Nichita Stnescu este considerat a fi unul dintre inovatorii limbajului poetic n literaturaromana alturi de Mihai Eminescu i Tudor Arghezi.

Astfel, conform opiniei lui EugenLovinescu, Nichita Stnescu schimb sensul i planul speculaiei poetice, lirismul sau fiindneateptat i atenteaz la nelegerea cititorului. Nicolae Manolescu surprinde, de asemenea,n poezia stnesciana o rsturnare de percepii, o metafizic a realului i o fizic aemoiilor.Nichita Stnescu este reprezentant al generaiei anilor '60, exprimndu-i epoca icontribuind n mod decisiv la constituirea ei prin ideologia sa poetica. Poezia Lecia despre cub de Nichita Stnescu, cu care se deschide volumul intitulat programatic Opere imperfecte, constituie o arta poetica neomodernist, poetul exprimndu-si direct convingerile despre creaie, despre menirea operei de art, si despre rolul creatorului.Artele poetice moderniste si neomoderniste nu privesc creaia din exterior, ci din interior punnd-o n centrul universului celui care o creeaz. Fiind o poezie neomodernist ea secaracterizeaz prin fora limbajului, prin capacitatea cuvintelor de a exprima altceva dectlumesc, de a deveni necuvinte deoarece, precum spune si poetul, n lumea poeziei sefolosesc necuvinte. Poezia neomodernist se caracterizeaz prin capacitatea cuvintelor de adeveni necuvinte de a se ncrca cu semnificaie metaforic. Astfel Lecia despre cubdevine o meditaie asupra creaiei exprimat metaforic prin substantivul cub si evideniazfaptul ca frumosul artistic se nate paradoxal prin imperfeciunea creaiei, a formei finite aacesteia.Fiind o arta poetica, poezia are ca tema creaia si evideniaz procesul care duce la natereaunei opere de arta neomoderniste.nc de la nceput, prin verbele reflexiv impersonale ( se ia, se ciopleteetc) poezia seapropie de modelul unui text injonctiv si respect tiparul descrierii procedurale;alturi deverbe, un rol important in acest sens l are locuiunea adverbial dup aceea. Att modul sitimpul verbelor cat si elementul aflat in centrul descrierii permit identificarea a doua marisecvene poetice. Prima, prezint procesul de creaie, a operei de art, a cubului cu un colsfrmat iar a doua reacia celor care privesc opera fr a nelege esena ei. In prima secvena sunt identificate trei idei poetice n centrul crora se afla simbolul principal al poeziei, cubul.Acesta sugereaz ideea de perfeciune, iar aceasta idee ii este atribuit opereide art. Incipitul poeziei este prozaic (realist) : se ia o bucat de piatr si nu trdeaz, la prima lectura, metafora coninut. Piatra simbolizeaz lumea real care este pentru oriceoper creat, surs de inspiraie. Articularea nehotrta a substantivului bucat ilustreazfaptul ca orice aspect al lumii reale, indiferent de condiia sa, poate sta la baza creaiei. De altfel, incipitul conine etapele muncii artistului pentru care scopul iniial este obinereaformei perfecte. Verbele se cioplete, se lustruiete, se rzuiete exprima aciune

ce presupune tot mai mult finee, iar fiecrui verb i este asociat un instrumentmetafor: daltade snge; ochiul lui Homer si raze. Acestea sunt expresiile efortului creator care presupune durere si sacrificiu, privire ntoars spre sine ( supraprivire) i cunoatere. Cea de-a doua idee circumscris primei secvene ine de nevoia de iubire, de trirea subiectiv,exprimat prin gestul srutului, semn nu doar al adoraiei ci si o modalitate de a transferastarea afectiva a creatorului si a lumii ntregi asupra operei de art: se sruta de nenumrateori cubul/ cu gura ta, cu gura altora/ si mai ales cu gura infantei. Distrugerea perfeciuniiformale , ultima idee dezvoltat n secven, reprezint momentul final al creaiei. Renunareala perfeciunea creat e necesar i e realizat nsui de creator. Instrumentul folosit pentruanularea perfeciunii este ciocanul iar gestul e realizat cu rapiditate( brusc). Mesajul este prin urmare, acela c creatorul neomodernist i trece prin etape diferite creaia construind perfeciunea clasic, transfernd asupra ei sensibilitatea romantic dar distrugndconvenionalul, att la nivel lingvistic cat si la nivel prozodic. n centrul celei de-a douasecvene poetice se afla receptarea uman. Privirea receptorului, umanitatea nsi,interpreteaz imperfeciunea creaiei ca semn al incapacitii omului de a o depi, n timp cetonul de regret demonstreaz contrariul: dificultatea receptorului de a depi nevoia de avedea forma perfect. Repetarea pronumelui nehotrt toi are rolul de a accentua diferenaireconciliabil dintre creator si public, iar exclamaia : Ce cub perfect ar fi acesta,/ de n-ar fiavut un col sfrmat evideniaz atitudinea mulimii n faa unei creaii care nu corespundeviziunii ei faa de art.Tema creaiei i viziunea neomodernist despre lume se reflect in mod direct in textul liric.Fiind o art poetic, poezia Lecia despre cub de Nichita Stnescu transmite concepiaautorului despre raportul dintre tradiional si modern in procesul creaiei, despre modul in careestetica neomodernist vede relaia cu poezia clasic. Procesul creaiei este surprins prinmetafore ocante, cuvintele pierzndu-si sensul uzual i ncrcndu-se de noi semnificaii,fiindc dac realitatea acestei lumi se exprim in cuvinte, realitatea poeziei se exprim nnecuvinte. Viziunea despre creaie se exprim in mod original, poezia transmind mesajulca poezia neomodernist are ca punct de plecare dulcele stil clasic, pe care l transcede, iar nclcarea conveniei, , posibil prin efort, poate fi perceput ca distrugere i imperfeciune.Este evident ca titlul poeziei sugereaz caracterul didactic al demonstraiei prin substantivullecie, autorul anunndu-si astfel intenia de a explica naterea unui element carealctuiete universul : cubul

imperfect, simbol al poeziei neomodernist, al unei noi viziunidespre creaie. Referindu-se la aceast poezie, Ion Pop afirm c este o compoziie demonstrativ care sugereaz reducerea in prim plan a problematicii creaiei. Cel care instruiete este din nou un poeta artifex contient de mijloacele sale si calculndu-si pn inemplinirile. Oricine poate vedea in propria lecie o glos simbolic pe tema esteticiiimperfeciunii, att de caracteristic poeziei si artei moderne: voit imperfect , opera trebuie srmn deschis, asigurndu-i astfel o nou via n imaginaia contemplatorului. Nichita Stnescu este unul dintre reprezentanii poeziei neomoderniste care a impus o noua paradigm prin metaforele ocante, neobinuite, prin desemantizarea limbajului, prin plasareaunor convenii poetice clasice in contexte noi.