Sunteți pe pagina 1din 3

Definitie

Specie a genului epic in proza, de dimensiuni moderate, situate intre schita si roman.
Evidentiaza un singur fir fabulativ, iar interestul autorului se orienteaza catre conturarea
personajelor care sunt mult mai complexe decat in schita si in povestire.

Spre deosebire de povestire care este o naratiune subiectivizata, in


nuvela, stilul tinde sa se obiectivizeze, majoritatea fiind maratiuni la
persoana a III-a, singular.

Clasificare
o Istorice
o Psihologice
o Fantastice
o Sociale
o Tragice
! “Moara cu noroc” este capodopera volumului “Novele din popor” (1881).
Aceasta nuvela inaugureaza etapa dramatica cu accente tragice din epica lui
Slavici.

Complexitatea nuvelei rezulta din mulktitudinea temelor abordate. Ea este:


- O nuvela psihologica
- O nuvela sociala (o fresca a societatii din Campia de Vest)
- O nuvela tragica prin supratema destinului, si ca urmare a hybris-ului.

Semnificatia titlului
Titlul este construit pe o amara ironie.
El trezeste cititorului anumite asteptari (un topos al fericirii), dar pe masura
ce acesta patrunde in inima evenimentelor, constatam ca naratiunea il
submineaza sistematic.
Moara cu noroc este un suprapersonaj, un spatiu malefic, care determina
destinul personajelor si-n care se consuma tragedia familiei lui Ghita.
Substantivul “moara” este polisemantic deosebit de expresiv prin sugestiile sale.
Nu itereseaza sensul propriu al lui (actiunea de a macina cereale), ci sensul secundar si
figurat: in nuvela lui Slavici, moara macina banii clientilor si in primul rand, constiintele
umane.
Dupa criteriul dimensiunii, nuvela pupate fi considerata un microroman.
Este alcatuita din 17 capitole, (primul = prolog, ultimul = epilog).
Cele 17 capitole preznita in mod gradat evolutia momentelor subiectului.
De retinut ca deznodamantlul nu corespune finalului. Incipitul se afla in relatie de
simetrie cu finalul, deoarece ambele sunt sustinute de batrana mama a Anei.

Trasaturile nuvelei psihologice


Este prima noastra nuvela psihologica deoarece in ea predomina preocuparea
autorului de a contura caractere puternice cu o framantata viata interioara.
• Nuvela psihologica in primul rand prin tema abordata:
dezintegrarea eului; dezumanizarea finite, sub imapctul unor
forte devastatoare (arghirofilia).
• Dezbaterea de natura morala – inaugurate de batrana mama in
prolog.
• Obsesia, teama, gelozia – teme specifice prozei prozei
psihologice.
• Conflictul predominant este interior, situate la nivelul
constiintei personajului, protagonistul fiind sfarsit intre doua
porniri contradictorii (datoria fata de familie, si obsesia
banului)
• In proza de factura psihologica, descreire de natura sunt
functionale (padurea pustie, furtuna dezlantuita), reprezinta
fundalul pe care se desfasoara pasiunile umane.

Analiza psihologica manuita cu atata maiestrie de Slavici, pleaca de la descrierea unor


stari sufletesti generale si ajunge la detalii foarte fine.
In analiza psihologica, un rol important il au:
- dialogul
- monologul interior
- introspectia
- focalizarea interna
- stilul indirect-liber
Stilul indirect liber = Gandurile personajelor sunt relatate la persoana a III-a de catre
autor.
Se suprima elementele de relatie si verbale declarative din vorbirea indirecta.
A nu se conunda cu monologul interior, care consta in reproducerea gandului personajului
la persoana I.

A) CONSTRUCTIA SUBICTULUI

I. actiune
II. conflict
III. momentele subiectului
IV. spatial si timpul (relatiile spatio-temporale. Cronotopul)

I. Actiune: este prezentata chronologic, in ordinea in care s-au produs


evenimentele.
II. Conflictul: este declansat de intriga si consta in: disputa, direrend, cearta,
neintelegere intre doua personaje/idei/sentimente.
Poate fi: Interior/Exterior.
Interior: la nivelul constiintei eroului sfasiat intre doua tendinte contradictorii): datoria
morala fata de famiulie, si obsesia banului (arghirofilie).
Conflictul interior este cel mai puternic din nuvela, dar este deteminat de conflictele
exterioare. Ghita vs. Lica, Autoritati vs. Lica, Ghita vs. Ana.
Constatam existenta unui conflict latent intre generatii, exprimat de avetrismentul
batranei din incipit.

III. Relatii temporale si spatiale

• Evenimentele se desfasoara la un interval de aproximativ un an, avand


drept repere doua evenimente cu rezonanta religioasa: Sf. Gh pana la
Pastele urmator.
• Unde? In Campia de vest, in apropiere de Ineu, intr-un spatiu malefoic
situate la o intretaiere de drumuri pe care uatorul il numeste simbolic
“moara cu noroc”
• Descrierile de natura sunt fucntionale. Elementele naturii reprezinta
fundalul pe care se desfasoara pasiunile umane.

B) CONSTRUCTIA DISCURSULUI

Constructia subiectului se realizeaza avand ca repere: inlantuire/alternanta, incipit, final,


elipsa.
ELIPSA = absenta unor evenimente din discurs (nu sunt mentionate in text) dar prezente
in istorie.
In nuvela “Moara cu noroc”, secventele narrative sunt prezentate prin inlantuire, deoarece
evenimentele decurg unele din altele.
INCIPITUL = uvertura unei opera epice/lirice/dramatice/, primele randuri
FINALUL = sfarsitul unei opera literare care, in cazul de fata, nu corespunde
deznodamanului.
• In nuvela lui Slavici, incipitul se afla in relatie de simetrie cu finalul.
Incipitul are un caracter moralizator. Batrana adreseaza tanarului cuplu un avertisment prin
care inaugureaza dezbaterea de natura morala, specifica prozei psihologice.
“Omul sa fie fericit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te
face fericit”
Vorbele batranei au un accentuat character gnomic (paremiologic) si reprezinta o pledoarie
pt. cumapatare, masura, echilibru msi armonie.
Incipitul are un character premonitoriu.
Interventia batranei din fanal sta sub semnul fatalitatii destinului: “asa le-a fost data”