Joc secund

Comentariu literar
Dac poezia modern poate fi definit, la nceput, ca o creare a lumii i, n
acelai timp, ca o creare liric a limbajului, ea devine, cu timpul, numai o
aventur pur a limbajului. ( icolae !anolescu, Metamorfozele poeziei"
#u$en %ovinescu definea modernismul ca o micare literar ieit din
contactul mai viu cu literaturile occidentale i, ndeosebi, cu literatura
francez, accentu&nd ideea c este vorba despre contactul cu literaturile
occidentale de dup '((). %a baza acestui proces de modernizare a literaturii
rom&ne st principiul sincronismului ( principiul care asi$ur dinamica
fenomenelor culturale i sociale ale secolului al **+lea rom&nesc ".
,n sens restr&ns, conceptul de modernism a fost asociat micrii literare
constituite la sf&ritul secolului al *-*+lea, n jurul unor poe.i de ori$ine
portu$/ez, precum 0uben Dario i 1ntonio !ac/ado2 notele sale definitorii
sunt o estetic a sincerit.ii i un simbolism muzical verlainian ( -rina
3etra " ,n sens lar$, modernism nseamn apari.ia formelor inovatoare n
planul crea.iei artistice, forme care se opun, de re$ul, tradi.iei
( tradi.ionalismului "2 din aceast perspectiv, toate curentele literare care au
dominat nceputul i prima jumtate a secolului al **+lea fac parte din
modernism4 simbolismul, e5presionismul, suprarealismul, futurismul,
dadaismul, ima$ismul. 3ot fi denumite drept moderniste, apar.in&nd
modernismului, totalitatea micrilor ideolo$ice, artistice i literare,care tind,
n forme spontane sau pro$ramate, spre ruperea le$turilor cu tradi.ia prin
atitudini anticlasice, antiacademice, antitradi.ionale, anticonservatoare, de
orice spe., repulsie mpins p&n la ne$ativism radical ( 1drian !arino "
-on 6arbu este unul dintre poe.ii rom&ni interbelici care au inovat
spectaculos la nivel prozodic, formal i la nivelul con.inutului poezia.
,ntrea$a sa oper st sub semnul modernismului. 7udor 8ianu vorbete
despre mai multe etape n evolu.ia lirismului barbian4 etapa parnasian, n
care se remarc preocuparea pentru perfec.iunea formal, cultivarea
anumitor simboluri i detaarea de con.inut a eului liric2 etapa baladic i
oriental depete caracterul abstract al primelor poeme, orient&ndu+se spre
elemente de mit i de le$end balcanic2 etapa ermetic, n care se revine la
perfec.iunea clasic a formei i se abstractizeaz mesajul poetic. 3oeziile
definitorii pentru aceast etap a liricii lui -on 6arbu sunt numai o aventur
pur a limbajului ( icolae !anolescu ", ilustr&nd depirea unui proces de
creare a lumii i de creare liric a limbajului i valorizarea resurselor
abstractizante ale limbajului.!ai intai e5ista un moment de
tranzitie,reperzentat de Oul dogmatic, Ritmuri pentru nunti necesare sau
Uvedenrode.-n ele se pastreaza inca le$atura cu etapa anterioaraprin
pasajele narative si descriptivecara fac poezia mai usor de
descifrat.Calinescu sustineca, de fapt,aici ar e5ista ermetismul autentic al
poeziilor lui 6arbupentru ca se bazeaza pe simboluri,cel din Joc secund
nefiind decat un ermetism de dificultate filolo$ica tinand de o sinta5a
poetica.
3oeziiile amntite se constituie pe ideea nuntii inteleasa ca patrundere in
miracolul creatiei universale.9ul do$matic este c/iar un simbol al
misterului nuntii pentru ca in structura lui duala se reprezinta lumea
dinaintea nuntirii,creatia de dinaintea :enezei.6analul ou demonstreaza ca
maruntele lumi pastreaza do$maca macrocosmosul se repeta in
microcosmos.De aceea el esta facut sa devina obiect de contemplatie.
# dat acestui trist norod;<i oul sterp ca de mancare
Dar viul ou la varf cu plod;=acut e sa >l privim la soare.
8azut in lumina soarelui ,oul releva insasi esenta universului,ima$inea
eterna a increatului.
-n Ritmuri pentru nunti necesare se evoca trei cai de cunoastere4prin
eros,reprezentata astral prin8enus,prin ratiune,avand ca simbol pe !ercur,si
prin contemplatie poetica,simbolizata de <oare.
=iecare e5perienta este o nunta,adica o comuniune cu esenta lumii,dar
prin primele doua contopirea nu este perfecta.1spiratia spre absolut se
implineste doar prin atin$erea contemplatiei poetice .1semeni poeziei Eu
nu strivesc corola de minuni a lumii si poezia din lirica lui 6arbu aduce in
prim plan problema raportului dintre cunosaterea lo$ica si cea metaforica.
-n Uvedenrode ,pe aceeasi tema a nuntii,e reluata intr+un material poetic
nou,ideea erosului ca incercare esuata de cunoastere.7itul inventat de poet
defineste un spatiu de cosmar,o reprezentare a vietii ve$etative.=aza de
tranzitie este de o puternica ori$inalitate.%imbajul este dens,termenii
neobisnuiti,multi neolo$istici sau rari.# un ultim pas pana la concentrarea
e5persiei din cicul Joc secund .
-n aceasta serie de poezii,orientarile fundamentale raman cele
doua4prinderea sensului lumii ascuns de aparente sau fenomenalitatea
imediata in care se intuieste esenta lumii.
,n aceast etap de crea.ie se nscrie poezia Joc secund , publicat ini.ial
cu titlul Din ceas, dedus
7e5tul are valoare de art poetic, nscriindu+se n ceea ce !arin !incu
numea lirism absolut. 1mbele strofe se construiesc pe baza unor metafore+
simbol, al cror sens se dezvluie dup lecturi succesive, ntruc&t lirica
modern presupune reveniri, reinterpretri, adic o lectur neliniar a
te5tului. 3oezia impresioneaza in primul rand printr +o sonoritate
impecabila,adevarata ?@muzica a formelor in zbor@@,dar nu isi dezvaluie
sensul de la o prima lectura.1utorul ne indruma 4 ?@8ersul cariua ne
inc/inam se dovedeste a fi o dificila libertate 4lumea purificata pana a nu
mai o$lindi decat fi$ura spiritului nostru.1ct clar de narcisim.Desi$ur ca tot
absolutul 2o pura directie,un semn al mintii
1rta poetica pe care o ima$ineaza in Joc secund ima$ineaza frumosul
artistic prin constituirea unei lumi paralele realitatii cotidiene.
7itlul metafora Joc secundeste o definitie pentru creatie,pentru opera
literara pusa sub semnul ludicului,al adancului,al absolutului.Creatia se naste
din atemporalitate ,este rupta din contin$entul dedus,tinde spre azurul
mantuitpe care il atin$e prin reflectare in o$inda,traverseaza sursa rulala de
inspiratie si se naste in ape,element fundamental al vietii.Jocul secund se
detaseaza de jocul prim prin cel al realului si ia nastere in apa,mai pur,mai
lipsit de orice element al contin$entului.
3oezia pleaca de la ideea fundamentala ca arta este o reflectare a
realitatii,care la randul ei reflecta o lume a ideiilor.Diferenta dintre conceptia
lui 3laton si a lui - 6arbu se refera la raportarea artei la -deal.Daca 3laton
sustine o indepartare a realitatiii de -deal,6arbu transpune in -deal lumea
reala,si confera frumosului artistic etrenitatea pe care o intruc/ipeaza.
3oezia,adancul acestei calme cresteiese din contin$ent,din
ceas,pentru a se stabili intr+un univers propriu al liricii pure.in mantuit
azur.1stfel primele doua versuri stabilesc afirmatia teza a artei poetice
barbiene.Celelalte versuri reiau prin trei ima$ini diferite rezumate la trei
cuvinte c/eie2cirezi a$reste Anadir si meduze
3rima ima$ine,reia afirmatia teza conform careia,poezia ,arta,paraseste
cotidianul si trece in planul eternitatii,transfi$urandu+se in frumosul
artistic,cel al cirezilor a$reste.Jocul secund imita realitatea,se foloseste de
elementele acesteia din care modeleaza forme pure ,ideale.3oezia este astfel
un joc,unul care secondeaza jocul cotidian al vietii,a carui sursa o constituie
rusticul,bucolicul,cirezile a$reste.
ascuta din apa,purificata, creatia devine un joc,idee pura,simbol
transfi$urat al realului,de la care s+a plecat.
adirul este nucleul celei de >a doua ima$ini care sustine teza artei
poetice.3roiectie ima$inara,reflectare a zenitului in mintea omului,nadirul
este punctul inalt,acolo unde idealurile,aspiratiile se intalnesc.#5clamatia
retoricaadir latentBe5prima vocea eului liric care isi c/eama
inspiratia,c/eama infinitul, si defineste eul absolut spre care aspira.Catre
acest punct tinte intrea$a fiinta umana.spre acesta aspira poetul.Creatia este
definita metaforic drept cantec de /arfe iar atributul acestuia este ascuns.
1treia ima$ine este constituita de elementul marin,simbol al ideii poetice
si al fanteziei. !area se constituie ca simbol al profunzimii $andirii.6arbu
compara cantecul poetului cu marea si meduzele.%umina fosforescenta a
acestora nu se vede decat noaptea,fapt ce semnifica o desc/idere spre
interior.
1scuns cum numai marea;!eduzele cand plimba sub clopotele verzi
!eduzele care plutesc in limpezimea apei marii se confunda cu
ea,devinclopote verzirod al ima$inatiei creatorului.
1rta poetica barbiana mizeasa pe ima$ini poetice inedite si pe un limbaj
lapidar,ce conduc spre poezia pura a jocului secund
6arbu construieste o poezie a esentelor si a abstactiil2or,a unui joc nascut
nu din realitatea imediata,ci din reflectarea ei in o$linda,in spirit.
-n timp ce arta poetica ar$/eziana sustine o poetica plastica,a
mestesu$ului,cea bla$iana reima$ineaza universul ca mister,arta poetica
barbiana face din creatie o e5persie a jocului secund,a ludicului pur,care da
nastere unei lumi ideatice distincta de universul real.
%a nivel prozodic se observa constructia te5tului in doua catrene,rima
incrucisata ,ritmul iambic,masura de 'C+'D silabe,predomina
neolo$ismele,termeniii abstracti ,familiari matematicianului.

E