Sunteți pe pagina 1din 4

Joc secund Comentariu literar

Dac poezia modern poate fi definit, la nceput, ca o creare a lumii i, n acelai timp, ca o creare liric a limbajului, ea devine, cu timpul, numai o aventur pur a limbajului. ( Nicolae Manolescu, Metamorfozele poeziei) Eugen Lovinescu definea modernismul ca o micare literar ieit din contactul mai viu cu literaturile occidentale i, ndeosebi, cu literatura francez, accentund ideea c este vorba despre contactul cu literaturile occidentale de dup 1880. La baza acestui proces de modernizare a literaturii romne st principiul sincronismului ( principiul care asigur dinamica fenomenelor culturale i sociale ale secolului al XX-lea romnesc ). n sens restrns, conceptul de modernism a fost asociat micrii literare constituite la sfritul secolului al XIX-lea, n jurul unor poei de origine portughez, precum Ruben Dario i Antonio Machado; notele sale definitorii sunt o estetic a sinceritii i un simbolism muzical verlainian ( Irina Petra ) n sens larg, modernism nseamn apariia formelor inovatoare n planul creaiei artistice, forme care se opun, de regul, tradiiei ( tradiionalismului ); din aceast perspectiv, toate curentele literare care au dominat nceputul i prima jumtate a secolului al XX-lea fac parte din modernism: simbolismul, expresionismul, suprarealismul, futurismul, dadaismul, imagismul. Pot fi denumite drept moderniste, aparinnd modernismului, totalitatea micrilor ideologice, artistice i literare,care tind, n forme spontane sau programate, spre ruperea legturilor cu tradiia prin atitudini anticlasice, antiacademice, antitradiionale, anticonservatoare, de orice spe, repulsie mpins pn la negativism radical ( Adrian Marino ) Ion Barbu este unul dintre poeii romni interbelici care au inovat spectaculos la nivel prozodic, formal i la nivelul coninutului poezia. ntreaga sa oper st sub semnul modernismului. Tudor Vianu vorbete despre mai multe etape n evoluia lirismului barbian: etapa parnasian, n care se remarc preocuparea pentru perfeciunea formal, cultivarea anumitor simboluri i detaarea de coninut a eului liric; etapa baladic i oriental depete caracterul abstract al primelor poeme, orientndu-se spre elemente de mit i de legend balcanic; etapa ermetic, n care se revine la

perfeciunea clasic a formei i se abstractizeaz mesajul poetic. Poeziile definitorii pentru aceast etap a liricii lui Ion Barbu sunt numai o aventur pur a limbajului ( Nicolae Manolescu ), ilustrnd depirea unui proces de creare a lumii i de creare liric a limbajului i valorizarea resurselor abstractizante ale limbajului.Mai intai exista un moment de tranzitie,reperzentat de Oul dogmatic, Ritmuri pentru nunti necesare sau Uvedenrode.In ele se pastreaza inca legatura cu etapa anterioaraprin pasajele narative si descriptivecara fac poezia mai usor de descifrat.Calinescu sustineca, de fapt,aici ar exista ermetismul autentic al poeziilor lui Barbupentru ca se bazeaza pe simboluri,cel din Joc secund nefiind decat un ermetism de dificultate filologica tinand de o sintaxa poetica. Poeziiile amntite se constituie pe ideea nuntii inteleasa ca patrundere in miracolul creatiei universale.Oul dogmatic este chiar un simbol al misterului nuntii pentru ca in structura lui duala se reprezinta lumea dinaintea nuntirii,creatia de dinaintea Genezei.Banalul ou demonstreaza ca maruntele lumi pastreaza dogmaca macrocosmosul se repeta in microcosmos.De aceea el esta facut sa devina obiect de contemplatie. E dat acestui trist norod\Si oul sterp ca de mancare Dar viul ou la varf cu plod\Facut e sa l privim la soare. Vazut in lumina soarelui ,oul releva insasi esenta universului,imaginea eterna a increatului. In Ritmuri pentru nunti necesare se evoca trei cai de cunoastere:prin eros,reprezentata astral prinVenus,prin ratiune,avand ca simbol pe Mercur,si prin contemplatie poetica,simbolizata de Soare. Fiecare experienta este o nunta,adica o comuniune cu esenta lumii,dar prin primele doua contopirea nu este perfecta.Aspiratia spre absolut se implineste doar prin atingerea contemplatiei poetice .Asemeni poeziei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii si poezia din lirica lui Barbu aduce in prim plan problema raportului dintre cunosaterea logica si cea metaforica. In Uvedenrode ,pe aceeasi tema a nuntii,e reluata intr-un material poetic nou,ideea erosului ca incercare esuata de cunoastere.Titul inventat de poet defineste un spatiu de cosmar,o reprezentare a vietii vegetative.Faza de tranzitie este de o puternica originalitate.Limbajul este dens,termenii neobisnuiti,multi neologistici sau rari.E un ultim pas pana la concentrarea expersiei din cicul Joc secund . In aceasta serie de poezii,orientarile fundamentale raman cele doua:prinderea sensului lumii ascuns de aparente sau fenomenalitatea imediata in care se intuieste esenta lumii.

n aceast etap de creaie se nscrie poezia Joc secund , publicat iniial cu titlul Din ceas, dedus Textul are valoare de art poetic, nscriindu-se n ceea ce Marin Mincu numea lirism absolut. Ambele strofe se construiesc pe baza unor metaforesimbol, al cror sens se dezvluie dup lecturi succesive, ntruct lirica modern presupune reveniri, reinterpretri, adic o lectur neliniar a textului. Poezia impresioneaza in primul rand printr -o sonoritate impecabila,adevarata muzica a formelor in zbor,dar nu isi dezvaluie sensul de la o prima lectura.Autorul ne indruma : Versul cariua ne inchinam se dovedeste a fi o dificila libertate :lumea purificata pana a nu mai oglindi decat figura spiritului nostru.Act clar de narcisim.Desigur ca tot absolutul ;o pura directie,un semn al mintii Arta poetica pe care o imagineaza in Joc secund imagineaza frumosul artistic prin constituirea unei lumi paralele realitatii cotidiene. Titlul metafora Joc secundeste o definitie pentru creatie,pentru opera literara pusa sub semnul ludicului,al adancului,al absolutului.Creatia se naste din atemporalitate ,este rupta din contingentul dedus,tinde spre azurul mantuitpe care il atinge prin reflectare in oginda,traverseaza sursa rulala de inspiratie si se naste in ape,element fundamental al vietii.Jocul secund se detaseaza de jocul prim prin cel al realului si ia nastere in apa,mai pur,mai lipsit de orice element al contingentului. Poezia pleaca de la ideea fundamentala ca arta este o reflectare a realitatii,care la randul ei reflecta o lume a ideiilor.Diferenta dintre conceptia lui Platon si a lui I Barbu se refera la raportarea artei la Ideal.Daca Platon sustine o indepartare a realitatiii de Ideal,Barbu transpune in Ideal lumea reala,si confera frumosului artistic etrenitatea pe care o intruchipeaza. Poezia,adancul acestei calme cresteiese din contingent,din ceas,pentru a se stabili intr-un univers propriu al liricii pure.in mantuit azur.Astfel primele doua versuri stabilesc afirmatia teza a artei poetice barbiene.Celelalte versuri reiau prin trei imagini diferite rezumate la trei cuvinte cheie;cirezi agreste nadir si meduze Prima imagine,reia afirmatia teza conform careia,poezia ,arta,paraseste cotidianul si trece in planul eternitatii,transfigurandu-se in frumosul artistic,cel al cirezilor agreste.Jocul secund imita realitatea,se foloseste de elementele acesteia din care modeleaza forme pure ,ideale.Poezia este astfel un joc,unul care secondeaza jocul cotidian al vietii,a carui sursa o constituie rusticul,bucolicul,cirezile agreste. Nascuta din apa,purificata, creatia devine un joc,idee pura,simbol transfigurat al realului,de la care s-a plecat.

Nadirul este nucleul celei de a doua imagini care sustine teza artei poetice.Proiectie imaginara,reflectare a zenitului in mintea omului,nadirul este punctul inalt,acolo unde idealurile,aspiratiile se intalnesc.Exclamatia retoricaNadir latent!exprima vocea eului liric care isi cheama inspiratia,cheama infinitul, si defineste eul absolut spre care aspira.Catre acest punct tinte intreaga fiinta umana.spre acesta aspira poetul.Creatia este definita metaforic drept cantec de harfe iar atributul acestuia este ascuns. Atreia imagine este constituita de elementul marin,simbol al ideii poetice si al fanteziei. Marea se constituie ca simbol al profunzimii gandirii.Barbu compara cantecul poetului cu marea si meduzele.Lumina fosforescenta a acestora nu se vede decat noaptea,fapt ce semnifica o deschidere spre interior. Ascuns cum numai marea\Meduzele cand plimba sub clopotele verzi Meduzele care plutesc in limpezimea apei marii se confunda cu ea,devinclopote verzirod al imaginatiei creatorului. Arta poetica barbiana mizeasa pe imagini poetice inedite si pe un limbaj lapidar,ce conduc spre poezia pura a jocului secund Barbu construieste o poezie a esentelor si a abstactiil;or,a unui joc nascut nu din realitatea imediata,ci din reflectarea ei in oglinda,in spirit. In timp ce arta poetica argheziana sustine o poetica plastica,a mestesugului,cea blagiana reimagineaza universul ca mister,arta poetica barbiana face din creatie o expersie a jocului secund,a ludicului pur,care da nastere unei lumi ideatice distincta de universul real. La nivel prozodic se observa constructia textului in doua catrene,rima incrucisata ,ritmul iambic,masura de 13-14 silabe,predomina neologismele,termeniii abstracti ,familiari matematicianului.