Balada populară-,,Miorița’’

,,Cea mai frumoasă epopee pastorală din lume’’

Aleco Russo

Realizat de :
• Tataru Andreea
• Zupcu Olimpia
 Ce este balada?
Balada este o specie a poeziei epice cu caracter narativ.
Baladele populare reprezintă cântece populare narative, având autor
anonim, în care se povestesc întâmplări despre două sau mai multe
personaje ori confruntări dintre ele.Se deosebește balada cultă de
populară.
Balada cultă este un text epic în versuri scris de un autor (cunoscut).Cu
toate că se respectă multe
rigori, în balada cultă elementele fantastice sunt rare ori lipsesc cu
desăvârșire.
Balada este o specie a poeziei epice cu caracter narativ.
Baladele populare reprezintă cântece populare narative, având autor(i)
anonim(i), în
care se poves tesc întâmplări despre două sau mai multe personaje ori
confruntări dintre ele.
Balada,,Miorița” este o capodoperă a literaturii populare
românești
Ce este literatură populară?
• Literatura populară este cea dintâi literatură a oricărui popor, ea născandu-se concomitent cu poporul respectiv,care a
crescut cântându-și dorurile, suferințele și credințele în doine, balade, legende, basme. Nu trebuie însă confundată cu
folclorul care reprezintă totalitatea creațiilor populare (cuprinzând muzica, pictura,sculptura, arhitectura, coregrafia).
Literatura populară este, de fapt, folclorul literar.
• Trasăturile generale ale literaturii populare sunt: oralitate, caracter anonim si colectiv, specific national și sincretic,caracter
triplu rotativ (evoluând din zonă în zonă, din timp în timp, din gură în gură), spirit spontan, dar totodată enciclopedic.
Literatura populară a romanilor îsi impune la rându-i originalitatea prin inaltimea ideilor, finetea acestora si aexprimarilor,
caracterul ondulatoriu, unitatea si inclinarea spre nuanta si discretie ce ii sunt specifice.Sentimentul cel mai inalt in
literatura noastra populara este cel al dorului (o stare sufleteasca invartosata" spuneaL. Blaga), cu incomensurabilele sale
nuante: iubire, dragoste de neam si tara, legatura cu casa si satul, credintaetc.M. Eminescu sustinea ca in literatura
populara gasim exprimarea cea mai scurta a simtamantului si a gandirii",caci ea este, de fapt, limba a sentimentului",
folosind cuvantul cel mai simplu".Folclorul este izvor pururea regenerator pentru literatura culta. El a fost descoperit la noi
de catre pasoptisti. V.Alecsandri care a publicat, in 1852, prima culegere de creatii populare, el insusi, alaturi de Russo,
Balcescu,Kogalniceanu s.a., stimuland inspiratia folclorica a literaturii.Geniul popular, prezent in doine si proverbe, in
snoave si basme, in balade si legende, este transmis literaturii cultesi, la capatul unui traseu de exceptie, Mihai Eminescu
(Geniul CulT) va sustine: Dumnezeul geniului m-a sorbitdin popor cum soarbe soarele un nour din marea de amar." Prin
urmare, geniul cult are la baza pe cel popular, caciM. Eminescu si-a alimentat cugetul si sentimentul din doina, din basm,
din mit, spre a ajunge la capodopereleRevedere,Luceafarul, Calin {File din povestE).Folclorul si, cu deosebire, literatura
populara influenteaza creatia culta din dubla perspectiva: prin elemente decontinut si prin sensuri ale manierei artistice.
Din prima perspectiva, descoperim la Russo si Alecsandri, laCreanga, Eminescu si Slavici, la Sadoveanu, Blaga si Labis, fluxul
sentimentalismului popular romanesc, cu acea puternica legatura dintre om si natura, cu acel temei al credintei in ideal, cu
inaltatorul concept al luptei pentruadevar. Motivele doinei populare au fost preluate in diferite sensuri de V. Alecsandri si
G. Cosbuc (DoinA), M.Eminescu (Ce te legeni, RevederE), O. Goga (NoI), L. Blaga (La curtile doruluI).
 Miorița este o creație folclorică muzicală, în spațiul consacrat fiind
interpretată vocal și instrumental, respectându-se caracterul sincretic specific
creațiilor populare. Din punct de vedere al oralității, Miorița este un
text literar cu valențe discursive.

Cea mai cunoscută baladă populară , „Mioriţa”, o adevărată capodoperă

a folclorului literar românesc, pe care criticul literar George Călinescu o
plasează între operele fundamentale ale poporului român, a fost culeasă
de poetul, prozatorul şi eseistul român Alecu Russo, în Munţii Vrancei,
la mijlocul secolului XIX şi prelucrată de poetul Vasile Alecsandri.

,,E vorba de acel minunat cântec bătrânesc ,

publicat în veacul trecut de Vasile Alecsandri,
şi care se cheamă Mioriţa. ”
Mihail Sadoveanu