Nichita Stanescu a fost inclus in curentul neomodernist desi creatia sa depaseste in multe momente barierele acestui curent literar.

Ar fi fost si greu pentru un poet atat de original sa se inscrie in limitele impuse de o anumita miscare literara. Poezia lui Nichita Stnescu se ncadreaz n neomodernismul romnesc, spiritul nonconformist al poetului l face s se apropie de noua orientare a poeziei de dup deceniului al VI lea admirndu-l i invidiindu-l pe Labi. Este acum o ntoarcere a poeziei spre lirism spre filozofie, spre problemele existeniale. Putem defini o caracteristic a neomodernismului legtura cu poezia naintailor: de la Eminescu i Blaga a mprumutat filozofia poetic, de la Arghezi, tehnica de noire a limbajului poetic, de la Ion Barbu, abstractizarea, esenializarea i nchiderea ermetic a sensurilor n cuvinte de simbol. Ceea ce individualizeaz creaia lui N. Stnescu este capacitatea de a crea noi raporturi ntre cuvinte; cuvintele i necuvintele poeziei sale dobndesc nsuiri umane, au comportament i triri, se iubesc i se ursc, se apropie i se resping pentru c ele nsele nu exprim sentimentele, ci sunt chiar sentimentul lui . Pentru N. Stnescu cuvintele nu sunt dect legturi sentimentale ntre oameni. Dac la Eminescu a ocat o expresie de forma suferin dureros de dulce, la Arghezi expresiile flori de mucegai sau bube, nori frumusei i versuri noi la N. Stnescu, limbajul poetic n totalitatea sa pare a fi o logic a absurdului, sentimentele i meditaia se descifreaz din subtextul textului poetic: Am gndit un mod att de dulce de a izbi dou cuvinte de iarba verde a nflori iar florile s-ar ierbii Evoluia din cilcul N. Stnescu urmeaz firescul drum de la adolescen la maturitate. Sentimentele sunt fundamentale i numai transfigurarea lor artistic printr-un limbaj original, dau eternitatea poetului. Creatia lui Nichita Stanescu se imparte in trei mari etape, reprezentand tot atatea trepte ale evolutiei sale artistice. Prima etapa este cea a volumelor din tinerete caracterizata prin exuberanta si elanul caracteristic varstei .Aici poetul isi manifesta starea de jubilare in deplina armonie cu sine si cu lumea exterioara, iar iubirea este sentimentul ce da nastere cuvintelor. Primul volum -Sensul iubirii are ca tema iesirea din somn, iar cel de-al doilea - O viziune a sentimentelor este vazut drept roman al unei idile si are ca tema dragostea ca stare de certitudine. Cea de-a doua etapa este una ce tranziteaza spre un lirism reflexiv ce reda o constiinta scizionata. Dispare starea de armonie din prima etapa si este inlocuita cu o stare de ruptura a sinelui cauzata de neputinta de a se autoexprima.Tot acum incepe dialogul poetului cu miturile, iar corporalitatea devine absurda. Aceasta etapa cuprinde volumele Dreptul la timp; 11Elegii; Oul si sfera; Rosul vertical; Laus Ptolemaei; Necuvintele si In dulcele stil clasic. A treia etapa incepe cu volumul Maretia frigului (1972) o meditatie in registru grav asupra mortii si a timpului.In aceasta etapa de maturitate artistica in care ajunge la concluzia ca poezia nu se scrie cu cuvinte, poetul publica alte trei volume: Epica Magna; Opere imperfecte si Noduri si semne. Aceasta ultima etapa a creatiei stanesciene este definita de criticul Corin Braga astfelmetapoeziatransfigurarea poetului in cuvant, tradeaza dorinta de a supravitui prin cuvant, dedusa din neputinta de a supravietui in mod direct.