George Bacovia - Lacustra Eseu

cerinta: Scrie un eseu în care sa prezinţi trăsăturile simboliste ale unei poezii de George Bacovia.

IPOTEZA Publicată în volumul Plumb, apărut în 1916, poezia Lacustră aparţine esteticii simboliste şi este semnificativă pentru universul bacovian. DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR Titlul poeziei este simbolic. Cu sens denotativ, lacustra reprezintă o locuinţă primitivă, din paleolitic, temporară şi nesigură, construită pe apă şi susţinută de patru piloni. Podul care păstra legătura cu lumea terestră era noaptea tras de la mal pentru a-i proteja pe locatarii casei de pericolul lumii exterioare. Cu sens conotativ, titlul sugerează faptul că eul poetic este supus în permanenţă pericolului agresiunii din partea lumii exterioare, de care se izolează, devenind în felul acesta un însingurat, un prizonier al propriei lumi. Tema poeziei reprezintă un nucleu al întregii opere bacoviene: dezagregarea cosmică şi regresiunea în haosul primordial amorf, descompunerea spirituală sub efectul ploii, alienarea fiinţei sub presiunea materiei copleşitoare, descompunerea lentă a sinelui şi a materiei. La nivel formal, poezia este alcătuită din patru catrene, dispuse în mod simetric. Construcţia ei este circulară. Lumea imaginată ca un cerc închis este redată prin repetiţia versurilor: „De-atâtea nopţi aud plouând, „Sunt singur, şi mă duce un gând/ Spre locuinţele lacustre". Simetria strofei iniţiale şi a celei finale conferă monotonia. Imaginarul poetic se organizează în jurul a două simboluri: ploaia - reprezintă dezagregarea eului, tristeţe, monotonie, descompunerea materiei şi lacustra - simbol al limitării orizontului uman. Strofa întâi exprimă, în mod simbolic, dezagregarea materiei, sub acţiunea unei ploi permanente, plasată în atemporalitate: „De-atâtea nopţi aud plouând. Percepţia unei alunecări în acvatic se face gradat, de la o reacţie personală, în regim intim, la înregistrarea unei reacţii cosmice: „Aud materia plângând. Căderea ploii acţionează hipnotic asupra „somnului fiinţei şi a lumii. Astfel, apele din realitatea obiectivă, „ploaia", se contopesc cu apele visului, subconştientul, ambele având proprietatea de a descompune, a dizolva. Apele ploii, conştientul, aduc la suprafaţă, din vis „apele profunde" ale conştiinţei, imaginea „lacustrelor3. Izolarea poetului este exprimată direct: „Sunt singur". In strofa a doua, este continuată ideea elementului acvatic, prin intermediul unor simboluri precum: „scânduri ude", „vaF, „pod", „maF. Starea de nevroză, de iritare, provocată în prima strofă de plânsul şi dezagregarea materiei, se corelează cu spaima, în strofa a doua, sentimente generate de pericolul iminent: Jn spate mă izbeşte-un vaF. Reacţiile instinctuale primează, eul fiind redus la contururile acestora: „Tresar prin somn, şi mi se pare/ Că n-am tras podul de la maT. Apare motivul somnului purtând sugestia morţii, căci somnul bacovian este „un somn întors", care se transformă într-un coşmar.

Măsura versurilor este de opt silabe. tristeţea cosmică. dar şi resemnare în izolare. dă imaginii poetice o dimensiune auditivă. Accentul cade pe planul subiectiv. ceea ce sugerează bocetul. prin regresiunea în „golul istoric" al începuturilor lumii. tresar. se remarcă abundenţa verbelor la prezent: aud. nevroza. . Descompunerea este o acţiune liniară şi finită. La nivel morfologic. se prăbuşesc. „piloţii gref ai lumii lăuntrice prăbuşinduse sub acţiunea distrugătoare a apei. se observă prezenţa rară a metaforei: „aud materia plângând. de singurătate a poetului. dorm. plânsul. versul este mediu. de nelinişte. mă duce. ude. În celelalte două strofe rimează doar versurile al Iî-lea şi al IV-lea. Ultima strofa o reia simetric pe prima. în afară de versul al doilea. sunt. Singurătatea este proiectată în eternitate prin intermediul versului: „Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc". cuvintele din sfera semantica a apei: plouând. care se realizează ca o prelungire a primului catren: „Tot tresărind. La nivel stilistic. plângând. o. Teama de neant produce exasperare. Folosirea repetată a verbului aud. mi se pare. Dezagregarea se extinde la nivelul întregului univers. întinderea nervilor în mod excesiv preconizează apropierea sfârşitului. u sugerează plânsul universal. noaptea. sugerează monotonia. trecându-se de la universal la individual. tot aşteptând. val. plânsul lăuntric devine plânsul întregului univers. mal. CONCLUZIA Prezenţa unor motive literare precum: moartea. La nivel lexical. se organizează în două câmpuri semantice: ploaia şi lacustra.Strofa a treia amplifică starea de angoasă. Gerunziile: plouând. în prima şi în ultima strofă. tresărind. ritmul iambic. încordarea. mă izbeşte. ce sugerează permanenţa stării de dezagregare. monorima se realizează prin intermediul silabei -ând. simt. ploaia. cu sugestia motivului biblic al potopului. frecvenţa vocalelor a. se întinde. Nivelul fonetic. plângând. golul. tristeţea metafizică. înscrie această poezie în lirica simbolistă. plânsul cosmic al materiei. aşteptând. ultimele două fiind vocale închise. prozodia Din punct de vedere fonetic. prelungirea la infinit a stării de disperare. mă găsesc.

381472gL397 :3.g. 2.30890 :38423 L39478 .297..g3 .70249.% 5..247x .4..854/:/0.:8423::5:793/8:089.8423:-.708097.4 2.7  .

..1470 .00. .0 /472 2g -0 90 9708.9g. L3:92.482..   .70 07:3054:3/ 533/ 9708g73/ .9.:/ 8:39 2g/:...817 9:: .:/ /g 2.-:3/03x.0L3.533/    &  !7003x.:3.590. ./0.08905740.8507. 829 8057g-: 08. 209.970.0907./897:g94.:347249. 90593/ 8:070.L3 4:8947.  35:3...1.90.70 /.g5072. 89g7/0/0.057g-: 3/: 808:-..' 0.4 570:370.078:7470890/04598.078.0.430.35409..74. .70 80L393/0 2gg808.:2g:397. $9741..g.   ...3.7 708023.  570:370.907. L393/070.:224.70 97890x0.30538:L3970:::3.0:L3970:::3.70570.249.08989.7.7 2805. 89741g 243472..0.572::.g 44870.g538::3.3/: 80/0. 80 47.-0 .:897.39.. L3572. 170.89741.307..gL3/4:g.82097.g2434943./40.1.54945::   &92.08:070.x:303..70   0.0.  970.9070  3.39.00.7g/0.g-4.0/07014309.470.3/.80   g8:7.3900/38107.. 804-807.39574/:.802.3139.34..70.7g 139g   .5745070.3:8:-0.70. 08.90.078:70./030.09: 538: ..3.5054:3/ 533/ :/0 . .790.g573390720/:8.47/.L3. 4 :8:070.90573 390720/:.078  54x701.054. 54. 90593/ .89g7/0/8507.8070.g57003x.07-047.80093/0..039:.570. L3.570039.2.4.303x.47L324/0.08904.0247144.9gL3090739.9703 %499708g73/ 949. %0.2-..:/9.70509.04/2038:30. 4: 34.078:.9. ..L 0.00.. L38.g89.7..3..50572.. 538: 30.708070.078:: !0 .g.251.03x..425:3070.209.482..078   .25:7802.../:.078.047.5409:: 573 70708:30.5744/.05:9:747:2 $3:7g9.0:14309.08:070.70 ..50 L3.90/4:g897410720.:8:089. 97890x0..82-489g   .70.00.00./0.:/2.4.07-::. 2.08.g/4.70. .:.9/0.89g5400L37.x:30.70.3.-0 3/ .::--.70.8g /0303 90 /083:7g9.g :9200/4:g13/.g538:g:397.30.70L34..7..7g..078:089020/: 792:.g ./0505.702:72gg808. 80702.2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful