Anul III, Română A

Literatura română interbelică

Seminar: asist. univ. dr. Ştefan Firică

1. Prezentarea tematicii și a bibliografiei. Regulile participării la seminar.

2. Tipologii culturale (I). Modernismul. Cenaclul Sburătorul. Câțiva termeni cheie:
sincronism ș. cl. Modelul lovinescian. Tradiționalismul și Gândirea. Rigiditatea
teoriei, fluiditatea poeziei. Cât de „neaoș” e tradiționalismul nostru poetic? (E.
Lovinescu, fragmente din Istoria civilizației române moderne și Istoria literaturii
române contemporane; Nichifor Crainic, Sensul tradiției; Vasile Voiculescu, L-am
lăsat de a trecut, Ion Pillat, Poeme într-un vers).
3. O „limbă nouă” a poeziei. Arghezi (I). Flori de mucigai. Sfidând clișee
tradiționaliste și moderniste. Poezia marginii, marginea poeziei. Vă place
Arghezi? (Flori de mucigai, Galere, Pui de găi..., Sfântul, Tinca, Tecla).
4. O „limbă nouă” a poeziei. Arghezi (II). Poetul materiei: noroi, lut, cartofi, lăcuste,
coropișnițe, furnici ș. cl. Poezia Facerii, facerea poeziei. Secrete de fabricație ale
„miracolului” arghezian: procedee literare (Jignire, Cuvânt, Har, O lăcustă,
Abece).
5. (6 nov.) Un prozator la limitele modernismului. Arghezi (III). Nici „obiectiv”, nici
„subiectiv”. Dincolo de poezie și pamflet. Romanț comic, parabolă, utopie
neagră? (Cimitirul Buna-Vestire).
6. Ion Barbu. O poezie „dificilă”: merită efortul să o descifrăm? Un mare poet
român în câmpul curentelor moderne europene. Balcanism, constructivism,
hermetism, abstractivism, „poezie pură” (Isarlîk, Nastratin Hogea la Isarlîk, Un
personaj eteroman, Oul dogmatic).
7. Istorii literare. Studii de caz: Ion Barbu și Mateiu I. Caragiale în istoria
călinesciană. Modelul interbelic dominant: istoria literară națională și teleologică.
Și criticii ei: șarje interbelice, contestări actuale (G. Călinescu, Istoria literaturii
române de la origini până în prezent: Prefață, cap. Ion Barbu și Mateiu
Caragiale; Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică; Eugen Ionescu,
Nu, cap. Identitatea contrariilor).
8. (27 nov.) Literatură și cunoaștere. Lucian Blaga, poet sau gânditor?
Expresionismul în literatură, în teatru, în pictură: trăsături; cât de expresionist e
Blaga? Cum citim filosofia blagiană (Veniți după mine, tovarăși, Melancolie,
Liniște, Somn, Pan, De mână cu Marele Orb, Sufletul satului, Peisaj
transcendent; Geneza metaforei - fragment).
9. Tipologii culturale (II). Avangarda. Manifeste literare. Poezie-joc sau joc fără
poezie? Când literatura sfidează tabuuri morale, sociale și politice. Vise și jocuri
suprarealiste (Ion Vinea – Manifest activist către tinerime, Ev, Lamento; Geo
Bogza – Poem ultragiant, Poem petrolifer; Mihail Cosma – Scrisoare deschisă;
Stephan Roll – Hardmuth no. 2; Ilarie Voronca – Hidrofil; Gherasim Luca –
Inventatorul iubirii, Parcurg imposibilul, Passionèment; Gellu Naum – Drumețul
incendiar, Cuplul).
10. Cât de modernă e proza realistă. Doi autori comparați adeseori: Rebreanu și
Sadoveanu. Paradoxurile naturalismului. Și limitele lui (Ciuleandra de Liviu
Rebreanu). Nuvelă realistă sau mitică? (M. Sadoveanu, Ochi de urs).
11. Autenticitate și generație: două concepte la modă în Europa interbelică. Jurnale,
confesiuni, eseuri și romane. Extinderea „câmpului autobiografic” în modernitatea
literară. Literatură și politică. (Mircea Eliade: Maitreyi, Întoarcerea din Rai)
12. Teatru interbelic. Teatrul burghez sau ce înseamnă une pièce bien faite. Și
senzaționalele avataruri politice ale unui succes de public (Mihail Sebastian,
Steaua fără nume); Camil Petrescu împotriva teatrului burghez. Un dramaturg
incomod pentru toată lumea: teoreticieni, regizori, actori (Suflete tari).

BONUS:
28 noiembrie, ora 16-18. Vocile voastre. Temă generală: cum înțeleg interbelicul
românesc.

Notă: Selecția textelor poetice este orientativă. Se recomandă lectura textelor indicate,
urmând ca la seminar să discutăm numai o parte dintre ele, la alegerea studenților
și a conducătorului de seminar.
Prezența obligatorie la seminar: cel puțin 75%. Pentru nota de seminar, se punctează
contribuția efectivă a fiecăruia la discuțiile noastre.
  Bibliografie selectivă:

*** „Avangarda românească” (antologie, studiu introductiv, referințe critice și note de

Ion Pop, postfață de Eugen Simion), Editura Fundația Națională pentru Știință și
Artă, București, 2015
*** „Romanul românesc interbelic” (antolog.: Carmen Matei Mușat), Editura Humanitas,
București, 1998
Nicolae Balotă – „Arte poetice ale secolului XX”, Editura Minerva, București, 1997
Nicolae Balotă – „De la Ion la Ioanide”, Editura Eminescu, București, 1974
G. Călinescu – „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, Editura Minerva,
București, 1982
Matei Călinescu – „Conceptul modern de poezie”, Editura Paralela 45, Pitești, 2009
Ovid S. Crohmălniceanu – „Cinci prozatori în cinci feluri de lectură”, Editura Cartea
Românească, București, 1984
Ovid S. Crohmălniceanu – „Literatura română între cele două războaie mondiale”
Hugo Friedrich – „Structura liricii moderne: de la mijlocul secolului XIX până la
mijlocul secolului XX”, Editura Univers, București, 1998
Eugen Ionescu – „Nu”, Editura Humanitas – orice an.
E. Lovinescu – „Istoria civilizației române moderne”, în Scrieri (ed. îngrijită de Eugen
Simion, ed. Minerva, 1973
E. Lovinescu – „Istoria literaturii române contemporane”, în Opere, vol I-II, Academia
Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2014
Nicolae Manolescu – „Arca lui Noe”, vol. I-III, Editura Minerva, București, 1980-1983
Nicolae Manolescu – „Despre poezie”, Editura Aula, Brașov, 2002
Nicolae Manolescu – „Istoria critică a literaturii române”, Editura Paralela 45, Pitești,
2008
Mircea Martin, „G. Călinescu și «complexele» literaturii române”, Editura Paralela 45,
Pitești, 2002
Eugen Negrici – „Sistematica poeziei”, Cartea Românească, 1988
Ioana Em. Petrescu – „Ion Barbu și poetica postmodernismului”, Editura Cartea
Românească, București, 1993
Al. Protopopescu – „Romanul psihologic românesc”, Editura Paralela 45, Pitești, 2000
Ion Pop – „Avangarda în literatura română”, Editura Minerva, București, 1990
Mircea Scarlat – „Istoria poeziei românești”, Editura Minerva, Bucureşti, 1982
Georges Sebbag – „Suprarealismul”, Editura Cartea Românească, București, 1999
Andrei Terian, „Critica de export”, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2012
Tudor Vianu – „Introducere în opera lui Ion Barbu”, Editura Minerva, București, 1970
Tudor Vianu – „Studii de stilistică”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968
Mihai Zamfir – „Cealaltă față a prozei”, Editura Cartea Românească, București, 2006