Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ENUNTAREA ARGUMENTELOR
Este o arta poetica, deoarece autorul �si expri�ma propriile convingeri despre
arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul artistului �n socie�tate.
DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR
Textul poetic este conceput ca un monolog adre�sat de tata unui fiu spiritual
caruia �i este lasata drept unica mostenire �cartea", metonimie care desemneaza
opera literara. Discursul liric av�nd un caracter adre�sat, lirismul subiectiv se
realizeaza prin atitudinea poetica transmisa �n mod direct si, la nivelul
expre�siei, prin marcile subiectivitatii: pronumele persona�le, adjectivele
posesive, verbele la persoana I si a Ii-a singular, altern�nd spre diferentiere cu
persoana a IlI-a, topica afectiva (inversiuni si dislocari sintactice), �n poezie,
eul liric apare �n mai multe ipostaze: eu/ noi, eu/ tatal -fiul (�n dialogul
imaginar initial), �de la strabunii mei p�na la tine" (�n relatia �strabunii" - eu
- tu), Robul - Domnul (�n finalul poeziei).
Titlul poeziei are o dubla acceptie: una denota-tiva si alta conotativa. �n sens
propriu (denotativ), cuv�ntul-titlu desemneaza un act juridic �ntocmit de o
persoana prin care aceasta �si exprima dorintele ce urmeaza a-i fi �ndeplinite
dupa moarte, mai cu seama �n legatura cu transmiterea averii sale. Aceasta este
�nsa acceptia laica a termenului. �n acceptie reli�gioasa, cuv�ntul face trimitere
la cele doua mari parti ale Bibliei, Vechiul Testament si Noul Testament, �n care
sunt concentrate �nvataturile proorocilor si apostolilor adresate omenirii. Din
aceasta acceptie re ligioasa deriva si sensul conotativ al termenului pe care �l
�nt�lnim �n poezie. Astfel creatia argheziana devine o mostenire spirituala
adresata urmasilor-cititori sau viitorilor truditori ai condeiului.
Metafora �carte" are un loc central �n aceasta arta poetica, fiind un element de
recurenta. Termenul �carte" are rol �n organizarea materialului poetic si
semnifica, pe r�nd, �n succesiunea secventelor poe�tice: realizarea ideii poetice
a acumularilor spirituale; poezia este rezultatul trudei, �treapta", punct de
le�gatura �ntre predecesori si urmasi, valoare spirituala, rezultat al sublimarii
experientei �naintasilor - �hriso�vul cel dint�i; �cuvinte potrivite"; �Slova de
foc si slova faurita/ �mperecheate-n carte se marita" (definitie metaforica a
poeziei, �n egala masura har si meste�sug); �Robul a scris-o, Domnul o citeste"
(relatia autor
- cititor).
Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei �ntr-o lume
obiectuala. Astfel �sapa", unealta folosita pentru a lucra pam�ntul, devine
�condei, unealta de scris, iar �brazda" devine �calimara", munca poetului fiind
numai ca material �ntrebuintat altfel dec�t a �naintasilor lui tarani; asupra
cuvintelor el aplica aceeasi truda transforma�toare prin care plugarii supuneau
pam�ntul. Poetul este, prin urmare, un nascocitor, care transforma �graiul lor cu-
ndemnuri pentru vite", �n �cuvinte potri�vite", metafora ce desemneaza poezia ca
mestesug, ca truda, si nu ca inspiratie divina. Efortul poetic presu�pune �nsa un
timp �ndelungat, necesar transfigurarii artistice si trudei asupra cuvintelor,
sugerat prin paralelismul dintre munca fizica (�Sudoarea muncii sutelor de ani) si
aceea spirituala (�fram�ntate mii de saptam�ni). �n viziunea lui Arghezi, prin
arta, cuvin�tele se metamorfozeaza, pastr�ndu-si �nsa forta ex�presiva, idee
exprimata prin oximoronul din versurile: � Veninul str�ns l-am preschimbat �n
miere, / Las�nd �ntreaga dulcea lui putere".
Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica: �Am. luat ocara si torc�nd usure/
Am pus-o c�nd sa-mbie, c�nd sa-njure". Poetul poate face ca versurile lui sa
exprime imagini sensibile, dar si sa stigmatizeze raul din jur (�sa �njure"), arta
av�nd functie cathartica si, �n acelasi timp, moralizatoare. Prin intermediul
poe�ziei, trecutul se sacralizeaza, devine �ndreptar moral, iar opera literara
capata valoare justitiara: �Am luat cenusa mortilor din vatra/ Si am facut-o
Dumnezeu de piatra, / Hotar �nalt, cu doua lumi pe poale, / Pazind �n piscul
datoriei tale".
Poezia este at�t rezultatul inspiratiei, al harului divin �slova defod, c�t si
rezultatul mestesugului, al trudei poetice �slova faurita": �Slova de foc si slova
faurita/ �mparechiate-n carte se marita/ Ca fierul cald �mbratisat �n cleste".
Nivelul lexico-semantic
Nivelul morfosintactic
un singur verb la viitor, forma negativa: �nu-ti voi lasa", plasat �n pozitie
initiala �n poezie (incipitul) sustine caracterul testamentar (programatic) al
poeziei; negatia are sens afirmativ; verbele - persoana I singular alterneaza cu
persoana I plural, ceea ce reda relatia poetului cu stramosii, responsabilitatea
creatorului fata de poporul al carui reprezentant este (sa schimbam - eu am ivit);
utilizarea frecventa a verbelor la persoana I singular, timpul trecut, pentru
definirea metaforica a actului de creatie poetica, rolul poetului: am ivit, am
pre�facut, facui, am luat, torc�nd, am pus-o, am facut-o, o gramadii, iscat-am, a
scris-o. Concretetea sen�sului verbelor reda truda unui mestesugar dotat cu talent
si plasticizeaza sensul abstract al actului creator �n plan spiritual.
Determinantele verbale (pronume, substantive) sunt �n general la genul feminin,
desemn�nd produsul: poezia {domnita) si cartea;
Nivelul stilistic
CONCLUZIE
Opera literara Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna pentru ca
poetul devine, �n conceptia lui Arghezi, un nascocitor, iar poezia presu�pune
mestesugul, truda creatorului. Pe de alta parte, creatia artistica este at�t
produsul inspiratiei divine, c�t si al tehnicii poetice. Un alt argument �n
favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce �n literatura
rom�na, prin aceasta creatie literara, es�tetica ur�tului, arta devenind un mijloc
de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a
raului.