Sunteți pe pagina 1din 2

Leoaica tanara, iubirea Nichita Stanescu -eseuDupa epoca de maxima influenta a doctrinei comuniste in literatura (perioada anilor 50-

cea a realismului socialist),perioada anilor 60 vine cu oarecare relaxare a cenzurii si cu o mai mare libertate de creatie,manifestata imediat si in literatura. Aceasta este epoca unei noi generatii de poeti care isi propun sa se intoarca spre adevarata literatura,luand ca reper valoric modernismul interbelic. Este vorba ,de fapt,despre o regasire a marii literaturi interbelice si o revalorificare a liniilor esentiale in modernism,de aceea noua miscare s-a numit neomodernism. In poezie,neomodernismul isi propune in primul rand intoarcerea la poezia ca instrument de cunoastere,dupa modelul marilor poeti interbelici Tudor Arghezi Lucian Blaga, Ion Barbu,iar temele abordate sunt cele cunoscute : iubirea,cunoasterea,conditia umana,arta poetica. Fundamentala este,de asemenea, viziunea subiectiva asupra lumii, in dauna obiectivarii din poezia proletcultista. Unul dintre reprezentantii cei mai de seama ai generatiei 60 este Nichita Stanescu,poet ce debuteaza chiar in 1960 cu volumul ,,Sensul iubirii. Lirica lui Nichita Stanescu isi trage izvoarele din opera lui Eminescu si din cea a lui Blaga(cu care se inrudeste prin fiorul metafizic,aspectul confesiv al poeziei) si Barbu( de la care preia tendinta spre ermetism,din ultima etapa a creatiei). Poezia ,,Leoaica tanara,iubirea face parte din volumul,,O viziune a sentimentelor(1964) si face parte din lirica de tinerete a lui Nichita Stanescu,in care tema frecventa a poeziilor este iubirea si in care poeziile au un puternic caracter confesiv.Iubirea este o experienta bulversanta,ce modifica fundamental viziunea asupra lumii si perceperea ei de catre indragostit. Titlul textului este alcatuit dintr-o metafora explicita,care face trimitere la tema si la elementul cheie iubirea.Asocierea iubire-leoaica sugereaza impactul sufletesc devastator, ,,ferocitatea sentimentului.Leul este simbol al puterii(regele animalelor),impresionant prin maretie . Compozitinal,poezia este alcatuita din trei strofe,corespunzatoare celor trei planuri ale trairii starii de iubire : aparitia coplesitoare a sentimentului(prima strofa),trairea deplina(strofa a doua),permanentizarea sa(ultima strofa). Prima strofa continua ideea centrala a textului,fixata prin titlu.Accentul cade pe agresivitatea sentimentului,sugerata prin verbele de miscare(,,mi-a sarit, ,,mi i-a infipt),la care se adauga sintagma ,,coltii albi. Imaginile vizuale(,,mi-a sarit in fata, Coltii albi mi i-a infipt in fata) au o mare capacitate de sugestie ilustrand in mod insistent,prin repetitia ,,in fataposedarea totala. Strofa a doua marcheaza trairea plenara a sentimentului,realizand o ruptura fata de prima strofa,prin adverbul ,,deodata.Versurile contureaza o alta imagine a lumii,una subiectiva(ca la modernisti),complet modificata.Astfel,iubirea are capacitatea de a reordona Universul dupa legile sale proprii.

Ideea este sugerata printr-un sir de metafore si imagini artistice :,,Si deodata-n jurul meu natura/ se facu un cerc,de-a duraSimbolistica cercului trimite la imaginea perfectiunii,a totalitatii. Transfigurata de trairea iubirii,fiinta umana experimenteaza o autonomie a simturilor,o iesire din sine,acea dezmarginire la care visa si Blaga :,,Si privirea-n sus tasni,/curcubeu taiat in doua/si auzul o-ntalni/tocmai langa ciocarlii . Un alt simbol,cel al curcubeului,este aici imaginea a frumusetii desavarsite, a armoniei depline,ca si simbolul cantecului.Iubirea este,asadar,o explozie de culoare si muzica,o sarbatoare a firii. Strofa a treia debuteaza in acelasi registru al confesiunii,eul liric verificandu-si corporalitatea si constatand absenta ei :,,Mi-am dus mana la spranceana,/la tampla si la barbie,/dar mana nu le mai stie.Aceasta imagine a imponderabilului,a diafanului se regaseste si in alte poezii ale lui Nichita Stanescu pe tema iubirii. Ultima secventa a strofei sugereaza permanentizarea sentimentului.Daca in prima strofa aparitia bulversanta a iubirii era sugerata prin metafora,,leoaica tanara,acelasi sentiment se concretizeaza aici prin metafora,,leoaica aramiesemn al unei alte etape de traire. Ambiguitatea ultimului vers(,,inc-o vreme si inc o vreme) permite interpretarea sa in cel putin doua moduri. Pe de o parte,versul poate sugera continuitatea sentimentului,pe de alta parte,avand in vedere si punctele de suspensie, ne putem gandi la efemeritatea iubirii,la incertitudinea pe care o presupune iubirea. Daca la nivel lexico-semantic si stilistic predomina registrul neomodernist al metaforelor si simbolurilorcare dau textului valente multiple si permit mai multe variante de interpretare si care fac din Nichita Stanescu un innoitor al limbajului poetic,la nivel morfologic se poate observa valoarea expresiva a timpurilor verbale.Astfel,in prima strofa,desi timpul perfect compus arata o actiune trecuta si incheiata,adverbul,,aziplaseaza cunoasterea iubirii intr-un trecut imediat,aproape de prezent.Aceeasi valoare o are si perfectul simplu din strofa a doua,pentru ca in ultima strofa sa predomine prezentul etern. Imaginarul poetic ilustreaza principiul modernist al fanteziei dictatoriale,potrivit caruia lumea textului poetic rupe orice legatura cu realitatea,devenind o lume in sine,cu semnificatiile sale specifice,rod al fanteziei si creativitatii poetului Prozodia ilustreaza de asemenea viziunea neomodernista asupra textului.Strofele sunt alcatuite dintr-un numar variabil de versuri,iar ingambamentul apare frecvent,ca o modalitate de a permite fluxul liber al exprimarii sentimentelor si trairilor. Asadar,poezia ,,Leoaica tanara,iubireailustreaza pe deplin conceptia neomodernista,la toate nivelurile discursului poetic,si il anunta pe Nichita Stanescu ca pe unul dintre marii creatori de limbaj poetic din literatura romana.