Epocile și perioadele literare

[3]

Perioada interbelică

Un loc important în eBook-ul redactat de

profesorii noștri despre perioadele și
epocile literare îl ocupă capitolul despre
perioada interbelică în literatura
română.

Cuprins

Caracteristicile perioadei interbelice în

literatura română
A. Despre tradiționalism
Principii tradiționaliste
B. Despre modernism
Principii moderniste
C. Despre curentele avangardiste
Scriitori reprezentanți
Poeți
Prozatori
Dramaturgi
Critici literari/Ideologi/Mentori

Accesând acestă pagină despre perioada

interbelică în literatura română , vei
putea citi cele mai importante caracteristici
despre perioada interbelică a literaturii,
într-un mod simplu de înțeles.

Caracteristicile perioadei
interbelice în literatura română

Perioada interbelică a literaturii

române (1918-1939) a fost una extrem de
bogată în creații literare, operele
publicate atunci fiind încă de actualitate și
studiate de elevi la școală.

Ceea ce diferenţiază perioada interbelică în

literatura română de restul grupărilor
culturale este faptul că în această perioadă
au reușit să coexiste și să „înflorească”
două curente literare de orientări
opuse: modernismul și
tradiționalismul românesc.

A. Despre tradiționalism

Reprezentanţii curentului tradiţionalist au

mizat pe valorificarea tradițiilor românești
și pe conservarea valorilor. Aceștia au
decis să se îndepărteze de orice influenţe
moderne.

Unul dintre cei mai importanţi îndrumători

ai scriitorilor tradiţionaliști a fost Nichifor
Crainic, director al revistei „Gândirea” din
Cluj.

Principii tradiționaliste

crearea operelor literare bazate pe

tradiţii românești;

un loc important în creaţiile

scriitorilor tradiţionaliști le-au ocupat
și ritualurile străvechi, miturile și
valorile românești;

idealizarea istoriei și a valorilor

specifice lumii satului românesc;

sublinierea rolului ortodoxiei, al

credinţei și al lui Dumnezeu;

curentele literare promovate intens de

către tradiţionaliști au fost:
gândirismul, sămănătorismul și
poporanismul;

apărarea valorilor naţionale în faţa

„spiritului internaţionalist”;

promovarea autohtonismului;

accentuarea dimensiunii spirituale a

sufletului ţărănesc;

promovarea folclorului și a istoriei.

B. Despre modernism

La fel cum Nechifor Crainic a fost ideologul

tradiţionalismului, Eugen Lovinescu a
jucat rolul de mentor al scriitorilor
moderniști, operele acestora apărând în
revista „Sburătorul” din București.

Principii moderniste

cultura românească trebuia să se

alinieze/sincronizeze cu cea
occidentală, mult mai bogată și
apreciată;

este promovată proza obiectivă;

scriitorii tineri sunt încurajaţi și

susţinuţi;

Lovinescu menţionează chiar un

„spirit al veacului”/saeculum, un spirit
sacru, căruia trebuia să i se închine și
viaţa culturală românească;

rolul tradiţiei, al miturilor și al

ritualurilor străvechi este minimalizat
sau chiar ignorat în totalitate;

literatura se orientează spre

intelectualism (afirmarea personajului
intelectual) și mediul citadin (al
orașului);

modernizarea literaturii române și

îndepărtarea de „spiritul provincial”;

promovarea procedeelor literare

precum analiza psihologică sau fluxul
conștiinţei;

interes orientat înspre autenticitate și

credibilitate.

C. Despre curentele avangardiste

Acestea erau situate la limita dintre

modernism și tradiţionalism. Dadaismul,
suprarealismul, constructivismul și
integralismul au „înflorit” în România
datorită unor scriitori precum: Tristan
Tzara, Ion Vinea, Ilarie Voronca etc.

Scriitori reprezentanți

m = modernism

t = tradiţionalism

Poeți

George Bacovia (m) - Lacustra,

Plumb, Sonet, Amurg violet, Amurg
de iarnă, Nervi de primăvară, Nervi de
toamnă, Tablou de iarnă, Decor, Ecou
de romanţă, Nocturna, Rar, Când
singur, În fericire, Gri, Moină

Lucian Blaga (m) — Daţi-mi un trup,

voi munţilor, Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii, Izvorul nopţii,
Meșterul Manole, Gorunul, Amurg de
toamnă, Lumina, Paradis în
destrămare, Strigăt în pustie,
Zamolxe, Către cititori, Mi-aștept
amurgul, Scoica, Steleloretc.

Ion Barbu (m) — Joc secund, Oul

dogmatic, Riga Crypto și lapona
Enigel, Din ceas, dedus, După
melci, Isarlâk, Uvedenrode

Tudor Arghezi m) — Creion, Flori

de mucigai, Testament, Psalmul 6,
Adam și Eva, Tare sunt singur,
Doamne, și pieziș, Fătălăul, Porunca,
Morgenstimmung, Cuvânt,
Epigraf, Inscripţie pe un portret

Ion Pillat (t) — Aci sosi pe vremuri,

Lumină iarna,Castanul cel mare

Vasile Voiculescu (t) — În gradina

Ghetsemani

Prozatori

Camil Petrescu (m) — Ultima

noapte de dragoste, întâia noapte de
război, Act veneţian, Jocul ielelor,
Patul lui Procust, Suflete tari;

Hortensia Papadat-Bengescu (m)

— Concert din muzică de Bach,
Fecioare despletite, Drumul ascuns

Anton Holban (m) - Ioana, O

moarte care nu dovedește nimic,
Jocurile Daniei, Bunica se pregătește
să moară, Nuntă princiară

Vasile Voiculescu (t) — Lostriţa,

Pescarul Amin, Capul de zimbru,
Șarpele Aliodor, Zahei orbul, În
mijlocul lupilor, Căprioara din vis,
Sakuntala;

Liviu Rebreanu (ţ) - Ion, Pădurea

spânzuraţilor, Ciuleandra, Răscoala,
Catastrofa, Jar, Amândoi, Iţic Ștrul,
dezertor, Cântecul iubirii, Jar.

Mihail Sadoveanu (ţ) - Baltagul,

Creanga de aur, Fraţii Jderi,
Dumbrava minunată)

Dramaturgi

Camil Petrescu - Jocul ielelor

Marin Sorescu - Iona

Critici literari/Ideologi/Mentori

Eugen Lovinescu

Nichifor Crainic - Amiază

Garabet Ibraileanu - Adela

Șerban Cioculescu

Vladimir Streinu

Perpessicius

Despre noi

Despre noi
Termeni și condiții
Politica de confidențialitate

Căutări populare

Genuri literare
Teza
Materiale adăugate recent
Lista operelor literare
Evaluarea Națională

Serviciul clienti

Contact
FAQ

Liceunet.ro
Gheorghe Lazăr, Nr. 24, Et. 13, Ap. 81, 300081
Timișoara, România