţul faţă de diferenţierea oamenilor în funcţie de poziţia
socială (bogat - sărac). Reprezentative sunt poeziile Hora, Doina, Noi vrem pământ!.
Tema ll: transcrieţi câte o strofă semnificativă din fiecare poezie. Comentaţi o strofă la alegere.
Hora - ura tânărului flăcău faţă de ciocoi9.
Doina – cântec al tristeţii poporului asuprit. Personificată în chip de copilă, ea le întâmpină pe fete în faptul
serii şi le învaţă ce e iubirea, mângâie înstrăinarea flăcăului plecat la oaste, alină durerea plugarului. Este o
sinteză a cântecului de jale şi dor neîmplinit, a răzvrătirii populare împotriva exploatării.
Noi vrem pământ! – un strigăt al nemulţumirii şi al răzvrătirii ţăranilor care nu mai pot suporta mizeria,
nedreptatea, exploatarea, foametea. Scrisă cu prilejul răscoalelor ţărăneşti din 1894, poezia exprimă
răspicat atitudinea scriitorului în problema ţărănească.

TRECUTUL DE LUPTĂ Se înscria în tradiţia versurilor patriotice ale lui d. Bolintineanu şi Vasile
Alecsandri. Aduce în prim plan figuri legendare din trecutul de luptă: Decebal – Decebal către popor, Gelu –
Moartea lui Gelu, Mihai Viteazul – Paşa Hassan, Tudor Vladimirescu – Oltenii lui Tudor). Tema lll: transcrieţi
câte o strofă din fiecare poezie. Comentaţi o strofă din Paşa Hassan în care apare figura lui Mihai Viteazu.
Decebal către popor – Decebal chemă poporul la luptă împotriva cotropitorilor romani. Lupta înseamnă
jertfă, moartea se cade să fie demnă.
Paşa Hassan – glorifică prin hiperbolă şi în antiteză cu Paşa Hassan pe Mihai Viteazu, sugerând bărbăţia,
capacitatea de sacrificiu a domnitorului
Volumul Cântece de vitejie glorifică eroismul poporului nostru în lupta pentru libertate şi independenţă
naţională din timpul războiului de independenţă din 1877. Emoţionează dramatismul scenelor, simplitatea
limbajului, evocarea durerii. Tema lV: care sun accentele dramatice din Trei, Doamne, şi toţi trei, O
scrisoare de la Muselim-Selo, Povestea căprarului.

5
epos – termen livresc pentru epopee
6
Iliada – cel mai mare poet grec Homer scrie Iliada şi Odiseea
7
epopee – poem epic de mari dimensiuni în versuri în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, dominate adesea de
personaje extraordinare sau fantastice.
8
vătaf – maestru de ceremonii la nuntă (aici)
9
ciocoi – termen de dispreţ faţă de un îmbogăţit