cerinta: Scrie un eseu în care sa prezinţi trăsăturile simboliste ale unei poezii de George Bacovia.

IPOTEZA Publicată în volumul Plumb, apărut în 1916, poezia Lacustră aparţine esteticii simboliste şi este semnificativă pentru universul bacovian. DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR Titlul poeziei este simbolic. Cu sens denotativ, lacustra reprezintă o locuinţă primitivă, din paleolitic, temporară şi nesigură, construită pe apă şi susţinută de patru piloni. Podul care păstra legătura cu lumea terestră era noaptea tras de la mal pentru a-i proteja pe locatarii casei de pericolul lumii exterioare. Cu sens conotativ, titlul sugerează faptul că eul poetic este supus în permanenţă pericolului agresiunii din partea lumii exterioare, de care se izolează, devenind în felul acesta un însingurat, un prizonier al propriei lumi. Tema poeziei reprezintă un nucleu al întregii opere bacoviene: dezagregarea cosmică şi regresiunea în haosul primordial amorf, descompunerea spirituală sub efectul ploii, alienarea fiinţei sub presiunea materiei copleşitoare, descompunerea lentă a sinelui şi a materiei. La nivel formal, poezia este alcătuită din patru catrene, dispuse în mod simetric. Construcţia ei este circulară. Lumea imaginată ca un cerc închis este redată prin repetiţia versurilor: „De-atâtea nopţi aud plouând, „Sunt singur, şi mă duce un gând/ Spre locuinţele lacustre". Simetria strofei iniţiale şi a celei finale conferă monotonia. Imaginarul poetic se organizează în jurul a două simboluri: ploaia - reprezintă dezagregarea eului, tristeţe, monotonie, descompunerea materiei şi lacustra - simbol al limitării orizontului uman. Strofa întâi exprimă, în mod simbolic, dezagregarea materiei, sub acţiunea unei ploi permanente, plasată în atemporalitate: „De-atâtea nopţi aud plouând. Percepţia unei alunecări în acvatic se face gradat, de la o reacţie personală, în regim intim, la înregistrarea unei reacţii cosmice: „Aud materia plângând. Căderea ploii acţionează hipnotic asupra „somnului fiinţei şi a lumii. Astfel, apele din realitatea obiectivă, „ploaia", se contopesc cu apele visului, subconştientul, ambele având proprietatea de a descompune, a dizolva. Apele ploii, conştientul, aduc la suprafaţă, din vis „apele profunde" ale conştiinţei, imaginea „lacustrelor3. Izolarea poetului este exprimată direct: „Sunt singur". In strofa a doua, este continuată ideea elementului acvatic, prin intermediul unor simboluri precum: „scânduri ude", „vaF, „pod", „maF. Starea de nevroză, de iritare, provocată în prima strofă de plânsul şi dezagregarea materiei, se corelează cu spaima, în strofa a doua, sentimente generate de pericolul iminent: Jn spate mă izbeşte-un vaF. Reacţiile instinctuale primează, eul fiind redus la contururile acestora: „Tresar prin somn, şi mi se pare/ Că n-am tras podul de la maT. Apare motivul somnului purtând sugestia morţii, căci somnul bacovian este „un somn întors", care se transformă într-un coşmar.

întinderea nervilor în mod excesiv preconizează apropierea sfârşitului. dă imaginii poetice o dimensiune auditivă. plânsul. înscrie această poezie în lirica simbolistă. noaptea. se observă prezenţa rară a metaforei: „aud materia plângând. ultimele două fiind vocale închise. mă găsesc. prozodia Din punct de vedere fonetic. se prăbuşesc. prelungirea la infinit a stării de disperare. aşteptând. dorm. mă duce. „piloţii gref ai lumii lăuntrice prăbuşinduse sub acţiunea distrugătoare a apei. încordarea. prin regresiunea în „golul istoric" al începuturilor lumii. plânsul cosmic al materiei. care se realizează ca o prelungire a primului catren: „Tot tresărind. La nivel morfologic. ploaia. se organizează în două câmpuri semantice: ploaia şi lacustra. monorima se realizează prin intermediul silabei -ând. cuvintele din sfera semantica a apei: plouând. de singurătate a poetului. În celelalte două strofe rimează doar versurile al Iî-lea şi al IV-lea. frecvenţa vocalelor a. Singurătatea este proiectată în eternitate prin intermediul versului: „Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc". dar şi resemnare în izolare. plânsul lăuntric devine plânsul întregului univers. se remarcă abundenţa verbelor la prezent: aud. simt. în prima şi în ultima strofă. plângând. La nivel lexical. se întinde. tot aşteptând. sunt. val. o. Gerunziile: plouând. cu sugestia motivului biblic al potopului. Descompunerea este o acţiune liniară şi finită. ritmul iambic. tristeţea metafizică. nevroza. Teama de neant produce exasperare. . în afară de versul al doilea. mă izbeşte. Dezagregarea se extinde la nivelul întregului univers. golul. Măsura versurilor este de opt silabe. CONCLUZIA Prezenţa unor motive literare precum: moartea.Strofa a treia amplifică starea de angoasă. ce sugerează permanenţa stării de dezagregare. versul este mediu. Folosirea repetată a verbului aud. tresar. Nivelul fonetic. plângând. ude. ceea ce sugerează bocetul. mi se pare. Ultima strofa o reia simetric pe prima. tresărind. trecându-se de la universal la individual. Accentul cade pe planul subiectiv. de nelinişte. tristeţea cosmică. mal. La nivel stilistic. u sugerează plânsul universal. sugerează monotonia.

854/:/0.708097.70249.381472gL397 :3. 2.247x .8423:-.7  ..4 2.30890 :38423 L39478 .% 5..g3 .:8423::5:793/8:089.4.297.g..

g5072.078.. 08.533/    &  !7003x.g573390720/:8.0.430.039:.-0 .03x.:.482.  570:370.50572.70.425:3070.572::.9.08904..482.89g5400L37./:.-:3/03x.70 /..702:72gg808..4.:897..:/9.9/0.30538:L3970:::3.09: 538: .2-.00. ..30.' 0. $9741.70 97890x0.g57003x. 80 47.x:30.82-489g   .0:14309.3:8:-0.:8:089.8070.. 804-807. 170.1470 .08989.8507..078:70.0907.g.5745070.251.00.:347249.70.04/2038:30.5054:3/ 533/ :/0 . 89g7/0/0.g538:g:397.x:303.2.70L34.  35:3.907.057g-: 3/: 808:-.89g7/0/8507...70.2.90/4:g897410720.7 2805.74.08905740.70   0. .4 570:370.70 80L393/0 2gg808.:/ /g 2. 89741g 243472.g . 209..39.00.078:.303x.39.590. 538: 30..08:070.   . 97890x0.1.54945::   &92.078:: !0 .g538::3.   .817 9:: .-0 3/ .07-047. ...47/.39574/:.70 07:3054:3/ 533/ 9708g73/ .9g.570.0247144. L38./897:g94.05:9:747:2 $3:7g9.g/4..078:7470890/04598./0.35409.970./0. L393/070..07-::.3.:3. 90593/ .50 L3.g2434943..7g.g :9200/4:g13/.70509.70 . L3... 80702...078  54x701.47L324/0.:/2. 4 :8:070.790. 4: 34.209. L3:92.g-4.470. L3572.3.82097.054.gL3/4:g.047..3..80   g8:7...8g /0303 90 /083:7g9.7g 139g   .9703 %499708g73/ 949.L3.90.70.. 2.70.4.::--.7.708070. 90593/ 8:070.  970.08.0:L3970:::3.078.g.. %0. 829 8057g-: 08. .:2g:397.0.3/: 80/0..7. ../0505.. .5744/.25:7802..5409:: 573 70708:30.9.90573 390720/:. 54.570039.g 44870.3.249.:224./030.802.1.7 708023.34.7g/0.70..08:070.7.L 0.00.00.3/.9gL3090739.g89.0/07014309.0..0L3.89741.70570.307.80093/0.3900/38107./40.0 /472 2g -0 90 9708.90.078   .9070  3.L3 4:8947..3139..:/ 8:39 2g/:.078:089020/: 792:.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful