Sunteți pe pagina 1din 6

Modernismul.

Tudor Arghezi-particularitati

Pe numele su adevrat Ion N. Theodorescu, Tudor Arghezi s-a nscut n 1880, la Bucureti. Are, cum i plcea s recunoasc, rdcini olteneti, n Crbuneti, judeul Gorj. Copilria sa nu este una tocmai fericit. Este obligat s lucreze precum custode i biat de prvlie. De la 19 ani, pn n 1904, merge la mnstirea Cernica, aceast perioad dovedindu-se ulterior una ce i-a pus foarte mult amprenta asupra scrisului su. Cltorete n Elveia, Frana i Italia. Totui din 1910 existena sa de rtcire se ncheie brusc. Din 1948 se retrage din viaa public la Mrior, crile sale fiind interzise de regimul comunist. Reabilitarea sa se va face ncet, dar nu vor lipsi nici compromisurile cu regimul. Din numeroasele mrturii s-a pstrat o fire ce nu i pierde deloc prospeimea, dovedind de multe ori o personalitate electrizant i plin de umor. (v. L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, Ed. Eminescu, Bucureti, 1981). Este cunoscut n primul rnd ca poet, dar este i unul dintre cei mai mari pamfletari. A publicat, de asemenea, i proz. Debuteaz cu versuri n 1886, cu pseudonimul Ion Theo, n Liga ortodox a lui Al. Macedonski ce i intuiete imediat talentul. Primul volum de versuri i apare destul de trziu, la vrsta de 47 de ani, cu un titlu cutat: Cuvinte potrivite. n 1955 este ales membru al Academiei Romne i, ca o ncununare deplin a activitii sale, n 1965, primete Premiul Herder, supranumit i Nobelul Estului, printre scriitori romni care au mai primit acest premiu numrndu-se Nichita Stnescu, Adrian Marino, Ana Blandiana sau Marin Sorescu. La nceput poezia sa este ru neleas, pentru c depete cu mult orizontul de ateptare al cititorilor. erban Cioculescu este unul dintre primii si aprtori. El pare s-i neleag demersul poetic, descoperind c exist o nepotrivire ntre sinteza propus de poet i facultatea de percepie liric a cititorului. (v. erban Cioculescu, Introducere n poezia lui T. Arghezi, Ediia a II-a, Ed. Minerva, Bucureti, 1971). Printre criticii care i-au mai exprimat prerea se numr G. Clinescu, Nicolae Balot, Ovid. S. Crohmlniceanu, Nicolae Manolescu, I. Negoiescu, Dumitru Micu, Ion Pop i muli alii. Trebuie subliniat faptul c vocea ntregii critici a nclinat spre o aezare n etajele superioare ale poeziei romneti, foarte aproape de Mihai Eminescu. Poezia arghezian se pliaz foarte bine pe categoriile negative teoretizate de germanul Hugo Friedrich n Structura liricii moderne. Arghezi sfideaz universul comun, cultiv, dup expresia aceluiai Friedrich, o frumusee bizar, diformul, urtul, grotescul, absurdul, cu alte cuvinte, anormalitatea, devenind principii de baz al acestei poezii. mbrind estetica urtului, el se afiliaz micrii simboliste. (v. analogia Florilor de mucigai de T. Arghezi cu Florile rului de Charles Baudelaire). Poezia este mutat spre periferie, n lumea mahalalelor, a hoilor, a pucriilor: n frig i noroi/ Trec hoii-n convoi, cte doi,/ Cu lanuri tr de picioare,/ Muncindu-se parc-n mocirli de sudoare (Cina), a beciurilor cu mori: n beciul cu mori, Ion e frumos,/ ntins gol pe piatr cu-n fraged surs,/ Trei nopi obolanii l-au ros/ i din gura-i bloas-i cade sacz. (Ion Ion). Poezia este supus unui proces alchimic, de distilare: Din bube, mucegaiuri i noroi,/ Iscatam frumusei i preuri noi. (Testament). Lirica sa religioas i a autodefinirii din Psalmi pstreaz o imagine arhetipal a divinitii, poetul devine un creator ntr-un sens profund religios. Este preocupat de cuvnt, ncearc s-i dea semnificaii noi. Nicolae Balot l numete un meteugar. Poezia pentru copii, poezia boabei i a frmei, populat de universul mrunt, este cea care ar putea

explica cel mai bine mecanismele de funcionare ale unei poezii n care predomin caracterul ludic i, pe alocuri, persiflant: Ctu-i Dumnezeu de mare/ N-are trei clase primare./ La citit se-mpiedic,/ Nu tie-aritmetic.// tie-att: numai s fac./ Ia oleac, pune-oleac./ Face oameni i lumin/ Din puin scuipat i tin,/ i dintr-un aluat mai lung/ Scoate luna ca din strung. (ABECE). Este i motivul pentru care poezia sa, ataat ca formul unui modernism n general nchis dup sloganul art pentru art, i gsete multiple bree prin care poate respira lejer. Este cunoscut de acum i prerea lui Mircea Crtrescu, din Postmodernismul romnesc, care sesiza c lirica arghezian se construiete pe fondul rezidual al unei poezii mai vechi, acelai poate pe care ar trebui s se construiasc i poezia postmodern. El afirm c Tudor Arghezi este un modernist atipic ce ar putea fi luat drept precursor al poeilor postmoderni. Este, ntr-adevr, poetul care schimb profund paradigma poeziei la noi, el rupe n for vraja romantismului sobru i remodeleaz, dup legi proprii, universul poetic existent. Formula sa, dei cu influene din mai multe curente literare, rmne una dintre cele mai originale din literatura romn.

Debutat in plina miscare samanatorista, la sfarsitul secolului al XIX-lea, dar intr-o revista macedonskiana, Arghezi e modernist prin sinteza pe care poetica sa o realizeaza. Ea conserva unele ecouri eminesciene ( in unele Creioane si in erotica elegiac), influente simboliste (agate negre, Flori de mucigai), anuntand, prin anumite aspect ale creatiei sale (celebralitatea, sensibilitatea zbuciumata cu mari elanuri seismic, amploarea teritoriilor sale lirice, voluptatea metamorfozei) avangarda care va vedea in el un precursor. Chiar teme lirice adjudicate de traditionalisti (lirica mistica, paradisul naturii rustice, cu gazelle si buruienile sale, poezia sociala) primesc expresie moderna, in esentiala renovare a expresiei lirice si a viziunii poetice argheziene. Indeosebi prin interesul acordat lexicului extras din totae registrele limbii-arhaic, bisericesc, cotidian, rural, mahalagesc, argotic, filosofic, prin vocatia sa de poeta artifex, reflex artistic al unei constiinte zbuciumate de contradictii, prin exploatarea resurselor esteticii uratului, ca si prin extraordinara eliberare a liricului de prejudecati, clisee si constrangeri, poezia argheziana depaseste epigonismul eminescian si se afirma ca fundamental modernista. Contemporan cu O. Goga si cu Ion Minulescu, dar si cu mai tinerii Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, Arghezi debuteaza editorial in 1927 cu un volum care surprinde, Cuvinte potrivite, in ciuda faptului ca majoritatea poeziilor erau cunoscute din periodicile in care fusesera risipite, timp de doua decenii. Reactiile criticii, unele elogioase, altele violent contestatare, par sa exprime deruta in fata unui poet nonconformist. Calinescu il declara pe autor cel mai mare contemporan al nostru, remarcand ca nimeni nu poate fi mai trivial cu atata suavitate si mai elevat cu mijloace atta de materiale. Ion Barbu va ataca, din pozitie opusa, aceeasi dimensiune a poeziei argheziene, opinand ca tocmai plasticitatea masei ei verbale este cea care respinge mesagiul si refuza Ideea. Nicolae Balota va sublinia, ulterior, dimensiunea ontologica a legaturii dintre finta si cuvant in poetica argheziana, intentia cuvantului poetic de a substitui fiinta, dar si descoperirea golului

in cuvant. Mare inovator al lexicului, de o materialitate masiva sau, alteori, de o eterata suavitate, ca si al sintaxei poetice care devine una de virtuozitate, Arghezi este un poet proteic : desi extinsa pe mai bine de sase decenii, lirica sa nu evolueaza in etape, nu se incadreaza marginilor unei singure ideologii literare, nu prezinta atitudini unitare care sa configureze compact temele lirice. In plus, surprinde varietatea paletei tematice : poezia pentru copii se alatura celei filosofice, universul boabei si al faramei sta langa cel al poeziei programatice, universul temnitei, alaturi de psalmi, sentimentul elegiac minor, alaturi de cel abisal, metafizic.

Prezinta particularitati moderniste ntr-o poezie studiata, apartinnd lui Tudor Arghezi. Modernismul este un curent literar, ntemeiat de Eugen Lovinescu, a carui doctrina porneste de la ideea ca exista un "spirit al veacului" care impune procesul de sincronizare a literaturii romne cu literatura europeana, cu 12512f511m noscut si ca principiul sincronismului. Ideea de la care porneste Eugen Lovinescu este aceea ca civilizatiile mai putin dezvoltate sufera influenta pozitiva a celor avansate, mai nti prin imitatia civilizatiei superioare, iar dupa implantarea acesteia prin stimularea crearii unui fond literar propriu. Primul obiectiv al modernismului a fost promovarea tinerilor scriitori si imprimarea unor tendinte moderniste n evolutia literaturii romne, deziderat mplinit prin lansarea unor nume ce vor deveni de prestigiu pentru literatura romna: Ion Barbu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Calinescu etc. n vederea modernizarii literaturii romne, Eugen Lovinescu traseaza cteva directii noi pe care sa se nscrie operele literare: evolutia prozei de la liric la epic si a poeziei de la epic la liric inspiratia din viata citadina crearea romanului obiectiv si a celui de analiza psihologica ilustrarea n operele literare a unor idei filozofice profunde crearea intelectualului ca personaj al operei literare

Particularitati moderniste n poezia "Te dramuiesc n zgomot si-n tacere...": Lirismul profund, fara urma de epic sau descriptivitate. Abordeaza o tema existentiala: relatia omului cu Divinitatea. Tema psalmului o constituie pendularea poetului ntre a crede neconditionat n Dumnezeu si a tagadui existenta Divinitatii, izvorta din nevoia de certitudine a poetului, care cauta dovezi palpabile, contactul direct cu El. Ipostaze originale ale Divinitatii:

1. Dumnezeu apare n ipostaza de soim si de vnat, pe care poetul l cauta "n zgomot si-n tacere". Este prelucrat aici motivul vnatorii. Dilema interioara a psalmistului este sugerata prin interogatiile : "Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere?". El ezita ntre dorinta de a distruge orice mit sau forma de idealitate si ngenuncherea n fata Stapnului ceresc. 2. Dumnezeu apare n ipostaza de ideal: "Esti visul meu din toate cel frumos". 3. n strofa a treia, Dumnezeu apare ca o virtualitate: "Pari cnd a fi, pari cnd ca nu mai esti".

n ultima strofa, suferinta poetului atinge paroxismul. Exasperarea sa atinge apogeul n ultimul vers, cnd exclama: "Vreau sa te pipai si sa urlu Este!". Poetul nu renunta deci la setea de cunoastere, la cautarea certitudinilor care sa ateste, n conceptia sa, existenta lui Dumnezeu. Cutezanta lui Arghezi nu este mnata de orgoliu, ci de aspiratie filozofica: "Ramn cu tine sa ma mai masor / Fara sa vreau sa ies biruitor".

Limbajul este imprevizibil si parcurge cele mai diverse modulatii: melancolie, contemplatie, ironie, exasperare.

Subiectul I (40 de puncte) (Tudor Arghezi, "Heruvim bolnav")

1. Expresii/locuiuni cu substantivul "cer": e strigtor la cer; diferen ca de la cer la pmnt; a ajunge n cer; a face gaur-n cer; e picat din cer; nedreptate strigtoare la cer; 2. Prin eliminarea ultimei virgule din versul Nmoluri fierte, grele, de asfalt, ar rezulta c substantivul "de asfalt", prin schimbarea funciei sintactice din atribut n complement, ar restrnge enumeraia la doi termeni n loc de trei, apoi s-ar modifica i sensul comunicrii, nelegndu-se c nmolurile ar conine asfalt. 3. Sens conotativ cu "roade" i "cap": *Discursul despre pericolul de a consuma droguri na dat roade. *Bunicii mei au casa aezat n capul satului. 4. Cmp semantic "nger": "fericirile", "cerul", "Tria" 5. Adverbul mai este folosit n versul ngerul meu i mai aduce-aminte pentru a exprima ideea c ngerul pstreaz amintirea timp ndelungat. 6. Tema sacrului; motivul ngerului 7. Comparaia Cerul la gust i-ajunge ca un blid/ Cu laptele amar i agurid sugereaz ideea c relaia omului cu Divinitatea s-a degradat, existnd pericolul desacralizrii lumii. 8. Ultimele dou versuri. Conjuncia "cci", cu sens concluziv i explicativ, sugereaz o consecin cutremurtoare a ntregii idei poetice, aceea a pericolului desacralizrii lumii. n contact cu oamenii, ngerul se molipsete de relele acestora i nu-i mai gsete locul n cer (oriunde capul caut s-i puie/ Locu-i spinos i iarba face cuie). Bolnav de monotonie i de tare umane, ngerul devine total dezinteresat de via i de culoare ( Livada, cmpul i-au pierdut i floarea/ i roadele i frunza i culoarea), chinuit de "buba pmnteasc" aprut pe "trupu-i alb" ca simptom amenintor pentru desacralizarea omenirii.

9. Titlul "Heruvim bolnav" sugereaz pericolul care pndete omenirea i anume acela de ai pierde spiritualitatea, ntruct heruvimul este ngerul aezat de Divinitate s vegheze crarea ce duce la pomul vieii. Aadar, dac heruvimul care ocrotete omenirea de pcate s-a contaminat de "boal", el devine neputincios n faa relelor care "ncolesc" i sunt pe cale s evolueze n lume. 10. Trsturi moderniste: - intelectualizarea poeziei viziunea filozofic a raportului spiritual dintre om i Divinitate (demitizare) - limbajul artistic original: estetica urtului realizat prin relaii de opoziie - "Livada, cmpul []floarea" n opoziie cu "Apele negre [] Nmoluri fierte, grele"; "trupu-i alb" n opoziie cu "o bun pmnteasc".

Subiectul al II-lea (20 de puncte) Text argumentativ despre buna nelegere n familie: "O familie trebuie s fie unit i solidar, cci altfel nenorocul bate la u" (Thomas Mann, "Casa Buddenbrook")

Sunt ntru totul de acord i susin cu trie afirmaia lui Thomas Mann, aceea c O familie trebuie s fie unit i solidar, cci altfel nenorocul bate la u. n primul rnd, consider c nelegerea, comunicarea i bunvoina sunt trei lucruri eseniale pentru a te putea integra n societate, att ca individ, ct i ca grup. Se tie deja c "unirea a fcut puterea" unui colectiv, a unei familii i, prin contrast, dezbinarea a dus la destrmarea sigur a acestora. Dac membrii unei familii au interese divergente, se suspecteaz reciproc i nu exist o relaie afectiv ntre ei, dezbinarea este iminent, destinul fiecruia evolund spre eec. Scriitori importani au ilustrat n operele lor acest aspect social, ca,de pild, George Clinescu n romanul "Enigma Otiliei". Relaiile degradate evidente n cadrul familiei Tulea, n care mama exercit o autoritate nefast asupra dezvoltrii personalitii copiilor, iar tatl este complet indiferent fa de creterea lor, ori relaiile dintre fraii Aglae Tulea-Costache Giurgiuveanu care se ursc din motive meschine, argumenteaz cu persuasiune afirmaia de mai sus. n alt ordine de idei, familia i poate da o for interioar, o ncredere n sine extrem de benefic prin faptul c, dac simi sprijinul necondiionat al celor apropiai, solidaritatea lor iubitoare, poi nvinge n via toate obstacolele. n concluzie, o familie unit i solidar poate asigura fiecruia dintre membrii si, un echilibru sufletesc i o siguran n forele proprii, care nu poate aduce dect fericire i izbnzi n via.

Subiectul al III-lea (30 de puncte) Prezentarea personajelor dintr-un basm cult studiat: * "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creang