P. 1
George Bacovia - Lacustra Eseu

George Bacovia - Lacustra Eseu

5.0

|Views: 100|Likes:
Published by Alexandra Ivanov

More info:

Published by: Alexandra Ivanov on Oct 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/24/2012

pdf

text

original

cerinta: Scrie un eseu în care sa prezinţi trăsăturile simboliste ale unei poezii de George Bacovia.

IPOTEZA Publicată în volumul Plumb, apărut în 1916, poezia Lacustră aparţine esteticii simboliste şi este semnificativă pentru universul bacovian. DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR Titlul poeziei este simbolic. Cu sens denotativ, lacustra reprezintă o locuinţă primitivă, din paleolitic, temporară şi nesigură, construită pe apă şi susţinută de patru piloni. Podul care păstra legătura cu lumea terestră era noaptea tras de la mal pentru a-i proteja pe locatarii casei de pericolul lumii exterioare. Cu sens conotativ, titlul sugerează faptul că eul poetic este supus în permanenţă pericolului agresiunii din partea lumii exterioare, de care se izolează, devenind în felul acesta un însingurat, un prizonier al propriei lumi. Tema poeziei reprezintă un nucleu al întregii opere bacoviene: dezagregarea cosmică şi regresiunea în haosul primordial amorf, descompunerea spirituală sub efectul ploii, alienarea fiinţei sub presiunea materiei copleşitoare, descompunerea lentă a sinelui şi a materiei. La nivel formal, poezia este alcătuită din patru catrene, dispuse în mod simetric. Construcţia ei este circulară. Lumea imaginată ca un cerc închis este redată prin repetiţia versurilor: „De-atâtea nopţi aud plouând, „Sunt singur, şi mă duce un gând/ Spre locuinţele lacustre". Simetria strofei iniţiale şi a celei finale conferă monotonia. Imaginarul poetic se organizează în jurul a două simboluri: ploaia - reprezintă dezagregarea eului, tristeţe, monotonie, descompunerea materiei şi lacustra - simbol al limitării orizontului uman. Strofa întâi exprimă, în mod simbolic, dezagregarea materiei, sub acţiunea unei ploi permanente, plasată în atemporalitate: „De-atâtea nopţi aud plouând. Percepţia unei alunecări în acvatic se face gradat, de la o reacţie personală, în regim intim, la înregistrarea unei reacţii cosmice: „Aud materia plângând. Căderea ploii acţionează hipnotic asupra „somnului fiinţei şi a lumii. Astfel, apele din realitatea obiectivă, „ploaia", se contopesc cu apele visului, subconştientul, ambele având proprietatea de a descompune, a dizolva. Apele ploii, conştientul, aduc la suprafaţă, din vis „apele profunde" ale conştiinţei, imaginea „lacustrelor3. Izolarea poetului este exprimată direct: „Sunt singur". In strofa a doua, este continuată ideea elementului acvatic, prin intermediul unor simboluri precum: „scânduri ude", „vaF, „pod", „maF. Starea de nevroză, de iritare, provocată în prima strofă de plânsul şi dezagregarea materiei, se corelează cu spaima, în strofa a doua, sentimente generate de pericolul iminent: Jn spate mă izbeşte-un vaF. Reacţiile instinctuale primează, eul fiind redus la contururile acestora: „Tresar prin somn, şi mi se pare/ Că n-am tras podul de la maT. Apare motivul somnului purtând sugestia morţii, căci somnul bacovian este „un somn întors", care se transformă într-un coşmar.

. plânsul lăuntric devine plânsul întregului univers. Descompunerea este o acţiune liniară şi finită. Teama de neant produce exasperare.Strofa a treia amplifică starea de angoasă. ultimele două fiind vocale închise. mi se pare. Accentul cade pe planul subiectiv. dar şi resemnare în izolare. sunt. mă găsesc. aşteptând. de singurătate a poetului. versul este mediu. „piloţii gref ai lumii lăuntrice prăbuşinduse sub acţiunea distrugătoare a apei. dorm. tresar. înscrie această poezie în lirica simbolistă. sugerează monotonia. tristeţea metafizică. Folosirea repetată a verbului aud. se organizează în două câmpuri semantice: ploaia şi lacustra. încordarea. se prăbuşesc. ceea ce sugerează bocetul. ritmul iambic. mă duce. în afară de versul al doilea. val. plângând. Dezagregarea se extinde la nivelul întregului univers. Măsura versurilor este de opt silabe. tot aşteptând. se întinde. monorima se realizează prin intermediul silabei -ând. cuvintele din sfera semantica a apei: plouând. prelungirea la infinit a stării de disperare. În celelalte două strofe rimează doar versurile al Iî-lea şi al IV-lea. se observă prezenţa rară a metaforei: „aud materia plângând. tresărind. La nivel stilistic. noaptea. care se realizează ca o prelungire a primului catren: „Tot tresărind. Nivelul fonetic. La nivel lexical. u sugerează plânsul universal. plânsul cosmic al materiei. CONCLUZIA Prezenţa unor motive literare precum: moartea. frecvenţa vocalelor a. La nivel morfologic. cu sugestia motivului biblic al potopului. de nelinişte. dă imaginii poetice o dimensiune auditivă. trecându-se de la universal la individual. se remarcă abundenţa verbelor la prezent: aud. nevroza. Singurătatea este proiectată în eternitate prin intermediul versului: „Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc". în prima şi în ultima strofă. o. ce sugerează permanenţa stării de dezagregare. simt. Ultima strofa o reia simetric pe prima. tristeţea cosmică. ploaia. plânsul. mal. plângând. prin regresiunea în „golul istoric" al începuturilor lumii. prozodia Din punct de vedere fonetic. golul. întinderea nervilor în mod excesiv preconizează apropierea sfârşitului. ude. mă izbeşte. Gerunziile: plouând.

247x .7  .% 5.297.8423:-..4 2.:8423::5:793/8:089.708097.4. 2.854/:/0.g..381472gL397 :3.70249.30890 :38423 L39478 .g3 ..

817 9:: .078:7470890/04598.1.39.-0 3/ .802. 804-807. .00..70L34. L38.572::.g57003x.303x.::--.54945::   &92.047..70.0.078  54x701.82-489g   .2..50 L3.249.70.. ../40.g89.7.4. 80702. 90593/ .70   0.34..570039.80093/0..08:070./0505. 54.057g-: 3/: 808:-.90.L3. 829 8057g-: 08.90/4:g897410720.:/9.g538:g:397.5054:3/ 533/ :/0 .039:.g.g 44870.g :9200/4:g13/..x:303..307.0:L3970:::3..9070  3..70..209.   .590..g-4.g . 4 :8:070.2-.2. 209.50572.3/: 80/0.:347249.g538::3.30538:L3970:::3. 90593/ 8:070.. 538: 30.08905740.0907./897:g94./0.0:14309./0.80   g8:7.  35:3.g2434943.:3. L3:92.0247144.00..g/4.08..0.4..8507.00.70 07:3054:3/ 533/ 9708g73/ .70 80L393/0 2gg808.5744/.4 570:370.470.078:089020/: 792:.07-047..90573 390720/:.3.:/2. .970.1.70 97890x0.425:3070..47/.70509.35409.:8:089.570. 170.078.70.3900/38107.47L324/0.9g.82097.  570:370.482.' 0..078:.482.0L3.00.70 ..x:30.3.9gL3090739.09: 538: .3.430.30.70 /..-:3/03x.00.078   .702:72gg808.7.89g5400L37./:. 4: 34. ..3.  970.04/2038:30.89g7/0/8507.8g /0303 90 /083:7g9.:224..03x.7 708023..907.7g 139g   .:/ /g 2.08904.5745070.0.. 97890x0..0/07014309.790.39574/:.9. .05:9:747:2 $3:7g9.08989.:.:/ 8:39 2g/:.07-::..7.533/    &  !7003x..7 2805.0 /472 2g -0 90 9708.L 0..251.9. 80 47.3:8:-0.7g/0.-0 .74. L393/070.gL3/4:g.3139...25:7802.1470 .. L3.078:: !0 .89741.8070. 2. %0.054.70570..g573390720/:8. 89741g 243472.70.708070. $9741.   .9/0.08:070./030.:897.3/. . 08. L3572. 89g7/0/0.70.39.5409:: 573 70708:30.g.90.078.:2g:397.078:70.7g.L3 4:8947.9703 %499708g73/ 949..g5072.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->