cerinta: Scrie un eseu în care sa prezinţi trăsăturile simboliste ale unei poezii de George Bacovia.

IPOTEZA Publicată în volumul Plumb, apărut în 1916, poezia Lacustră aparţine esteticii simboliste şi este semnificativă pentru universul bacovian. DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR Titlul poeziei este simbolic. Cu sens denotativ, lacustra reprezintă o locuinţă primitivă, din paleolitic, temporară şi nesigură, construită pe apă şi susţinută de patru piloni. Podul care păstra legătura cu lumea terestră era noaptea tras de la mal pentru a-i proteja pe locatarii casei de pericolul lumii exterioare. Cu sens conotativ, titlul sugerează faptul că eul poetic este supus în permanenţă pericolului agresiunii din partea lumii exterioare, de care se izolează, devenind în felul acesta un însingurat, un prizonier al propriei lumi. Tema poeziei reprezintă un nucleu al întregii opere bacoviene: dezagregarea cosmică şi regresiunea în haosul primordial amorf, descompunerea spirituală sub efectul ploii, alienarea fiinţei sub presiunea materiei copleşitoare, descompunerea lentă a sinelui şi a materiei. La nivel formal, poezia este alcătuită din patru catrene, dispuse în mod simetric. Construcţia ei este circulară. Lumea imaginată ca un cerc închis este redată prin repetiţia versurilor: „De-atâtea nopţi aud plouând, „Sunt singur, şi mă duce un gând/ Spre locuinţele lacustre". Simetria strofei iniţiale şi a celei finale conferă monotonia. Imaginarul poetic se organizează în jurul a două simboluri: ploaia - reprezintă dezagregarea eului, tristeţe, monotonie, descompunerea materiei şi lacustra - simbol al limitării orizontului uman. Strofa întâi exprimă, în mod simbolic, dezagregarea materiei, sub acţiunea unei ploi permanente, plasată în atemporalitate: „De-atâtea nopţi aud plouând. Percepţia unei alunecări în acvatic se face gradat, de la o reacţie personală, în regim intim, la înregistrarea unei reacţii cosmice: „Aud materia plângând. Căderea ploii acţionează hipnotic asupra „somnului fiinţei şi a lumii. Astfel, apele din realitatea obiectivă, „ploaia", se contopesc cu apele visului, subconştientul, ambele având proprietatea de a descompune, a dizolva. Apele ploii, conştientul, aduc la suprafaţă, din vis „apele profunde" ale conştiinţei, imaginea „lacustrelor3. Izolarea poetului este exprimată direct: „Sunt singur". In strofa a doua, este continuată ideea elementului acvatic, prin intermediul unor simboluri precum: „scânduri ude", „vaF, „pod", „maF. Starea de nevroză, de iritare, provocată în prima strofă de plânsul şi dezagregarea materiei, se corelează cu spaima, în strofa a doua, sentimente generate de pericolul iminent: Jn spate mă izbeşte-un vaF. Reacţiile instinctuale primează, eul fiind redus la contururile acestora: „Tresar prin somn, şi mi se pare/ Că n-am tras podul de la maT. Apare motivul somnului purtând sugestia morţii, căci somnul bacovian este „un somn întors", care se transformă într-un coşmar.

plânsul lăuntric devine plânsul întregului univers. Ultima strofa o reia simetric pe prima. care se realizează ca o prelungire a primului catren: „Tot tresărind. întinderea nervilor în mod excesiv preconizează apropierea sfârşitului. dar şi resemnare în izolare. simt. ce sugerează permanenţa stării de dezagregare.Strofa a treia amplifică starea de angoasă. de singurătate a poetului. Nivelul fonetic. La nivel lexical. în afară de versul al doilea. monorima se realizează prin intermediul silabei -ând. aşteptând. Gerunziile: plouând. tresărind. Teama de neant produce exasperare. prin regresiunea în „golul istoric" al începuturilor lumii. mă duce. ultimele două fiind vocale închise. În celelalte două strofe rimează doar versurile al Iî-lea şi al IV-lea. tot aşteptând. CONCLUZIA Prezenţa unor motive literare precum: moartea. dorm. prelungirea la infinit a stării de disperare. . plângând. ritmul iambic. mi se pare. plângând. mă izbeşte. „piloţii gref ai lumii lăuntrice prăbuşinduse sub acţiunea distrugătoare a apei. noaptea. La nivel stilistic. se organizează în două câmpuri semantice: ploaia şi lacustra. se remarcă abundenţa verbelor la prezent: aud. o. în prima şi în ultima strofă. Descompunerea este o acţiune liniară şi finită. Folosirea repetată a verbului aud. ude. cuvintele din sfera semantica a apei: plouând. de nelinişte. nevroza. încordarea. Singurătatea este proiectată în eternitate prin intermediul versului: „Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc". cu sugestia motivului biblic al potopului. val. Accentul cade pe planul subiectiv. ploaia. Măsura versurilor este de opt silabe. sugerează monotonia. prozodia Din punct de vedere fonetic. Dezagregarea se extinde la nivelul întregului univers. trecându-se de la universal la individual. tresar. u sugerează plânsul universal. frecvenţa vocalelor a. înscrie această poezie în lirica simbolistă. versul este mediu. plânsul. se observă prezenţa rară a metaforei: „aud materia plângând. se prăbuşesc. se întinde. sunt. plânsul cosmic al materiei. tristeţea cosmică. mal. dă imaginii poetice o dimensiune auditivă. tristeţea metafizică. La nivel morfologic. ceea ce sugerează bocetul. mă găsesc. golul.

g.30890 :38423 L39478 . 2.70249.% 5.381472gL397 :3...247x .4.7  .8423:-.4 2.:8423::5:793/8:089.708097..g3 .297.854/:/0.

L393/070.7g 139g   ./897:g94. 209.0.4.70.:.1...425:3070. . 4: 34..249.00.:2g:397..35409.0/07014309.   .970.307.0:L3970:::3.0L3.89741. 80702. 4 :8:070. .:/9. L3.3..:/2.209.g/4.0:14309..70.4 570:370.9070  3.50572.  35:3.251..-:3/03x. 829 8057g-: 08.708070. 804-807.078.g538:g:397.50 L3. .  970.34.3.80   g8:7.03x.00.907.047.70 80L393/0 2gg808.25:7802.057g-: 3/: 808:-. %0. 90593/ . L3572.5409:: 573 70708:30.::--.470.:897.-0 ..3. 54.078:.533/    &  !7003x. L38.70L34../0..L 0. $9741.08904.3:8:-0.70.802.70 07:3054:3/ 533/ 9708g73/ .817 9:: .08.5744/.90573 390720/:.2.g.-0 3/ .7 2805.g .1470 ..07-047.:347249.8g /0303 90 /083:7g9. 2.39.8507.g5072.0247144.078  54x701.9g.70 ..4.30.x:303.:/ 8:39 2g/:.7g.70509.570..g57003x.3900/38107.05:9:747:2 $3:7g9.08989.g :9200/4:g13/.482.3139...8070.0 /472 2g -0 90 9708.70.078..70   0.70.07-::.00.:/ /g 2.078:7470890/04598. 80 47.702:72gg808.70.47/.:8:089..430..590.9gL3090739.7 708023.74.89g7/0/8507.:224.039:. 89741g 243472.g538::3. 89g7/0/0.5745070.9.g573390720/:8.g2434943.. .54945::   &92.00.0.7.078:089020/: 792:.82097..L3. 170.   .70 97890x0.04/2038:30.9/0. .078:: !0 .790.7g/0.g 44870.09: 538: .  570:370.078   .90.39574/:..3/: 80/0.2..0907.' 0.5054:3/ 533/ :/0 .303x. L3:92.570039.70570.70 /./030.054.90/4:g897410720..1..:3..g89.2-.08:070.08905740..7.g.078:70.00./:..../0505. 90593/ 8:070.39.gL3/4:g..482. 538: 30..3/.L3 4:8947. .89g5400L37.9.x:30.82-489g   .572::../40. 97890x0.90./0.7.0.30538:L3970:::3.3.47L324/0.08:070...80093/0.9703 %499708g73/ 949.g-4. 08..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful